BEDACŢIUNEA ŞI ADMIJTISTRAŢITTNEA t
BRAŞOVU, piaţa mare Nr. 22.
,CAZETA“ IESE ÎN FIECARE ţ)I.
Pe un* anO 12 fior., pe şâse luni 6 fior., pe trei luni B fior.
România şi străinătate:
Pe anii 86 fr., pe şfese luni 18 fr., pe trei luni 9 franci.
ANULU XLVIII.
SE PRENUMERĂ:
la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ANUNOIUBILE:
O seriă garmondtt 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare 8orlaorT nefranoate nu se prlmesoS. — ■nnuaorlpte nu •• retrămitfi.
NS 48
Vineri, 1 (13) Martie
1885.
Braşovă, 28 Febr. (12 Martie) 1885.
Dămti locti a<Ji în fruntea Ziarulu* următd* rei soiri durerdse, ce ne sosesce din Ardălâ, anun-ţându-ne victoria terorismului şi a despotismului pe t6tă linia.
Vomu reveni asupra acestei nenorociri, ce ne-a ajuns*. Epoca e mare şi gravă, dăr durere! dmenii noştri sunt* mici, aşa de mici încât* chiar şi unu Trefort se p6te jucâ cu ei, ca cu nisce păpuşi!
Cetatea de baltă, în 2 Martie.
In (Jiua de 28 Februariu n. a. c. a foştii a se cânta în biserica ndstră gr. cat. unu parastas* întru amintirea ne-uitaţilor* martiri din 1784—85 şi atunci se şi cânta, dacă Escelenţa Sa părintele Mi tropolit* Dr. Ioan* Yancea prin circula rulă său cu data 25 Februariu Nro. 595 — (manuscris*) — nu ar fi internişti, nu numai ţinerea parastasului, ci şi celebrarea Sfintei Liturghii şi a ori-ce rugăciuni în aceea <Ji, şi acesta pentru ca preoţii ca şi în alte Sâmbete din paresimi nu cumva celebrând* Si. liturghiă şi rugându-se tatălui ceresc* să comită unti actti anti-patriotictiu. Poporul* a fost* avisat* despre ţinerea parastasului pe (Jiua de 28 Faur*, din care causă s’a şi presei\tat* la biserică în număr* considerabil*, şi preotul* primind* cercularulu inter^icătoru săra în ajunul* cailei de 28 Faur*, apoi numai diminua în Sf. biserică a putut* face cunoscut* poporului interzicerea ţinerei parastasului.
Parastasele întru pomenirea martirilor* noştri din 1784—85.
Cetate a-de-Baltă, 2 Martie 1885.
Erî, In biserica gr. cat. a Cetăţii de baltă — după finirea sf. liturgii, poporul* de ambele confesiuni române: gr. cat. şi gr. or. a înge-nunchiat*, şi a înălţat* două rugăciuni, cătră tronul* părintelui de sus* pentru sufletele marilor* mucenici ai scumpei şi dulcei ndstre naţiuni române: „Horia Ursu Nicola, Orga Ioan Cloşca şi George Crişanti, cari la 1785 pentru libertatea neamului lor* şi-au vărsat* sângele pe eşafod* pentru libertatea poporului român*.
După rugăciunea primă s’a cântat* un* „Odihnesce Dumnezeule pe robii tăi etc.“ după a doua rugăciune, — unu opincar* a arătat* poporului adunat* pe scurt*, că: cine au fost* mucenicii naţiunei române dela 1785, care a fost* motivul* pentru care aceia au fost* siliţi a apucă arma, a se lupta cu vitejiă şi a pătimi cu bârbăţiă neînfrântă cele mai grozave şi înfiorâtdre chinuri etc.
Mai în urmă s’a cântat* „în veci amintirea lor*.“	M. r.
CRONICA POLITICĂ.
Cercurile politice din Pesta aştâptă cu nerăbdare s§ vaZă ce s6rte va avea în camera magnaţilor* proiectul* de reformă ce i s’a înaintat* la 9 Martie printr’un* nunţiu al* camerei deputaţilor*. Şedinţa din acâstă Zi a fost* cercetată de multă lume, chiar şi de persăne care în viaţa lor* n’au călcat* peste pragul* camerei magnaţilor*. Preşedintele ei, judex curise Sennyey, propuse să se trimetă proiectul* in desbaterea comisiunei permanente de trei şi camera a primit*. Se crede că guvernul* va arăta comisiunei pănă unde pote merge cu concesiunile, şi mult* nu va ceda, deărece, precum se vorbesce, situaţiunea ar fi favorabilă reformei. Mai multă oposiţiune se aştâptă din partea aristocraţiei ardelene, în sinul* căreia sunt* două curente: unii doresc* i 0 reducere a censului dela 3000 fl. la 2000 fl., alţii nu
primesc* ca să se hotărască anume suma de dare, pentru ca un* magnat* ardelân* să aibă loc* şi vot* în camera magnaţilor*, ci cer* ca dirtee magnaţii ardeleni să fie membri ai camerei totdâuna acei 40 cari plătesc* mai multă dare. Contrarii acestei dorinţe susţin* că aşa ceva stă în flagrantă contrazicere cu legea de uniune. După cum se comunică din Pesta, la desbaterea proiectului de reformă vor* lua parte vr’o 900 de magnaţi.
*
Asupra stărilor* din Albania şi Macedonia circuleză cele mai neliniştitor?, scirl. O ferbere generală domnesce în Albania şi se vorbesce chiar, că creştinii din Ianina vor* face o demonstraţiune în favorea anexării provinciei la Grecia. Se vede că emisarii greci au câştigat* teren* în Albania, precum emisarii şi comitetele slave din Sofia şi Filipopole au pus* în ferbere Macedonia. Atât* Slavii cât* şi Grecii lucrâză cu mare zel* pentru anexarea Macedoniei, cei dinteiu la Bulgaria, cei din urmă la Grecia. Comitetele slave sunt* hotărîte ca la primăvară să scdtă la ivâlă cestiunea Macedoniei. Guvernul* turcesc*, care are cunoştinţă de tote acestea, a numit* guvernator* al* Macedoniei pe Hakki paşa. Afară de acesta va îmulţf gendarmeria din Macedonia şi va pnne la disposiţiunea comandantului militar* Hassan paşa trupele necesare. Se p6te întămpla ca cu sosirea pri-măverei să isbucnăscă turburări seriăse în peninsula balcanică, dacă Turcia nu se va grăbi a esecuta îndatoririle ce i le împune tractatul* din Berlin pentru Macedonia şi Albania.
*
In camera comunelor* din Londra s’a desbătut* asupra acţiunii militare din Sudan. Ministrul* de răsboiu Hartington declară că ţinta politicei guvernului este să mergă înainte armata engleză şi să nimicâscă pe Mahdiu. Dâcă operaţiunile corpului de expediţiune de sub comanda lui Wolseley s’au întrerupt*, causa e că corpul* de expediţiune e prâ mic* şi apropierea verii îm-pedecă ori ce înaintare a lui. Hartington schiţă planul* de răsboiu, Z^ând* că, după ce corpul* generalului Graham se va complecta la 12,000 de ămenl şi va sdrobi pe Osman Digma deschizând* calea Suachim-Berber, în casft de necesitate va avâ să sprijineseă înaintarea lui Wolseley spre Chartum. Tot de o dată propuse ministrul* de răsboitt, ca de o cam dată să se mărâscă armata din Sudan* cu 3000 de âmenî, ceea ce s’a primit* de cameră, âr pentru anul viitor* propuse o mărire a corpului de expediţiune cu 15.000 de omeni. Camera a primit* şi propunerea de a se trimite trupe indiane în Sudan*. Guvernul* englesfl trebue să se fi convins* că cu Mahdiu nu e de glumit*, şi că numai printr’o putere armată numerosă îl pote nimici.
*
piarele francese conţină interesante amănunte despre campania de trei Z^e> ce a intreprins’o generalul* Briâre de l’Isle, ca să despresdre gar-nisăna francesă din Tuyen-Cvang, închisă de stâgurile negre sub conducerea lui Luh-Vinh-Euoc. Garnisâna din Tuyen-Cvang tare de 592 de <5menî sub comanda şefului de^batalion* Domină susţinuse o asediare de 18 Zile, în timpul* căreia s’au dat* din partea stâgurilor* negre, ce numărau mii de ămenî, şâpte atacuri. Mulţi din vi-tâza garnisănă francesă fură răniţi, şi cu t6te acestea comandantul* Domină rămase în postul* său împreună cu răniţii car! încă tot* luptau, până ce sosi corpul* de despresurare al* generalul* Briâre de l’Isle. Antâia brigadă a generalului, comandată de colonelul* Giovaninelli a percurs* drumul* de 22 chilometre numai, dela Fuo-Dan până la Tuyen-Cvang, în trei	9* ma' cu în
defileul* Duoc, unde Luh-Vinh-Fuoc se întărise bine, stăgurile negre susţinură o resistenţă disperată. In timpul* asedierii garnisăna francesă din Tuyen-Cvang a avut* 52 morţi, între cari 2 oficerî, şi 33 răniţi. Colona care’i venise în ajutor* a avut* în luptele dela 2 şi 3 Martie 60 de morţi, între cari 6 oficerî, şi 133 de răniţi, între cari 9 oficerî. Francesii se află acum în posesiunea întregului Tonching, au trecută peste * Porta Chinei,* au ocupat* Chelungulâ, au blocat* Formosa şi au distrus* o parte din flota chinesă. Se Zice că s’a conchemat* la Peching marele consiliu, ca să tracteze asupra cestiunii răsboiului său păcii.
SOIRILE PILEI.
In decursul* paresimiloru şi în bisericele din Peşta Ungariei se ţin* predici odată său de două ori pe săptămână. In Zece biserici rom. cat. predicele se tin* în limba nemţăscă şi numai în patru biserici în limba ungurăscă, din causă că mulţimea nu pricepe limba lui Arpad. Ore de ce folos* să le fie Românilor* limba ungurăscă, când Ungurii în capitala lor* abia pot* trăi fără limba nemţăscă?
—0—
«Pester Lloyd« primesce din Viena următărea telegramă: «Prefectura poliţiei de aici face cunoscut* că a dispărut* un* pachet* postai* conţinând* 12 obligaţiuni 5% d’ale Creditului fonciară ruralii român*, de căte 1000 lei una, cu cuponul* dela 1 Iulie. De aceea previne publicul* să se ferăscă d’a cumpăra aceste hârtii.«
—0—
La 7 Martie n. a fost* în Alba-Iulia o furtună cu plăiă, aşa că mai mulţi copii au fost* isbiţî de stobăre (uluci.)
—0—
Cetim* în «Luminătorul*:« La tribunalal* regesc* din Lugoş* în 6 Martie 1885 senatul* criminal* a osândit* pre economul* din Lugoşel* Gri-gorie Ivanişiu la 6 luni închisăre de stat*, pentru că ar fi Zis* cătră popor* că ,antistia comunală împlinesce orbiş* tăte poruncile stăpânirilor* unguresc!, şi că de am* fi noi ămenl, ne-am* scăpă, noi de sub stăpânirea ungurăscă, căci acăstă ţără (adecă Banatul*) nu e ungurăscă ci a năstră este ea, a Românilor*; ar trebui să ne facem* stăpânire românăscă, ca să ne scăpăm* de Unguri.* Judecătorii au fost*: Podradszky (maghiar*,) Dogariu şi Mihailovics (români,) procuror* Athanasievits (român*), apărător* Fabiu Rezeiu! Causa va merge în apelaţiă, la detaiurl vom* reveni. <
—0—
Cu subscrierea celor* 500 de acţii â 25 fl. pentru construirea unui teatru unguresc* în Deva, merge rău de tot*. Esistă temerea că Ungurii vor* pune dări pe spatele bieţilor* omeni, numai teatru să aibă.
In parochia Betleanului, — judeţul* Solnoctt-Do-bâea, — care dela mărtea protopopului Tecariu a fost* vacantă aprope un* an* de Zile, de curând* a fost* instalat* preotul* Georgiu Puşcariu prin Rss. d. can. Pop* din Gherla.
-0—
»Militâr-Zeitung« din Viena aduce scirea, că ministrul* de răsboiu a primit* reforma plănuită a scălelor* de cădeţi. In anul* ântâiu se vor* primi şi aceia cari au absolvat* patru clase reale. In scăla de cavaleri* se vor* primi cei cari au absolvat* doi ani ai scălei de cădeţi de infanteriă. In scola de artileriă şi de pionerl vor* fi primiţi absolvenţii a cinci clase reale.
—0—
Slovacul* omorît* în Prissaka, despre care am* comunicat* cetitorilor* noştri, a avut* 144 de răni de arsură şi cei opt* locuitori împreună cu o femee au fost* daţi pe mâna tribunalului.
—0—
«Voinţa Naţională« spune că tribunalul* comercial* din Bucurescî a declarat*, săptămâna trecută, în stare de faliment* firma I. Michalovicî şi fiu, din Lipscani, pentru de suma 500,000 de lei, pe Anton* Bedros, pânzar* din piaţa St. Anton, pentru suma de 80,000 lei, şi a ordonat* sigilarea magasinului de băcăniă al* d-lui Brebeanu, din calea Victoriei.
—0—
Monitorul* oficial* din Berlin* publică disposiţiunea senatului din Hamburg, prin care se opresce importarea porcilor* din Austro - Ungaria, din causă că aci esistă boia de gură şi de unghii.
—0—
Se desminte scirea că în Marsilia ar fi isbucnit* din nou colera.
-----o------
Nr. 48.
GAZETA TRANSI1VANIEI
1885.
RâspunstiL la „o nedumerire/4
Braşovă, 27 Februariu.
IV.
Să sferşimă. cu nedumerirea „Tribunei/4 ţ)icti colegii noştri în numărulU 43 ală. f6iei lorii din anulă curenţii:
> Fi ne ţa consistă în aceea, că ună (Jiară română reproduce — cele (Jise de »Ellenzăk* — fără de nici ună comentară, anume pentru ca să însinue, că , Tribuna» îşi schimbă atitudinea...*
Ear mai joşii întră bă răsti tii „Tribuna/4 »Când 6re amă dată noi cuiva dreptulă de a în-sinuâ că suntemă în conivenţă cu duşmanii ţărei, câ voimă să realisămă prin o acţiune violentă orî prin ajutoră străină programulă nostru? .... Nu este acesta însinuare o calomniă în ceea ce privesce tre-cutulă nostru (sic!) Nu le dă ea âre dreptate celoră ce ne taxau dreptă nisce răsvrătitorl ? Nu li se dă Ore prin ea dreprtate celoră ce taxau şi pe juriulă, care ne-a achitată? Nu avea Ore guvernulă dreptate, ca să opescă manifestarea de aderenţă, ce se proiectase în urma celoră două verdicte de achitare? Amă primită cu acestă ocasiune, noi aceşti din Sibiiu, adrese de aderare din tOte părţile ţării. Ni s’au trimisă Ore ele pentru că eramă luaţi dreptă nisce răsvrătitorl, ori erau aceste adese tot atâtea protestări contra bănuelii aruncate asupra nOstră ?
Câtă „şireteniă44, — ca să ne folosimă. de unii termenii alu „Tribunei44 — nu este în acăstă întorsătură tendenţi<5să!
* Pentru colegii noştri — 4*ce »Tribuna44 în numărulă premergătoră — nu este importantă ceea ce amă <jisă noi, ci efectulă, pe care ar pute să-lă producă a-supra publicului ceea ce ună 4>ară maghiară 4>ce că am (Jisă.4,
Se vede de aici, că „Tribuna44 este îngrijatâ numai de efectele, ce le-ar pută produce nesocotitele ei «spectorări asupra publicului română. De ce însă ea nu este totă aşa de multă îngri-jată când se tractăză de efectulă ce-lă potă
vrâtitori, ba că amă dâ chiar dreptate celoră ce taxau de răsvrătitorl pe juraţii din Sibiiu?
Intr’adevără, pentru ca cineva să ajungă la asemeni absurde şi răutăciăse conclusiuni, trebue să aibă multă, fărte multă ,,îndrăsnălă/4 Mulţu-mimă lui Dumnezeu, că nu suntemă înzestraţi cu-o „îndrăsnălă44 ca aceea ce-o desvdltă „Tribuna44 în şirele citate mai susă.
Dar pentrn Dumnezeu, de ce mai amestecaţi şi în cearta acăsta pe juraţii din Sibiiu atâtă de defăimaţi din partea adversariloră noştri ? Nu puteaţi să vă făliţi cu banchetulă proiectată dar oprită şi „cu adresele de aderare44 ce 4^ceţl câ le-aţi primită, fără ca să mai trageţi în discuţiă pe juraţi, cari ca judecători stau pe ună piedes-tală cu multă mai înaltă, decâtă ca să pdtă fi atinşi printr’o simplă reproducere ce privesce numai pe „Ellenzăk44 şi pe „Tribună.44
D6ră nu voră voi să susţină colegii dela „Tribuna,44 că în procesulă de presă ce li s’a făcut şi achitarea ce a urmată ar fi ună merit alu loră său le-ar da un titlu deosebită la increderea publicului ? Nu vădă ei că în caşul de faţă principiulă libertăţii de pressă, ear nu persănele au fost in prima liniă obiectulă „adreseloră de aderare?44
Ni se va da ocasiune mai târziu de-a ne pronunţa mai lămurită în cestiunea acăsta. Deocamdată trebue să avemă tactulă de a tăcă, căci se tractăză de ună principiu şi cestiunea este încă pendentâ. Ne paie rău că colegii dela „Tribuna,44 cari suntă şi mai de-aprăpe angagiaţl, nu denotă acestă tactă.
Câtă pentru atitudinea „Tribunei,44 suntă în erăre colegii noştri dacă credă, că „Ellenzăk44 ne-ar fi dată în glasă susţiindă că ea şi-ar fi aschimbt’o.
Din contră, noi tocmai suntemă de părere că „Tribuna44 nu şi-a schimbată atitudinea
produce articulii ei asupra publicului ma- şi acăsta este după noi o calamitate pentru ceti ghiară? De ce „Tribuna44 se face a ignora torii ei, fiindcă ideile scrîntite şi perverse ce le
temenelele, ce i le face făia maghiară din Cluşiu pentru „bunele servicii44 ?
Dar „Ellenzăk44 — ne spune „Tribuna44 — este o făiă obseură. P6te să fie pentru „Tribuna44, nu e însă obscură pentru celelalte foi maghiare, nu obscură pentru guvernă şi pentru publiculă maghiară din Ardălă. Maghiarii ardeleni şi aşa visăză <ji şi năpte totă de comploturi şi de „conjuraţiunl secrete/4 Numai atâta mai trebuia dar, ca să vină şi „Tribuna44 să le asigure, că esistă asemeni comploturi, esistă socialişti,44 esistă „irredentişti,44 esistă ună „Prinţă 6re-care . . /4
Orî dără suntă de părere colegii noştri dela „Tribuna,44 că efectele ce le-ară putea produce strigătele loră de alarmă asupra nobililoră maghiari „inofensivi44 din Ardeală suntă irelevante, căci aceştia şi aşa nu suntă „socotiţi de câtă dreptă ună elementă de ordine?44
Este ună mare neadeveră, că noi amă fi reprodusă pasagele din „Ellenzăk,44 fără nici ună cometară. Amă făcută cometarulă ce-lu facă unii de obiceiă la scirile aduse sub rubrica „cronică44 (jicendă: „mare bucuria pe „Ellenz4ku că a descoperita unu „gromică complota“ ce se cloceşte pe hârtiă.“
Nu este destulă de clară esprimată părerea năstră în acăsta privinţă? Mai era 6re necesitate ca „Tribuna44 să vină în numerii săi cei mai noul şi în ridicula ei îngâmfare să ne dea ună atestată de bună conduită său cum se <Jice în limbagiulă poliţienescă de „moralitate publică?44
La ce s’a mai aşteptată „Tribuna44?
Crezut’a ea 6re că noi suntemă datori a ridică o perdea dinaintea ochiloră publicului română, ca să nu vadă îmbrăţişările şi sărutările ce le primescă colegii noştri din Sibiiu din partea făiei maghiare? Suntemă noi 6re datori său chiă-maţi de-a luă în apărare atitudinea dumnealoră, pe care nici ei n’o mai înţelegă? Nu strigă „Tribuna44 în gura mare că ea şi numai ea ve-ghăză asupra întregului nămu românescă? Cum ne-amă pută încumetă aşadar noi, nisce „nemernici,44 a veghiâ asupra reputaţiei „Tribunei44 ?
Pe colegii noştri din Sibiiu îi genăză cumplită, că făia maghiară susţine că şi-au schimbată atitudinea. Dar ei nici nu se încărcă de a dovedi acelei foi, dacă aşa este său nu cum <jice ea, ci ne aruncă în capă ună buchetă de Insinuări din cele mai perfide şi apoi în numărulă ur-mătoră se vaetă, că totă noi suntemă cei ce amă „insinua44 şi amă „calumnia44 trecutulu de patru-cjecl de săptămâni ală „Tribunei,44 şi că noi cei dela „Gazeta44 i-amă fi taxată de răs-
răspândesce în publică suntă de natură de a înveninâ sâmţulă publică ală nostru şi de a pa-ralisâ greaua operă de consolidare la care mun-cesce cu credinţă şi modestiă organulă nostru de atâta timpă.
„Tribuna44 nu şi-a schimbată atitudinea şo-văitdre, nechibzuită şi neleală şi aici este buba.
ţ)ică colegii noştri din Sibiiu:
»Noi suntemă mărginiţi în lucrarea năstră prin programulă stabilită în conferenţa dela Sibiiu; l’amă primită, ne-amă angajată a-lă susţină şi nu ne pu-temă abate dela elă. Colegii noştri dela , Gazeta* au o posiţiune mai independentă: ei potă să susţină ori să combată fără de nici o resfricţiune, după cea mai bună convingere a loră. Se pâte dar că ei nu admită acelă programă în tâte amănuntele lui, că mergă în u-nele privinţe mai departe decâtă a mersă conferenţa, că
sunt pâte chiar de părerea... (urmâză pasagiulă cu
«Prinţulă ârecare.)*
Multă să mai îmflă în pene „Tribuna44 ves-tindu publicului, că ea nu apără numai graniţa, dăr mai apără încă şi programa stabilită în conferinţa dela Sibiiu.
Au şi nimerit’o colegii noştri de minune tocmai cu programa dela Sibiiu! Când s’a făcută acăstă programă, la 1881, nici pomenire nu era încă în Ardălă de îndrăsnăţa „Tribună.44 Abia trei ani după aceea a eşită şi ea din gădce şi avu graţia de a anunţa îndată publicului, că ea „să unesce44 cu conclusiunile luate în unanimitate de conferenţa dela 1881.44
Dăr încă nici nu s’a uscată bine vopsăua de ţipară de pe Nr. 1 ală „Tribunei44 care a anunţată acăsta şi eată că în Nr. 29 din 1884, care a apărută în presăra conferenţei naţionale dela 1 Iuniu anulă trecută, aceeaşi „Tribună44 surprinde pe cetitorii, ce nu-i avea încă, cu urmă-tărea declarare:
»Trebue dar să înlăturăm fi din programa dela 1881 totă ceea ce ar pută să fie luată dreptă pretextă spre a ne bănui de tendinţe nelegitime) spre a ne desbinâ, ori spre a ne lipsi de simpatiele (ale cui? ale Maghiariloră inofensivi? Red. G. Tr.) de cari ne bucurămă astăzi şi să a d a u g e m ă la elă ceea ce pâte să pună mai bine în evidenţă dreptatea causei representate de noi, pentru ca prin acesta se le deschi-demă şi fraţiloră noştri întraţî în partidulă guvernamentală ună drnmă de retragere din posi-ţiunea umilită ce li s’a creată.*
In acelaşi numără „Tribuna44, negreşită răs-punijendă la acelă punctă din programa ei, care privesce ,4resistenţa pasivă44, scrie:
,Noi nu putemă contesta legalitatea stâriloră de lucruri create prin pactulă dualistă.*
Recundscerea stăriloră actuale de lucruri, „Tribuna44 cere totă în acelă numără, ca să fie esprimată în formulare clară în programulă nostru, mai spuindu-ne încă că:
»e clară idea politică, pe care d. Tisza s’a încercată a-o realisâ şi nu i se păte făgădui nici îndreptăţirea.*
„Tribuna44 mai ceru ca să se modifice şi punctulă privitoru la autonomia Transilvaniei în sensulu de mai susă jş. a. Credemă câ nu mai este lipsă de nici unu comentară. Dăr ca să nu ni se obiecteze, că „Tribuna,44 după ce a vecjută că nimeni din conferenţâ nu este aplicată a primi propunerile ei, ar fi îmbrăţişată programa sinceră făr’ de reservă primindă inspiraţiunaa din sentimentulă publică alu alegătoriloră români, cităm următărele rânduri din Nr. 26 dela 2 (14) Februariu 1885 :
,Suntemă, ce-i dreptă, de părere că prin stările create la 1867 s’a slăbită monarchia, dar după ce ele au fostă odată create le primimă ca o faptă împlinită.*
Nu vădă cei dela „Tribuna,44 că în cadrulă acestora „stări create44 întră şi fusiunea Ardălu-lui cu Ungaria, şi şi politica lui Tisza şi a lui „Peşti Naplo44 ca şi a „Tribunei?44
Tăcemă despre ignoranţa ce au dovedit’o cei dela „Tribună44 în articulii mai susă amintiţi confundândă diploma dela 20 Octomvre 1860 cu legea de naţionalitate şi pe acăsta cu drep-tulu publică ală Transilvaniei şi ne mârginimă a constată pe basa doveifiloră aduse, pe cari le-amă mai putâ înmulţi cu nenumărate altele: că „Tribuna,44 aşa cum a fostă redactată până acuma este de faptă „organu ală curenteloră nepopulare,44 că este în contra programei conferenţei dela Sibiiu şi câ âmblă a sparge solidaritatea, ce s’a stabilită după multă muncă între noi.
Ne-au durută în adânculă inimei ataculă veninosă ală „Tribunei44, dâr mărturisimă că nu ne-a surpinsă. Ne-amă aşteptată la elă. „Pressa e în multe privtnţe o calamitate publică44 <jdcea Tribuna dela 17 Augustă 1884 şi gura păcătosului adevără a grăită.
La ce alta ne-amă fi putută aşteptă dela nişce 6meni, cari au avută trista îndrăsnâlă de a aruncă cu tină în bieţii noştri emigranţi ardeleni, de a-i calumnia şi a-i înegri ca pe nisce făcători de rele?
Mai deunăzi „Românul44 ne spunea că Ungurii trimeteau emigranţiloră loră lmilionă pe ană numai pentru cheltuelele de propagandă prin presă, prin broşuri ş. a. Şi noi cari n’avemă de unde să trâmitemu milionulă emigraţiloru noştri să n’avemă pentru ei decâtă numai cuvinte de defăimare şi calumniare? Astfeliu voiesce „Tribuna44 să apere reputaţiunea neamului nostru?
Dar repetâmă, nici că putemă pretinde să lupte pentru binele şi reputaţiunea neamului ro-mânescu aceia, cari declară în auijulă lumei „că şi-au perdutu consciinţa de ras să/4 (A-părarea directorului „Tribunei44 în procesulă ei de presă dela 3 Februariu a. c.).
ScOlele năstre din Solnocă-Dobeca.
De sub Cibleşă la 1 Martie n. 1885.
(Urmare şi fine)
Era ună timpă când scâla din Lăpuşă se aflâ în fibre, şi Românii noştri din jură îşi duceau cu voiâ pruncii la acestă paladiu, căci sciau că acolo învaţă iubire adevărată de patriă, limba loră, şi-şi puneau base solide de a putâ primi instrucţiunea gimnasială şi a deveni bărbaţi bravi. Mare este numărulă celoră ce au văzută mai ântâiu lumina sciinţei în acâstă scâlă. Să se întrebe in-teliginţa din cerculă Lăpuşului şi Chiorfi. — Astăzi ce putemă aşteptă dela ună singură învăţătoră, fie acela câtă de zelosă precum şi este celă actuală? Cei ce-şi ducă pruncii la oraşă la scâlă, aşteptă ca acolo să se pregătâscă pentru alte scoli mai înalte. E preste putinţă a se ţină de ună învăţătoră patru clase, ca de acolo să li-se pâtă deschide eleviloră uşa gimnasiului. Ce să facă părinţii, cari dorescă a-şi învăţă pruncii? Scâla de stată îi atrage. Dela scola de stată maghiară trecă ia vre’ună gimnasiu maghiară, unde , decă scapă cu simţământulă română, li este preste putinţă a-şi învăţă limba strâbu-niloră sei.
In Lăpuşulă ungurescă suntă preste totă vre-o 30 familii române, scola română si-a făcut’o cerculă întregă — unde preste totă scolele comunale suntă în stare cam primitivă, — ca să aibă ună locă centrală, unde con-curgândă cu toţii să-şi pâtă susţine o scâlă normală centrală. Decăderea acestei scâle aduce cu sine decăderea învăţământului şi a instrucţiunei în întregă cerculă.
r	--------
Nr. 48.	GAZETA TRANSILVANIEI	___ 1885.
Scâla din Betleană este asemenea cu ună învăţătorii. Acâsta e ridicată de comuna bisericâscă a Betlea-nului. Cu câtă greutate o potCk susţină şi aşa, scimă din rugările îndreptate după ajutoră la »Asociaţiunea Transilvaniei.* Acesta încă e ună loeă centrală, pentru ce să nu ne năsuimă a preface şi acăstă seâlă în scdlă centrală ?
Şi anume prima grije, ce ni-se impune, e ca să ne năsuimă a creâ mijlocie, ca să putemă susţină la scăla din Lăpuşă în prima liniă, 2 învăţători baremî, şi apoi la cea din Betleană.
Scăla din Deşiu e în stadiulă primă ală organi-sărei sale, — să ne îngrijimă şi de acăsta, să se întoc-măscă deocamdată bine cu ună învăţătorâ.
Tote acestea le putemă face. Să ne unimă cu toţii, să coristituimă comitete, să jeitfîmă ostenălă şi avere, căci scăla e ceea ce ne pote mântui, luminându-se poporală prin instrucţiune românescă. E timpulă supremă ca să punemă umănjj la umără şi să ne conservămă ceea ce putemă faţă cu potopulă ce se pornesce asupra năstră, cu deosebire prin faimâsele reuniuni de maghiarisare.
Nu e vorba, elementulă română nu va fi absorbită de celă maghiară în vecii veciloră, dar stricăciuni ni-se potft căşuna. Stejarulă stă neclintită în contra furtune-loră, dar totuşi din ramurile lui potă să se frânflă.
Să începemă cu organisarea seoleloru spre a resistâ torentului, care în urmă va trece, căci — apa trece şi petri ie rămână.
E dreptă, că multe măsuri de desnaţionalisare, pre-lângă indignaţiune, căşunâză mai multă milă şi rîsu Românului consciu de sine, — suntă sbuciumărî fără fo-losă, — fie însă destulă ca să nu luămă lucrulă uşoră şi de glumă.
Intoleranţa şi şovinismulă naţională maghiară, introdusă aici sub stăpânirea paşei Bânfîy, îşi joeă astăijî mendrele preste aceste plaiuri şi coline, unde de secul! n’a sunată decâtă dulcea limbă românăscă şi melodiâsele cântece române. Dela generaţiunea presentă atârnă, că prin muncă şi luptă legală să lăsămă urmaşiloră noştri scumpulă patrimoniu: »limba şi naţionalitatea română neatinse.«	r—n.
-----o-------
CORESPONDENŢA NOSTRA DIN COMITATE.
Făgăraşă, 26 Februariu 1885.
Domnule Redactoră! Pâte că nu mai reveneamă asupra scandalului întâmplată Vineri în 30 Ianuariu n. cu ocasiunea îngropărei unei creştine în Fâgăraşă, dâcă hu m’ar fi silită la acâsta desminţirea făcută din partea primăriei comunei mari Făgăraşă, publicată în preţuitulă <}iară ce redigiaţl Nr. 31. — De vreme ce pela noi este sciută în genere, cum s’a întâmplată aceea desminţire, în interesuiă adevărului voiu descrie mai în specială a-celă scandală, şi dacă cineva tot.ă va mai încercă a trage la îndoială cele descrise, mă voiu vedea necesitată a produce dove<}I demne de Iotă credinţa.
întâmplarea a fostă următorea:
Consângenii mortei s’au adresată în prima liniă la d-lă protopopă emeritată Petru Popescu, ca împreună cu alţi doi preoţi din apropiere să săvârşâscă îngropăciunea. Dânsulă însă spunendu-le, că în încurcăturile de faţă oprită fundă de a mai funcţionâ ca paroehă, să se adreseze la părintele administratoră. Părintele administratorii, cu tote că consângenii mortei l’au făcută atentă, că poporulă şi prin urmare şi dânşii nu-lă voiescă, s’a angagiată vrândă-nevrândă, ca dânsulă să înmormânteze cu cei doi preoţi ceruţi de dânşii. Urmarea a foslă că consângenii şi-au luată refugiulă la primăriă, unde după ce au descrisă t6tă întâmplarea şi dupăce primăria a luată actă oficiosă despre acâsta, a decisă ca, până când încă nu suntă aplanate diferenţele dintre d-lă protopopă şi părintele administratoră prin autorităţile competinte bisericesc!, pentru incunjurarea scandalului la actulă de faţă să funcţioneze numai cei doi preoţi din apropiere. Acâstă decisiune a dată ansă d-lui Turcu în calitate de preşedinte ală comitetului parochială — fără scirea comitetului — să recerce primăria oraşului, ca dânsa să dea asistinţă militară părintelui administratoră Dană ca unuia singură competentă şi trimisă parochă de autorităţile mai înalte. Consângenii mârtei precum şi alţi poporenl au recer-cată în urmă chiar şi oficiulă pretorială, ca să le ia în con-sideraţiune cererea loră, căci în casulă contrară se va întâmpla ună scandală mare. Văcjândă acâsta pretorele, în legătură cu primăria comunală a luată hotărîrea ca, pentru în-cunjurarea unui conflictă între poporă şi gendarmî, mai bine să oprescă pe părintele administratoră dela serviciu. A-câstă hotărîre s’a şi pusă în aplicare, căci îndată ce s’au presentată preoţii cu părintele administratoră în curtea mârtei, d-lă directoră de poliţiă Trepches, luândă pe părintele administratoră de-oparte, l’a provocată ca să nn servâscă, căci la din contră dânsulă va face întrebuinţare de forţă. Părintele administratoră l’a rugată însă destulă, ca să nu-i facă o ruşine aşa mare, ci să’lă lase s,să servâscă dâcă odată a venită pănă acolo, pentru care
i
scopă a chemată şi pe d-lă curatoră primară şi s’a rugată ca să’lă ia bună şi să’lă lase să servâscă.
Primcuratorulă a dechiarată, că dânsulă nu pâte să’i stea bună că poporulă nu va face scandală, în casă când ar cerca să servâscă. Astfelă stândă lucru cei doi preoţi au săvârşită îngropăciunea, âr părintele administratoră a rămasă în casa mârtei pănă ce poporulă s’a îndreptată din acelă locă.
Acestea amă aflată cu cale a le mai comunica spre îutregirea celoră publicate în Nr. 26 ală ,Gaz. Trans.«
Făgârăşanulft.
------o-------
Stăruinţa Românilorii în Dacia.
Se scie, (Jice ,Poporulă*, că d. A. D. Xenopolă a publicată o operă savantă combătândă teoria lui Rosler, privitâre Ia origina şi dreptulă istorică ală Româniloră pe teritorulă ce-lă ocupă. Acestă opă distinsulă profe-soră l’a editată şi în limba francesă sub titlulă «Le? Roumains au moyenâge, une enigme histori-q u e, * Paris, Leroux.
Omenii de sciinţă din străinătate i-au făcută închinăciuni asupra cărţii sale, dar mai alesă domnulă Van den G e y s s, celebru filologă şi istorică belgiană îi scrie urmâfârele forte măgulitâre rânduri:
«Lucreză acuma la ună studiu asupra Oaciloră şi Traciloră, din care o parte a apărută în * Revista cesti-uniloră scienţifice* din Bruxela. In Iuliu voiu trata despre originea acestoră popâre.
»Nu sciu care este în acâstă privire părerea dom-niei-vâstre, domnule profesoră, căci n’am găsită nimică asupra acestei întrebări în minunatulă d-vostră volumă.... sunt fericită, de a fi cetită interesanta d-vâstră lucrare, de care mă voiu folosi în a treia parte a studiului meu.
»Eram într’adevără, o mărturisescă, fârte nehotă-rîtă între teoriele lui Rosler, Tbumann, Sulzer; Tomas-chuk şi Jung.
»Astăzi însă sunt convinsă şi sunt hotărîtă, a trata cestiunea în sensulă pe care i-lă daţi d-vâstră.
„Intr’o conferinţă ţinută în Bruxela asupra etnografiei Balcaniloră, amă fostă adusă a atinge persistenţa Daco-Româniloră la nordulă Dunării în Dacia. Amă spusă că din nenorocire domnii Haşdău, Piş, Schafarik, irecck şi Kopitar, apăraseră îndestulă de rău causa naţionalităţii române şi că fără oposiţiunea scientifică condusă, a d-lui Jung, ideile lui Râsler ară fi astătjl învingâtâre Nu voiu mai (jiice totă astfelă astăzi după strălucita a-părare a d-lui Xenopolă.
«înţelegeţi, domnule profesoră, că cartea d-vâstră a fostă pentru mine ună adevărată norocă (bonne fortune) şi eu amă studiat-o cu celu mai mare interesă. Veţi fi cu atâtă mal convinşi despre sinceritatea mea, când vă voia spune că sunt ună amică ală d-lui Toma-schuk din Gratz; sunt cam de părerea d-vostră asupra puţinei consistenţe a păreriloră amicului meu în unele cestiunl. încă odată, domnule profesoră, daţi-ml voiă a vă reitera satisfacţiunea mea pentru chipulă cum aţi expusă enigma istorică a Româniloră în veaculă de mij-locă. Vă voiu urma pasă cu pasă în studiele mele, căci lucrarea d-vostră mă muiţumesce încă multă mai deplin decâtă aceea a lui Jung: *Romer und Romănen.*
------o-------
Statistica judiciară din România.
Oficiulă centrală de statistică a publicată filele a-cestea statistica judiciară din România pe anulă 1879.
Din acea statistică vedemă că curţile cu juraţi din ţâră au judecată în acelă ană 1518 preveniţi din cari 1442 bărbaţi şi 76 femei.
După profesiuni preveniţii se împartă astfelă: 1169 agricultori, 156 meseriaşi, 61 comercianţi, 49 funcţionari publici, 56 profesiuni libere, 4 capitalişti, 4 fără profesiuni şi 9 nu se scie.
Din acest! preveniţi 1166 nu sciau nici scrie nici ceti, 247 sciau citi şi scrie şi 5 aveau o instrucţiune specială.
Preveniţii erau acusaţl pentru crime şi delicte:
In contra eserciţiului drepturiloră politice 12, plăsmuiri sâu falsificări de monete 18, falsificări de înscrisuri publice sâu autentice 78, abusă de autoritate 12, delicte de pressâ 9, omoră asasinată 262, pruncucidere 13, a-meninţărî 1, răniri şi lovituri voluntare care au causată mârtea 241, atentată în contra buneloră moravuri 15, furtă prin efracţiune sâu esaladare 6, tâlhării, jafuri 559, incendiare cu voinţă a lucrului altuia 73, punere în pe-ricolă cu voinţă a transporturiloră pe drumă de feră 9, tentative de crime 61, complicitate la crime 22, găzduire 2, tăinuiri 13, cumula de delicte 3, rebeliune 17, răpire de minori 1.
Preveniţii pentru delicte de pressă, de rebeliune şi în contra eserciţiului drepturiloră politice au fostă toţi achitaţi, pentru pruncucidere 9 au fostă achitaţi şi 4 o-sendiţî la închisâre corecţională, pentru celelalte crime s’au dată diferite pedepse.
Tribunalele corecţionale din ţâră au judecată în
cursulă aceluiaşi ană 62,513 bărbaţi şi 5,806 femei, în totală 68,319 preveniţi, din cari 51,958 erau agricultori, 4,857 meseriaşi, 3,791 comercianţi, 1,505 funcţionari publici, 4,408 profesiuni libere, 223 capitalişti, 441 vagabonzi şi 1,136 nu se scie ce.
Din aceşti preveniţi 10,381 şciau scrie şi citi, 34 avâu o instrucţiune superiâră şi 57,904 nu sciau nici scrie nici citi.
Delictele cele mai numerose au fostă de bătăi, răniri şi lovituri, ele se urcă la 31 mii 501. Vină in urmă furturi (15,240,) delicte silvice (3854) pentru care s’au osândită la închisâre dela 3 luni la ună ană 148 omeni, dela 15 4^e la 3 luni 363, la mai puţină de 15 Zile 66 şi s’au condamnată la amendă de 1168 lei.
Delictele celelalte au fostă: 2969 ultragiu şi vio-linţă contra puterii publice, 1706 strămutare de hotare, 1674 calomnii, insulte, etc., 2 ofensă Regelui şi dinastiei sale, 70 delicte în contra eserciţiului drepturiloră politice, 10 călcarea atribuţiuniloră din partea agenţiloră admi-nistraţiunei, 305 sustracţiunl comise de depositarl publici, 229 delapidări de bani publici, 191 nedrepte luări săvârşite de funcţionarii publici, 368 abusă de putere, arestare ilegală, 40 lepădări de copii din care 10 au fostă achitaţi, 3 osîndiţl dela 1—5 ani închisâre, 4 dela 3 luni la ună ană, 14 dela 15 Z^e la 3 luni şi 3 mai puţină de 15 Zile» etc. etc.
-----O------
DIVERSE.
Mahdiulă şi ţiaristulă francesă. — Foia „Bosforulă egiptână* ne dă acuma prevestirea unei întrevederi a Ziaristului francesă Olivier Pain cu Mahdiulă. Se scie cu câtă greutate confratele nostru Parisiană a putută a-junge pănă în Sudană. Pain, la o ârecare depărtare dela Obeid, a fostă încongiurată de călăreţi sudanezi, cari îlă duseră la Melbeiss. Acolo, elă arătă scrisorile sâle de recomandaţiă. După ce a fostă închisă într’ună felă de coteţă două Zile» elă fu dusă la Mahdiu. La sosirea sa, Mahdiulă zîmbi cu bucuriă şi-i întinse mâna. Pain vâZândă că acâstă bună-Ziuă se deosebia de aceea care se obiclnuesce la Musulmani, Z^se: *Nu sunt creştină. Mai ’nainte mi se Zicea Olivier Pain. AstăZI mă nu-mescă. .., căci m’am făcută musulmană. * Mahdiulă îi răspunse: «Pâte te vei fi făcută musulmană casă ajungi tâfără-sănâtosă pănă la mine. Dâcă e aşa reiaţi religia. Nu vrâu musulmani cu sila.“ Pain răspunse: ,Sunt musulmană bună, mă închină de trei .ori pe Z>-* După ce spuse că e Francesă, Olivier Pain adause: ,Am venită aci, pentru că în Europa se Zice că apăraţi libertatea poporului, neatârnarea ţârei vâstre şi legea prorocului. Englesii, din potrivă, spună că tu eşti ună sălbatică, ună barbară, ună omă sângerosă, care omori pe toţi aceia cari nu voră să te slujască, credincioşi sâu eretici. Fraţii mei din Francia m’au însărcinată să aflu însumi ade-vărulă.* La acâsta Mahdiulă răspunse: «Fârte bine, rămâi aci, vei vedea însuţi cine sunt.« Elă mai ada-ose: „Dar dacă Francesii se luptă pentru libertate, de ce au fostă duşmanii iui Arabi?« «Franţa, răspunse Pain, a sprijinita ântâiu pe Arabi; dar apoi a văZulă că era venală şi că ameninţa viaţa Francesiloră din Egiptă.« încântată de acâstă convorbire, Mahdiulă dădu lui Pain o casă alături cu a sa şi’lă luă cu dînsulă pretutindeni.
* *
*
Ună duelă în lumea aristocratică din Vicna. — La ună bală dată de marchisulă Palavicini, comitesa Maria Schoenborn, lăsândă să cadă buchetulă ce’lă ţinea în mână pe când se juca cotiliouulă, landgravulă Vincent Furstenberg îlă asvârli cu piciorulă sub ună scaună. Ca-valerulă comitesei, corniţele Zichy, a găsită acâstă procedare incorectă. Ună duelă se născu din acâsta. Adversarii se bătură cu săbiile în casarma cavaleriei dela Io-sephstadt. Landgravulă Furstenberg primi două răni grave, una la capă şi alta la braţă. Corniţele Zichy a fostă fârte uşoră rănită.
-----o------
BIBLIOGRAFIA.
Carte de cetire pentru gimnasii, scâle reale, comerciale, pedagogice (normale) şi pentru scâle de adulţi de lână Popea, profesoră la gimnasiulă din Braşovă. Tom. I. Editura autorului. Sibiiu, 1885. Tiparulă institutului tipografică, societate pe acţii, 235 pag. octavă mare. Preţulă 1 fi. 20. — Atragemă atenţiunea corpuri loră nâstre didactice asupra acestei escelente şi necesare cărţi, ţn curândă, credemă, că vomă putâ reveni mai pe largă asupra ei.
Rectificare. Articulii I şi II din «Răspunsă la o nedumerire* au data 25 Februariu, âr nu 18 Februariu; articululă III, are data 26 Februariu, âr nu 19 Februariu cum din erâre s’a tipărită.
Editoră: Iacobă Mureşianu.
Redactoră responsabilă: Dr. Aurelă Mureşianu
Nr. 48
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
V"
Oursulfi Ia bursa de Viena
din 11 Martie st. n. 1886.
Rentă de aură 4% . . . 99.55 Rentă de hftrtiă 6% • • 9440 împrumutată c&iloră ferate
ungare...............147.75
Amortisarea datoriei c&iloră ferate de ostă ung.
(1-ma emisiune) . . . 99.10 Amortisarea datoriei c&iloră ferate de ostă ung.
(2-a emisiune) .... 123.— Amortisarea datoriei căi-loră ferate de ostă ung.
(3-a emisiune) .... 110.90 Bonuri rurale ungare . . 103.25 Bonuri cu d. de sortare 1C3.25 Bonuri rurale Banat-Ti-
mişă.................102.50
Bonuri cu d. de sortarel02.— Bonuri rurale transilvane 102.—
Bonuri croato-slavone . . 102.— Despăgubire p. dijma de
vină ung...............—.—
împrumutata cu premiu
ung.....................119.40
Losunle pentru regularea Tisei şi Segedinului . 119.40 Renta de h&rtiă austriacă 83.60 Renta de arg. austr. . .	84.—
Renta de aură austr. . . 109 35 Losurile din 1860	. . . 139.80
Acţiunile băncel austro-
ungare................. 868.—
Act. băncel de credită ung. 312.50 Act. băncel de credită austr. 302.60 Argintulă —. — Galbinî
împărătesei.............. 5.81
Napoleon-d’orI...........9.79‘/j
Mărci 100 împ. germ. . . 60.45 Londra 10 Livres sterlinge 124.25
Sursa de BucurescI.
Cota oficială dela 25 Februariu st. v.
Cump.
Renta română (5%).	...	92
Renta rom. amort. (5°/0) . .	95 Vi
> convert. (6°/0)	.	.	89V3
Impr. oraş. Buc. (20 fr.)	.	.	32
Credit fonc. rural (7°/0)	.	.	100l/3
»	„	„	(5°/o)	•	•	85Va
*	* urban (7°/o)	•	•	96 Va
»	»	,	(6%)	•	•	95 Va
»	,	»	(5°/0)	.	.	84
Banca naţională a României 1190 Ac. de asig. Dacia-Rom.	.	.	290
«	»	» Naţională	.	.	210
Aurii......................... ll.Va°/o
Bancnote austriace contra aură —
1884.
Cursulu pieţei Braşovâ
din 12 Martie st. n. 1885.
Bancnote românesc! .... Cump. 8.84 Vând. 8.88
Argint românesc.................. »	8 80	*	8.85
Napoleon-d’orî................... >	9.78	*	9.80
Lire turcesc!.................... *	11.—	*	11.04
Imperial!........................ *	10.—	»	10.02
Galben!.......................... *	5.70	*	5.76
Scrisurile fonc.	»Albina« . .	*	100.50	*	101.—
Ruble Rusesc!.................... >	128.—	,	129.—
Discontulii	»	... 7—10 °/o pe ană.
Numere singuratice din „Gazeta Tran-
*1	••//	j..	U	A	li
silvauiei" se potti cumpdra în tntunge-*** ria Ini I. Gross.
AnunţămO acelorti onoraţi cetitori, cari vota binevoi a se abona la foia nostră de aici încolo, că avemă încă în reservă numeri dela începutulu anului 1885 prin urmare potfl sS aibă colecţiunea completă.	Administraţiunea „Gazetei Transilvaniei.1
u
I
c3 > * rH
GO
s
EH
CD
£
o
c3
I
3
O
pQ
<1
i
©
©
13
LO
CC*S
c3
CD
©
ca
©
■+■3
3 T0
©	-4-3
o
©
CC
©
CC
§
f-H
EH
CS3
ca
O
Ph
-4-3
w
a
<1
©
ph
>c«
©
i
#
#
Gasse de fern
sistemu Wertheim
ce resistă pe deplină în contra focului şi nici nu se potă sparge, din renumita fabrică de casse
L. FLEISCHER
oferă pe preţuri convenabile în cele mai favorabile condiţiunl şi în tdte mărimile.
Iustinianti M. Gr ama,
depositarulu fabricei în Braşovti.
##
•
m
m
m
m
m
m
•
9
9
m
#
#
#########•#•#########•#•######
®î
Piaştrii pentru turişti
alti lui
(Buser.
Unâ mijlocâ sigură şi forte eficace în contra ochiuriloră de găină tari (bătăturilor^), aşa numita piele tare p3 talpa piciorului, în contra negeUortt şi a tuturora asprimelorfl, pielii. Efectulă se garanteză. Preţuia unei cutii 60 cr. v. a. Cu poşta 10 cr. mai multâ.
Depositulu principală:
Ii. Schwenk’s Apotheke in Meidling bei WIEN.
Se p6te căpSta şi prin farmacii. Este veritabila numai dâcă avisula de întrebuinţare precum şi fiecare plastru p6rtă marca fabricei şi subscrierea de mai susâ; de aceea sS se câră întotdeuna espresâ: Plastru pentru Turişti de L. Luser. — Deposita în Braşovâ la:
d. I. Horimng, farmacista.	3—6

XKEersuIu trenuriloru
pe inia Rredealii-Budapesta şi pe linia Teiuşii-Aradii-Budapesta a călei ferate orientale de stafii reg. ung.
Predealti-Budapesta						Budapesta-		-Predeal*		
		Trenil	Trenă	Trenă	Trenă		Trenă	Trenă	Trenă	Trenă
		accelerat	de	omnibua	de		de	omnibua	accelerat	omnibua
			pers6ne		persdne		persăne			
									1	
BucurescI		7.15	—	—	—	Viena	8.25	8.35	3.30	8.00
Predealu		1.09	—	—	9.50	Budapesta	8.00	6.55	9.45	2.47
Timişă		1.33	—	—	10.15	Szolnok	11.24	10.55	12.18	6.36
Braşovfl Feldidra	( (	2.06	—	—	10.50	P. Ladăny Oradea mare |	2.01	2.04	1.59	10.09
		2.16	6.30	5.45			4.11	5.13	3.20	
		2.44	7.09	6.28			4.21	9.37	3.26	
Apatia		3.03	7.41	7.07		Vârad-Velencze	4.29	9.45	—	
Agostonfalva		3.18	8.09	7.42		Fugyi-Vâsârhely	4.40	9.59	—	
Homorodă		3.51	8.53	8.51		Mezo-Telegd	5.02	10.28	3.56	
Haşfaleu Sighişăra		4.51	10.18	10.52		Râv	5.46	11.41	4.31	
		5.11	10.55	11.56		Bratca	6.09	12.15	—	
Elisabetopole		5.39	11.36	12.43		Bucia	6.28	12.48	—	
Mediaşă		6.00	12.11	1.23		Ciucia	6.52	1.48	5.28	
Copsa mică		6.29	12.35	2.07		Huiedin	7.32	3.21	6.01	
Micăsasa		—	12.54	2.27		Stana	7.51	3.54	—	
Blaşiu		7.02	1.29	3.06		Aghiriş	8.12	4.34	—	
Cr&ciunelă		—	1.45	3.22		GhirbSu	8.24	4.52	—	
Teiuşft		7.38	2.26	4.15		Nedeşdu	8.38	5.11	—	
Aiudă		7.55	2.48	4.44		Cluşiu |	8.57	5.40	7.08	
Vinţulă de susă		—	3.12	5.10			9.23	6.00	7.18	
Ui6ra		—	3.19	5.19		Apahida	9.50	6.29	—	
Cacerdea		8.24	3.36	5.47		Ghiriş	11.15	8.14	8.29	
Ghirisă		8.48	4.10	"1138		Cncerdea	12.04	9.49	8.53	
Apahida	(	—	5.39	8.51		Ui6ra	12.12	9.58	—	
Clttşiu		10.08	559	9.18		Yinţulă de susă	12.19	10.07	9.17	
	(	10.18	6.28	Ao6		Aiudă	12.45	10.42		
Nedeşdu		—	6.54	8.34		Teinştt	1.15	11.32	9.40	
Ghirbfiu		—	7.10	8.59		Cr&ciunelă	1.44	12.03	—	
Aghirişă		—	7.25	9.35		Blaşă	2.00	12.24	10.12	
Stana		—	7.49	10.16		Micăsasa	2.34	12.43	—	
Hoiedină		11.33	8.11	11.04		Copşa mici	2.52	1.22	10.45	
Ciucia		12.06	8.52	12.17		Mediaşă	3.27	2.24	11.07	
Bucia		—	9.11	12.47		Elisabetopole	4.01	3.06	11.29	
Bratca		—	9.29	1.21		Sigişăra	4.50	4.17	12.15	
Râv		12.25	9.52	2.05		Haşfaleu	5.08	4.51	12.30	
Mezd-Telegd		1.11	10.27	3.08		Homorod	6.47	7.07	1.32	
Fugyi-Vâsârhely		—	10.46	3.39		Agostonfalva	7.36	8.10	2.04	
Yârad-Velinţe		—	10.56	3.55		Apatia	8.09	8.46	2.24	
Oradia-mare	(	1.49	11.04	4.06		Feldidra	8.41	9.20	2.44	
	(	1.54	11.14	7.30		Braşovft |	9.20	10.15	3.15	
P. Ladăny		3.14	1.47	11.05			—	6.00	3.25	
Szolnok		5.10	4.40	2.37		Timişă	—	6.57	4.03	
Buda-peata		7.30	7.44	6.40		Predealu	—	7.32	4.28	
Yiena		2.00	6.20	2.00		BucurescI	—	—	10.25	
								I		
Nota: Orele de n6pte suntă cele dintre liniile grâse.
Teiuşft-Aradft-Budapesta				Budapesta-Aradft-Teiuşft.		
	Trenă de	Trenă	Trenă		Trenă de	Trenă
	persdne	omnibua	omnibua		persdne	omnibua
Teiuşft	2.39	9.50	8.20	Viena	8.25	8.35
Alba-Iulia	3.40	10.42	9.10	Budapesta	8.00	6.55
Vinţula de josâ	4.04	11.09		Szolnok	11.14	12.28
Şibotâ	4.35	11.43			3.35	5.30
Orăştia	5.02	12.13		Aruuu /	4.00	6.20
Simeria (Piski)	5.44	1.22		Glogovaţa	4.16	6.39
Deva	6.05	1.48		Gyorok	4.47	7.19
Braniclca	6.34	2.21		Paulişa	5.02	7.39
Ilia	7.01	2.54		Radna-Lipova	5.25	8.11
Gurasada	7.15	3.09		Conopâ	5.57	8.49
Zam	7.49	3.48		Berzova	6.18	9.18
Soborşin	8.32	4.37		Soborşin	7.11	10.27
Bărzova	9.19	5.30		Zam	7.48	11.18
Conoptt	9.40	5.58		Gurasada	8.22	11.57
Radna-Lipova	10.16	6.38	8.24	Ilia	8.40	12.27
Paulişâ	10.32	6.56	8.41	Braniclca	9.02	12.57
Gyorok	10.48	7.15	9.01	Deva	9.32	1.45
Glogovaţa	11.17	7.48	9.30	Simeria (Piski)	10.12	2.58
	12.32	8.05	9.45	Orăştiă	10.47	3.46
Arutiu /	12.00	8.45	6.10	Şibotd	11.14	4.20
Szolnok	4.00	2.10	7.27	Vinţula de josâ	11.46	5.06
Budapesta	7ÂT	6.40	—	Alba-Iulia	12.21	6.15
Viena	6.20	—	—	Teiuşft	12.53	7.00
Aradft-Timiş6ra				Simeria (Piski) Petroşenl		
	Trenă	Trenă de			Trenă	
	omnibua	persdne			omnibua	
Aradft	6.00	12.30		Simeria	3.08	
Araduia nou	6.26	12.54		Streiu	3.45	
Nâmeth-Sâgh	6.51	1.19		Haţegd	4.33	
Vinga	7.28	1.50		Pui	5.19	
Orczifalva	7.49	2.12		Crivadia	6.05	
Merczifalva	8.09	2.30		Baniţa	6.43	
Timişftra	8.58	3.15		P etroşeni	7.00	
Timişftra-Aradft				Petroşeni—Simeria (Piski)		
	Trenă de	Trenă			Trenă	
	persdne	omnibua			omnibus	
Timiş6ra	12.25	5.00		Petroşeni	8.56	
Merczifalva	1.16	5.56		Baniţa	9.37	
Orczifalva	1.34	6.16		Crivadia	10.09	
Vinga	2.04	6.50		Pui	10.48	
Nâmeth-Sâgh	2.25	7.11		Haţegâ	11.26	
Araduia nou	2.54	7.44	1	t Streiu	12.06	
Aradft	3.10	8.00		ftimeria	12.37	
1