REDACţlCVEA ŞI ADMIBTISTBAŢIUBÎEA I
BRAŞOVO, piaţa mare Nr. 22.
,GAZETA" IESE ÎN FIECARE DI.
Pe una ană 12 fior., pe şâse luni 6 fior., pe trei luni .3 fior.
România şi strâln&tate:
Pe anâ 36 fr., pe şâse luni 18 fr., pe trei luni 9 franci.
ANULO XLVIII.
SE PRENUMERA:
la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ANUNCIUB1LE:
O serii garmondâ 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare 8orlsorI nefranoate nu ae prlmeaou. — ■anuiorlpte nu se retrămltu.
47
Joi, 28 Februariu (12 Martie)
1885.
BraşovfU 27 Febr. (11 Martie) 1885.
Se vede că ne apropiămă cu paşi răpecfî de primăvară, căci ârăşi ne sosescă scirî neliniştitdre din sraulâ poporaţiuniloră din peninsula balcanică. Aceste scirî privescă. de o camdată Macedonia şi Albania, două provincii în care dom-nesce cea mai mare nemulţâmire.
Scimâ că ataşatulu militară dela ambasada englesă din Constantinopole, maiorulă Trotter, fusese însărcinată să studieze situaţiunea din Macedonia. Elă şi-a terminată misiunea şi după cum ne spune „Corespondenţa politică/4 resulta-tele cercetăriloră sale sunt puţină satisfăcătdre.
Părţile sudice ale provinciei s’au mai liniştită, ce e dreptă, în timpulă din urmă, dar în distriotulă Dibra şi în ţinuturile dela graniţele Bulgariei şi Rumeliei orientale ferberea în sînulă poporaţiuniloră este mare şi siguranţa publică este ameninţată.
Nu mai puţină neliniştîtdre este starea lucru-riloră din Albania, unde Arnăuţii nu vrâu săi se’mpace cu Turcii odată cu capulă. Albanesii sunt hotărîţl să nu lase hangearulă din mână, decâtă când voră scăpa de dominaţiunea tur-câscă.
Rapdrtele ce sosescă din Albania ne facă s6 credemă, că încâerfirile dintre Turci şi Albanesî, care peste drnă mai încetaseră, voră fi cu atâtă mai sângerase, cu câtă atmosfera munţiloră va permite Arnăuţiloră să se adăpostâscă mai lungă vreme în obîrşiele loră, de unde apoi la ocasi-unî bine venită sS sară asupra Turciloră şi să’i măcelărâscă.
Inceputulă l’au făcută deja de acum Arnăuţii din ţinutulu Drinei. In Belgrad au sosită sciri din Pristina, că în apropierea Prisrendului a fostă ună grdsnică măcelă între trei batalidne de oştire turcăscă numărândă 2400 de 6menl şi între Al-banesî. Incăerarea a începută în Ljumanka Nahia lângă Drina şi succesulă liangeareloră arnăuţesc! a fostă atâtă de mare, încâtă în defileulă Bucolji cele trei batalidne turcescl ce s’au trimisă să împrăştie pe Arnăuţi, au fostă făcute priso-niere, şi parte mare din ele măcelărite.
După t6te acestea, nu mai este de lipsă sS accentuămă, că materia esplosibilâ şi acum, 6 ani după tractatulă din Berlină, este destulă în Orientă şi că prin |urmare totă ce au alcătuită diplomaţii în 1878, n’a fostă decâtă numai ună pasă spre resolvarea cestiunii Orientului.
Acăstă resolvare se va impune în curândă cu mai mare putere ca la 1877 diplomaţiei europene şi sdrtea orientului europ^nă şi a popdreloră mici depinde fdrte multă dela modulă cum se voră resolvâ conflictele ce s’au iscată în Europa, Africa şi Asia prin intrigile cancelarului germană, ce au de scopă de a desbina între sine pe Anglia, Franţa şi Italia, cari ară trebui să mârgă mână în mână avândă interese comune.
----O-------
Parastasele întru pomenirea martiri loră noştri din 1784—85.
Alba-Iulia 24 Faurii 1885.
Domnule Redactoră!
Duminecă în 17 Faură v. (1 Martie n.) a. c. s’a celebrată şi la biserica gr. c. din Maierî (Alba-Iulia) parastasulă „Martiriloră Horia, Cloşca şi Crişană,44 cari au fostă anume pomeniţi,
Credincioşii ce se ţînă de biserica gr. cat. din Maierî — cu t6ta inteligenţa au asistată la serviciulă divină.
Preotulă l’a introdusă cu următdrele cuvinte: „Iubiţi creştini, acăstft pomană pe care o vedeţi aşetjată pe masă înaintea v<5stră, se va împărţi pentru ună scopă filantropică — împreu-naţi-vă dară rugăciunile vdstre cu ale preotului.44
Publiculă întregii cu zelulă celă mai mare s’a rugată — aruncândă privirile la fiecare amintire a numeloră loră cătră ceră. — Intiligenţa încă entusiasmată s’a rugată.
Ună poporană a dăruită sfintei biserici şi o icdnă cu răstignignirea Domnului „Isusă Chri-stosăw reamintindu-şl cuvintele ce le-a rostită preotulă cătră „Horia şi Cloşca44 la esecutarea loră: „Sârută-ţl acestă cruce şi luaţi pildă dela celU ce a muritti pe ea“	i. p. —
CRONICA POLITICĂ.
Declaraţiu ni le ce le-a făcută lordulă G r a v i 11 e în parlamentulă englesă, pentru ca să’mpace pe Bismarck, facă pe cele mai multe 4*are francese să ia în risă pe mimstrulă englesă şi condamnă tonulă umilită cu care a vorbită. Limbagiulă nobilului lordă, <Jice „Temps,“ va deştepta ârecare mirare în Europa. Lordulă Granville s’a demisă pănă la o mărturisire umilită şi s’a înjosită în fiecare direcţiune, aşa că prinţulă Bismarck ar fi de feră, d că nu s’ar simţi mişcată de atâta pocăinţă. »Paris« nu vrea să mai vorbâscă de fiorosulă actă de pocăinţă. Anglia se va Intărce dinspre ministrulă care a arătată o slăbiciune de necrezută. «France» crede, că Gladstone şi Granville nu mai potă fi respectat! de poporulă englesă. .Libertâ* numesce pe prin-ţulă Bismarck ună Joe; când elă îşi încruntă sprînce-nele, tremură Olimpulă. Numitulă	îşi bate jocă
de pocăinţa lordului, dar celă puţină găsesce că e bine, că s’a înlăturată causa care putea să turbure liniştea Europei.
*
Maiorulă Trotter, ataşatulă militară la ambasada englesă din Constantinopole, care fusese însărcinată să studieze situaţiunea din Macedonia, şi-a terminata misiunea. »Pol. Corr.» e informată că, precum se asigură în cercurile bine instruite, raportulă maiorului Trotter constată, cumcă siguranţa publică în părţile sudice ale provinciei în cele din urmă 18 luni s’a îmbunătăţită forte multă, precândă în districtulă Dibra şi în ţinuturile dela graniţele Bulgariei şi Rumeliei orientale starea siguranţei publice este ca şi mai înainte f6rte ne-satisfâcătdre.
*
Starea lucruri loră în Albania se află totă în acelă stadiu de nesiguranţă şi turburare ca totdăuna până acuma. »N. fr. Presse» află din Belgradă, că după rapârtele sosite acolo din Pristina, în Albania, Arnăuţii s’au încâerată cu trupele turcesc! în Ljumanka Nahia, lângă Drina, la 35 chilometri spre sudă-vestă de Prisrend. Lupta a fostă sângerdsă şi în defileulă Bucolji, Albanezii au luată prisonere trei batali6ne de Turci de câte 800 de 6menî Se mai comunică, că parte mare din cei 2400 de Turc! au fostă măcelăriţi de bandele albanese.
-----O-------
O nouă probă a bunătăţii maghiare faţă cu Romănii.
NăsSudă, la 7 Martie 1885.
Deşi şodeniile şi lucrurile de rîsă suntă la ordinea (ţilei, mai vârtosă de ună timpă încoce sub constituţio-nalismulă actuală, nu va strică a mai înregistra ună casă curios în analele acestoră ţări. Lucrulă în sine mai că nici atenţiune n’ar merită, necum să-i dea omulă însemnătate. Cu t6te acestea, căutându-se la modulă şi forma esecutărei, la scopurile ce urmăresce regimulă actuală şi organele aceluia, precum şi la feluritele apucături, cari se folosescă pentru de a provocă lucruri, prin cari să se potă astupă golătatea fraseloră de t6te (filele ale 1 risticei maghiare, precum şi ca să-şi spele faţă cu lumea,
esternă ruşinea, căreia se espună pre cj» ce merge prin insultele, ce le aruncă continuu asupra naţionalităţiloră nemaghiare numindu-le trădăt6re de patriă şi mai scie D-^eu cum, du se p6te trece nici decum cu vederea.
Bunulă nostru regimă, ca nu cumva să rămână vreunii colţii locuită de naţionalităţi nemaghiare neîmpărtăşită de bunătăţile sale nemărginite şi de părintâsca-i îngrijire, a însărcinată după mdrtea fostului comite supremă ală comitatului Bistriţa-Năsăudă Franciscă Woss-ler, pe corniţele supremă ală comitatului Solnocă-Dobeca ca să vină şi să fericăscă şi pe locuitorii Români şi Saşi ai acestui comitată. Pre ce cale voesce a face acesta e destulă de cunoscută pănă acuma, este însă a se arătă şi calea indirectă a fapteloră complinite, pe care voesce a-şl ajunge scopulă. Lâsândă de o parte trasele de care se folosesce sub masca bunei voinţe (Jicândă: ,nu impună, ci e o dorinţă a mea dăcă se pâte împlini,» precândă în faptă notariloră şi altoră impiegaţi politici le şi impune, firesce totă sub formă de dorinţă şi aceia facă de frică ca de bună voiă, să trecă la obiectă:
In Năsăudă s’a întemeiată nu de multă o societate acţionară pentru înfiinţarea unei tipografii şi librării. Librăria s’a şi deschisă pe basa concesiunei organeloră politice şi sub firma intabulată judecătoresce «Concordia.» Aceea hbrăriă s’a mărginită pănă acuma numai la procurare de cărţi scolastice precum şi utensilie pentru sc6lă, apoi la comandarea de cărţi şi foi de cetită la dorinţa espresă a unui ori altuia dintre privaţi.
Pre basa unei denunţări false ori că d6ră numai i-a picată din senină în minte prea bunului şi îngrijitorului nostru comite supremă, că s’ar vinde cine scie ce cărţi revoluţionare şi cuprintjâtdre de idei daco-romanistice, trămite pe vice-măria-sa, ,mâna drăptă» după cum îlă numesce, pe proto-notarulă actuală cu însărcinarea de a luâ la strictă cercetare numita librăriă.
Acela şi vine la Năsăudă, şi încă cum? >Risum teneatis!» Eacă aşa: La 6 Martie st. n. a. c., între orele trei şi patru post-meridiane apare vice-măria-sa înaintea numitei librării însoţită de-o gardă de 5 gendarml sub comanda unui sub-locotenentă de gendarmeriă, pune totă edificiulă sub stare de asediu, lăsândă să se posteze la fiecare uşă câte ună gendarmă — norocă că întregă e-dificiulă nu posede multe uşi, căci ar fi fostă altcum necesitată să recuire gendarmeriă cine scie de unde şi pe bieţii asediaţi i-ar fi ţinută acolo totă n6ptea, ba p6te şi a doua <|i- — Se dă ordină strictă ca să nu lase pe nimeni să âsă din cei asediaţi, nici să între cineva în lo-culă cu pricina. Ce e mai multă, în acelaşi edificiu cu librăria se află şi administraţiunea casei de împrumută şi păstrare «Aurora» şi după cum se scie la societăţi de atare natură 6menii vină continuu. Pe câţi i-a apucată furtuna acolo împreună cu controlorulă i-au pusă asemenea sub stare de asediu, altora însă li s’a oprită intrarea, asemenea s’a întămplată, de sine se înţelege, la librăriă.
Intrândă vice-măria-sa împreună cu numitulă sub-locetenentă, întrăbă de capulă societăţii, şi servitorulă spune că acela e profesorală Dr. A. P. Alexi. Numai decâtă lasă să-lă cheme şi-i spune scopulă venirei. Firesce că i s’a cerută cartea de legitimare, care i s’a şi arătată, o zamă lungă, şi încă norocă că d-lă Alexi scie aşa de bine unguresce, încâtă a putută să înţelegă cuvintele: Bânffy, foişpan. Dându-i-se însă desluşire cumcă numitulă profesoră e numai ca însărcinată cu conducerea afaceriloră de întreprindere, ăr capulă directoriului este directorulă gimnasială I6nă Ciocană, se învitâ ca pănă la sosirea aceluia să încăpă manopera pentru care e trâmisă.
La patru ore se începe cercetarea, se pulverisăză carte de carte, articulă de articulă, pănă şi caetele de scrisă, întrebându-se, că nu cumva sunt şi cu chipuri, la ce arâtându-se una din întâmplare cu chipulă lu Petoffy s’a întrebată, dăcă cumva nu ar fi de confiscată şi aceea.
Spre mai mare mirare află vice-măria-sa că în librăria din Năsăudă se găsesce şi mapa comitatului şi-a şi cumpărată una, asemenea şi sub-locotenentulă gendarmă, cţicândă că în librăriile din capitală nu se află, (fie permisă a observa, între parentese, că p6te fi oricine sigură, că în librăriile care le cârcă dumnealui, nu se va jfi aflândă).
Nr. 47.
GAZETA TRANSI1VANIEI
1885.
După ce s’a gătată cu pulverisarea cărţiloră cam pela 8 6re, ca să nu mărgă chiar fără resultatii din Nă-săudă, spaima Maghiari lord, a aflată cu cala a confisca următărele: «Istoria revoluţiunei lui Horia şi C1 o ş c a» tdte esemplarele câte le-a aflată; »B e i t r ă g e zur Geschichtsforschung der Romănen* tradusă românesce; ^Martirii dela Plevna»; «Căr-ţile sătenului română» Nrii: I, II şi III; „Ună catalogă de cărţi a librăriei Socec et. Comp“; două declaraţiuni vamale; ună numără din „Scăla practică11 a lui Petri din anulă 1883.
Cu acestea gătându-se manopera patriotică, invită pe preşedintele directoriului şi pe conducătorulă afaceri-
versariloră noştri în procederile lorii violente faţă cu poporalii română, mai are încă perfidia a cjice5 că prin acâsta „susţine causa română.“
De-o parte ,,Tribunau debutâză, dela apari-ţiunea ei, cu asemeni insinuări neîntemeiate;
de altă parte ea ne spune mereu: „Suntemă ună poporă de 6meni săraci; suntemă nisce nemernici; ,,vremă să avemă numai hrana de t<5te filele, nu ne trebue nici ună dreptă“: şi fiindcă suntemă „săraci44 şi „nenorociţi44 trebue să fie mare numărulu celoră „necăpătuiţi44, cari devenindă „esistenţe ca ti lin are44 în-
câtă de a mai fi „elemente de ordine.44 Eată ce
loră de întreprindere, ca să subscrie protocolulă, cari | părere au cei dela „Tribuna44 în privinţa acâsta : ambii au declarată simplu, că aşa ceva nu potă să j ,Ce-i dreptu, esistenţe catilinare potă să devină şi subscrie. Inchipuiescă-şî orî-cine, câtă de greu a putută, nobilii scăpătaţi şi necăpătuiţi; ba sunfă chiar unii din-să înghiţă vice - omnipotenţa sa, care firesee nefăcăndă' tre denşsi chiar şi acum; vorba e însă câ în Ardălă mulţi pureci prin Năsăudă, a trecută ca Mercură la
Olimpă, ca să raporteze lui Joe despre strălucitulă re-sultată.
Trecendă dela Evrei erăşl la nemuri, să fie permisă a adressa Ilustrităţii sale, domnului fişpană, câteva întrebări :
esisteutele catilinare maghiare suntă mai multă ori
se <}ice despre ori-ce omă criminală, care a o fensată societatea:
«Horia şi Cloşca au fostă frânţi în r6ta călăului dreptatea s’a făcută; omenirea şi-a primită saiis-i facţiunea» (»Tribuna» Nr. 37, 1885).	l
De ar fi avută „Tribuna,, celă puţină bu-nulă sâmţu să tacă într’ună asemenea momentd; să tacă măcară de ruşinea lumei! Dar cum arj fi putută să tacă, când cea dintâiu debutare i ei a fostă aceea în contra serbărei memoriei! acelora „criminali44, de a căroră fapte, (Jiceau ei| trebue „să ne îngrozimă?44 („Tribuna44 Nr. 81[ din 1884).	1
Şi apoi ce se făcea din „Tribuna,44 dacii serbândă memoria unoră revoluţiunari ar fi[ fostă luată şi ea dreptă revoluţionară ? Şi apoij unde rămâneau emigraţii ardeleni, cari voiau nu| mai să ,,agite44 prin acea serbare şi despre carii ,,Tribuna44 era atâtă de imbecilă a presupune căi ei, ca şi dînsa, n’aru avă nici o pietate cătră al cei mari Români? Unde rămânâmă noi soţii pr^ sumptivi ai ,,socialiştiloră,44 cari după organuliff Metropolitului asemenea nu din pietate, ci numai ca să agitămă amu fi propusă ţinerea de rugăciuni pentru sufletele martiriloru de neuitată adu-
mai puţină inofensive, pe când cele române trăindă în strînse legături cu massele poporului potă să devină o calamitate elementară.* (»Tribuna» Nr. 104 din 1884.)
Va să <Jică, după cei dela „Tribuna44, gu-Voesce Ilustritatea sa pe astă cale să întemeieze j vernulă ungurescu n’are decâtă să le dea hrană bunele relaţiuni între domnia lui şi locuitorii acestui co-.acestoră pretinse „esistenţe catilinare44 române mitată, care le accentuâ cu atâta însufleţire la deschide-j „ofensive44 din Ardălă, căci „drepturi şi aşa nu cere aminte? rea primei congregaţii după instalare? — Atunci numai le trebue,44 şi atunci pace va fi între Unguri şi Dacă amă fi liberi şi bogaţi, atunci negre-înainte. Ne vomă înţelege bine.	Români şi cei din urmă voră continua a fi unu i şită serbarea amintirei lui Horia s’ar face nu-
Voesce Ilustritatea sa să se arăte tare şi mare, j „elementu. de ordine44; âr cei dela „Tribuna,44 mai din pietate cătră ei, dâr flind-că suntemu teroriseze ca în comitatulă Solnocă-Dobâca? — ,Alios! veseli că au salvată „buna reputeţiune a nea- \ impilaţi şi săraci nu mai putemă avea sentimente ventos aliasque procellas vidimus.» —Fiă sigură Uustrita-imului nostru44 se voră pută îmbrăţişâ cu nobilii:de pietate cătră cei ce s’au luptată odinidră pen-f tea sa, că atâta locuitorii saşi câtă şi Românii din co-! „i n o f e n si vi44 dela „Peşti Naplo.44	[tru libertatea ndstră, ci dacă îi serbămă voimuj
mitatulă Bistriţa-Năsăudă voră sci să fiă totdeuna cu bă- j Negreşită că în puterea acestei speranţe _ numai să agitămă.	...	\
gare de sâmă şi să lupte mână în mână întru apărarea; „Tribuna44 adresâză Româniloră următdrea pro- j Poftimă logică de-a „Tribunei44 şi de-a co-drepturiloră sale, între marginile legei, de valore generală,
dâr nu dictate şi impuse arbitrarminte de atotpo tenţa sa.
Voesce în urmă Ilustritatea sa a-şî câştigă merite
vocare :	| leg ului său metropolitană!
»Căutaţi-vă de treburile vostre, urmaţi-vă lucrarea^ Câtă de şovăiători, nelealî său ignoranţi
în pace, răbdaţi înainte, căci noi (negreşită cei dela,8]311^ ce^ ce au scr^8fi „Tribuna44 despre Ho „Tribuna44 — Red. „Gaz. Tr.‘4) ne vomă da totă silinţa să-i r*a Ş* Cloşca, se pdte vedâ şi din aceea, că o-
piin a face din ţînţarî armăsari? — Atunci i se dă sfa-!facemă pe cei dela stăpânire să înţelegă, că trebue să ni (dată susţină ca „revoluţiunea dela 1784 a avutti
tulă să-şi alâgă ocupaţiunî mai convenabile cu posiţia ce o ocupă, lăsândă atarî lucruri pe sâma detectiviloră.
Incâtă atinge afacerea cu librăria „Concordia,» fiă!
să facă dreptatea ce ni se cuvine. Voimfi în adevără Penfru patria năstră urmări bune,44 („Tribuna" şi cu tătă sinceritatea să ajungemă la o resolvare păci- nr’ ^	1^84) altădată scriu că^ actulă de
nică a conflictului dintre Români şi Maghiari, şi nu a desperaţiune, ce 1 au săverşită Romanii acum o
sigură Ilustritatea sa, că totă lucrulă se reduce la o de- nostră are să fie vina (ci negreşită : a esistenţeloră ca-	de ani, era celă puţină de prisosă.“
nunţare de nimic0, fără de nici ună temeiu.
Ună locuitorii năsendenti.
Răspunsă la „o nedumerire.44
Braşovă, 19 Februariu.
III.
Lealii şi sincerii noştri colegi sumuţă prin insinuările cele mai perfide pe agenţii poliţ ai d-lui Tisza în contra poporului nostr
tilinare, cari nu dau pace. —Red. G Tr.), dacă o aseme- (^Tribuna44 Nr. 6 din 1885).	^	|
nea resolvare nu va fi cu putinţă.44 (Tribuna Nr. 40 din!	spaţiulu ne este multă prea scumpă|
ţgg5)	[decâtă ca să-lă împlemă cu t6te absurdităţile, ce!
Ei bine, cum îşi închipuescă colegii noştri
le aflămă în „Tribuna.44
dela „Tribuna**, că Maghiarii „bogaţi" şi „elementă! Vedemfl cu adencă întristare că colegilori
•de ordine'1 şi „inofensivi" cum sunt, severii în- "°?tn ,e estc, m!il “ulta de rePutaţ,a duşmanw cumeta a recundsce drepturi unora „nemernice,lor(1 ^oştn, deeata de reputaţia ndstră naţională.; esistenţe catilinare?"	(,	Ma.u am.lu trecuta, imediata după tur-;
A! dar uitasema că „nouă nu ne trebuesca ţurănle din Cluşiu „Tribuna" căută se înduk&căi
contra celoră ce se luptă de timpu îndelungată; ţiuni violente şi nesocotite!
iţienescl'drepturi" şi că guvemula n’are decâtă sfi ne dea ,faPtuW, sorii;,da< eă „manifestaţiunile din Cluşiu;
™ şi în de mâncare, ca s8 nu ne mai gândima la „ac-:sunta ffr& de,MCÎ 0 «“portanţă" şi că „pe cer-. i----^ v ( .	. ,	.	...	curile hotăntore maghiare le voră fi genandiL
pentru drepturile lui;	!’ Nu vSda‘'colegii noştri dela „Tribuna" ab-; “!ai "lul!a	P« “oi-“ AP?! scusă ele |
„Tribuna" nu se sfiesce de a susţină, că: surditatea atitudinei lord politice de pân’ acum ?;dm Clu?lu’. 4'cendu ca dacă ele au aprobaţii [
l* _*•	.	.1 . J-__1 .	__ __I	J__L____--i !_ ,	.	..	....	.	,	.	1 nnvfaroa +i n Ori 1 m-rt n'iofrniorî r»'on Tănnrn /iinl.
pretinşii socialist! de dincolo ar voi s6 dea focd1 Nu vfidu ei contradicerile logice şi faptice în cari' Purtarea. tinenlorti maghiari „n’au fâcut’o din ■
s’au încurcata şi se încurcă tota mai tare pe di:alta motlva- decâtu ca sfi-şl acopere gena." i
,Ardâlului“;
„Tribuna44 are „hotărîrea44 şi de-a susţinâ că
,îndrăsnâla44 ;
|In fine declară, câ ,,tineriloră maghiari le iârtă
»Se agiteză printre Români, atâtă aci câtă şi în
ce merge?	. .	,	^ ,	.	..	.	A w .
Ce privesce linia de conduită ce şi-au tras’o afHta Pe cand co^gţlora loru romani nu le-
r	..	.	y	înr lî lartn	Tmtmno» n. 10 /lin
România contra Ungariei şi contra naţiunei maghiare în deosebi, şi acestâ agitaţiune pornesce dela emigraţii ardeleni, ungureni şi bânăţenî« (Tribuna Nr-76 din 1884);
prin programulă loră trebue să recunăscemă, că
au fostă censecuenţi numai în aceea: de a-şi împlini missiunea de poliţai la graniţe.
Să credemă noi 6re, că nesfârşitele contra-dicerî şi paradocsurî, prin cari „Tribuna44 pană
Şi ca nu cumva poliţia d-lui Tisza să fie acum a călcată t6te celelalte puncte ale progra în dubiu asupra înţelesului cuvântului agitaţiune, mei sale, este numai o urmare a zelului prea „Tribuna44 4^ce cătră cei dela „Pester Lloyd,441 mare desvoltată în acea misiune, prin care ei
cari fiind mai bine informaţi din partea şefului ■ poliţiei statului, nu credeau în mărimea primejdiei descoperite de ea, următdrele:
»Ar fi însă lucru prlmejdiosă să ne preţuimă vrăş-maşulă mai pe josă de adevărata lui valăre... Fără îndoială ei singuri (adecă emigraţii) nu potă scdte din ţî-ţini nici Ungaria, nici România. Se păte însă ca să fie şi alţii mai puternici ca dânşii, cari voiescă să scotă atâtă România, câtă şi Ungaria din ţîţînî şi cu aceştia să lucreze printr’înşii.«
Care va se <}ică „Tribuna44 susţine ceea ce susţine şi „Ellenzăk44 şi „Peşti Naplo44 şi „Nem-zet44 cu toţi soţii loră, că adecă „se agităză printre Românii de aici44 şi admite că a-căsta agitaţiune păte veni dela alţii mai puternici, protectorii „Prinţului ărecare,44 cu care a face causă comună ne ţine chiar şi pe noi capabili.
„Tribuna44 totă aşa de puţină ca şi diarele maghiare va fi în stare a ne dovedi, unde, când, cum şi prin cine se agităză printre Românii de aici în contra Ungariei şi a naţiunei maghiare. Dar ajunge că afirmă cu ,,hotă-rîre44 şi cu ,,îndrăsn6lă“. Şi mai are încă neruşi-naiea de a <Jice că prin asemeni denunţări ten-denţidse, cari servescă numai spre justificare ad-
pretindă a salvă reputaţiunea neamului româ-nescă? Să bănuimă <5re că frasele pompăse „naţionale44 fără nici o legătură logică, cu cari îmbracă ei perfidele loră insinuaţiuni, suntă numai nisipă aruncată în ochii publicului, ca dânşii cu atâtă mai uşoru să ţ)6tă pescui în turbure?
Dacă le este aşa de multă celoră dela „Tribuna44 de „reputaţia neamului românescă*4 n’a-veau nicidecum lipsă să recurgă la mijloculă în-jositoră de a face concurenţă poliţiei de stată din Peşta, Yiena şi Bucuresci.
Avenu colegii noştri dela „Tribuna44 ună	„	.
tărâmă cu multă mai mulţămitoră de a-şi des- j m^ne vomu s cu ea*
voltă zelulă pentru apărarea reputaţiei năstre na-!	-----c
ţionale. De pildă li s’a dată mai multă ca ună singură prilegiu, ca apărândă reputaţia celoră mai mari şi mai nobile figuri din istoria Româniloră ardeleni, să apere şi onărea năstră naţională.
Dar ce a făcută „Tribuna44 ?
A secundată pressa duşmană nouă, scriindu despre Horia şi Cloşca în momentulă sărbăto-rescă a aniversării morţii loră, că au fostă nisce
ar fi iertat’o.44 („Tribuna44 nr, 19 din 1884).
Asemenea în Iuliu anulă trecută „Tribuna11 înfruntă pe acele c[iare române (între cari era şi ’ „Gazeta44), cari „grăbeau să le comunice Româniloră în traducere articulii insultători ai foilorCi maghiare şi să respuncjâ „cu energiă cuvenită44 la eiu (Tribuna Nr. 77 1884), aceşti articuli (Jiceau ei erau de natură „a înăspri numai încordarea nenorocită ce esistă între noi şi Maghiari44, căci „prea suntemă agitaţi, prea suntemă năcăjiţi, prea suntemă dispuşi la mişcări violente44 (Tribuna Nr. 74 <Jin 1884).
Se’nţelege încordarea dintre noi şi Maghiari j este după „Tribuna44 ună lucru firescă şi ârăşi lu- } cru firescă este că totă noi umără la umără cu „Viito- ! torulă44 să le întindemă mâna de împăcare, ca să încete acea încordare celă puţină din partea ndstrâ, f dacă este „lucru firescă,44 că din partea loră nu . p6te încetă.	\
Ast’ai politica „Tribunei.44 In numărulă de \
SOIRILE DILEI.
In urma denunţărilor^ tendenţiose ale «Tribunei,» fiarele unguresc! ne clasâză în partida «petroliştiloră.»
—0—
Astăcjî la 2 ore după prân^Ci s’a întrunită sinodulti protopopescă I. ală Braşovului.
—0—
Cu câtă s’apropie timpulă mai caldă, cu atâtă tur-„păcătoşi44 şi că „păcatele loră grele,44 ce burarea duşmaniloră noştri cresce. Acum s’au hotărîtă
şi-le reamintescă cu „jale fiordsă,44 le-au ispăşită să eonfisce cărţile române de prin librării şi începutulâ prin mdrtea loră şi (Jic^^dă despre ei, ceea ce l’au făcută cu librăria «Concordia» din Năsăudă, prin
t
Nr. 47.
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
notarulă Panczel, după ce librăria se asediase cu gen-darmî.
—0—
Cu privire la eserciţiile de arme ale reserviştiloră şi conced iaţiloră, ministrulă honvetjilorâ a dată urmă-torulă ordină :
,La eserciţiile din anulă acesta voră lua parte o-ficerii de reservă din anii de asentare 1880, 1878 şi 1876, apoi acei oficerî de reservă ală căroră timpă de serviciu activă li s’a micşorată, oficerii de honvezi concediaţi, în fine acei oficerî de reservă cari aveau să facă eserciţiulă de arme în 1884, mai departe honvezii asen-taţî în 1880, 1878 şi 1876, la batalionele de instrucţiune honvezii asentaţî în 1884, honvedii din anii 1883, 1882 şi 1878, escepţionândă pe aceia cari pentru instrucţiune au să se presinte pentru 3 luni în primăvara acâsta, apoi acei reserviştl şi honvezi cari aveau să facă eserciţiulă de arme în 1884. Se escepţionezâ soldaţii cari în 1883 au făcută serviciu activă,
—0-
Societatea teatrală ungară a lui Carol Polgar nu va veni să jdce în Braşovfi, precum anunţaserâmă, de-6rece n’a putută face nici ună abonamentă.
0 |
In BucurescI s’a înfiinţată o societate literară sci-enţifică cu numele »Bolintineanu,* ală cărei scopă este cultivarea cunostinţeloră intelectuale şi desvoltarea sim-ţăminteloră naţionale. Acăstă societate va ave şi o revistă literară. Ii urămă isbândă.
—0—
•	Românulă* spune că s’a constituită definitivă so-oietatea pressei în BucurescI. D. G. A. Rosetti a fostă alesă preşedinte în unanimitate, âr ca membri in comi-tetă d-nii: M. Minovicî (»Curierulă Financiară»), D. A. Lauriană (,Rom. Lib.*), I. G. Bibicescu («Românulă»), A. Giurcu (,Indâp. roum.«) N. Bordeanu, Gr. Ventura (»Naţiunea»), N. Ghiţescu (»România»), C. Stefănescu (•Râsboiulă*), I. C. Fudescu (»Telegrafulă«), G. SăcăşeDu (•Unitatea Naţională*).
—0—
•L’Economi-ste roumain» află că o societate s’a formată la Londra cu capitală de 2 miliâne de lei, pen-1ru a instala în România fabrici de conserve şi estracte de carne. Societatea a fostă legală înregistrată la Londra şi a trimisă în BucurescI ună representantă însărcinată a obţină de la guvernulă română antorisaţiunea de a funcţionâ. E vorba de o camdată a stabili două fabrici mari: una aprdpe de Graiova, cealaltă în Moldova, Societatea cere guvernului: a) a permite intrarea fără vamă a maşineloră destinate la exploatare şi a tinichelei trebuinciăse la confecţionarea cutiiloră destinate la reexportare, b) a controla prin o coraisiune sanitară, cu cheltuiala companiei, fabricarea conserveloră şi a extractului de carne. Se $ce că cele două fabrici ară întrebuinţa numai ele singure tdt,e vitele mari şi porcii pe cari ţăra este în stare a exportă.
—0—
•	Delta» se nnmesce ună nou c}iar& ce apare în Tulcea, în Dobrogea. Ii urămă viaţă.
—O—
Telegrame particulare comunică, că în Marsilia s’a ivită din nou eolera.
—0—
Concerta Hlarmonica. Concertulă societăţii filarmonice se va da Marţi, în 17 Martie n., în sala otelului Nr. 1. Biletele comandate se potă luă dela librăria d-lui Heinrich Zeidner din Târgu-grâului. Preţulă locuriloră: Cercle â 1 fi., Stală â 60 cr., Galeria â 60 cr., Partere â 30 cr. lnceputulă la 8 6re.
-----o------
Scalele ndstee din Solnoctt-Dobeca.
De sub Cibleşă la 1 Martie n. 1885.
Domnule Redactoră! Multe ară fi de scrisă de pe aici, căci multe suntă greutăţile cari avemă a le suporta din partea slăpânitoriloră noştri. Nicăirl nu este, credă, încinsă lupta în aşa măsură, pe tătă linia, asupra tot ti ce e română ca în paşalîculă nostru, adecă în comitatulă vestitului comite BanfTy.
Limba română e atâtă de persecutată, incâtă nu este iertată ca să sune în actele oficiâse nici baremă ună nume de boteză română.
Comunele suntă îngrecate cu felă de felă de dări. Pentru linia ferată, ce pe aci au să o lungescă, pentru teatru ungurescă, foi ungurescl, — Românii au să plătescă, căci dâră pentru aceea ’să supuşii marelui paşă. Gldbele pentru drumulă comitatensă nu mai încetă, — lipsesee ună pumnă de prundă din o movilă, bietulă Română plătesce preţulă movilei întregi îndoită. Apoi decâ-i mai rămâne ceva după tote acestea, acopere’şl trebuinţele sale casnice şi culturale 1
Despre t6te acestea voiu scrie cu altă ocasiune în speciala şi cu dovedi, acum mă voiu restrînge la descrierea scâleloră nostre principale din comitată, şi ce trebue să facemă în înprejurările acestea grele ce ne apasă?
Suntemti eschişî de pe terenulă vieţii politice. Nu î-a rămasă Românului decâtă cornele plugului, dăcă Mă mai are şi nu i l’au dusă esecutorii. Să ne strângemă şi aşa rândurile, şi să stămă neclintiţi în păstrarea patrimoniului celui mai scumpă, ce ni l’au lăsată strămoşi* noştri: iimba şi naţionalitatea, asupra cărora dau năvală ca lupii setoşî de pradă. Acestea le putemă păstra numai cu ajutorulă scolei şi ală instrucţiunei. Şi te dore inima când privesc! la scolele ndstre.
Poporului abia îi mai remâne, după atâtea sacrificii pentru stată şi pentru maştera administraţiune, modă de a’şl pute susţină ici colea câte o scălă de dâmne ajută. Ajutoră dela stată, în visteria căruia se înfundă miliâne dela Români, nici vorbă să se dea pentru scole române Numai acolo e aplicată statulă a da ajutoră, unde e vorba să se înveţe limba maghiară esclusivă.
In comitatulă acesta suntă trei locuri principale, precum a scrisă cineva mai deunâtjî în acăstă preţuită foiă: Lăpuşulă-ungurescă, Betleanulă şi Deşiulă. In t<5te trele locurile avemă câte o scălă, câte cu ună învăţătoră.
Cu scălă din Lăpusulă-ungurescă amă mersă multă îndărătă. Acesta s’a ridicată în timpulă absolutismului, prin oferte din partea comuneloră din cerculă Lăpuşului şi o parte din Chioră; ună edificiu frumosă din tote punctele de vedere corăspundetoră. La începută, adecă până la 1868 a avută trei şi patru învăţători. Era scolă normală (primară) de rangulă ântâiu. Dela 1868 câţiva ani a rămasă cu doi învăţători, cari prin zelulă loră suplineau golulă, şi scâla n’a scăpătată. Dela 1880 însă, abia mai pdte susta cu ună învăţătoră. Şi ce e causa?
îndată ce a sosită era constituţională, comunele au fostă oprite de a mat presta suma, cu carea de bună voiă concurgeau la susţinerea scălei. S’a cerută ajutoră dela ministeriulă de culte, în fruntea căruia era bar. Eotvos. S’a aplacidată odată pentru totdâuna 5000 fl. Abia s’a căpătată 1000 fl. şi restulă de 4000 fl. s’a sistată. Pentru ce? Părintesculă guvernă a avută altă scopă, nu ajutorarea scălei române ci ridicarea unei scăle de stată maghiare, ceea ce a şi făcută încă în 1870, şi de atunci pănă astăcji sustă acolo o scălă de stată cu trei învăţători şi o învăţătoresă, bine plătiţi. Nu era după gustulă domniloră, că în scâla română se crescâu în totă anulă câte 80—100 prunci români, ba şi maghiari şi evrei, deşi t6te trei limbile patriei se învăţau într’însa. Era scâlă română şi acâsta e destulă, ca să fiă lăsată la celă mai bună casă, în mâna sorţii.
Decând s’a cassată ajutorulă comuneloră, âr din partea statalui neputându-se căpăta ajutoră, — acăstă scâlă a începută a scădâ în piivinţa materială. Trebuia să consume ce avea strînsă. Şi aşa ar fi căzută, însă aci amă să amintescă, că în timpulă supremă i-a sărită în ajutoră celă ce a contribuită mai multă şi în prima liniă şi la ridicarea ei, cu o donaţiune de 1100 fl. în realităţi şi o acţiune de bancă. Şi totă acestă prea stimată domnă Gabrielă Mânu, advocată în Deşiu, care ocupă cea mai frumosă pagină în istoria acestei sc6le, ca preşedintele senatului acelei scole a alergată la t6te adunările »Asociaţiunei Transilvaniei,» şi descriindă starea scălei a câştigată votarea câte unui ajutoră anuală de 100 fl. v. a. In anulă trecută nu s’a putută căpăta nici acestă ajutoră, din causă binecuvântată. Aşa stămă cu scola din Lăpuşulă-ungurescă.	(Va urmâ.)
Raportul ft secretarului generalii asupra lucrăriioru academiei române în decursuiu anului 1884—1885.
(Urmare şi fine)
IV.	Colecţinnile.
In decursulă anului, dela sesiunea generală trecută până acum, colecţiunile nostre s’au îmbogăţită într’ună modă cu totulă neobicinuită, în specială biblioteca este aslătjl mai mare decâtă de două ori câtă era în anulă trecută. Comisiunea bibliotecei vă va arătâ mai cu de-amărunlulă cum s’au îmbogăţită biblioteca şi ce s’a lucrată în decursulă anului pentru ţinerea ei în bună ordine. Eu mă mărginescă a vă comunică următârele:
1.	Amă avută fericirea a primi în luna lui Iulie a anului trecută în localulă nostru preţiâsa bibliotecă pe care Camera a cumpărat’o pentru Academie dela d-lă D. C. Sturdza deJa Scheia. Acestă bibliotecă, compusă din 7487 volume, fără a socoti dubletele, este ună adevărată tesaură pentru studiele nostre istorice. Ea a fostă formată în cursă de mai multe ^eciml de ani şi îndreptată în specială asupra istoriei Româniloră. Posedămă într’insa o mulţime de publicaţiunî din cele mai rare şi imai preţiâse pentru istoria ndstră; vomă aminti numai o colecţiune fârte bogată de ediţiuni vechi a cronioari-loră şi istoriciloră poloni. Cu acestă bibliotecă amă mai primită şi 143 volume manuscrise, o preţiosă colecţiune de documente originale române şi transilvane din secoiii XV—XVIII şi mai multe monede românesc!.
2.	Prin daruri şi schimburi s’a înmulţită biblioteca nâstră în acestă ană asemenea forte multă. Numărulă volumeloră primite în acestă modă trece peste 1820.
3.	încă înainte de sesiunea trecută localulă bibliotecei nostre nu mai era îndestulătoră pentru aşezarea tu-turoră cărţiloră. D-vostră, prevăcjendă o parte din cres-cerea bibliotecei. aţi dispusă facerea unei nouă instalări pentru aşe4area părţii, care nu mai încăpea în cea veche.
Acăstă lucrare s’a esecutată întocmai după cererea făcută în sesiunea trecută de comisiunea bibliotecei şi aprobată de D-v6siră.
Deşi instalarea acâsta este făcută câtă a fostă cu putinţă mai încăpătâre, totuşi, în urma crescerii enorme a bibliotecei, ea nu este de ajunsă pentru instalarea sistematică a tuturoră cărţiloră. De aceea din ce în ce mai multă devine urgentă necesitatea unui locală propriu ală Academiei în care să se potă face instalări suficiente pentru biblioteca nostră, care în cursă de puţini ani a ajunsă a fi cea mai preţiâsă în ţâră. Avemă viuă speranţă că guvernulă M. S. Regelui se va grăbi câtă mai curendă a înzestrâ Academia cu ună locală potrivită cu trebuinţele sale.
4.	Coîecţiuuea numismatică. — In cursulă anului espirată s’au presenfată favorabile ocasiunî prin cari amă putută îmbogăţi forte multă colecţiunea ndstră de monede vechi românesc! prin însemnate cumpărări.
Numărulă bucăţiloră cu cari a crescută colecţiunea este de circa 1200, tote moldovenesc!. Din acâstă nu-merosă colecţiune, 575 de monede sunt dela Bogdană Voevodă şi 470 dela Petru Muşată, celelalte dela diferiţi domni. Exemplarele în numără aşa de mare din monedele lui Bogdană şi ale lui Petru Muşată au o însemnătate considerabilă din mai multe puncte de vedere: pe de-o parte se potă alege din ele exemplare de o con-servaţiune bună, pe de altă parte voră pute servi la facerea de schimburi cu alte cabinete numismatice, şi în fine servescă spre a ne da o idee despre circulaţiunea numeralului în anumite epoce şi despre cantitatea mo-nedeloră bătute de diferiţi domni.
5.	Colecţiunea de documente istorice a crescută prin diferite daruri, între cari voiu aminti cu deosebire colecţiunea compusă din 78 documente în copii şi 10 în originală dăruită de d-lă membra corespondenta Obede-naru. Aceste documente preţiâse pentru Istoria Româniloră au fostă colectate la Roma şi dăruite de d-lă Obe-denaru pe lângă o relaţiune asupra direcţiunii ce ară trebui dată cercetăriloră istorice române în archivele şi bibliotecile Romei.
Prin cumpărare s’au procurată 470 documente române din diferite epoce şi de mai multe feluri.
V.	Din cele ce am avută onâre a vă espune în capitolele precedente aţi văzută, domniloră colegi, că colecţiunile ndstre de totă felulă au crescută în anulă trecută într’ună modă cu totnlă neobicînuită. Acestă cres-cere a înmulţită în proporţiune lucrările ce trebuescă făcute pentru punerea şi ţinerea colecţiuniloru în bună rânduâlă. Cu tâtă străduinţa cu care a lucrată persona-lulă forte restrînsă ală cancelariei nâstre, elă nu a putută birui tâte operaţiunile câfe reclamă acâstă crescere de materială. De aceea ni se impune necesitatea de a mai mări personalulă cancelariei, mai alesă fiindcă tote colecţiunile nâstre trebue ordinate într’ună modă definitivă după sisteme raţionale şi bine studiate spre a putâ apoi continua pe aceiaşi basă şi cu orînduirea materia-leloră cu cari de acum înainte se voră îmbogăţi Aceste organisâri ceră, pe lângă ună studiu seriosă asupra me-tâdeloră, fârte multă lucrare materială cum sunt copiare de titlurile cărţiloră, facere de inventării pentru documente, etc., pentru formarea diferiteloră catalâge cari sunt hotărîle de regulamentulă bibliotecei votată de d-v6s-tră în sesiunea trecută. Delegaţiunea va veni în acâstă privinţă cu propuneri înaintea d-vostră spre a satisface şi aceste trebuinţe ale serviciului internă ală Academiei nostre.
VI.	Spre a încheia raporlulă asupra lucrăriloră din
cursulă anului, am onore a vâ espune resumatulă ope-raţiuniloră casei Academiei în anulă nostru bugetară 1884—1885.	Seeretarulă Generală,
D. Sturdza.
------o------
DIVERSE.
Femeile în Cocliinehina. — Ună misionară din Co-chinchina a publicată sub titlulă de •Dou6-(jecî de ani în Annam,» ună volumă fârte interesantă, din care es-tragemă pasagele următâre: Când ună bărbată are a se plânge în contra soţiei sale, nu face decâtă a o pedepsi. Cu t6te acestea nu se grăbesce câtuşi de puţină şi lasă să-i trâcă prima furiă produsă de greşela comisă. După ce şi-a luată dejunulă, şi-a băută ceaiulă şi şi-a fumată ţigara, se îmbracă într’ună costumă convenabilă, ia ună aeră magistrală şi <}ice soţiei sale să-i aducă varga. Femeia se supune cu respectă şi se întinde cu faţa în josă pe ună covoră, la piciârele soţului ei. Acesta o lovesce de trei ori cu varga pe spinare, apoi îi face o mică morală bine simţită în privinţa datorilloră unei soţii cum se cuvine să fiă cătră soţulă ei. La fie-care punctă şi subdivisi-une a discursului, face o mică pausă şi ridică varga mai dând câte o lovitură; dâmna cere iertare, plânge, geme şi făgăduiesce că pe viitoră are să se porte bine. Băr-batulă îi dă varga s’o ducă la locă; ea salută şi se retrage mu!ţămindu-i. După prân4ă se începe aceeaşi ce-remoniă, şi apoi o repetă mai nainte d’a se culca, căci orî-ce corecţiune trebue să se facă de trei ori. Totă ast-felti se coregă şi copiii şi servitorii. Ori-ce procedeu mai puţină solemnă este privită ca ună dispreţă pentru femeiă! îndată ce bărbatulă a eşită din casă, soţia lui îşi răsbună pe câne, pe pisică sâu pe orî-ce altă dobi-tocă, şi câte odată chiar pe copii ei, luându-i cu aceeaşi vargă la bătae şi făcându-le aceeaşi morală ca şi soţulă ei.
* *
*
f tfeerologft. — Valentină Papă de Bă-sescî, protonotară la tribunalulă regescă din Zelău, a încetată din viaţă în 28 Faură n., în ală 35-lea ană ală etăţii şi ală 5-lea ană ală fericitei sale căsătorii. Fiă-i ţărâna uşorăî
Editoră: laeobti Sfnreşiano.
Redactoră responsabilă: Dr. AiuWjft Mn»*«oU*î»
Nr. 47.
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
Onranlă la bursa de Vlena
din 10 Martie st. n. 1885.
Rentă de aurii 4°/0 • • • 99-65 Rentă de hărtiâ 5% . . 94.40 Imprumutulii căilorCL ferate ungare ....... 147.00
Amortisarea datoriei căi-lorfl ferate de ostii ung.
(1-ma emisiune) . . . 99.20 Amortisarea datoriei căi-lorfl ferate de ostii ung.
(2-a emisiune) .... 123 —
Amortisarea datoriei căi-lorfl ferate de ostii ung.
(3-a emisiune) .... 110.50
Bonuri rurale ungare . . 103.25 Bonuri cu cl. de sortare 1C3.25 Bonuri rurale Banat-Ti-
mişii.................103.—
Bonuri cu cl. de sortarel02.75 Bonuri rurale transilvane 102.75
Bonuri croato-slavone . . 103.— Despăgubire p. dijma de
vmfl ung...............—.—
Imprumutulfl cu premiu
ung.................. . 119.25
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 119.30 Renta de hărtiă austriacă 83.65 Renta de arg. austr. . .	84.15
Renta de aurii austr. . . 109 45 Losurile din 1860	. . . 139 80
Acţiunile băncel austro-
ungare................. 867.—
Act. băncel de credita ung. 312.— Act. băncel de credita austr. 303.90 Argintuia —. — GalbinI
împărătesei.............. 5.81
Napoleon-d’orI............9.791/*
Mărci 100 împ. germ. . . 60.45 Londra 10 Livres sterlinge 124.25
Bursa de Bueurescl. Cota oficială dela 25 Februariu st. v.		1884.
Renta română (5°0). . .	Cump. 92	vând
Renta rom. amort. (5°/#) .	. 96V*	—
» convert. (6°/0)	. 897*	—
Impr. oraş. Buc. (20 fr.) .	32	—
Credit fonc. rural (7°/0) .	. 1007*	—
* >? V (h°/o)	. 857*	—
» » urban (7°/o) •	. 967*	—
» » . (6°/o) • * » » (5°/o) •	. 957*	—
	84	—
Banca naţională a României	1190	—
Ac. de asig. Dacia-Rom. .	. 290	—
« » » Naţională	. 210	—
Aură		. 11.7*7.	—
Bancnote austriace contra aură
Cursulu pieţei BraşovO
din 11 Martie st. n. 1885.
Bancnote românesc! .... Cump. 8.86 Vând. 8.88
Argint românesc................... »	8 80	*	8.85
Napoleon-d’orl..................... »	9.78	»	9.80
Lire turcescl...................... »	11.—	»	11.04
Imperiali.......................... »	10.—	*	10.02
Galbeni............................ »	5.70	»	5.76
Scrisurile fonc.	»Albina* . .	»	100.50	»	101.—
Ruble RusescI..................... *	128.—	,	129.—
Discontulti	»	... 7—10 °/„ P® anii.
yy- Numere singuratice din „Gazeta Trau-
silvaniei“ se pottt cumpăra în tutunge-** ria Ini I. Gross.
o
O
CM
©
+3
0
0
01
o
I
<D
O,
o
o
Eri
o
o
o
CM
20°|0 T6te preţurile scăzute 20c|0
_________________per coro.ptaiit'CL._________________
Magazinu de încălţăminte
alţi lui
Ioanu Săbădeanu
Fabricaţii propriu şi străinii, solidu şi modernii. Recomandă on. publică cu preţuri scăzute t6te felurile de încălţăminte fine şi ordinare, pentru bărbaţi, dame şi copii, gata s6u după măsure fabricate.
Ghete de bărbaţi dela v.	a. fl.	3.60	cr.	în	susu.
Ghete de dame „	„	„	3.—	„	„	„
Pantofi şi ghete de copii	dela	60	„	„	„
Pantofi de casă de piele, pîslă s6u stofă brodate cu flori pentru bărbaţi şi dame dela v. a. fl. 1.30 cr. în susă.
Specialitate.
Cisme de copii în creţii de Karlsbad dela v. a. fl. 3.50 cr. în susă »	» fetiţe şi băieţi ,	»	»	, » * 4.60 , »	»
Şoşoni de postavtt de pîslă şi cu Gumă englesesci. — Şoşoni cu talpe de pîslă lungi şi scurţi pentru voiagiori. = Galoci de gumă englesă. — Sandale de gumă şi de pîslă pentru dame, bărbaţi şi copii cu preţuri eftine.
Cisme de	copii ordinare	dela	v.	a.	fl.	2 în	susă
,	»	bărbaţi »	»	*	»	»	51/2 *	»
»	»	femei »	»	»	,	,	4	»	»
Comandele din afară se efeetneză după masurile trimise promptă şi cela nepo-_______________trivite sc ian îndăreţă in schimbă.___
CD
m
o
£
e-f-
CD
20°|0 Tote preţurile seădute 20°
B61e secrete
le vindecă pe basa celei mai nouă constatări ale sciinţei, chiar şi caşurile cele mai desperate fără ca cineva să fie împiedecată dela lucrulă său. Asemenea vindecă urmările rele ale p6cateloră tinereţei (onania), slăbiciune de nervi şi impotenţa. Mare discreţiune. Ne rugămă pentru descrierea completă a bdlei.
I>r. Bella,
membru ală mai multora societăţi scienţifîce etc.
6. Place de la Nation, 6. — PARIS.
De observaţii.
Epilepsia.
Tractarea în scrisă.
Cei ce suferă de spasmuri, de cârcei şi de nervi găsescă ajutoră sigură prin metoda mea. Onorariele se dau după ce se voră observa succese. S’au vindecată sute de dmenî.
Prof. Dr. Albert,
distinsă, pentru deosebitele succese, de cătră societatea scienţifică trancesă cu marea medaliă de aurii cl. I.
6. Place du Trone, PARIS.
Mersnlu trennriloră
pe inia Predealii-Budapesta şi pe linia Tefuşft-Aradii-Budapesta a călei ferate orientale de stată reg. ung.
Predealii-Budapesta
Budapesta—Predeal*
Tel uşA- Arad ă-Bn dapesta
Budapesta- AradA-TeluşA.
Trenă
accelerat
Trenă
de
persbne
Trenă
omnibus
Trenă
de
persdne
Trenă	Trenă	Trenă	Trenă
de pers6ne	omnibua	accelerat	omnibua
BucurescI
Predealu
Timişfl
Braşovă
Feldidra
Apatia
Agostonfalva
Homorodfl
Haşfaleu
Sighişora
Elisabetopole
Mediaşfi
Copsa mică
Micăsasa
Blaşiu
Crăciunelfl
Teinşft
Aiudfl
Yinţulfl de susfl
Ui6ra
Cncerdea
Ghirisă
Apahida
Cluşiu	|
Nedeşdu
Ghirbău
Aghirişfl
Stana
Huiedintt
Ciuda
Buda
Bratca
R6v
Mezd-Telegd Fugyi-V âsârhely Vârad-Velinţe
Oradia-mare
P. Ladiny Szolnok
Buda-peata
Yiena
7.15	—	—
1.09	—	—
1.33	—	—
2.06	—	—
2.16	6.30	5.45
2.44	7.09	6.28
3.03	7.41	7.07
3.18	8.09	7.42
3.51	8.53	8.51
4.51	10.18	10.52
5.11	10.55	11.56
5.39	11.36	12.43
6.00	12.11	1.23
6.29	12.35	2.07
—	12.54	2.27
7.02	1.29	3.06
—	1.45	3.22
7.38	2.26	4.15
7.55	2.48	4.44
—	3.12	5.10
—	3.19	5.19
8.24	3.36	5.47
8.48	4.10	6.38
—	5.39	8.51
10.08	559	9.18
10.18	6.28	SToo
—	6.54	8.34
—	7.10	8.59
—	7.25	9.35
—	7.49	10.16
11.33	8.11	11.04
12.06	8.52	12.17
—	9.11	12.47
—	9.29	1.21
12.25	9.52	2.05
1.11	10.27	3.08
—	10.46	3.39
—	10.56	3.55
1.49	11.04	4.06
1.54	11.14	7.30
3.14	1.47	11.05
5.10	4.40	2.37
7.30	7.44	6.40
2.00	6.20	2.00
9.50
10.15
10.50
Yiena	8.25	8.35	3.30
Budapesta	8.00	6.55	9.45
Szolnok	11.24	10.55	12.18
P. Ladăny	2.01	2.04	1.59
Oradea mare i	4.11	5.13	3.20
(	4.21	9.37	3.25
Yârad-Velencze	4.29	9.45	—
Fugyi-Vâsârhely	4.40	9.59	—
Mezo-Telegd	5.02	10.28	3.56
R6v	5.46	11.41	4.31
Bratca	6.09	12.15	—
Bucia	6.28	12.48	—
Ciuda	6.52	1.48	5.28
Huiedin	7.32	3.21	6.01
Stana	7.51	3.54	—
Aghiriş	8.12	4.34	—
GhirbSu	8.24	4.52	—
Nedeşdu	8.38	5.11	—
	8.57	5.40	7.08
vlUţlU ^	9.23	6.00	7.18
Apahida	9.50	6.29	—
Gkiriş	11.15	8.14	8.29
Cncerdea	12.04	9.49	8.53
Ui6ra	12.12	9.58	—
Yinţultt de sustt	12.19	10.07	—
Aiudfl	12.45	10.42	9.17
Teinşfl	1.15	11.32	9.40
Crădunelfi	1.44	12.03	—
Blaştt	2.00	12.24	10.12
Micăsasa	2.34	12.43	—
Copşa mică	2.52	1.22	10.45
Mediaşfl	3.27	2.24	11.07
Elisabetopole	4.01	3.0ri	11.29
Sigişdra	4.50	4.17	12.15
Haşfaleu	5.08	4.51	12.30
Homorod	6.47	7.07	1.32
Agostonfalva	7.36	8.10	2.04
Apatia	8.09	8.46	2.24
Feldiora	8.41	9.20	2.44
(	9.20	10.15	3.15
Braşovă >	—	6.00	3.25
TimişQ	—	6.57	4.03
Predealâ	—	7.32	4.28
BucurescI	—	—	10.25
8.00
2.47
6.36
10.09
Nota: Orele de n6pte suntfi cele dintre liniile gr6se.
	Trenă de	Trenă	Trenă		Trenă de	Trenă
	persane	omnibus	omnibus		persdne	omnibus
Teiuştk	2.39	9.50	8.20	Viena	8.25	8.35
Alba-Iulia	3.40	10.42	9.10	Budapesta	8.00	6.65
Vinţulă de josă	4.04	11.09		Szolnok	11.14	12.28
Şibotă	4.35	11.43			3.35	5.30
Orăştia	5.02	12.13		AradA j	4.00	6.20
Simeria (Piski)	5.44	1.22		Glogovaţă	4.16	6.39
Deva	6.05	1.48		Gyorok	4.47	7.19
Branicica	6.34	2.21		Paulişă	5.02	7.39
Ilia	7.01	2.54		Radna-Lipova	5.25	8.11
Gurasada	7.15	3.09		Conopă	5.57	8.49
Zam	7.49	3.48		Bârzova	6.18	9.18
Soborşin	8.32	4.37		Soborşin	7.11	10.27
Bgrzova	9.19	5.30		Zam	7.48	11.18
Conopă	9.40	5.58		Gurasada	8.22	11.57
Radna-Lipova	10.16	6.38	8.24	Ilia	8.40	12.27
Paulişă	10.32	6.56	8.41	Branicica	9.02	12.57
Gyorok	10.48	7.15	9.01	Deva	9.32	1.45
Glogovaţă	11.17	7.48	9.30	Simeria (Piski)	10.12	2.58
	12.32	8.05	9.45	Orăştift	10.47	3.46
	12.00	8.45	6.10	Şibotă	11.14	4.20
Szolnok	4.00	2.10	7.27	Vinţulă de josă	11.46	5.06
Budapesta	7.44	6.40	—	Alba-Iulia	12.21	6.15
Viena	6.20	—	—	TetuşA	12.53	7.00
Aradft-Timişdra				Simeria (Piski) Peţroşent		
	Trenă	Trenă de			Trenă	
	omnibua	persdne			omnibus	
Aradft	6.00	12.30		Simeria	3.08	
Aradulă nou	6.26	12.54		Streiu	3.45	
Nâmeth-Sâgh	6.51	1.19		Haţegă	4.33	
Vinga	7.28	1.50		Pui	5.19	
Orczifalva	7.49	2.12		Crivadia	6 06	
Merczifalva	8.09	2.30		Baniţa	6.43	
Timiş6ra	8.58	3.15		P etroşenl	7.00	
Timişdra-Ara<lft				Petroşeni—Simeria (Piski)		
	Trenă de	Trenă			Trenă	
	persdne	omnibus			omnibus	
Timişdra	12.25	5.00		Petroşeni	8.56	
Merczifalva	1.16	5.56		Baniţa	9.37	
Orczifalva	1.34	6.16		Crivadia	10.09	
Vinga	2.04	6.50		Pui	10.48	
Nâmeth-Sâgh	2.25	7.11		Haţegă	11.26	
Aradulă nou	2.54	7.44		t Streiu	12.06	
A rad A	3.10	8 00		Simeria	12.37