BEDAqiIIJfEA ŞI ADMIJHSTRAŢICNEA t BRAŞOVU, piaţa mare Nr. 22. ,GAZETA“ IESE ÎN FIECARE ţ>I. Pe untt aoâ 12 fior., pe şâse luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. Komâula şi străinătate: Pe anfi 36 fr., pe ş6se luni 18 fr., pe trei luni 9 franci. ANULU XLVIII. SE PRENUMERĂ: la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ANUNCIURILE: 0 seriă garmondfi 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare Sorilor! nefranoate nu se primesc!!. — Manuscripte nu se retrâmltu. NR- 46. Mercuri, 27 Februariu (11 Martie) 1885. Braşovă, 26 Febr. (10 Martie) 1885. Din mai multe părţi se susţine şi noi încă amti primiţii dilele aceste o indegetare, după care însuşi ministrulu de culte şi de instrucţiune publică Trefort să fi luată măsuri stricte, ca să nu se ţină parastase pentru martirii noştri dela 1784—5. Se dice adecă, că d-lii Trefort ar fi adresată cătră toţi archiereii noştri români „poruncau — sit venia verbo — ca să nu sufere de a ţină parastase pentru Horia şi Cloşca. Amu întrebuinţată cuvântulă ,,poruncă pentru că numai astfelă s’ar putea caracterisa o asemenea procedere a ministrului faţă cu bisericile năstre autonăme într’o afacere ce se ţine strînsă de actele rituale ale loră. Căci fără poruncă, pe cale ordinară, nimeni nu p6te împe-deca într’ună. stată constituţiunalu şi în sînulă unei biserici recunoscute şi autonăme, pe credincioşii ei de-a lăsă să se oficieze parastase pentru ori şi ce creştinii, fie mortu de erl, său de o sută de ani? „Luminătorulii“ afirmă totodată, că şi din partea altoră archierei de ai noştri s’ar fi dată ordină oficieloră protopopescl ca să nu ţînă parastase , dar numai indicându „porunca“ ministrului, fără comentare şi espectorări â la Miron. Nu putemu sci încâtă se basăză acăstă faimă pe adevără, dar vomă stărui ca se primimu infor-maţiunl esacte asupra aceloră ordini archierescî, dacă asemeni ordini esistă. Confraţii dela „Luminătorului au înţeleşii fărte bine, că aici se tractăză de marea cestiune, decâ autonomia năstră bisericescă mai plătesce vr’o zală când ună ministru îşi ia îndrăsnăla de a dispune chiar şi asupra parastaseloră rituale, ce se ţină în bisericile năstre? Se tractăză de cestiunea, dacă este în competenţa ministrului de a da permisiune prealabilă pentru săvârşirea acteloru rituale în biseri-cele năstre? Unde remâne în casulu acesta dreptulă autonomii alu bisericei? Reservându-ne de a reveni mai pe largă a-supra acestei importante cestiunî, după ce vomu primi datele necesare, vomu pune aViitorulă« spune că, cu ocasiunea unei convorbiri cu Dr. Diaconovicî, contele Angelo de Gubernatis, scrii-torulă italiană care a petrecută câteva săptămâni în Pesta, a declarată, că pe lângă deosebita simpatiă, ce o păs-treză pentru poporulă română, nu se p6te mulţămi cu informaţiunî primite din a doua mână seu câştigate în decursulă unoră ore fugitive la Cluşiu unde va sta 3 (Jile, ci va veni încă în acestă ană seu în anulă viitoră, ca să petrâcă mai multe săptămâni între Românii din Ungaria şi din România. Contele a mai declarată, că pe unu Italiană nu’lă p6te preocup i nimenea faţă cu Românii şi ca dovadă pentru simpatiele sale a «fisă că şi-a propusă seriosă să înveţe limba română în timpulă celă mai scurtă. —0— Dintre cei 11 deputaţi români diu camera ungară, 3 aparţină partidei naţionale cu programa din Sibiiu: Vincenţiu Babeşă, Traiană Doda şi Petru Truţa; 1 aparţine partidei oposiţionale moderate: Petru Mihali, er 7 partidei tisaiste: Dr. losifă Gală, Alexandru Romană, Ata-nasiu Raţă, I6nă Beleşă, Constantină Gurbantt, Gcorgiu Serbă şi Gerasimă Vegşeu —0— Preoţii din ţera Bârsei, comitatulă Braşovului, au luată hotărîrea a înfiinţa o reuniune preoţescă. Scopulă acestei reuniuni este: a) progresulă preoţiloră în literatură şi cultură; b) ajutorarea loră materială. —0— Nr. 46. GAZETA TRANSILVANIEI 1885. piarele din Bucurescî ne aducă scirea, că guver-nulă română a denunţată eonvenţiunea comercială cu Austro-Ungaria şi a şi espedată denunţarea la Viena. —0— Comitetulă societăţei macedonene din Bucurescî »Lumina« se ocupă, ca să organiseze pentru anulă vii-toră în Bucurescî o esposiţiune a Macedoniei române de industriă casnică, armurăriă, argintăria, diverse obiecte de artă şi curiositate, producţiunî alimentare, vinuri, etc. >Voinţa Naţională* dice că chiar artiştii şi furnisorii palatului Sultanului voră contribui la acâstă esposiţiune, ală cărei scopă este d’a arăta lumei valârea artistică şi productivă a poporului română de peste Balcani. —0— Mai mulţi tineri au luată iniţiativa ca, prin sub-scripţiune publică, să ridice o statuă poetului Dumitru Bolintineanu, să ceea ce (parulă maghiară spune că amă 4isă şi în deosebi nu avemă darulă de a scî se ne folosimă de termenii nespălaţi şi de a găsi tonulă ordinară, cu care ne preoentă ,Gazeta« după 4'arulă maghiară. * In numărulă următoru (43 dela 23 Febr. a. c.) cei dela „Tribuna44 să laudă „că au con-sciinţa că nu este nicî o umbră de gândă rău în cugetulu loră.44 Dacă colegii dela „Tribuna44 ară fi 6meni cu cugetă curată şi fără nici ună gândă rău în sufletulă loră, atunci ei vecjendă, că după o tăcere atâtă de îndelungată, în care timpă „Tribuna44 a putută să-şi „desvdlte44 în „tignă44 şi „nejignită44 producţiunile ei stilistice înaintea publicului română, vă(J§ndă, cjicemă, că după atâta timpă „Gazeta44 vine şi reproduce câte-va pasage dintr’ună (Jlară maghiară, asupra unoră espectorari ale „Tribunei44 într’o cestiune de „interesă publică44, numai cu litere mici, sub rubrica „cronică/4 fără a face vre o observare, trebuia să-şi <}ică: Nu se p6te ca colegii noştri dela „Gazetă44 să urmărăscă vr’o tendinţă era faţă cu noi prin reproducerea aceloră şire, căci dâcă ar fi avută acâstă tendinţă ar fi tradusă întregă articlulă din „Ellenzâk44 şi ar fi mai scrisă şi ea unulă cu litere mari pe lângă elă. Care a putută fi dar scopulă ei? Negreşită că numai acela de a ne da ună avertismentă spu-indu-ne indirectă: vedeţi ce resultate producă imbecilităţile vâitre! Aşa trebuia să raţioneze cei dela „Tribuna44 dâcă aveau cugetulă curată. Ori d6ră ei în naivitatea prunciei loră au fostă de părere, că „Gazeta44 de aceea a tăcută până acuma pentru că s’ar fi simţită slabă faţă cu denşii? Credeau âre ei că chiar acum „Gazeta44 n’a cutezată să ăsă pe faţă ci numai aşa pe de lături a[ voită să aplice o lovitură „Tribunei?44 Rău s’au înşelată colegii noştri dacă au presupusă despre noi o asemenea slăbiciune după ce ei înşişi recunoscu, că „nu ne lipsesce cura-giulă opiniuniloră.44 Dar colegii noştri dela „Tribuna44 nu sunt leali şi cu cugetă curată. Cum ară pută dăr să presupună la alţii o altă purtare? Dumnăloră cităză cu predilecţiune proverbe germane. Le vomă aduce aminte de unulă, care se potrivesce cu purtarea loră: „Wie der Schelm ist, so denkt er.44 Dovadă, că cei dela „Tribuna44 n’au cugetă curată, suntă insinuările grozave, ce ni-le adre săză dinincidentulă acelei simple reproduceri. Dacă ei suntă aşa de convinşi, că bine au făcută, când au căutată să alarmeze ţera asupra primejdiei închipuite, ce o-ar ameninţă din partea României, fiind-că a apărută şi acolo ună organă socialistică când în Ungaria apară de mulţi ani încăce 4®ci de foi socialiste; dacă ei suntă aşa de siguri , că bine au făcută, atunci de ce îi genâză laudele lui „Ellenzâk/4 de ce n’au curagiulă opiniuniloră loră în faţa temene-leloră unguresci, când sciu să fie aşa de „hotă-rîţi44 şi de „cutezători/' de câte ori să tractăză de denunţarea vr’unui grâznică complotă clocită pe hârtiă? Eată ce 4*°^ „simpaticii44 noştri colegi în numărulă „Tribunei44 dela 23 Februariu: , Gazeta Transilvaniei* este celă mai vechia 4»ară română, luptă de cincizeci de anî acum pentru drepturile nemului românescă, nicî-odată însă ea nu a susţinută causa română cu hotărîrea, nicî-odatacuîndrăsnăla, cu care a susţinut’o >Tribuna« : putemti se-o facemft, pentru-că nu întră frica în inima omului, care să scie pe calea cea drăp tă şi are consciinţa, că nu este nici umbră de gândă rău în sufletulă lui, nimică ne ertată în scopurile ce urmăresc e, că numai dorulă de bine îlă po-văţuesce.* Nu este acăsta o nouă suspiţionare a intenţiu-niloră năstre? ţ)ice „Tribuna44 că ea păte fi mai „hotărîtă44 şi mai „cutezătăre44 ca „Gazeta44 pentru că „n’are gânduri rele44 şi „nu urmăresce scopuri neiertate.44 Nu 4ice ea prin acăsta indirectă că „Gazeta44 deşi are „curagiulă opiniuniloră44 totuşi „nu păte fi“ aşa de „hotărîtă44 şi „cutezătăre44 ca „Tribuna/4 pentru că urmăresce scopuri neiertate? ! Ori dără nu voră voi să declare cei dela „Tribuna44 că alta au scrisă şi la alta s’au gândită ? — Una din două, ori s’au gândită aşa cum au scrisă şi atunci suntă de rea credinţă, ori au scrisă altfelă de cum au gândită şi atunci suntă ignoranţi şi nu le putemu dâ o povaţă mai bună de câtă să asverle condeiulă din mână. Este ridiculă când „Tribuna44 se îngâmfă cu pretinsa ei „hotărîre44 şi „îndrăsnălă44. Ferâscă-ne Dumne4eu de astfelă de „liotărire44 şi „în-drăsnâlâ44 în susţinerea causei române, cum e aceea, pe care a documentat’o „Tribuna44 scriindă în numărulă 30 dela 8 (20) Februariu 1885 : ,Ţâra românescă e o mlăstină, în care se scurgă tăte esistenţele problematice ale ţăriloră din Orienta.... Omenii, cari facă viaţa publică a României sunta spulberaţi; prea mulţi dintre ei şi-au petrecuta tinereţele în mlăştinele Parisului__ unde au luata deprinderile esis- tinţelora catilinare. »Românuia atâta aici câta şi peste Carpaţî nu umblă după idei: Ela vrea să aibă hrana de tote 4dele adăpostula lui sigura şi tigna lucrărei pacînice: nu-i trebue nicî una drepta dacă le are pe aceste...« Ferâscă-ne Dumne4eu de-o apărare a causei cum o face „Tribuna44 scriindă mai departe în nr. 40 dela 20 Febr. 1885: »Situaţiunea ce ni s’a creata în urma catastrofei dela 1866 a ajunsa a fi atâtă de nesuferită, încâtă tăte straturile societăţii năstre suntă cuprinse de-o agitaţiune febrilă şi din 4> în 4* totQ mai multă se pronunţă în massele poporului înclinarea de-a se resnflâ prin o acţiune violentă şi tota mai tare străbate în clasele culte temerea, că în curănda nu va fi cu putinţă să preîntimpine nenorocirea ce vine cu repe4iciunea unei calamităţi elementare asupra năstră. Sunt cu tăte aceste ămenî, Români ca noi, cari dorescă isbucnirea, o aşteaptă cu nerăbdare, ba lucrăză chîar ca ea să vină câtă mai curăndă. Din norocire aceştia nu sunt în mijlocuiă nostru, deşi din uiijloculă nostru sunt eşiţl; deşi ii legă cele mai sfinte amintiri de noi şi de pămăntultt ţărei năstre....* Ce „anume44 serviciu crede a fi adusă „Tribuna4, causei române prin aceea, că a înfăţişată Ardelulă ca ună butoiu împlută cu dinamită, afir-mândă totodată că suntă socialişti români dincolo, cari să pregătescă a dâ focă acestui butoiu? Cu ce scopă şi pe ce temeiu descrie „Tribuna44 nemulţămirea poporului română astfelă ca şi când elă s’ar aflâ în ajunulă unei revoluţiunî? Şi apoi organulă metropolitană din Sibiiu, care de mai multe luni secundâză bărbă-tesce pe „Tribuna44 în afirmarea, că popo-rulă română este înclinată la fapte nesocotite, totă se mai miră, că gendarmeria a fostă pusă FOILETONU. Carmen Sylva. »Aus Carmen Sylva’s Lelten* de Natalie baronesa de Hackelberg. Haidelberg 1885. Librăria universităţii a Iui Winter. (Urmare şi fine), La perfecţionarea fiinţei ei a contribuită fărte multă şi călătoriile, ce întreprinse princesa Elisabeta cu mătuşa sa, cu marea principesă Elena din Rusia, o femee forte însemnată. Rusia, Italia, Elveţia le cunoscu astfelă prin cipesa Elisavela şi deşi ceremonialulă vieţii de curte o o-bosea, totuşi convenirea cu personalităţi distinse — pe cari marea princesă scia să le adune în jurulă ei pre-tutindenea — o însufleţea mai multă şi în viaţa cea mai sgomotosă scia să-şi reserveze totdăuna câteva Ore pentru studiu seriosă şi meditare. Acesta fu pentru princesa Elisaveta de Wied, în tăte împrejurările, o necesitate. Mortea tatălui ei, pe care ea ’lă iubia aşa de fanatică, şi carea urmă, pe când ea petrecea în Rusia, o suportă — deşi acăstă lovitură fu adâncă pentru densa — cu ună stoicismă religiosă. Der deşi principesa se bucură de călătoriile şi de impulsurile, ce ele îi presentau, totuşi totă aşa de bucu-râsâ se întorcea totdăuna în liniştitulă şi iubitulă Mon-repos, la scumpa ei mamă, la viaţa cea liniştită în cas-telulă de lângă frumosulă Rină. Viaţa ei internă se des-voltâ din ce în ce mai intensivă, totă mai activă sim- ţulă ei de binefacere. In generală se dorea într’ună cerc de activitate din ce în ce mai largă şi fiind-că chiar pe acelă timpă ună Hochenzollern se urcâ pe noulă tronă ală României, glumea ea, — făr’ de a’i fi trecută vr’o-dată prin minte ce i-a otărîtă sortea — »că acesta ar fi uniculă tronă, ce ar putea-o atrage, pentru că acolo în depărtatulă Orientă este încă multă de făcută. Intr’acea ambiţia ei se mărginea numai la dorinţa de a deveni ,învăţătorăsă,« şi’şî propuse deci a întemeia ună seminară şi a’şî dedică în viitoră timpulă şi puterile spre cultivarea tinerimei. Mama principesei se învoi cu acestă plană, însă cu condiţiunea, ca ea mai ântâiu să isprăves'-ă cursulă pedagogică şi să facă esamenele de lipsă. O întâlnire din întâmplare — după cum credea principesa — cu principele Carolă alu României în ora-şulă Kolonia, îndrepta sărtea ei pe căi mai mari. Aşa de iute cuceri elă inima principesei, încâtă acăsta, ne mai aşteptândă vr’ună termină de cugetare, primi numai de-câtă peţirea principelui. Şi acum, ca principesă domnitâre, ajunse fiinţa ei la o desvoltare întregă şi armonică cu multilateralitatea sa. E demnă de admirată, ceea ce Elisaveta din România a desvoltată în timpă aşa de scurtă de ună deceniu şi jumătate, pentru ţera sa. Abundanţa instituteloră pe cari le-a întemeiată pentru scopuri de cultură, mulţimea reuniuniloră pentru ridicarea puterii de muncă şi aşa a bunei stări, este fOrte însemnată. Şi este demnă de a-mintită, că tăte acestea instituţiunî s’au dovedită de pline de vieţă şi fârte folositore. Etă ună esemplă a influ-inţei ei celei mari: Mai nainte vreme tăte materiile pentru îmbrăcămintea armatei şi pentru institutele publice se procurau din străinătate. Din îndemnulă reginei Elisaveta se făcură scole de ţesută, industria de casă în astă direcţiune se organisâ şi sumele cele considerabile ce se duceau pe fiecare ană (pentru rufe) în străinătate, rămână acum po* poraţiunei din ţâră. Ună ală doilea esemplu: o reuniune, care avă de scopă a da de lucru brută femeiloră sărace şi carea înainte cu 4ece anî da de lucru numai la şâse femei, ocupă astă4î ca lucru o miă. Cu o ochire înţelâptă începe principesa fiecare din întreprinderile sale, asigurându-le mai ântâiu de tăte durabilitatea şi astfelă apoi se desvoltă de sine şi naturală pentru o perfecţionare mai mare. Astfelă se destingă şi institutele de cultură fundate de dânsa, prin aceea că ea nu ţin-tesce — după cum pre adesea se întâmplă — a ajunge scopulă numai dacâtă la începută. Totă ceea ce ea cre-ază — fie în orice direcţiune — zace pe o basă solidă şi sănătâsă, a cărei urmare este desvoltarea naturală progresivă. Câtă de minunată se potrivesce instrucţiunea seriosă şi diligenţă fetiţei celei tinere cu faptele principesei. Şi întru câtă îi zace la inimă progresulă şi interesele supuşiloră săi, dovedesce d. e. şi aceea, că preste vară — la Sinaia — portă costumulă naţională, ună esemplu, ce de sine se înţelege a aflată imitare nu numai la damele de curte, ci în generală şi în societate, şi astfelă Nr. 46. GAZETA TRANSILVANIEI 1885. în mişcare, când s’a aufondă pentru bibliotecă.» Mai departe totă în 1879 în comuna românăscă G. Hodacu s’a ţinuta şi o petrecere cu jocă în folosula ilibliotecei susa amintite, carea asemenea a fostă de publică bine cercetată şi a resultată ună venită frumosă. Scimă în urmă că cu ocasiunea şedinţei a doua, carea s’a ţinută totă în opidulă Gurghiu în 9 Maia 1879 ără s’a strînsa o sumuliţă de bani pentru fondula bibliotecei susă numite etc*. Acum după ce din anula 1879 pănă în (fiua de a^î, nimică nu scimă cum se manipulăză banii încurşl ia fondulă bibliotecei, nici că cum stămă cu biblioteca donată de defunctula de piă memoriă G. P. Maiora, mai esistă acea în faptă ori nu? Cine şi în ce formă a folosită atâtea opuri de însemnătate? Despre tdte acestea fa-cemă întrebare pe calea publicităţii şi rugămă pe d. Da-niilă Fărcaşiu, carele a făcută paşii primi în obiect ulă susă amintită, să bmevoiască a ne da desluşirile necesare, ca aşa să ne putemă pune barem! pe viitora In ordine, şi până a nu se înrădăcina răula indiferentis- şi în astă direcţiune dândă una nou sbora industriei de casă. Precum pentru totalitete aşa este regina plină de ună Interesa căldurosă şi activa pentru singuratici — fără să obosăscă vr’odată. O sentinţă a principesei în acăată privinţă o caracterisâză mai bine. Ea observă o-dată: ,’MÎ eră neplăcuta a pronunţa ceva la audienţe, ce nu simţâmă într’adevăra. Ga să nu spună neadevără, m’amă silita a simţi interesulă, ce-lă arătămă. Fiecare omă e demnă de simpatiă. Acum mă interesăză toţi kenii şi-i aflu pe toţi interesanţi. Nici audienţele nu mă mai supără, din contră mă bucură de ele. Cela mai mică lucru, ce-ia face omula, trebue întrega făcuta, dăcă vreai să isbutescî; celă mai mica lucru, ce este, trebue s&fiă întrega, dăcă în generala vreai să fie ceva.»’ S’ar crede că, ocupată cu o activitate practică aşa de estinsă şi minuţiosă, nu-i mai rămâne nici gândfi nici tirapâ pentru vr’o producere artistică propriă şi totuşi şi în astă privinţă s’a desvoltată mai ântăia pe tronfi, şi din România cunosce lumea germană pe Carmen Sylva 0 iubesce şi o apreţiâză. Cu tăte că Elisaveta de Wied, tocă din ală 16-lea ană ala vieţii sale, şi-a notata tote poesiile, ce ea a creata, totuşi nici cele mai iubite şi mai deaprdpe persâne ale ei, n’au fosta atâta de favo-risate ca să-şi câştige cunoscinţă despre ele şi s’a mul-ţămită numai cu îndestulirea boldului poetica ală fiinţei sale în ascunsă. Principesa a fosta ceea ce a adusa pe r poetă la lumina lumei. Dorinţa de a face accesibila te-\ $urulă poesiei poporale române şi în patria ei, de a | mului, să-la curăm, pentru că d-sa scie despre totă lu-crulă, şi credemă că răspunderea despre ceea ce s’a făcută până acum său ar fi trebuitu să se facă, cade asupra d-sale; ceea ce suntă de firmă credinţă că fără a lua in nume de rău că-lă provocămfi pe acăstă cale, ’şl va face sacra datorinţă fiindfi la mijlocii binele comună. Una fiu alfi naţiunei. -----O------- Raportul a secretarului generalii asupra lucrâriloră academiei române în decursuid anului 1884—1885. (Urmare.) d) Din colecţiunea lui Hurmuzachi, îndată după terminarea volumului IV, partea 2-a, s’a pusă la ţipară voL V, care va cuprinde documentele privitore la anii 1650-1700. S’au tipărită până acuma 2 cole (8 pagine). e) Din »Fragmente zur Geschichte der Rumănen» s’a publicată în decursulă anului volumulă III (de 514 pagine) din care erau tipărite până la sesiunea trecută 24 c6le. Acestă volumă cuprinde studii asupra istoriei ţăriloră române dela mârtea lui Mihaiu Vitâzulă până la pacea dela Carlovttz. Apoi s’a începută tipărirea volumului IV, din care s’au tipărită până acum 23 c6le (368 de pagine). Astfelă publicaţiunea Hurmuzachi conţine asiăcjl: • Documente privitdre la Istoria Românilor ă< culese de Eudoxiu de Hurmuzachi: Voi. III, (1576—1599). Cu portretulă lui Mihaiu-Vodă Vitâzulă. Voi. IV, Partea I, (1600—1650). Cu portretulă lui Mateiu Basaraba. Voi. IV, Partea II, (1600—1650). Cu portretulă lui Vasile Lupu. Voi. V, (1650—1700). Sub presă. Voi. VI, (1700—1750). Cu portretulă lui Dimitrie Cantemiră. Voi. VII, (1740—1818). Cn portretulă lui Grigore Ghica. ^Fragmente zur Geschichte der Rum fine n« von Eudoxius Freiherrn von Hurmuzachi: Voi. I. Istoria Rnmânilorfi înainte de fundarea Prin-cipateloră, şi Istoria Principateloră dela fundarea loră până la perderea independinţei. Voi. II. Istoria bisericăscă a Româniloră din Transilvania. Voi. III. Istoria Principateloră române dela mdrtea lui Mihaiu Vităzulă până la pacea de Carlovitz. Voi. IV. Sub presă. Fragmente din Istoria Româniloră de Eudoxiu Baron de Hurmuzachi. Tomulă I. III. Cercetări şi esplorări scienţifice. Cu ajutorulă sumeloră pe cari Camera le-a pusfi la disposiţiunea Academiei ne-a fostă cu putinţa în sesiunea trecută a dispune unele cercetări scienţifice de naturi deosebite. 1. Colegului nostru d-lui Odobescu i s’a pusa la disposiţiune 5000 lei pentru a continuă cu facerea co-piiloră de documente din archivele Ministerului de esterne din Parisă, cu privire la istoria ţăriloră române. Acăstă lucrare s’a continuată, şi în decursulă anului s’au primită 46 fascicule (192—237), din cari unele continuă colecţiunea primită în anulă trecută, er altele o completăză. Acăstă colecţiune de documente va fi peste puţina timpă publicată, precum s’a arătată mai susă. 2. De asemenea în sesiunea trecută aţi pusă la disposiţiunea colegului nostru d-lui G. Bariţă suma de 5000 lei pentru a adună documente istorice privitore la Români. D-sa va face o relaţiune despre lucrările sale în acăstă privinţă. 3. Colegulă nostru d-lfi V. Babeşă s’a însărcinată în urma cererii sale, cu facerea de cercetări archeologice în părţile Banatului, spre care scopă i-s’a pusă la disposiţiune suma de 1000 lei. D-sa va binevoi asemenea a presentâ Academiei relaţiune în scrisa asupra resulta- câştiga amici în poporala germană pentru acestă tesa-ură, o conduse pentru prima ără în publicitate. Spre acestă scopă studiâ ea mai ântâiu cu seriositate legile metricei şi ale poeticei, de ce până atunci se temea, ca nu cumva să-şî trădeze dulcele ei secretă. După ce insă primulă pasă era făcută prin traducerea tradiţiuneloră poporale şi şî-a asigurată posiţiunea sa de stăpână preste formă, urma iute o poesie după alta: »Sappho,‘ »Ham-merstein,» »Ueber den Wassern,» »Leidens Erdengang,* ,Jehovah,« »Meine Ruhe,« şi ori care altă apariţiune, dovedea înalta desvoltare a talentului ei, presentau fru-mosulă. Seriositetea şi înălţimea cugeteloră, intensitatea simţământului, priceperea nobilă a vieţii suntă ceea ce caracterisâză t6te poesiile Carmen Sylvei. Precum pentru alţii spre bucuriă, aşa i-a fostă pentru dânsa, crea-ţiunea sa poetică, spre mângăere în timpurile cele triste de grea b6lă, în acele durerâse când regina Elisaveta ’şl perdu unica şi multă iubita sa fetiţă. Cercului celui mai mare şi zelosfi de cetitori ai Carmen Sylvei, va fi de două ori binevenită cartea ba-ronesei Hackelberg. Şi într’adevăr, cine nu se va bucura de aceea iconă descrisă în aşa simple linii: a unei femei nobile; a unei domnitore, ce stă pe cea mai înaltă treptă a misiunei sale; a unei poete talentate, — trei frumose figuri întrunite într’una singură. Comunicată de Viena, 4 Martie 1885. I. Meroua telorfi obţinute prin explorările D-sale, fiindfi de celă mai mare interesă ca aceste relaţiunl să se publice în analele nostre. 4. Prin nenorooitulă incendiu dela 24 Martie vă aduceţi aminte că bogatele şi preţidsele colecţiunî ale museului botanică au fostă cu totnlfi nimicite. Spre a uşura durerea ce acâstâ perdere a causatfi colegiulfi nostru D-lă Dr. D. Brândză, activităţii căruia se datorea formarea acelei colecţiunî, D-vostră v’aţî grăbită a pune la disdosiţiunea sa suma de 2000 lei spre a ajută restabilirea aceloră colecţiunî. Perderea cea mare a fostă recunoscută de totă ţâra şi urmarea a fosta ca museulfi botanică este astăzi aprâpe cu totulfi restabilita. D-lă Dr, Brândză va binevoi a vă face o relaţiune asupra stării colecţiuniiorfi puse sub a sa direcţiune. 5. Dotaţiunea museului de anticirăţl de 10,000 lei, s’a dată pe anulă trecuta Academiei de cătră Cameră, pentru ca ea să se cheltuiască sub controlulfi Academiei. Din acâstă dotaţiune jumătate a fostă destinată pentru diferite cumpărări pentru Museu. Acâstă sumă s’a cheltuită aprâpe întrâgă pentru mai multe obiecte cumpărate în urma cererilorfi Directorului, după cum veţi vedâ din raportulfi asupra operaţiuniloră casei. A doua jumătate a fostă destinată anume pentru continuarea esplorărilorfi archeologice dela Adam-Clissi şi pentru aducerea la Museu a anticităţilorfi găsite în aceea localitate. D-lă Directorfi alfi Museului a fostă îm-pedicatfi în acestă anfi de a continuă aceste lucrări, şi din acestă causă suma a rămasă aprâpe întrâgă necheltuită, însă este reservată pentru a se cheltui în anulă viitoră, conformă dorinţei guvernului IV. Concursurile. Pentru sesiunea anului acestuia erau publicate trei premii; pe deoparte premiiile anuale: Marele premiu Năsturelă carele este a se decerne pentru o scriere în limba româuă cu conţinuta de orî-ce natură care se va judeca mai meritorie printre cele publicate în anii 1881—1884; apoi Premiulfi Statului Heliade-Rădulescu care este a se decerne unei scrieri în limba română cu conţinuta literară care se va judeca mai meritorie printre cele publicate în anii 1883 şi 1884. La aceste două premii s’au presentatfi până la ter-menuifi regulamentara, 31 Decembre 1884, următârele publicaţi uni, cari au fosta trimise fără întârziere comi-siunii respective spre studiare: 1. Cursfi elementară de gramatică românâscă. Partea I Etimologia de Vasile Ionescu, Iaşi 1884 2. Legile istorice care esplică limba româna de Vasile Ionescu. Iaşi 1884. 3. Ludovică XIV şi Constantină Brâncovânu. Studii asupra politicei francese în Europa resăritână de Ionescu-Gion. Bucurescî 1884. 4. Memoriile geologice ale scolei militare din Iaşi. Memoriulă I. Studii geologice şi paleontologice asupra unoră târîmurî terţiare din unele părţi ale României de G. Cobălcescu. Bucurescî 1883. 5. Studie asupra Constituţiunei Româniloră s’au esplicarea pactului fundamentală din 1 Iulie 1866, de G. G. Meitani. Fascicula IX. Bucurescî 1883. 6. Manuală sâu călăusa cetăţânului în materiă judiciară de lână Rădoiu. Bucurescî 1884. 7. Negriada, epopeă naţională, de Ar. Densuşianu. Partea II. Bucurescî 1884. 8. Teoria lui Rosler. Studii asupra stăruinţei Româniloră în Dacia Traianâ de A. D. Xenopolfi. Iaşi 1884. 9. Raportulă generală anuală asupra învăţământului, presintată D-lui Ministru de Instrucţiune Publică şi Culte de Spira C. Haret.fi. Bucurescî 1884. 10. Revoluţiunea lui Horia în Transilvania şi Ungaria, 1874—1785, scrisă de documentele oficiale de Nic. Densuşiană. Bucurescî 1884. 11. Elemente de tarapeutică şi materiă medicală de Dr. Z. Petrescu. Partea I, Voi. I. II. III. Partea II. Bucurescî 1884. 12. Manuală de archeologiă biblică de Isidoră de Onciula, Cernăuţi 1884. Totă pentru acestă ană mai era publicată şi eon-cursulă premiului Laz ară pentru celă mai bună »Stu-din asupra agriculturei, industriei şi comer-ciului în România.» La acestă concursă nu s’a presentatfi nici unfi manuscrisfi. (Va urmă.) TELEGRAME PARTICULARE A ,GAJ5. TRANS.* Pesta 8 Martie 1885. Deputaţiunea archidiecesei gr. orientale, tri-mrsă la Viena în afacerea milei împărătesc!, a sosită în Pesta, unde a dată ministrului infor-maţiun! în favorulă causei. Sibiiu, 10 Martie 1885. Deputaţiunea a sosită er! veselă de resulta-tulă obţinută până acum. Se speră că isbânda va fi a causei năstre. -----o----- DIVERSE. 0 primăriă în încurcătură. — Ună locuitoră din Lemberg a lăsată oraşului în care s’a născută o sumă de 1500 florini destinaţi celei mai frumose femei din Lemberg, »fără — » (5°/o) • • 84 Banca naţională a României 1210 Ac. de asig. Dacia-Rom. . . 296 « » > Naţională . . 215 Auru H.3/8°/o Bancnote austriace contra aurâ — vând. CursuUi pieţei Braşcvu din 10 Martie st. n. 1885 Bancnote românesc! .... Cump. 8.86 Vând. 8.88 Argint românesc................... » 8.80 * 8.85 Napoleon-d’or!..................... » 9.78 * 9.80 Lire turcesc!..................... » 11.— » 11.04 Imperiali.......................... » 10.— * 10.02 Galben!............................ » 5.70 * 5.76 Scrisurile fonc. »Albina* . . » 100.50 » 101.— Ruble Rusesc!..................... » 128.— , 129.— Discontulfi » ... 7—10 °/o pe anii. Numere singuratice din „Gazeta Tran-silvaniei“ se potti cumpăra în tutunge-** ria lui I. Cwross. Anunţămu acelorii onoraţi cetitori ? cari voru binevoi a se abona la fbia nostră de aici încolo, că avenul încă în reservă numeri dela începutulu anului 1885 prin urmare potă se aibă colecţiunea corn-pletă. Administraţiunea „Gazetei Transilvaniei.*1 Stabilimentulfl de fortepianurl alti lui inlin Jaschik Braşovft. tergulft flosulni (Flacliszeile) Nr. 26 II. Et. Depositulîi celă mai bogatu de pianuri şi pianinurî noue şi întrebuinţate din fabricele cele mai renumite. Pianuri veclii să ieau în schimbu. Se primescă şi plăţi în rate. Ca deosebire sunt a se recomanda: pianuri noue dela c. r. fabricanţii de pia-nuri Heitzmann în Viena, lucrate în lemnă frumosu de nucii, fl. 500; pianuri Mignon, cu cdrdele încrucişate, în negru fl. 600. Pianinurî de nucu sdu negre fl. 450. Afară de acdsta este de vânzare unti. pianti întrebuinţată de Streicher cu fl. 230, ună pianu bine conservată de Eisenhut, 7 Va octave şi cu placă de metalu lată fl. 200. 4—10 Iosifu Both, ceasornicaru, optici- ano şi mecamcianfl IN BRAşOVtF, strada poştei Nr. G61. recomandă depositulO sâu bine asortată de ceasornice de Helveţia, pendule, ceasornice in provastt şi de Sehwarzwald, apoi tote productele optice, mai cn seină OCHELARI şîifuiţî optică-periscopictt de anră, argintă, nic&lfi, oţelft ş. a. Se recomandă şi la turnisare de orologie pentru biserici de constrncţiune escelentă; în fine spre aşedare de telegratiiri de odfti şi de legături telefonice. TOTE REPARATURILE DE RES0RTU se efectueză iute şi eftinii cu garanţiă. Mersulu trenuriloru pe inia l^redealîi-Sudapest» şi pe linia Teiiişu-Aradu-Badapesta a e&lei ferate orientale de statd reg. ung. Predealîl-Badapesta Budapesta- -Predealil Trenă Trenu Trenă Trenu Trenă Trenu Trenă Trenă i accelerat de nnnibus ! de de omnibns accelerat omnibus i persone i persone persone 1 i Bucui-escI 7.I5J — — — Viena 8.25 8.35 3.30 8.00 Predealu 1.09 — — 9.50 Budapesta 8.00 6.55 9.45 2.47 Timişă 1.33 — — 10.15 Szolnok 11.24 10.55 12.18 6.36 Brasovft ^ 2.06| — — 10.50 P. Ladâny ( ( 2.01 2.04 1.59 10.09 ’ ( Feldiora 2.16 6.30 5.45 Oradea mare 4.11 5.13 3.20 2.44 7.09 6.281 4.21 9.37 3.25 Apatia 3.03 7.41 7.07 Vârad-Velencze 4.29 9.45 — Agostonfalva 3.18 8.09 7.42 Fuevi-Vâsârhelv 4.40 9.59 — Homorodă 3.51 8.53 8.51 Mezo-Telegd 5.02 10.28 3.56 Haşfaleu Sighişora 4.51 10.18 10.52 Rev 5.46 11.41 4.31 5.11 10.55 11.56 Bratca 6.09 12.15 — Elisabetopole 5.39 11.36 12.43 Bucia 6.28 12.48 — Mediaşă 6.0O 12.11 1.23 Ciuda 6.52 1.48 5.28 Copsa mică 6.29 12.35 2.07 Huiedin 7,32 3.21 6.01 Micăsasa — 12.54 2.27 Stana 7.51 3.54 — Blaşiu 7.02 1.29 3.06 Aghiriş 8.12 4.34 — Cvăciunelă — 1.45 3.22 GhirbSu 8.24 4.52 ■— Teinşfi 7.38 2.26 4.15 Nedeşdu 8.38 5.11 — Aiudă 7.55 2.48 4.44 Cluşin ( 8.57 5.40 7.08 Vinţulă de susă — 3.12 5.10 ( 9.23 6.00 7.18 Uiora — 3.19 5.19 Apahida 9.50 6.29 — Cacerdea 8.24 3.36 5.47 Gkiriş 11.15 8.14 8.29 Ghirisă 8.48 4.10 6.38 Cncerdea 12.04 9.49 8.53 Apahida — 5.39 8.51 Uiora 12.12 9.58 — Cluşiu | 10.08 559 9.18 Vinţulă de susă 12.19 10.07 — 10.18 6.28 8.00 Aiudă 12.45 10.42 9.17 Nedeşdu — 6,54 8.34 Teinşfi 1.15 11.32 9.40 Ghirbău .— 7.10 8.59 Crăci unelă 1.44 12.03 — Aghirişă — 7.25 9.35 Blaşă -2.00 12.24 10.12 Stana — 7.49 10.16 Micăsasa 2.34 12.43 — Huiedină 11.33 8.11 11.04 Copşa mică 2.52 1.22 10.45 Ciuda 12.06 8.52 12.17 Mediaşă 3.27 2.24 11.07 Buda — 9.11 12.47 Elisabetopole 4.01 3.06 11.29 Bratca — 9.29 1.21 Sigişâra 4.50 4.17 12.15 R6v 12.25 9.52 2.05 Haşfaleu 5.08 4.51 12.30 Mezd-Telegd 1.11 10.27 3.08 Homorod 6.47 7.07 1.32 Fugyi-V âsârhety 10.46 3.39 Agostonfalva 7.36 8.10 2.04 Vârad-Velinţe — 10.56 3.55 Apatia 8.09 8.46 2.24 Oradia-mare | 1.49 11.04 4.06 Feldiora 8.41 9.20 2.44 1.54 11.14 7.30 Braşovtt ( 9.20 10.15 3.15 P. Ladâny 3.14 1.47 11.05 ( — 6.00 3.25 Szolnok 5.10 4.40 2.37 Timişă — 6.57 4.03 Buda-pesta 7.30 7.44 6.40 Predealu — 7.32 4.28 Viena j 2.00 6.20 2.00 BucurescI — — 10.25 1 Nota: Orele de nopte surită cele dintre liniile grose. j Teiaşă-Aradă-Bndapesta Bndapesta-AradA-TeinşA. ■ Trenă de Trenu Trenă Trenă de Trenă 1 persone omnibus omnibus persdue omnibus 9.50 8.25 8.35 TeiuşA 2.39 8.20 Viena Alba-lulia 3.40 10.42 9.10 Budapesta 8.00 6.00 Vinţulă de josă 4.04 11.09 Szolnok 11.14 12.28 Şibotă 4.35 11.43 AradA | 3.35 5.30 Orăştia 5.02 12.13 4.00 6.20 Simeria (Piski) 5.44 1.22 Glogovaţă 4.16 6.39 Deva 6.05 1.4» Gyorok 4.47 7.19 Branicîca 6.34 2.21 Paulişti 5.02 7.39 Ilia 7.01 2.54 Radna-Lipova 5.25 8.11 Gurasada 7.15 3.09 Conopfi 5.57 8.49 Zam 7.49 3.48 Bârzova 6.18 9.18 Soborşin 8.32 4.37 Soborşin 7.11 10.27 Bârzova 9.19 5.30 Zam 7.48 11.18 Conopă 9.40 5.58 Gurasada 8.22 11.57 Radna-Lipova 10.16 6.38 8.24 Ilia 8.40 12.27 Pauliştt 10.32 6.56 8.41 Branicîca 9.02 12.57 Gyorok 10.48 7.15 9.01 Deva 9.32 1.45 Glogovaţă 11.17 7.48 9.30 Simeria (Piski) 10.12 2.58 Aradft | 12.32 8.05 9.45 Orăştiă 10.47 3.46 12.00 8.45 6.10 Şibotii 11.14 4.20 Szolnok 4.00 2.10 7.27 Vinţulti de joşii 11.46 5.06 Budapesta 7.44 6.40 — Alba-lulia 12.21 6.15 Viena 6.20 — — TeiuşA 12.53 7.00 Aradft-Timiş6ra Kimeria (Piski) Petroşeni Trenă Trenă do Trenă omnibus persone omnibns AradA 6.00 12.30 Simeria 3.08 Aradultt nou 6.26 12.54 Streiu 3.45 Nâmeth-Sâgh 6.51 1.19 Haţegft 4.33 Vinga 7.28 1.50 Pui 5.19 Orczifalva 7.49 2.12 Crivadia 6.05 Merczifalva 8.09 2.30 Baniţa 6.43 Ttmişâra 8.58 3.15 P etroşenl 7.00 Timişâra-AradA Petroşeni—Simeria (Piski) Trenă do Trenă Trenă persăne omnibus omnibus TimişAra 12.25 5.00 Petroşeni 8.56 Merczifalva 1.16 5.56 Baniţa 9.37 Orczifalva 1.34 6.16 Crivadia 10.09 Vinga 2.04 6.50 Pui 10.48 Nâmeth-Sâgh 2.25 7.11 Haţegii 11.26 Aradulă nou 2.54 7.44 t Streiu 12.06 AradA 3.10 8.00 [Simeria 12.37