REDACŢIUNEA ŞI ADWTIISISTRAflUNEA : BRAŞOVâ, piaţa mare Nr. 22. GAZETA*' IESE ÎN FIECARE DI. Pe un# anii 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România şi străinătate: Pe anii 36 fr., pe ş6se luni 18 fr., pe trei luni 9 franci. TRANSILVANIEI SE PRENUMERĂ: _ ANULU XLVIII. la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ANUNCIUR ILE: O seriă garmondtt 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare SorlsorT nefranoate nu «o prlmetoQ. — Manutorlpte nu se retrămltu. Luni, Marţi 26 Februariu (10 Martie) 1885., BraşovH, 25 Febr. (9 Martie) 1885. Misiunea comitelui Herbert Bismark, a fiului cancelarului germană, la Londra a avută, precum se vede din scirile cele mai nouă, ună re-sultată câtă se p6te de favorabilă. In situaţiunea strîmtorată, în care se află de presentă Anglia, nu putea sfi-i vină la soco-telă guvernului ei de a se strică şi cu puternica Germaniă şi de a uşurâ astfelă Rusiei realisarea planuriloră sale îndreptate asupra posesiunei an-glese din Indii. Lordulu Granville a lucrată fărte înţelep- aintea Europei, atunci elă şi-a ajunsă scopulă pe deplină. Intrăga pressă anglesâ aprobă atitudinea lordului Granville, esprimândă speranţa, că amiciţia dintre Anglia şi Gei.piania nu se va mai turbură pe viitoru prin nici o ne’nţelsgere. „Standard" r6gă pe Germani, ca să nu mai bănuiască pe Anglesi, că ei ară fi duşmănoşi faţă cu năsuinţele coloniale ale Germaniei. Intr’adevără principele Bismarck a repurtată o victoria diplomatică, care este cea mai bună dovadă despre influinţa ce o esercită adi Ger- ... mania în concertulă stateloră europene. Acâstă ţesce când s’a hotărîtă a face principelui Bis-.. n • , .Ai.v j . . w A , , r r j influinţa este atatu de puternica, incatu na tre- mark tăte concesiunile posibile, spre a se dela-,, j a.w * * „ • • 1 • r ’ r . Ibmtu decatu se se laţescă scirea, că misiunea lui tură câtă mai curândă încordarea provocată prin TT t. i t>* i « , * , r r Herbert Bismarck a succesă, pentru ca se se te- discursulă său din camera lordiloră. care a dis-L ~ n , , „ , , T , legrafeze din Jretersburg, că este posibila o apla- plăcută aşa de multă cancelarului germană. I .n . , i . , w j- . t> « r v ' nare pacifică a conflictului afganu dintre Rusia Se asigură că lordulă Granville a declarată^- mai anteiu că va da cancelai ului cea mai com-j Marea întrebare însă, care trebue sc preocupe plectă satisfacţiune în sciisu, espiimandu totodată. a(|| lumea politică, este şi rămâne, că 6re prin şi parerea sa de rău. Dar corniţele Herbert Bis- aceea c& cresce influinţa Germaniei, se înaintăză marck nu s a mulţumită cu atâta, ci a pretinsă sorţji păcii ori ai răsboiului ? Căci în menţinerea dela Granville, ca să facă o declaraţiune ver-, durabjiâ a păcii nu va crede nici ună omă cu bală în camera lordiloră. Granville a împlinită mmtea sănătbsă, până când statele nu voră înceta şi acestă cerere şi se (^ice, că corniţele Heibert a face jn continuu pregătiri de resboiu. Bismarck a ascultată din logea diplomaţiloră dis-cursulă lui. Acestă discursă este destulă de importantă ca să’lă schiţămă la loculă acesta prin câteva cuvinte. Aniversarea morţii lai Horia. Budapesta, în 5 Martie 1885. Domnule Redactoră! Rari suntă bucuriile naţiune1 ,,Eu am vorbită sub presiunea unui vehe- române în împrejurările de faţă în cari trâimă, însă pre mentă atacă parlamentară — (jise Granville — rar*> Pre de multă ele îmbracă ună carac- „iv • xx i x « j i teră adevărată naţională. A trebuită ca se sosescă anulă şi vădu cu sinceră părere de rău, ca d-lui Bis- v marck, precum credă în urma unei neînţelegeri a esenţei discursului meu, i-am causată supărare.44 Granville asigură, că elă a vrută numai să respingă ataculu lui Richmend şi p6te că era inima e* înc& simţulă de libertate nu a perită mai bine, ca "în locă să vorbâscă de „sfatulu" lui Bismark de a ocupa Egiptulă, să fi vorbită numai de „părerea" lui. „Ce privesce cuvintele: o miă şăpte sute optă-ijecî şi patru, ca naţiunea română condusă de o trinitate, să arâte lumei şi viitoriului, că dămnă e de o sărte mai bună decâtă aceea ce i s’a croită în decursă de secol! de mâni duşmane, să arăte Acestea suntă ideile condueătore ale poporului română de acum o sută de ani, cari-lă împingă la luptă energică spre a’şi câştiga drepturi de omă şi cefăţănă, şi a ni le lăsa şi nouă, dreptă ereclire. Lupta pentru libertate i-a Noi nu numai i plângemă, ci i şi sărbătorimă, şi când împlinimă acestă actă sărbătorescă ne facemă da- „luaţi-vă Egiptulăe probabilă, ^ce Granville, costată pe vitejii martiri viaţa, ce li s’a smulsă din peptă că^dacă mi-aşă fi pusă pe hârtiă mai âutâiu vor-1 în 4'ua de 28 Februariu. birea, aşă fi întrebuinţată ună termin mai bună." Ear ce se atinge de sdruncinarea încrederei, a- ^ t c&ta i-ar căusâ lordului Granville cea mai adâncă j*0”^ trtca 100 de ani, ca poporula ro- părere de rău, căci elă n a făcută alusiune lâ mană din tote unghiurile ţării să vină să-şi ridice ochii împărtăşirile confidenţiale şi amicale despre care'cătră Atotputerniculă pentru sufletele loră şi vărsândă vorbesce Bismarck, ci numai la declarările ne- lacrime pentru ei să-i săbătorăscă. confidenţiale de mai târziu, din care a dedusă,! ridicată poporulă română ochii, nu că doră că înainte cu doi ani guvernulă germană a spe-(ela ar dori 0 nouă repe^ire a evenimentelor din tre-v . . . .. .. „ w . i cută, ci numai şi numai ca pentru unii, cari au aspirată şi a dorită, ca Anglia pe vntoru să ia asu*’ . , . .. . ... ..... „ . .. v i & r rată şi luptară pentru ideea libertăţii, pentru acea idee pră-şi representarea intereseloră Europii în Egiptă. care _ durere _ luptămă şi noi astâcjî, şi a- Granville a adausă, că elă e de părere că* tunel când acestă libertate ni se va oferi şi garanta în este în interesulă Europii ca relaţiunile Angliei |t6tâ Pierea cuvântului, mai multă ca ori şi când vomă ~ n • x n w ■ dice, că acâsta e patria care ne a născută şi acâsta va cu Germania să fie bune, şi nu mai putinu cu H ’ .. 9 v • x \/r • i. x ifl care ne va înmormântâ Franţa şi cu ceilalţi vecini. Mmistrulu de «teme Noi nu voimfl ^ ne ţinem0 de >ubi bene englesă încheiâ importantulu său discursă cil ur- jbj patria,« ci spunemă francă că în patria acesta voimă mătdrele cuvinte: „Declară cu t<5tă sinceritatea/să petrecemă, voimă să trăimă nu ca servă cătră domnă că t6te năsuinţele mele voră fi îndreptate într’a-'ci ca egală îndreptăţiţi. ^ x i.* a.w - ,v * . Acesta e răsunetulă ce a străbătută in totă inima colo, ca să continuu, pe catu mi sta m putere,! . . , . w . ... . ; . . . r . : rornânescă la amintirea şi serbarea centenarului eroiloră a esecuta politica de împăciuire ce a iostu schi-: tp. ţaţă de Bismarck.“ j Ce e dreptă, junimea română pestană, — după Declarările ministrului de esteme anglesă \cum suntă informată nu a serbată în ^odu solemnă „„ / . v j „ ^ i jm w i jşi în modulă dorită aniversarea centenariuiui, Insă s’ar au lostu primite de camera lordiloru cu aplause 9 , , v , , , . . . T , i , înşelă acela, care ar cugetă că ea nu 1 a serbată m mima demonstraţie şr daca principele de Bismack n» . ,n aeesW singur0 loca de refugiU) unde numai p6t8 avută altă scopă, decată acela de a-şl stdree o străbate şi domină asupriiorulă. Da, junimea română a satisfacţiune strălucită din partea Anglesiloră în-' serbată în inima sa acestă mare evenimentă, ce numai odată i-se oferesce în viâţă, cage^ndă totodată că-şi îm-plinesce şi o datorinţă faţă cu naţiunea, faţă cu patria, atunci când ea sârbătoresce pre cei ce au luptată pentru binele naţiunei, pentru binele patriei, voidă a face fiecărui cetăţână viaţa suportabilă în patria acâsta, ca să nu fie necesitate a o părăsi, a trece graniţele ţării. Nefastulă circulară ală Exelenţiei sale Mironă Ro-manu produse şi aici o adevărată indignaţiune; ne-amă bucurată însă din nou văijândă în 4Hele următâre că preoţimea română, conscie de demnitatea sa. conscie de datorinţele sale, nu s’a lăsată a fi condusă de nisce idei rătăcite, ci a păşită energică şi a făcută aceea ce era şi este datorinţa fiesce cărui bună patriotă. Nu putemă decâtă să fimă mândri de acestă faptă ală preoţimei, care’şî cunâsce pe deplină misiunea sa, căci preoţimea, biserica a fostă singurulă paladiu ală iimbei şi naţionalităţii, conservându-ni-le prin atâtea timpuri de grea cercare. Felicitămă preoţimea, şi felicitându-o, repeţimă cuvintele »venerabilului poetă română Mureşianu: *Preoţî cu crucea ’n frunte.......« Voila. RSspunsfl la „o nedumerire." Braşovă, 18 Februariu. I. N’amu fi crezută niciodată, că colegii noştri dela „Tribuna" din Sibiiu, cari numai eri alaltăeri au luatu condeiulu în mână, voră avă cutezanţa de a păşi în publică contra năstră cu nisce insinuări, ce nu le-amă întâmpinată păn’ acum nici chiar din partea adversariloră noştri, scriindă în Nr. 42 dela 22 Februariu (6 Martie) a. c. următărele: ,Noi suntemă mărginiţi în lucrarea nostră prin pro-gramulă stabilită în conferenţa dela Sibiiu: l’amă primită, ne-amă angagiată a’lă susţină şi nu ne putemă abate dela elă. Colegii noştri dela »Gazeta« au o posi-ţiune mai independentă; eipotă să susţină ori să combată fără de nici o restricţiune, după cea mai bună convingere a loră. Se pâtedâr că ei nu admită acela programă în tăie amănuntele lui, că mergă în unele privinţe mai departe decâtă a mersă conferenţa, că sunt potechiarde părerea, că dacă Aradanii cu acelă programă au putută să facă causâ comună cu guvernulă, Braşovenii totă cu acelă programă potă să facă causă comună cu »socia-liştii«, ce constituescă comitete »iredentiste* sub protec-toratulă unui Prinţii ârecare: trebue să ni-o spună dacă suntă de aceste păreri şi sâ-şî propage ideile, pen-ca o viitore conferenţă să modifice programulă în sensulă vederiloră loră. Ear dacă nu sunt de a-ceste păreri, atunci se-o spună şi asta, pentru ca omenii să nu rămână în nedumerire asupra întrebării: Ce vrea »Gazeta«?« Nedumerirea şi insinuările spre care „Tri-b u na“ se vede împinsă „în modu fatală," şi fără de nici ună temeiu, ar trebui în alte împrejurări sS escite numai rîsulă nostru. De astădată însă nu mai putemă glumi, căci stămă faţă cu-o tendinţă ascunsă şi periculbsă şi cu nisce idei perverse, contra cărora datori suntemă de-a lua măsuri profilactice, ca să împedicămu contagiulă o-trăvitoră ce l’ară pută lăţi asemeni idei în sînulu poporului nostru. Cu o naivitate prefăcută colegii noştri dela „Tribuna" neîntrâbă: „ce voiţi"? Mârturisimă sinceră, că nu ne simţimă nicidecum îndatoraţi de a ne spovedi celor ă dela „Tribuna," devreme ce trebue să admitemă că principiele năstre şi scopurile, ce le urmărimă noi, sunt destulă de bine cunoscute tuturoră Româniloră, cu atâtă mai vârtosu cu câtă, — precum „Tribuna" însăşi se vede silită a recunăsce — organulu nostru „luptă de cincizeci de ani pentru drepturile nâmuiui rornânescă." Despre ună lucru însă publiculu română fără îndoiâlă că încă nu-şi va pută da sâma şi acestă lucru este: atitudinea „Tribunei,44 Nr. 45. GAZETA TRANSILVANIEI 1885. care n’a împliniţii pănă aFundatorii fâiei se conchiamă la şedinţa din 12 Martie a. c. pentru resolvirea unora cestiunl de mare importanţă.» —0— După raportele oficiale, sosite în ministerulă agriculturii, sSmânăturile de tomnă rămase neacoperite s’au îmbunătăţită în urma timpului mai caldă, aşa că starea loră se pote numi satisfăcStore; numai în unele ţinuturi FOILETON U. Carmen Sylva. »Aus Carmen Sylva’s Lebcn* de Natalie baronesa de Hackelberg-Haidelberg 1885. Librăria universităţii a lui Winter. As >pra acestei cărţi d. Bruno Walden face o dare de sâmă în foia oficială »Wiener Zeitung,* Nr. 45 din 25 Faură 1885, în modulă următoră: Este de mare interesă, să ne aruncămă privirea atâtă în viaţa unei poete cu talentă, câtă şi în aceea a unei principese, care îşi îndeplinesce datorinţa ei de dom-nitore în sensulă celă mai nobilă — şi în următârele a-mănunte vomă pute vede şi pre una şi pre cealaltă. Chiar în prunculă, pe care autârea (opului de susă) ni-lă presintă, se arată sîmburele acestui fenomenă duplu. Ce figură multă promiţătore este acestă principesă de Wied, carea încă în cea mai fragedă prunciâ dă semne de atâta diliginţă, bunătate de inimă şi de o natură independentă! Şi cu ce înţelepciune pedagogică părinţii acestei copilite de o iritaţiă furtunosă, — şi carea, în neobosela sa leşină când câte-odată se forţă să se repauseze câte cinci minute — sciură să o întâmpine şi cu o pricepută îngăduinţă a nu o lăsa să devină sclava jugului convenţionalităţii. Este o prea frumosă iconă familiară aceea, ce ni-o schiţeză autorea descriindă timpulă prunciei şi a tinereţii principesei Elisaveta de Wied. Tatălă ei, principele Hermann, o natură filosofică dispusă, se ocupă neîntreruptă cu scrutarea celoră mai înalte probleme ale vieţii şi opulă său: ,Das umbewusste Geistesleben und die Offenbarung» dovedesce vie ţa cea originală emfastică a principelui autoră. Mama ei este o principesă de Nassau, femee nobilă şi de o mare bunătate, cu tăriă de caracteră, dotată cu o minte ageră şi cu ună gustă delicată de artă. Aceşti cscelenţî părinţi se dedicară cu o amabilă îngrijire întru educarea copiliţei loră, carea încă din cea mai fragedă prunciă da semne de mari disposiţii sufletesc!. Prin o procedere pricepătore sciură să-i conserve sborulă ei îndreptată spre ună mare scopă, şi a-i direge gustulă pentru viaţa reală. Câtă de înţe-leptă pricepea mama ei a aduce pe calea cea raţională instinctulă de binefacere ală principesei, carea bucurosă dăruia mai totă ce avea, şi instrucţiunea cea practică a fetiţei în acestă direcţiune, se dovedesce într’ună modă forte salutară în activitatea de astăzi a reginei României. De altă parte, încă îndată dela începută înfluinţară părinţii asupra concentrării bogatei sale vieţi spirituale în-demnându-o, ca din totă ce cetea ea cu mai mare ar-d6re, să-şî facă resumate şi astfelă a cuprinde sîmbu-burele lucrului. Principesa Elisaveta învăţă prin acâsta încă dela începută, ce este mai de câpeteniă în viâţă, adecă: a deosebi ceea ce este esenţială de ceea ce e neesenţială. Pe lăngă o instrucţiune atâtă de bogată şi escelentâ se bucura tânăra fetiţă şi de o mare libertate, ceea ce fu pentru desvoltarea sa propriă de ună mare folosă; 6re întregi făcea escursiunî prin pădurile dela castelulă Mon-repos şi într’adevără rară a putută fi crescută o princesă aşa de simplu şi de naturală. Prin aceste escursiunî în natura liberă, se desvoltâ nu numai iubirea către natură ci şi sîmţământulă poetică ală Elisavetei de Wied, cerea de totă timpuriu începu a face poesii, însă în modestia sa particulară ’şl ascundea încercările poetice dinaintea tuturora. Acâstă duplă viaţă, de o parte într’o atmosferă atâtă de înaltă spirituală, de altă parte în natura liberă, influinţă nespusă de favorabilă asupra neoboselei tinerei fetiţe, ceea ce-i dădu pronumele de »Wirbelwind« (vârtej ă de vântă); ea ’şî concentra mereu activitatea sa spre ună scopă a-numită. Darulă răpedei cuprinderi cu mintea a principesei o sprijini puternică. Aşa o vedemă în ală cincisprezecelea ană ală etăţii sale studiândă cu o predilecţiune deosebită istoria, aritmetica, geometria, fisica, traducândă autori latini şi italieni în limba engleză şi — ceea ce este mai caracteristică — cetind pe fiecare Z’ trei Ziare cu dorinţa de a urmări viaţa politică modernă în tâte relaţiunile sale Nr. 45. GAZETA TEANSI1VANIEI 1885. nordice şi ardelene, mai departe în comitatele Heveşă, Aradă şi Eisenburg, precum şi în ţinutulă fiumană au suferita îneâtva de îngheţa. Lucrula de primăvara a începută in Ungaria de susă numai în unele părţî. Agricultorii se ocupă cu gunoirea; în alte părţî ale ţării cultura de primăvară a începută deja. Soiurile de rapiţă au suferita în genere forte multa de îngheţuia nopţilorQ; in părţile de susă ale ţării bântue lipsa de nutreţa. Starea sanitară a animalelora este în genere satisfăcător?, numai în unele părţî ale Ardălului oile suferă de gălbâză. Miei se află în tâtă ţăra în număra satisfăcătora. —0— Pe drumula dela Bucurescî la Solnoca a dispăruta la 9 Februariu una săculeţa în care se aflau 17 scrisori cu banî în val6re declarată de 17,000 franci. Sâculeţuia a fosta primita la Predeala în bună regulă de cătră ambulanţa poştală ungară Nr. 16 a căii ferate unguresc! şi avea să se predea în Solnoca ambulanţei poştale a căii ferate austro ungare, ca să fie espediată la Viena, ceea ce însă nu s’a întâmplata. Cercetarea urmâză. ------o------- Raportul ft secretarului generalii asupra lucrăriloru academiei române în decursuitt anului 1884-1885. (Urmare) ‘ 13. înainte de a încheia capilolulă publicaţiuniloră amfl onâre a vă arăta, Domnitorii Colegî, progresele şi starea actuală a lucrăriloră Comisiunii însărcinate cu publicarea colecţiuniloră şi lucrăriloră istorice rămase dela răposatulă Eudoxiu Hurmazachi. a. Din seria vulumeloră colecţiunii de documente s’a publicată în decursulă anului Partea a Il-a a Volumului IV, de 86 c6le, din cari 74 erau tipărite în anulă trecută. Documentele cuprinse în acâstă a Il-a parte, care are întinderea obicinuită a celorlalte volume, suntă parte comunicate de D-lă Esarcă, iar trei pătrimi suntă adunate cu cheltuiala fondului publicaţiuniloră Hurmu-zachi din Archivele de stată din Veneţia prin rara bunăvoinţă a D-lui Cecche'ti, Directorulă aceloră archive. Acestă volumă de documente (IV. 2) completăză volumulă documenteloră adunate de Hurmuzachi (IV. 1), în aşa modă încâtă, spre esempln, istoria lui Mihaiu Vi-t&zulă, la care se rapârtă cea mai mare parte din documentele cuprinse în acele două volume, ni se presintă cu o mulţime de detalii cu totulă necunoscute pănă astăzi. Pentru anulă 1600 cu deosebire putemă urmări aprâpe 4* cu 4* Pe eroulă nostru în răsbâiele şi în com-binaţiunile lui politice. b. Vă4ândă restanţele aşa de bogate şi de preţiâse ce au produsă cercetările făcute în ajutorulă nostru cu atâta buiiâ-voinţă, amă continuată a întreţine cele mai kne relaţiunî cu persone cari potă să ne ajute în aceste cercetări, pe cari deocamdată noi nu putemă să le fa-cemă numai prin propriele nostre mijloce. D-lă Cec-chetti continuă lucrarea sa fecundă şi din timpă în timpă primimă dela D-sa copii de documente de mare preţă pentru noi. Pe de altă parte D-lă C. Soranzo, asistentă în biblioteca S. Marco din Veneţia, a binevoită a ne oferi ajutorulă său, făcândă cercetări în aceea bogată bibliotecă cu scopulă de a adună totă ce se află într’însa cu privire ia istoria nâstră. Copiile primite ne dau cele mai mari speranţe pentru cantitatea şi vatorea documenteloră ce D-sa ne va procura de acuma înainte. Cu plăcere mă folosescă da ocasiunea care mi se presintă în acestă momentă pentru a vă aminti, că începerea acestei relaţiunî între Academie şi numiţii învăţaţi dela Veneţia o datorimă iniţiativei colegului nostru D lui N. Kretzulescu, de când în calitate de represen-tantă ală ţărei la Roma a pusă ună bună începută pentru aceste folositâre relaţiunî. De atunci încoce d-lă Obedenaru, membrulă nostru corespondentă, n’a încetată nici odată a ajuta cu multă zelfi lucrările nostre în acăstă direcţiune. Câţi-va ani mai târ4iu numai, dedea pe fiecare 4* trei 6re instrucţiune, trei 6re lucră cu tatălă ei, patru până in cinci 6re se esercită la piană, şi afară de acestea cultivându-se mai departe fără de a se obosi. Nu suntă multe fete tinere, cari ară putea dovedi o astfelă de putere de lucru. Şi că tănăra principesă a fostă o instructâre lo totă regula, dovedesce împrejurarea, că ună tănără să-■ zacă şi bolnăviciosă, pre care îlă preparase ea singură mai mulţi ani, fu primită în oraşulă Basel în clasa a V-cea la gimnasiu. Chiar din cei dintâi ani ai tinereţei sale, afirma principesa, că simte înşine darulă de a in-struâ. Şi totuşi ea nu negligea nici când studiulă mai departe, căci setea ei cea ferbinte după sciinţă nu concedea acâsta. Altcum nici nu era ea o şcolăriţă lesne de împăcată şi la tâte lucrurile întrebă: »pentru ce ?«şi »a-devăratăeste?< Mama sa observă de repeţite ori, că ea este i o»mic& contra4icât6re« şi că nu dă cre4ământă nici une* f autorităţi; eră însă totuşi cu tatălă ei de acordă, că: ,pe uitne să nu-lâ silescl la fericirea sa, şi că trebue 86 laşi fiecăruia calea sa propriă.* O mare influinţâ avu asupra desvoltărei ei şi predicătorulă menonită Herder, ca-\ rele adese însoţia pe principesa în escursiunile ei în liberă Işi a fostă de sigură mai multă încredinţatulă ei spirituală Gsalţatiunea cea profundă religiâsă, ce o însoţi caconfirmantâ (laaltară, li rămase pentru întrâga viaţa neclintită şi-i fu spri-»tt la diferite lovituri grele ale sorţii. (▼* urma). c. Fondulă destinată pentru publicarea lucrăriloră istorice ale lui Eudoxiu Hurmazachi realizase în anii trecuţi economii însemnate prin aceea că în decursulă anului se tipărea mai puţină decâtă era vatorea fondului. Comisiunea s’a întrunită în şedinţa la 1/13 Iulie anulă trecută şi a luată decisiunî ca cu economiile realisate de fondulă acestoră publicaţiunî să se facă lucrări cari să completeze si să continue marea operă a lui Eudoxiu Hurmuzachi prin adunarea şi publicarea de alte documente istorice: Comisiunea a hotărîlă anume urmâtârele: 1. Ca documentele adunate de D-lă Odobescu în archivele Ministeriului de Externe din Parisă să se publice din fondulă publicaţiuniloră Hurmuzachi, combinân-du-se cu colecţiunea făcută mai înainte de D-lă Toci-lescu în Biblioteca naţională din Paris, în urma însăr-cinăriloră ce a primită dela Ministeriulă Instrucţiunii publice. Aceste două colecţiunî se completăză reciprocă, pentru că documentele diplomatice ale Franciei înainte de circa 1650 au fostă depuse în Biblioteca naţională şi numai cele posteriâre se află în archivele Ministeriului de Externe. Coleeţiunile aceste voră forma două volume cari voră fi considerate ca ună suplementft la colecţiunea lui Hurmazachi, şi voră cuprinde într’ună corpă documentele ce s’au găsită în Franţa cu privire la Români şi la fâte relaţiunile acelei ţâri cu principatele române până la anulă 1814. I&dată după ce comisiunea a luată acea decisiune, s’a începută tipărirea documenteloră. Până acuma s’au tipărită din volumulă I 15 câle (112 pagine), cuprin4ândă documente pentru anii 1518—1595, parte nepublicate pănă acuma parte adunate din diferite publicaţiunî. Vo-lumulă alu 2-lea s’a tipărită aprâpe întregă în 88 de cole în 4° (704 pagine), cuprin4ândă documente din anii 1781—1813. Pentru amândouă aceste volume se va face pe lângă ună indice cronologică ală documenteloră, şi ună indice analitică şi alfabetică ală numeloră şi fapte-loră mai însemnate. 2. Colecţiunea făcută de Hurmuzachi pentru epo-cele mai vechi ale istoriei Româniloră, adecă înainte de anulă 1576, este torte restrînsă. Documentele privitâre la acea epocă sunt răspândite prin diferite publicaţiunî istorice făcute în Ungaria şi în alte părţî. Comisiunea a decidă ca colecţiunea lui Hurmuzachi, pentru epoca an-teridră anului 1576, să fie complectată cu tâte documentele privitâre la istoria nâstră câte se voră fi publicată pănă acuma. Cu pregătirea acestei lucrări comisiunea a însărcinată pe d-lă N. Densuşianu şi totodată a decisă a se procura din fondulă său unele din publicaţiunile in cari se află documente din epoca numită. D. Densuşianu a începută lucrarea în luna Septemvre şi de atunci a explorată cu minuţiositate mai cu sâmă bogatele publ'ca-ţiunî ale lui Theiner, şi o mare parte din »Codex diplomat icus* a lui Fejer. D-sa a făcută estracte desvoltate din fiecare documentă, şi t6te estraptele s’au aşe4ată în ordine cronologică. Materialulă alesă şi pregătită în a-cestă modă pănă acuma este suficientă pentru formarea unui volumă întregă. Documentele pănă acuma studiate se rapârtă la epoca Cumaniloră, la episcopia Milcoviei şi a Cumaniloră, la istoria imperiului româno-bulgară, corespondenţa lui Ioaniţă domnulă Româniloră cu Papa Inocenţiu III şi încoronarea sa ca rege ală Româniloră şi Bulgariloră, rcs-belele lui Ioaniţă şi Ioană Asană cu Grecii şi Latinii, invasiunea Tătariloră, venirea Turciloră în Europa, incursiunile loră în Ţâra-românâscă şi Moldova şi resbelele cu dânşii, în fine relaţiunile internaţionale ală ţăriloră române cu Ungaria, cu Polonia şi scaunulă Papală. Lucrarea va continua în acestă modă, şi tipărirea va începe când tâte documentele cunoscute voră fi combinate în ordine cronologică. In acestă modă vomă avă ună corpă câtă se pote mai completă ală documente-loră privitâre la istoria Româniloră anterioră secolului ală XVII-lea. O îmbunătăţire a acestei lucrări o datorimă bunăvoinţei d-lui Obedenaru, ală cărui zelă neobosită pentru lucrările istorice vă este tuturora cunoscută. D-sa a binevoită a luâ asupra-şl însărcinarea de a face să se cola-ţioneze cu originalele din Vaticană unele cuvinte şi mai alesă nume proprii, cari se pară a fi greşită tipărite de Theiner. Colaţionarea acesta se face de cătră paleografii deprinşi cu astfelă de lucrări. Numele proprii, a căroră descifrare presintă dificultăţi şi nu este sigură, voră fi chiar facsimilate după originale. Colecţiunea documenteloră privitâre la istoria Ro-mâniloră din secolii XIV şi XV s’a îmbogăţita printr’o f6rte preţiosă serie de 74 copii fotografice de pe documentele originale din archivele imperiale dela Moscva. Aceste documente scrise parte în limba latină şi altă parte mai mare în limba slavonă, suntă tractate de ale domniloră Moldovei şi Ţârei-românescl cu Polonia, şi alte scrisori privitâre la relaţiunile ţăriloră române cu acelă regată. Ele au aparţinută archivei de stată a Poloniei şi despre aceste documente vorbesce Dogiel, publicândă 17 dintre cele latine (Codex diplomaticus, I, 597—623). Multe dintre documentele latine suntă numai resumate pe scurtă de Dogiel âr altele neamintite cu totulă. Acâstă colecţiune de celă mai mare preţă a trimis’o Academiei d-lă colegă N. Kretzulescu a cărui rîvnă luminată pentru cercetările istorice ne este de multă cunoscută. (Va urmă. SCIRÎ TELEGRAFICE. (Serv. part. ală »Gaz Ţrans.*) Karwin, 9 Marţie. —"După rapârtele oficiale despre nenorocirea din Minele de aci, nu-mărulfl celoră mântuiţi este de 18 (5meni, alu celoru nenorociţi 105, cari lasă în urmă-le 43 văduve şi 79 orfani. Până erl înainte de amâtţl s’au desgropată 69 de cadavre. -----o------- Nro. 11—1885, reun. Convocare. Domnii învăţători şi alţi bărbaţi, membrii ordinari şi ajutători ai »reuniunei învăţătoriloră gr. or. români din protopresbiteratulă Făgăraşului* în sensulă §-lui 25 din statute, sunt prin acâsta convocaţi a lua parte la a-dunarea generală ordinară din anulă acesta, care se va ţinea Joi în 28 Februariu a. c. st. v., la 11 âre a. m., în localulti şcâlei elementare gr. or. din Făgăraşă. Obiectele: 1. Participarea în corpore la serviciulă divină In biserică pentru invocarea duhului sântă. 2. Deschiderea adunării în localulă şcâlei. 3. Iovăţătorulă în faţa şcâlei ca institută de edu-caţiune morală, estetică şi religiâsă, disertaţiune de Ni-colae Aron. 4. Originea şi problema şcâlei în generală, în specială problema şcolei nâstre poporale, disertaţiune de Ioană Capătă. 5. Din însuşirile învăţătorului relative la ţinerea unei disciplinî bune în scâla poporală, disertaţiune de Nicolae Ludu. 6. Tractarea limbei maghiare în scâla poporală, disertaţiune de George Taflan. 7. Prelegere practică din Istoria patriei, desvoltată de George Dobrin. 8. Din religiă: tractarea metodico-didactică a tipului caracteristică din Istoria biblică: Iacob şi cu cei 12 fii ai lui. 9. Din geografiă: tractarea metodico-didactică a comitatului Făgăraşă dimpreună cu părţile lui constitutive, comună, cercă etc. 10. Peneşă Gurcanulă, poesiă de V. Alesandri, declamată de Georgiu Dobrin. Raportulă casarului, curente. Făgăraşă , 16 Faur 1885. Nicolae Aron, Nicolae Ludu, v.-preşedinte. secretară. DIVERSE. Ornoră. — Luni 11 curinte, (|ice ,Democratulă* din Ploiesci, în timpulă nopţei, individulă Iorgu Mihăescă din subur. bisericei sf. Dumitru, de profesiune găzară, fiindă la casa sa cu ună băiată, căci soţia sa era la tatălă său, aflându-se în cestiune de divorţă, pe când mâncâ, au venită doi cumnaţi ai săi: unulă tîmplară la Sinaia anume Costică şi allulă în serviciulă armatei anume Iorgu, şi pe când voiau să mănânce şi ei împreună cu dlnsulă, aceştia l’au apucată de gâtă, l’au strangulată şi i-au străpunsă corpulă de mai multe ori cu ună pironă de feră pănă l’au lăsată mortă şi au eşită din casă p’o ferestră; âr copilulă de frică, stândă vîrîtă sub pată, când a venita sora sa, o fată, care se afla dusă în vecini, plângendă a spusă faptulă şi s’a dată alarma. Omo-rîtorii sunt prinşi şi justiţia urmâză cu cercetarea. Se crede că omorîtorii au comisă acestă faptă voindă să răsbune pe sora loră, soţia asasinatului. * 1 * Ună incendiu îngrozitorii. — Acum câteva 4>le, a isbucnită la Danlzig ună incendiu într’o casă locuită de trei-spre-4ece familii. Mai ânfâiu a luată focă scara. Cu tâte acestea, pompierii au putută să scape şâse persone. Mai multe altele au sărită pe ferestre; trei persone au fostă greu rănite şi două mai uşoră, voindă să scape sărindă. Două persâne şi ună copilă au perită în flăcări. —0— 0 întâmplare nenorocită. — ţliarulă »L’Echo de Paris* reproduce următorulă faptă diversă după ună 4iară din Pirineî: O întâmplare forte nenorocită a întristată oraşulă.... Era nâpte. Ună ţărână cobora muntele cu câsa pe umără. Pe drumă, întâlni — fără să-10 vâdă — pe ună tânără păstoră care se urca pe acelaşă drumă. Cei doui omeni se isbiră unulă de allulă astfelă încâtă.... , — cine ar pută crede! cosa ţăranului tăia capulă păstorului I Ei bine 1 suntă cu adevărată âinenî cari n’au norocă. ------O------- Renumitulă şi admirabilul^ metodă de vindecare a d-lu Prof. Dr. Albert, Parisă, Place du Trone 6, recunoscută de câtră cele mai mari autorităţi medicale, se pote recomanda fle-căruia, care sufere de epilepsia, de cârcei şi de nervî. Ac^eseze-se dar fiecare bolnavă cu totă încrederea la mai susă nuinitulă şi mulţi, cari pote au desperată. voru recâştiga sănătatea loră. In casa d-lui pre-fosoră găsescă toţi cei ce suferă decârcei unu adăpostă liniştită, cei lipsiţi de mijloce se voră luâ în considerare; după cum aflămă, preţurile suntă forte eftine în raportă eu oraşulă celfl mare. Tratarea prin corespondiţă după trimiterea unui istorică esactă alu bolei. Se mai observă îneă. că Prof. Dr. Albert numai în urma unorâ m-ltsuate învederate pretinde onorară. Editoră: lacobă Mureşianu. Redactorii responsabilă: Dr. Anrdii Mhmmwii Nr. 44 GAZETA TRANSILVANIEI 1885. Cursulă la bursa de Vlena din 7 Martie st. n. 1885. Rentă de aură 4°/0 . . . 99.20 Rentă de hârtiă 5°/0 . . 94 25 Imprumutulă căiloră ferate ungare................147.25 Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostă ung. (1-ma emisiune) ... 99.— Amortisarea datoriei căilorti ferate de ostii ung. (2-a emisiune) .... 122.50 Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostii ung. (3-a emisiune) .... 109.25 Bonuri rurale ungare . . 103.50 Bonuri cu cl. de sortare 1C3.50 Bonuri rurale Banat-Ti- miştl.................102.50 Bonuri cu cl. de sortarel02.75 Bonuri rurale transilvane 102.75 Bonuri croato-slavone . . 103.— Despăgubire p. dijma de vin ti ung.............—.— Imprumutulă cu premiu ung....................119.— Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 118.80 Renta de hărtiă austriacă 83.65 Renta de arg. austr. . . 84.10 Renta de aură austr. . . 109 20 Losurile din 1860 . . . 139 25 Acţiunile băncel austro- ungare................. 869 — Act. băncel de credită ung. 311.75 Act. băncel de credită austr. 303.70 Argintulă —. — GalbinI împărătesei............ 5.81 Napoleon-d’orI...........9.79 V, Mărci 100 împ. germ. . . 60.40 Londra 10 Livres sterlinge 124.2 Bursa de BucurescI. Cota oficială dela 23 Februariu st. v. 1884. Renta română (5%). . . Renta rom. amort. (5°/0) . » convert. (6%) Impr. oraş. Buc. (20 fr.) . Credit fonc. rural (7°/0) . „ „ (5%) • » » urban (7°/o) • , (6%) • » V ’ (5°/o) . Banca naţională a României Ac. de asig. Dacia-Rom. . « » » Naţională Aură...................... Bancnote austriace contra aură Cump. 921/* 95V4 89Va 32 101V. 853/s 96V. 91V, 84 1210 296 215 11. V/. vend. Cursulu pieţei BraşovO din 9 Martie st. n. 1885. Bancnote românesc! .... Curnn Argint românesc Napoleon-d’ori . Lire turcescl . . Imperiali . . . Galbeni .... Scrisurile fonc. : Ruble Rusesc! . Discontulii * Albina < 8.90 V7end. 8.92 880 4 8.85 9.78 > 9.80 11.— A 11.04 10.— • 10.02 5.70 > 5.76 100.50 » 101.- 128.— » 129.— 7—10 °/0 pe anii. Numere singuratice din „Gazeta Transilvaniei “ se potu cumpăra în tutungeria lui I. Gross. >s a ^ 6 >p sr că o a a> bn o ^ u 3 „ £ â €8 ,C8 fi 5T <33 CU .fi vu x T3 *53 Ti -d «5 g § o 1* o o H 2 >1 ~ d o >fi o „ v* Q* a ,2 o.........~ o u -fT 2 o fl pQ <33 & -d c8 1 £ J1 - ~ R - P +* CL >cc o p Jh o rd '-S >sj aj r5 01 e6 ^ H aj >w l) u y SL a nî e ^ o) o nj Jh es - d 3 2 «S ^ rO ^ o u, •r B* o> >g of •a p^ *s a -s © ^ Ph £ d ce o o _ « n3 fi _ ■fe «f 2 « § g a ^■s.,3 q 5 Vt 5 O 0J r. g © C8 _ ^ S bD.S ro o 13 ""aî M-l >P O fl Ph O +=> «tH ce > ce o Ai ^ >0 O (3 O (A h Q d > d o ■N Wr 0 1 0 fa â o & fa >d fa S ti >0 .a o i0 0 fa 01 0 O >d ■0 d a o o « a e C_ (D a» a> C« QJ 03 g .2. 03- JS X | a C 5 « o. ® 73 d ^ e M CH 5 o 2 b e3 jş o a W,r 22! ce 13 c .■g 0 <3 CC H fio-3 3 -r o a» > — B 2. <33 'S G w- ’SSs ce a a tac S, a * .SP 2 S S * gfi'S ee~ g § S^-2 tH 3 © O o. 3 O Ofi C a» «— CC ° >3 ^ c >oe A H # # ##################### 3*4 • w WWWWWWWWWWWWWWWwWWWWW • “ 4-> Q3 >ce o o. ce Mersulu trenuriloru pe linia Predeald-Budapesta si pe linia Teiuşii-Aradtl-Biidapest:i a calei ferate orientale de stata reg. ung. PrcdeaM-Budapesta Budapesta— -Predcalii Trenă Trenă Trenă Trenă Trenă Trenă Trenă Trenă accelerat de >mnibus de de omnibus accelerat omnibus persone persone persone | BucurescI 7.15 Viena 8.25 8.35 3.30 8.00 Predealu 1.09 — — 9.50 Budapesta 8.00 6.55 9.45 2.47 Timişă 1.33 — — 10.15 Szolnok 11.24 10.55 12.18 6.36 Braşovtt ^ 2.06 — — 10.50 P. Ladâny 2.01 2.04 1.59 10.09 2.16 6.30 5.45 Oradea mare ) 4.11 5.13 3.20 i? eldiora 2.44 7.09 6.28 4.21 9.37 3.25 Apatia 3.03 7.41 7.07 Vârad-Velencze 4.29 9.45 — Agostonfalva 3.18 8.09 7.42 Fugyi-Vâsârhely 4.40 9.59 — Homorodă 3.51 8.53 8.51 Mezo-Telegd 5.02 10.28 3.56 Haşfaleu 4.51 10.18 10.52 R6v 5.46 11.41 4.31 Sighişora 5.11 10.55 11.56 Bratca 6.09 12.15 — Elisabetopole 5.39 11.36 12.43 Bucia 6.28 12.48 — Mediaşă 6.00 12.11 1.23 Ciucia 6.52 1.48 5.28 Copsa mică 6.29 12.35 2.07 Huiedin 7.32 3.21 6.01 Micăsasa — 12.54 2.27 Stana 7.51 3.54 — Blaştu 7.02 1.29 3.06 Aghiriş 8.12 4.34 — Crăciunelă — 1.45 3.22 GhirbSu 8.24 4.52 — Teiaşti 7.38 2.26 4.15 Nedeşdu 8.38 5.11 — Aiudă 7.55 2.48 4.44 8.57 5.40 7.08 Vinţulă de susă — 3.12 5.10 9.23 6.00 7.18 Uiora — 3.19 5.19 Apahida 9.50 6.29 — Cucerdea 8.24 3.36 5.47 Ghiriş 11.15 8.14 8.29 Gliirisă 8.48 4.10 6.38 Cucerdea 12.04 9.49 8.53 Apahida — 5.39 8.51 Ui6ra 12.12 9.58 — ClttSln / 10.08 559 9.18 Vinţulă de susă 12.19 10.07 — 10.18 6.28 8.00 Aiudă 12.45 10.42 9.17 Nedeşdu — 6.54 8.34 Teinşfi 1.15 11.32 9.40 Ghirbău — 7.10 8.59 Crăciunelă 1.44 12.03 — Aghirişă — 7.25 9.35 Blaşă 2.00 12.24 10.12 Stana — 7.49 10.16 Micăsasa 2.34 12.43 — Huiedină 11.33 8.11 11.04 Copşa mici 2.52 1.22 10.45 Ciucia 12.06 8.52 12.17 Mediaşă 3.27 2.24 11.07 Bucia — 9.11 12.47 Elisabetopole 4.01 3.0b 11.29 Bratca — 9.29 1.21 Sigişdra 4.50 4.17 12.15 R6v 12.25 9.52 2.05 Haşfaleu 5.08 4.51 12.30 Mezo-Telegd 1.11 10.27 3.08 Homorod 6.47 7.07 1.32 Fugyi-V âsârhely 10.46 3.39 Agostonfalva 7.36 8.10 2.04 Yărad-Yelinţe — 10.56 3.55 Apatia 8.09 8.46 2.24 „ „ ( 1.49 11.04 4.06 Feldiora 8.41 9.20 2.44 Oradia-mare | 1.54 11.14 7.30 1 ^ ^ ^ 9.20 10.15 3.15 P. Ladâny 3.14 1.47 11.05 Braşovtt ^ 6.00 3.25 Szolnok 5.10 4.40 2.37 Timişă — 6.57 4.03 Bnda-pesia 7.3C 7.44 6.40 Predeală — 7.32 4.28 Yiena 2.00 6.20 2.00 BucurescI 10.25 1 Nota: Orele de nopte suntă cele dintre liniile grdse. Teiuşft-Aradit-Budapesta Budapesta- Aradd-Teiuşâ.. Trenă de Trenă Trenă Trenă de Trenă persone omnibus omnibus persdne omnibus Viena 8.25 8.35 Te tuşii 2.39 9.50 8.20 Âlba-Iulia 3.40 10.42 9.10 Budapesta 8.00 6.55 Vinţulă de josă 4.04 11.09 Szolnok 11.14 12.28 Şibotă 4.35 11.43 Aradft | 3.35 5.30 Orăştia 5.02 12.13 4.00 6.20 Simeria (Piski) 5.44 1.22 Glogovaţă 4.16 6.39 Deva 6.05 1.48 Gyorok 4.47 7.19 Branicîca 6.34 2.21 Paulişă 5.02 7.39 Ilia 7.01 2.54 Radna-Lipova 5.25 8.11 Gurasada 7.15 3.09 Conopă 5.57 8.49 Zam 7.49 3.48 Berzova 6.18 9.18 Soborşin 8.32 4.37 Soborşin 7.11 10.27 Bărzova 9.19 5.30 Zam 7.48 11.18 Conopă 9.40 5.58 Gurasada 8.22 11.57 Radna-Lipova 10.16 6.38 8.24 llia 8.40 12.27 Paulişă 10.32 6.56 8.41 Branicîca 9.02 12.57 Gyorok 10.48 7.15 9.01 Deva 9.32 1.45 Glogovaţti 11.17 7.48 9.30 Simeria (Fiski) 10.12 2.58 Aradti | 12.32 8.05 9.45 Orăştiă ^ 10.47 3.46 12.00 8.45 6.10 Şibotă 11.14 4.20 Szolnok 4.00 2.10 7.27 Vinţulă de josă 11.46 5.06 | Budapesta 7.44 6.40 — Alba-Iulia 12.21 12.53 6.15 7.00 Viena 6.20 — — Teinştt Aradft-Timişdra Simeria (Piski) Petroşenl Trenă Trenă de Trenă omnibus persăne omnibtu Aradft 6.00 12.30 Simeria 3.08 Aradulă nou 6.26 12.54 Streiu 3.45 N6meth-Sâgh 6.51 1.19 Haţegă 4.33 Vinga 7.28 1.50 Pui 5.19 Orczifalva 7.49 2.12 Crivadia 6.05 Merczifalva 8.09 2.30 Baniţa 6.43 Timişdra 8.58 3.15 P etroşeui 7.00 Timişdra-Aradft Petroşenl—Simeria (Piski) Trenă de Trenă Trenă persone omnibus omnibus Timistâra 12.25 5.00 Petroşenl 8.56 Merczifalva 1.16 5.56 Baniţa 9.37 10.09 Orczifalva 1.34 6.16 Crivadia Vinga 2.04 6.50 Pui 10.48 Nâmeth-Sâgh 2.25 7.11 Haţegă ^Streiu 11.26 Aradulă nou 2.54 7.44 12.06 A radd 3.10 8 00 pimerla 12.37