m
REBACfirXFA ŞI AOMINISTBAŢICNEA t
BRAŞOYO, piaţa* mare Nr. 22.
,OAZETA“ IESE ÎN FIECARE ţ>I.
Pe unii anâ 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România şi străinătate:
Pe anii 36 fr., pe ş6se luni 18 fr., pe trei luni 9 franci.
ANULO XLVIII.
SC PRENUMERA:
la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ANUNOIURXLE:
O seriă garmondtl 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare SorlaorT nefrancaie nu te prlmetoD. — Haniiaorlpte nu ae retrămltu.
P 43
Sâmbătă 23 Februariu (7 Martie)
1885.
Braşovti, 22 Febr. (6 Martie) 1885.
Foile maghiare, pe câtă scimu, au luaţii mai t6te notiţă despre acelu numără alii făiei năstre, în care amii jălitu amintirea eroiloru libertăţii poporului românii, cu ocasiunea solemnă a aniversării de o sută de ani a morţii lorii, dăr n’au făcută nici o observare din parte-le.
O voce interiără trebue că le-a şoptită, că nu potu fi ămenl slabi şi fără de caracteru a-ceia, cari sciu să-şi preţuiescă trecutulă naţiunei loră şi memoria mariloru bărbaţi din sînulu ei, de aceea s’au sfiită de a-ne face imputări, pentru că amu dată espresiune unui sentimentă nobilă de pietate.
Numai ună singură (fiară n a putute tăcă nici în faţa unni momentă atâtu de serbătorescă şi acela este neîmpăcatulu „Ellenzăk" din Cluşiu.
In locă de a ne respunde, precum este datoră, la provocarea ndstră din filele trecute, acestă <jiaru estremu surprinde pe cetitorii săi prin ună articulu întitulată: „Unu cadru negru" (egy gyaszkeret), în numărulă său 49 dela 28 Februariu, cu următdrele espectorări tendenţiăse:
„înaintea năstră se află unu (fiară încadrată în negru. Acestu (fiară este ,,Gazeta Transilvaniei,u făiă cuotidiană, ce apare în Braşovă...."
(Aici reproduce în traducere maghiară inscripţia de
pe pagina primă a foiei năstre din 16 (28) Februarie şi
face sumarulă articuiiloră, ce i-amă publicată în acestă \
iwmărfi în memoria martiriloră noştri dela 1785, apoi continuă astfelă):
„Eată, pănă unde amă ajunsă! In contra Ungariei vestesce o parte a propriiloră săi cetăţeni apoteosa răscălei, a crimeloră, a trădărei de patriâ, a tâlbariloră (rablă zsivânyok) o vestesce în foi cotidiane...."
„Orî una ori alta."
„Ori că cultulă lui Horiă însămnă reînvierea memoriei acelei fatale răscăle ţărânescl (precum nici nu p<5te însemnă altceva, înaintea omului cu mintea sănătăsă), ori că elă nu însămnă ac&ta."
„Dăcă nu însemnă acesta, ceea-ce de altmintrelea ar fi de neînţelesu, atunci acăsta serbare aniversară a trădătorilor!! de patriă români n’ar avă absolută nici unt! sensă."
„Său că ea are unu sensă şi atunci tătă festivitatea nu este altceva, decâtă rebeliune pe faţă sub masca reminiscinţei istorice, aţîţare neruşinată în contra statului maghiară, a naţiunei maghiare, a regalităţii maghiare şi în contra consti-tuţiunei."
„Ei bine, a suferi mai departe aşa ceva este sinonimă cu sinuciderea, atunci naţiunea maghiară să renunţe de a mai avă o patriă, pentru că nu are, deărece ţăra, ce a câştigat’o cu pre-tylă sângelui său şi ea însa-şl a apărat’o 1000 tk ani, nu este patria ei, ci ea e a Români loră, a Saşiloră, a Slovaciloră, a Sârbiloră, a Croaţi-loră; ţăra este ună bună răpită, care de aceea nu s’a reîntorsă în posesiunea drăptă a proprie-tariloră ei, pentru că le-a lipsită puterea. îndată ce proprietariulă legitimă va avă destulă putere, în acelaşă momentă voră isgonf pe usurpatorulă de 1000 de ani."
„Ei bine, eată cestiunea; este destulă de clară pusă. Este o cestiune de viaţă de mărte. Este o cestiuue pentru presentulă şi viitorulă naţiunei maghiare. “
„Şi faţă cu acăstă cestiune, nu mai este şi nu mai păte fi la locă şovăirea, marinimositatea, liberalismulă, ecuitatea. "
„Trebue să alegemă definitivă. Tristele es-iperienţe de 18 ani au putută să convingă pe ■Maghiari despre aceea, că faţă cu agitatorii na-jmalităţiloru, cari năsuescă a se rumpe de Un-
garia, numai o singură armă păte fi cu efectă: arma puterii; numai o singură politică: politica conservării proprie naţionale, şi numai o singură cale ne păte duce la consolidarea statului: calea unui regimă energică şi neîndurătorii.
„Inimicii patriei serbăză şi divinăză memoria rebeliloră. ErI juriulă din Sibiiu a sancţionată proclamarea pe faţă a rebeliunii; (filele acestea o adunare comitatensă (a comitatului Bistriţă-Nă-săudă) a pronunţată anatema ei în contra societăţii de cultură maghiară trăgendă chiar în tină năsuinţele ei; în fiecare (fi pressa naţionalităţiloră sumuţă pe Saşi, Români, Slovaci şi Croaţi în contra statului maghiară şi a naţiunei."
„Asemeni stări sunt numai printr’ună firă de pără despărţite de rescăla armată, de rebeliune şi de răsboiulă civilă. Asemenea agitaţiuni, ca cele ce le facă necurmată de 18 ani încăce în Ungaria fanaticele (fiare şi fanaticii naţionali, sprijinindu-se pe lucrarea de soboli a asociaţii-loră sociale, publice şi secrete, şi pe agitaţiunile şi doctrinile duşmănăse patriei ale ceteloră uriaşe de şcăle poporale confesionale, învăţători poporali şi preoţi, sunt tocmai de ajunsă spre a submina în scurtă timpă tătă Ungaria. Atunci n’are să urmeze decâtă ună amestecă moscovită, decâtă o lovitură din afară: şi Ungaria va avă sărtea Turciei."
„6re energiculă „patriotică" şi petrioticulă „energică" regimă ală lui Tisza, sub a cărui domniă gloriăsă de 10 ani lucrurile au ajunsă aşa departe, ajunge-va acăsta?
„Dăcă o va ajunge; atunci partida guvernului iubii antă nu putea să afle pentru cununa de lauri la aniversarea de 10 ani a ministrului-preşedinte ună cadru mai demnă decâtă cadrulă negru ală „Gazetei"!"
In ce stă prin urmare rebeliunea, de care vorbesce „Ellenzăk" în articululă de susă?
Elă ni-o spune destulă de clară: In aceea că voimă să fimă şi să rămânemă Români şi că voimă să avemă şi noi o patriă între marginile acestui imperiu.
Nu înţelegemă de ce ar trebui să pără naţia ungurăscă dacă şi Românulă va avă patriă.
Ori una, orî alta:
Ori că este indiferentă pentru Români de-a re-mână ceea ce suntă şi de a avă şi ei o patriă ca Maghiarii — atunci nu-i mai importă dacă Horia va fi declarată de ună păcătosă şi tălhară;
Ori că Românii voiescă se rămână Români în veci şi să aibă şi ei patriă şi atunci Horia trebue să le apară ca ună sfântă.
-----o------
Parastasele întră pomenirea martiriloră noştri din 1784—85.
M. Le chin ţa, 19 Faură 1885.
Domnule Redactoră! Duminecă în 17 Faură v. s’a slujită aci ună parastasă întru memoria martiriloră dela 1785: Horia, Cloşca şi Cri-şană. Parastasulă a fostă oferită de d. George Cioclană, proprietară.	I.
Valea-Galdei, în 6 Marţiu 1885.
Domnule Redactorii!
In 27 Februariu st. n. se pomeni judele din Intregalde cu adjunctulă preturei dela Ighiu Koncz Albert însoţită de pandurii şi cinci gendarml..
In aceea sără pandurii şi gendarmii au fostă împărţiţi în trei părţi, o parte a fostă îndreptată ca pază în crîngulă Necrelesci, a doua pază în crîngulă Ghioncanî, ală treilea a fostă ca dela
judele pănă din josă de scălă. Fiecare pază a fostă însoţită de unu jurată. T6te trei păzile au umblată prin comună în susă şi’n josă pănă în (f orile (Jîlei.
In 28 Februariu d-lă adjunctă se înfăţoşâ în şcălă, însoţită de judele corn. şi ună jurată. Pâusândă câteva minute, ascultândă răspunsurile eleviloră, din limba maghiară şi matematică. In fine a fostă întrebată de cătră ^nvăţătoră, că cu ce ocasiune a venită în Intregalde şi când merge acasă? Răspunsulă fă: „că pentru facerea u-nui conspectă de esploatare a păduriloră," — a venită; — acasă nu merge pănă mâne fiind că-lă apucă năptea pănă în Ighiu şi locurile sunt rele — cu tăte că ar fi putută să mârgă, fiind că nu era la amă<fă-<fi, apoi călătoria pănă la Ighiu nu te costă mai multă ca 4 6re pe josă.
A fostă întrebată şi gendarmeria de mai mulţi indivi(fl şi chiar de cătră jnraţi, că de unde au ordinulă şi ce caută? Răspunsulă fu: că au ordinulă dela comanda supremă din Cluşiu, ca în 27 Februariu săra să se afle în comuna Intre Galde şi că pentru ce, nu sciu."
In 28 săra ăr’ ca în năptea trecută au umblată prin comună, însă acum fără juraţi, pănă Duminecă diminăţa.
In 1 Marţiu au fostă întrebaţi de nou: că pentru ce au venită în comună, şi ce e causa venirei şi că stau pe spesele judelui 5 persăne şi doi cai vr’o trei (file (?). Dară răspunsă n’am căpătată, ci în fine îşi căutară de drumă, fără de a spune măcară judelui că pentru-ce au venită în comună.
Lucrulă este cunoscută acum, că respectivii ăspeţi au fostă prevegetorl aniversărei lui Horia şi Cloşca şi că pentru aceea au adusă gendarmeria în 27 pela amă(fî, să împedece pregătirile de serbare pe (fiua de 5(28) 16 Februariu. Ei au crezută că poporulă munteană va face luminaţiă ca 1? aniversarea (filei de 3 (15) Maiu din anulă espirată, pentru care au fostă inculpate vre-o patru persăne, dintre cari trei au fostă mântuite, ăr învăţătorulă Domşa a jostit judecata la o amendă de 50 fi. şi 10 Şile închisore; ăr din partea tribunalului reg. din Alba-Iulia a fostă absolvată.
Eată ce au ajunsă urmaşii eroiloră, cari în tătă viăţa loră s’au luptată pentru uşurarea săr-tei nefericitului poporă, — ba au murită frânţi în rătă pentru bietulă ţărână. Acum urmaşiloră suntă opriţi a aduce sacrificiu şi rugăciuni pentru sufletele loră, ba încă suntă păziţi prin gendar-meriă ca să nu pătă impărţf milă la sărmani. — O Dămne! Caută din ceriu şi vecfl! Opinoa.
Vocea unui plugară.
De lângă Beţie ană, Mărţişoră 1885.
Domnule Redactoră/
Lasă-mă şi pe mine, ca pe ună plugară să (fică o vorbă aşa cum voiu sci eu. De nu ţi-am grăi noi, petrile ar trebui să-ţi grăiască. Binecuvântată să fii de D-<feu şi de nămulă româ-nescă veci pururea, că, dămne! ce pomenire fru-măsă ai făcută în Gazeta D-tale pentru Horia, Cloşca şi Crişană!
Dintr’aceea cunoscă, că nu i-omă pută uita niciodată, că încă când eram mititelă şi mă ju* cam eu şi alţi copii de română cu Unguraşii în colbă, de câte-ori ne sfădiam lao-laltă totă mereu ne poreclău: Hore. Noi eram mai mulţi ca ei şi dăcă vedeamă, că ocărăscă pe Horia, apoi ne mâniamă, le stricamă jucăriile şi-i băteamă bine.
Rugatu-ne-amă cu toţii din tătă i-nima pentru Horia şi soţii lui precum ni-ai spusă şi d-ta, şi se voră rugă eonii de co-
Nr. 43.
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
pii de ai noştri. — Numai suntemă. noi ţăranii cam năcăjiţi, când vedemă că dreptatea pentru care au murită ei, încă nici acum n’am dobân-dit’o cum se cade.
Ce gandesci, d-le Redactorii, sate mari, curată românesci ca Pătra, Chiuza, Săsarmulu şi mai sciu eu câte, unde Ungurii şi Jidovii numai de semânţă poţi afla, totuşi ei le pdrtă de naşă. Bietulu popă dăcă <Ţce ceva, apoi îi răspundă domnii să tacă, că Românii nu potă fi în slujbă, dăcă nu sciu limba ceea a stăpânirei, pe semne limba ungurăscă.
Bună! da căte sate suntă, unde o samă dintre Români sciu şi unguresce şi totă nu capătă nici o pită! De pildă Betleanulă; Ungurii şi Jidovii şi cu Ţiganii la olaltă nu-să câţi Românii. Este în Betleană cancelariă de solgabirău, este judecată, dar în cancelariile aceste nu găsesci Români decâtă nisce scriitori puşi acolo de a<Ji pe mâne. Mai de unâtji a fostă totă în Betleană alegere de birău. Vinarsulă a fostă capulă lucrului. Două suflete — ve(ji bine că nu de legea ndstră, s’au prăpădită. Birău s’a alesă ună Ungură, ăr birău mai mică spre ruşinea lumii s’a alesă ună Jidovă.
Io	cu mintea jnea de sumană şi de opincă nu potă pricepe, cum s’a putută face ună lucru ca ala, când între plugarii din Betleană suntă o samă, cari sciu vorbi şi unguresce şi nemţesce, ca şi domnii din cancelariile loră, apoi sciu o ţîră de scrisdre, ăca aşa cum sciu şi io şi totă n’au fostă băgaţi în sămă ? Io aşă gândi multe, dar numai mi-se pare că aci nu-i lucru bună. Aveamă în sătulă nostru ună popă bătrână, D-cjeu să-lă erte, acela cândă vedea că poporenii lui în treburi de acestea sătenescl tragă câte odată scurta, le (Jicea, „băgaţi de sămă <5meni buni, că perirea vdstră şi dela voi vine!"
Apoi încă una nu-mi vine la socotălă. Sc61a cea mândră şi frumdsă din Betleană, care mai nainte era încunjurată de Români, acum are totă vecini de altă lege. De o lăture a mai rămasă ună Română năcăjită. Dăcă va cădă şi ograda lui într’o mână străină apoi Românii din Betleană, dăcă or vră se-şi încăl(}ăscă scăla, ca să nu degere copii iărna de frigă, voră trebui să care în ograda scolii câte ună lemnă în spate prin tinda dascălului, unde biată dăscăliţă îşi face câte o ţîră de mâncare.
Mai ană m’amă fostă dusă la d. dascălă de acolo cu nisce bani de securaţii şi amă văijută că vecinulă de cătră apusă ală scălei a făcută acolo ună pălantă (stoboră, uluci) din pismă aşa de înaltă, încâtă ferăstra d-lui dascălă era îndo-sită cum se cade de cătră săre. Spună ămenii că a fostă putere, ca vatra aceea românăscă să ajungă ără la ună română, dară......... tacă.
Multe ar mai fi de scrisă, — dar eu nu mă pricepă aşa bine la scrisdre, le-oră scrie p6te alţii. Numai una mai îngăduesce-mă, d-le Redactoră, să (Jică, c’apoi gată. Când scăla din Betleană va fi încunjurată de t6te părţile cu vecini, cari voră redica pâlanturi în prejma fe-restriloră ei, 6re mai îndoise-va ori-cine despre aceea, că domnii din Deşiă nu voră avă destulă aliană, ca să ^icâ că scăla nu răspunde cu legile şi trebue încuiată? Betleanu-i orăşelă, la vreme va fi oraşă şi dămne! peste mână ne-ară fi, când Românii betlenari şi noi aceştia din vecini n’amă avă acolo o ţîră de scânteiă românăscă!
Mă însemnă cu plecăciune
Sanda, plugară din vecini.
DIN DIETA UNGARIEI.
Şedinţa camerei deputaţiloră dela 28 Februariu. — Se desbate § 6 din proiectulă de reformă a camerei magnaţiloră, care hotăresce că membri pe viâţă se numescă de cătră Maiestatea Sa cei ce şi-au câştigată merite în viaţa publică, la propunerea consiliului de miniştri.
Baronulu Hussar, deputată ardelănă, deşi epentru reforme democratice, condamnă ori ce nouă instituţiune, fiă aristocratică său democratică, pentru Ardelă, şi acăsta pentru că e adoratoră ală »ideii de stată maghiară.* Demonstraţiunile duşmane (?) statului ale naţionalităţiloră, ca d. e. în Năsăudă şi Câmpeni, nu permită a se vota instituţiunî nouă, care nutrescă agitaţiunile naţionalităţiloră. Aristocraţia ardelenă să caute a nu perde pământulă de sub piciorele ei, căci atuncia ungurismulă e periclitată şi ar aduce după sine sfărîma-rea statului ungară. Elă nu e pentru alegere, ci vo-tâză § 6.
Edmund Steinacker <jice, că particularismulă provincială şi naţională numai prin egală îndreptă-
ţire se p6te învinge. Combate pe cei ce se temă de representarea naţionalităţiloră in camera magnaţiloră şi cari cjică că acâsta’i ună periculă pentru statulă ungară. Acâsta’i o vătămare a multoră miliâne de cetăţeni cari ceră aceleaşi drepturi egale cu rasa domnitore şi cari nu vreau să fiă bănuiţi şi atacaţi din causa năsuin-ţeloră loră legitime naţionale. Ciudată democraţiă e a-aeea care cere pentru camera magnaţiloră dreptulă de numire esclusivă, dâr care vrea să îămână la graniţele rasei domnitâre. Ministrulă preşedinte lucrâză totă în a-cestă sensă aşa că cuvintele binevoifore ale lui Jokay, d’a se lăsa cursă liberă nisuinţeloră de cultură ale ne-maghiariloră, au numai o valăre forte academică. Drepturile acestora din urmă l’au recunoscută în discursurile loră numai Desider Szilagy şi Achaz Beothy. Ar fi o stri-căciosă învăţătură pentru statulă ungară, ca să se ba-seze numai pe una din naţionalităţile sale. Totalitatea loră l’au susţinută pănă acum, ea şi’lă va susţină, căci acâstă totalitate nu este numai o mână de ămenî, cum a afirmată ministrulă preşedinte despre rassa domnităre. De aceea totalitatea cetăţeniloră, fără deosebire de naţionalitate, trebue representată în camera magnaţiloră. Numai aşa acâstă cameră va fl o colonă a statului ungară.
Ştefan Keglevich nu vrea cu nici ună preţă să fiă naţionalităţile său chiar rassele represen-tate în camera magnaţiloră, fiindcă elă nu pote accepta, că acestea ară putea avea deosebite interese faţă cu statulă, der nici represalii să nu se aplice faţă cu ele, deărece presiunea morală a progresului spirituală e singurulă mijlocă de amalgamisare.
Ministrulă preşedinte Tisza declară, că elă încă doresce să între în camera magnaţiloră şi astfelă de membri, cari după limba loră maternă nu aparţină naţionalităţii, maghiare, dăr doresce ca respectivii membri să nu fiă credincioşi numai naţionalităţii loră, ci şi statului maghiară, 6r astfelă de membri se potă aduce în cameră numai prin denumire (Aprobări vii în drepta). Ceea ce privesce statulă, de a zugrăvi pe păr ete pe dr acu lă năsuinţeloră esclusivă na-ţionalistice, trebue să mărturisescă, că nu amă obi-ceiulă a face acesta; ba în multe caşuri, când s’a zugrăvită chiar cineva ca dracă (Ilaritate şi aprobări) i-amă ridicată mantaua şi amă arătată, că respectivulă nu e dracă, ci pârtă numai masca lui. (Ilaritate şi aprobări.) Ori cum ici şi colo se găsescă în adevără astfelă de diavoli; cu privire la acăsta socotescă că a mea e datoria să nu-j zugrăvescă pe părete, ci să-i strîvescă de părete, încâtă mai multă să nu se potă mişca. (Aprobări generale.)
Benedikt Gondocs <jice că nu e antisemită. Cu colegulă său deputată Paulă Mendel aflându-se mai deunăzi în trenă, fu întrebată: «Ei, vă vomă trânti la votă, Reverendissime?* Gondocs i-a răspunsă: .Dacă vreţi ca rabinulă vostru supremă să fie acolo, aduceţi articolii credinţei vâstre; dacă stă în ei, că jidovulă iubesce pe deapropele său creştină, ca pe ceialalţî jidovi, că înşelătoria este păcată şi crimă, atunci şi ura în contra vâstră va încetă/
Şedinţa dela 2 Marţie. — D. V. Babeşă îşi desvâltă interpelarea, care e cunoscută cetitoriloră noştri.
Şedinţa dela 3 Martie (tjiuadupăjubileulă lui Tisza). — Alex. Csanady: Proiectulă de lege ală lui Koloman Tisza... (Ilaritate în drăpta). De gâba rîdeţî. Pe mine nu mă zăpăciţi. Proiectulă lui Koloman Tisza... (Eljen în drăpta) ală lui Koloman Tisza... (Vii Eljen-url în drăpta) ală lui Koloman Tisza... (Furtunose Eljen-url în drăpta). Voiu de <jece ori, d’o sută de ori.
Preşedintele (sună) răgă camera să asculte pe oratoră.
Alex. Csanady: Proiectulă de lege ală lui Koloman Tisza n’are altă scopă, decâtă ca să dispună necondiţionată de membri camerei magnaţiloră, după cum domnesce elă în camera deputaţiloră.
In şedinţa următăre se dă proiectului de lege a treia cetire.
-----o-------
SOIRILE PILEI.
Maiestatea Sa, monarchulă nostru, încă a felicitată pe prim-ministrulă Tisza, cu prilejulă iubileului de 10 ani, prin următorea telegramă: .Primesce cele mai căldurăse ale mele felicitări la 4*ua de astădî, în care cu recunoştinţă ’ml-aducă aminte de serviciile, ce mi-ai făcută Mie şi ţării în trecere de (jeee ani, asigu-rându-te de nestrămutata mea graţiă şi încredere şi din inimă dorindă, să ’ţl facă încă mulţi ani D<jeu parte de putere, sănătate şi tăriă în activitatea, ce-ai jertfită în-tr’ună modă deosebită pentru tronă şi patriă/
—0—
In momentulă de a încheiâ f<5ia, amă primită scirea. că deputaţiunea trimăsă de archidiecesa greco-orientală română la Viena în afacerea »milei împărătesc!,* a fostă primită pre graţiosă erl Joi în audienţă de Maiestatea
Sa monarchulă, căruia i s’a îmânată representaţiunea con- 4 sistorului archidiecesană. M. Sa monarchulă a bine voită a conversa cu fiecare membru ală deputaţiunei.
—0—
Astăzi s’a deschisă în Braşovă sinodulă protopresbi-terală în sala de adunare a comitetului parochială dela biserica sf. Nicolae din Scheiu.
—0—
Duminecă în 24 Eebruariu v. sinodulă parochială ală bisericii sf. Nicolae din Scheiu va ţ;ne şedinţă. Să ia parte câtă mai mulţi membri ai sinodului, deorece e vorba de verificarea socoteleloră.
—0—
Răspunsulă ce l’a dată ministrulă-preşedinte deputaţiunei Seghedinului, comitatului Torontală şi prefec-ţiloră ardeleni, bănăţeni şi din ţăra ungurăscă, nu se re- | feră decâtă numai la maghiarisarea şi asimilarea naţionalităţiloră nemaghiare.
—0—
Constituirea reuniunei ardelene de maghiarisare va fi la 15 Martie n. la 10 ore a. m. în sala redutei orăşenesc! din Cluşiu. La adunarea generală sunt convo- | câţi toţi prefecţii, viceprefecţii maghiari, inspectorii sco- j lari, deputaţii maghiari din Ardălă, şi ca representanţî ai I pressei capitalei publiciştii Gustav Beksics, Carolă Eotvos şi br. Ivor Kaas.	,Naturală, (flce »Magyar
Polgar*, se	p6te privi	ca invitată	la adunarea constitu-	;
antă .orice	patriotă.*	j
—0—	I
Ni să comunică, că între drumulă St. Ghiorghiului şi Hăghicului, s’a găsită erî într’o vale ună omă mortă. j Plecândă alaltaerî de la Hăghică la tărgulă St.-Ghiorghiu- j ţlui şi luândă cu sine o sumă măricică de bani, a fostă ( întâmpinată de hoţi, omorîtă, âr	banii luaţi.	{
—0—	!
i
In Cetinje se facă mari pregătiri pentru primirea \ prinţului de coronă Rudolfâ. S’a angajată şi o musică din Cattaro, nefiindă nici o orchestră în Cetinje.
—0—
Profesorulă Thomas Cropstone-Archer, directorulă museului de arte şi sciinie din Londra, asistândă la 23 Februariu n. la îmormântarea fiicei sale, se aplecă la pă-: mântă ca să depună o corână pe mormentulă ei, dar nu se mai ridică : murise.	j
s
0 armă în contra maghiarisărei.
Braşovă, 20 Faurfi 1885.
Din (ji în <ji nu numai că suntemă în totă chipulă şicanaţi şi apăsaţi de Maghiarii dela putere prin imposite, * legi, procese de pressă, etc., dar răbdarea nostră cea prâ ; mare îi încuragiazâ totă mai multă de a face paşi se- 1 rioşl şi pentru a ne maghiarisâ.	*
Fantasia stăpâniloră statului maghiară este atâtă | de mare, încâtă din statulă poliglotă care’lă stăpânescă j astătjî, ar dori să formeze ună stată curată maghiară, î cu o singură naţiune şi limbă — adecă maghiară. Ei, i orbiţi de fanatismulă loră, urmărescă acea idee fârte zeloşii, formândă în fiecare oraşă reuniuni de maghia- [ risare.
O astfelă de reuniune e pe cale de a se formâ şi ; aici la noi în Braşovă, sub cuvântă că naţiunea Olahi-loră ameninţă pe Maghiari.
Ar fi forte ridiculă a ne turbura câtă de puţină de ; acâstă reuniune de maghiarisare; puterea morală a Românului o cunâscemă, şi lucrarea gigantică ce vrâu s’o încâpă o mână de Maghiari »nâoşî«, o putemă considera de acum ca sdrobită de massa poporaţiunei române şi săsescl.
Nu, nu’i vomă da nici cea mai mică importanţă. Nu avemă noi o puternică armă de apărare şi talismană în contra maghiarisărei: a nu vorbi de looă limba maghiară?
Tocmai prin aceste şicane ni se trage atenţiunea a delătura orice ocasiune de a vorbi limba maghiară.
îmi iau voiă a atrage atenţiunea la ună rău care ; esistiă în societatea nostră, pentru ca să’lă putemă des-rădâcina, şi pentru ca să nu lăsămă să se’nvechescă. •
Nu numai noi Românii dar şi Saşii suntemă ser- f viţl de personală maghiară, care se recrutâză ană de ană : din Săcuime. Aprâpe fiecare familiă posede 1—2 fete f servitore maghiare. — Nu că prin acestă faptă s’areso- j pera ună modă de maghiarisare, dar în contactulă 4*1" î-nică suntemă siliţi a vorbi acestă limbă în familiă şi ;
în menagiulă nostru.
Insă este mai durerosă când aceste servitdre de naţionalitate streină au f6rte adesea sub îngrijirea loră copilaşii Româniloră din cea mai fragedă etate. Cea dintâiu şi gravă urmare a acestei împrejurări este — din norocire în puţine familii — că aceşti copilaşi mai ân-tâiu începă a gângăni şi vorbi limba «maghiară*, âr nu limba maternă. Mai vedem pe urmă pe micii copii în acea etate când orice istorisire, orice întâmplare îi impresionâză şi se gravâză în memoriă pâte pentru totă viaţa, îi vedemă <jieă, adormiţi în cântece unguresc!, şi distraşi prin basme maghiare.
i
"ffT'
Nr. 4 3.
GAZETA TRANSILVANIEI
1885
Nu avemă noi âre basmele nâstre poporale, pentru care şi alte naţiuni ne invidiază? N’avemâ eântecile nostre tradiţionale? Deci să delăturămti şi din acele puţine familii acestti rău câtă se p6te de curendă.
Seimă cu toţii câtă este de deşteptă Românulfi dela sate, scimă cu toţii câtă este acestă poporă de năcăjită, încâtă emigreză familii întregi în ospitala soră România.
Apeleză deci la t6te damele române şi la toţi Românii să depărteze serviciulă maghiară, înlocuindu-lă prin junele nâstre fete române, care prin inteligenţa loră naturală, cu puţină ostenălă voră întrece în curândă ser-vitârele maghiare.
Apeleză la totă inteligenta nâstră preoţime de aci şi din sate, să îndemneze pe junele fete române a intra în serviciulă nostru; să vorbimă în continuu limba nâstră ameninţată, căci:
«Multă e dulce şi frumosă, limba ce-o vorbimă,
Altă limbă armoniâsă ca ea nu găsimă.*
0 damă română.
Raportnltt secretarului generalii asupra lucrăriloră academiei române în decursuiă anului 1884—1885.
Domnitorii Colegi,
A mă on6re a vă presenta relaţiunea lucrăriloră Academiei şi a Delegaţiunii în decursuiă anului academică espirată.
înainte de t6te ţină a vă asigura, că Academia nu a suferită nici o perdere însemnată în urma nefastului incendiu, întâmplată chiar în timpulă sesiunii generale trecute. Neorînduiala în care au fostă atunci aduse co-lecţiunile nostre a încetată îndată după închiderea sesiunii, căci încă în vacanţa Paştiloră s’au pusă în ordine biblioteca, colecţiunea manuscripteloră şi a documentaloră iar Academia şi-a putută ţine şedinţele ordinare în loca-lulă său. Făcendu-se apoi cercetare amănunţită, s’a aflată, că perderea suferită de biblioteca Academei cuj aceea ocasiune este de 133 diferite broşuri, din care multe se află în alte exemplare In biblioteca nâstră; în totală o perdere cu lotulă neînsemnată. Mai multe amănunte în acâstă privinţă ni se voră comunica de corni-siunea Bibliotecei prin raportulă său anuală.
Singura colecţiune, care nu s’a pusă încă în orîn-duială, este colecţiunea numismatică. Căuşele suntă două',: ântâiu greutatea de a clasifica din nou o colecţiune de monete adusă în desordine, şi ală doilea lipsa de spaţiu, căci armoriulă de astăzi numai pâte conţine colecţiunea nâstră.
In acestă locă amă durerea de a vă comunica soirea întristătâre despre mârtea distinsului şi cunoscutului filo-română Ubicini, membru onorară ală Academiei. Simţămintele lui de simpatiă pentru Români şi îndelungata lui activitate pentru binele naţiunei nâstre suntă de toţi cunoscute. Prin mârtea lui amă perdută unulă din vechii luptători pentru înaintarea politică şi culturală a Româniloră.
I.	Şedinţele ordinare de peste ană.
Şedinţele săptămânale ale Academiei s’au ţinută regulată şi au fostă ocupate cu diferite cestiunl sciinţifice şi administrative.
1. Şedinţele dela 15 şi 22 Iunie au fostă ocupate cu lungi discuţiunî asupra unei propuneri formulată de colegulă nâstru d-lă Odobescu şi trimâsă Academiei de ministeriulă instrucţiunei publice. Propunerea acâsta era de a se face în capitala nâstră în tâmna viitâre întrunirea congresului internaţională de antropologiă şi archeologiă preistorică. Cu ocasiunea discuţiunii acestei propuneri, amă constatată cu toţii nesuficienţa mişcărei literare şi sciinţifice în ţâră la noi, şi din acăstă causă ne-amă văzută în neputinţă de a aduna la noi pe învăţaţii Europei şi a-i primi în modă demnă şi onorătoră pentru ţâră. In răspunsulă dată ministerului instrucţiunei publice, prin care i s’a comunicată părerea academiei, amă atrasă tâtă atenţiunea guvernului asupra relei stări de lucruri în care ne aflămă în privinţa sciinţifică şi asupra necesităţii de a se da ună impulsă solidă studiiloră sciinţifice în generală şi celoră privitâre la ţâra nâstră în particulară.
2.	In şedinţa publică dela 1 Iunie, d-lă colegă B. P. Haşdeu, conformă decesiunii luate în sesiunea generală trecută, a presentată programa lucrată de D-sa pentru adunarea dateloră limbistice din graiulă viu ală poporului pentru a se ajuta la facerea marelui dicţionară etimologică ală limbei române, cu lucrarea căruia este însărcinată. D-sa a arătată marea importanţă ce au cercetările de acestă felă şi resultatele bogate ce producă ele.
3.	In aceeaşi şedinţă d-lă membru corespondentă Gr. G. Tocilescu a făcută o relaţiune despre descoperirile epigrafice din Dobrogea precum şi despre starea de atunci a săpăturiloră dela Adam-Glissi.
4.	In şedinţa publică din 14 Decembre P. S. S’ episcopulă Melchisedecă a cetită ună memoriu istorică asupra bisericei Trei-lerarchî din Iaşi.
5.	In şedinţa dela 1 Februariu P. S. Sa a cetită ună memoriu despre «escursiunea făcută în Bulgaria.*
6.	In şedinţa dela 15 Februariu D-lă Haşdeu a cetită ca specimenă din Magnum Etymologicum Romaniae articolulă privitoră la cuvântulă ariciu.
7.	In şedinţele săptămânale Acadnmia a fostă ţinută continuu în curentă cu mersulă lucrăriloră cari se făceu în urma decisiunilnră luate în sesiunea generală trecută.
8.	D-lă Colegă Floriană Porcius a presentată dis-cursulă său de recepţiune care are a se ceti în sesiunea acâsta. Cu răspunsulă s’a însărcinată D-lă Dr. D. Brândză.
II.	Publicaţiunile Academiei esecutate în anulă espirată.
1.	Analele. Două volume din Anale rămăseseră
neterminate^din anii trecuţi şi anume:
Voi. IV. Secţiunea Ii-a, conţinăndă memoriile şi notiţele pe anulă 1881—1882, a fostă completată prin tipărirea lucrării D-lui Dr. D. Brândză despre «Vegeta-ţiunea Dobrogei.*
De asemenea s’a terminată şi Volumulă V, secţiunea 11-a, cuprin(Jându memoriile pe anulă 1882—1883 prin tipărirea lucrării D-lui I. Sbiera despre Grigorie Urechie.
Memoriile cuprinse în aceste două volume s’au trimisă separate, îndată ce s’au tipărită, membriloră şi insti-tuţiuniloră cu cari suutemă în schimbă de publicaţiunl. La încheierea volumeloră s’au făcută titluri şi table de materii pentru volumele întregi şi s’au espediată şi ele celoră cari au primită memoriile în broşuri, spre a le pută pune în ordine.
Pentru aceste două volume de memorii se anunţaseră două lucrări cari în urmă nu s’au putută publica în ele; una a mea asupra documenteloră găsite la Wies-baden şi dăruite Academiei, alta a D-lui V A. Urechiă despre câteva documente în limba polonă asupra lui Mi-haiu Vodă Vitâzulă facsimilate de răposatulă A. Papiu Ilarianţi. Amă crezută că nu ar fi fostă bine să mai fi ţinută volumele acestea neîncheiate până se voră tipări şi cele doue memorii, fiind-că erau deja destulă de întârziate. Lucrările acestea se voră pută publica într’ună volumă următoră.
Analele pentru anulă trecută 1883—1884 s’au tipărită şi împărţită tâte: Secţiunea I, Desbaterile, s’a împărţită în luna Ianuariu. Memoriile cari compună secţiunea a II-ua au fostă tipărite îndată după' sesiunea generală din urmă şi s’au împărţită îndată după tipărite. Volumulă s’a îuchisă cu memoriulă Dlui Gr. Stefănescu despre Coleopterele României.
In acestă modă amă ajunsă la $ cu publicarea ,Ana!eloră,« ne mai fiindă nici o parte din ele în întârziere.
2.	«Colecţiunea de poesii poporale din Ardeală, a-dunate de d-nii 1. Jarnik şi A. Bârsană* era tipărită încă la sesiunea generală trecută. In acea sesiune generală D-vâstră aţi aprobată ca glosarulă ce lucrase d-lă Jarnik pentru acâstă colecţiune să fiă tipărită la Praga sub îngrijirile d-sale* D-lă Jarnik a supusă glosarulă întregă la o revisuire radicală, prin care lucrarea d-sale a fostă fârte multă îmbunătăţită, lina din schimbările ce a făcută în glosară este că semnificarea vorbeloră românesci s’a făcută în limbă francesă în locă de cea germană, cum era în redacţiuuea presentată Academiei. Revisiu-nea făcută de d-lă Jarnik, fiindă adeseori refacere totală, a ocupată multă timpă aşa în câtă glosarulă nu este încă întregă tipărită. S’au tipărită pănă acămă 3 câle în 108 pagine.
Acestă glosară sistematică este de mare preţă şi va ridica fârte multă valârea colecţiunii de poesii poporale tipărită de Academiă, prin bogăţia materialului pentru studiulă limbei române.
Colecţiunea se va precede atunci de o precuvântare, în care adunătorii ei voră esplica cu deamâruntulă cum, când şi din cari anume regiuni s’au adunată poe-siile poporale din acea frumâsă colecţiune. Peste puţină timpă putemâ spera, că colecţiunea va fi publicată dimpreună cu tâte aceste lucrări întregitâră. Pentru acoperirea chieltueleloră de tipărire a glosarului s’au trimisă d-lui Jarnik ună acomptă de 900 lei.
3.	Din «Istoria romană de Titu Li viu« în traduce-
rea premiată a d-lui N. Barbu s’a publicată volumulă I. cuprinZândă primele 6 cărţi, a căroră tipărire era gata încă dela sesiunea trecută. In cartânele cancelariei se mai află traducerea cărţii VII. Când traducătorulă va presenta materialulă suficientă pentru formarea volumului II. Academia va avâ a luâ măsurile ce va crede de cuviinţă pentru continuarea tipăririi.	(Va urmi.)
-----O—
Academia romftnft.
Frogrzma
lucrârilorH sesiunii generale din anulă 1885.
1.	Raportulă Secretarului generală despre activitatea Academiei şi a secţiuniloră în decursuiă anului încetată. (Art. 17 Statute şi art. 12 Regulamentă).
2.	Alegerea comisiunii pentru esaminarea lucrăriloră făcute de delegaţiune în decursuiă anului încetată, — a Comisiunii pentru cercetarea compturiloră din anulă încetată şi pentru combinarea bugetului pe anulă 1885— 1886. (Art. 27 Regul.)
3.	Darea de sâmă a d-lui Haşdeu despre lucrarea Marelui Etimologică ală limbei române.
4.	Discursulă de recepţiune ală d-lui Floriană Porcius şi răspunsulă d-lui Dr. D. Brândză.
5.	Raportulă Comisiunii însărcinate cu cercetarea cărţiloră Intrate la concursă pentru marele premiu Năs-turelă de 12000 lei şi premiulă Eliade 5000 lei.
6.	Raportulă Comisiunii însărcinate cu cercetarea lucrăriloră Delegaţiunii în decursuiă anului 1884—1885 (Art. 27 Reg.)
7.	Raportulă asupra stării financiare a Academiei (Art. 7 lit. b. Statute).
8.	Gestiunea ortografiei. Continuarea discuţiunij asupra lui u mută finală.
9.	Determinarea subiecteloră de pusă la concursă pe anii viitori (Art. 7. lit. a Statute).
10.	Determinarea subiectului ce este a se pune la concursulă premiului Eliade-Rădulescu de 5000 lei pentru anulă 1888 (Art. 95 Regul.)
11.	Alegerea unei ComisiunI pentru cercetarea co-lecţiuniloră de arii poporale române, cari se voră pre-sentâ la concursulă premiului Eeliade-Rădulescu de 5000 lei pe anulă 1886.
12.	Alegerea comisiunii de 9 membri pentru cercetarea publicaţiuniloră ce voră intră la concursulă pre-miiloră anuale în anulă viitoră 1886. (Art. 7. lit. c. Statute).
- 13. Raportulă Comisiunei bibliotecei.
14.	Formarea bugetului pe anulă 1885—1886. (Art. 7 lit. m. si Art. 40 Statute).
15.	DisposiţiunI pentru facerea unei nouă ediţiunl a „Istoriei Româniloră în epoca lui Mihaiu Vitâzulă de N-Bălcescu.*
16.	Alegeri de membri onorari şi corespondenţi.
17.	Propuneri diverse din partea secţiuniloră şi a membriloră.
18.	Alegerea delegaţiunii pe anulă viitoră 1885— 1886. (Art. 7. lit. i. şi Art. 15 Statute).
19.	Raportulă secretariului generală asupra lucrăriloră secţiunii generale. (Art. 12 Regul.)
—o—
DIVERSE.
Dărîmare de casă din cama zăpedei. — O telegramă din Petersburg, cu data de 22 Februariu, anunţă următârele: «ErI sâră răsună strigătulă de grâză că o casă, numită a lui Wjasenski, s’a dărîmată. Acâstă clădire, locuită de mii de persâne, are o mare întindere, este rău construită şi se bucură cu dreptă cuvântă de renumele ce’lft are în privinţa unei necurăţenii ne mai pomenite. Din norocire sgomotulă era esagerată. La o aripă din curte se scufundase acoperişulă din causa prea marei zăpeZI căZută în cele din urmă Zile, găurise po-dela dela trei caturi, afundândă pe toţi âmenii ce se a-flau prin camerele d’acolo, şi nu se oprise decâtă la eta-giulă de josă, care era boltită. Saperii alergară îndata şi începură a lucra cu facle spre a scăpa pe nenorociţi. Pe câtă se scie pănă acum, numărulă celoră morţi este neînsemnată. După Zece minute dela întâmplarea acestei nenorociri veni însuşi împăratulă la faţa locului şi visitâ tâte acele locuri întunecâse şi murdare fiindă însoţită numai de comandantele pompieriloră.«
*
* *
Monumentală Ini Washington. — Ceremonia inaugurării monumentului lui Washington s’a făcută la Washington la 21 corentă. O mulţime numerâsă a luată parte la acâstă ceremoniă. Monumentulă are 555 pi-ciâre înălţime şi a costată 1.000,000 dolari, din cari
900,000	au fostă daţi de guvernă. Construcţiunea este în formă de turnă, care se vede la o distanţă de mai multe mile şi întrece Capitolulă. Se pâte urca în vâr-fulă monumentului printr’o scară inleriâră şi printr’ună ascensoră.
* *
*
Născocitore mai sunt fetele. — Intre ţinerile fete ale Uniunei este ună obiceiu fârte lăţită, d’a scrie câteva rânduri fârte măruntă pe pliculă scrisârei şi a lipi peste ele marca poştală. Astfelă fiica pâte da fără frică scrisârea să i-o citâscă buna sa mamă, să o întocmâscă înaintea ochiloră ei şi să-o dea servitârei ca s’o pună în cutia de scrisori. Se deslipesce cu băgare de sâmă marca: «Spune fratelui tău, ca se mă aştepte astă sâră la col-ţulă sciută,* citesce amica care primesce scrisârea. O tânără, funcţionară la poşte într’ună orăşelă, care cunos-cea de mai ’nainte secretulă şi se folosise de elă, deslipesce acum mărcile de pe scrisori dela dame cunoscute ei şi după ce citesce pune alte mărci şi peste ele sigi-ulă poştei. Aşa a făcută cu o amică a ei, care aflândă despre acâstă violare a secretului scrisoriloră a acusat’o.
E o cestiune de dreptă, dacă in casulă de faţă esistă
sâu nu o violare a secretului scrisoriloră.
* *
NECROLOGtî. — Iulia Dragoşă, născ. Csi 11 ag, din Gerţa-mică, în 5 Faură c. după o bâlă grea şi-a dată şufletulă în mânile Domnului, fiindă în etate de 48 de ani.
Fie’i ţărîna uşâră!
----—O-------
Convocare.
Despăţămăntulă I. ală reuniunei învăţătoriloră rom. din districtulă ală X-lea Braşovă îşi va ţinâ adunarea sa generală Sâmbătă la 9 (21) Marţe a. c. în sala case-oră bisericiloră române din Săcele, în Satulungă dela
9—12 âre a. m. şi dela 2—5 p. m, la care suntă toţi membrii cu stimă invitaţi a participă.
Obiectulă va fi:	__
1.	Constituirea despărţământului.
2.	Desbaterea temei propusă de comitetulă centrală ală reuniunei nâstre: »Higiena în serviciulă educaliu-nei) — în specială mijlâcele prin care se pote pro-movâ în modă higienică desvoltarea fisicâ a ele-viloră.€
3.	Propuneri de sine stătătâre.
Satulungă, 18 Februariu st. v. 1885.
Ioană Doroa,	1. D&riu,
preşedinte.	notarii.
Editoră: Iacobă Mureşianu.
Redactori responsabilă: Dr. Aurelă Mureşianu
Nr. 43.
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
Oumlft 1» bursa de Vlen*
din 5 Martie st. n. 1886.
Rentă de aură 4°/0 . . . 98.90 Rentă de hârtiă 5% . . 98.96 Imprumutulă căiloră ferate
ungare...............147.40
Amortisarea datoriei căi-lorfi ferate de ostă ung.
(1-ma emisiune) . . . 99.— Amortisarea datoriei căi-lorfl ferate de ostă ung.
(2-a emisiune) .... 122.26 Amortisarea datoriei căi-lorti ferate de ostii ung.
(8-a emisiune) .... 109.26 Bonuri rurale ungare . . 103.— Bonuri cu cl. de sortare 1C3.— Bonuri rurale Banat-Ti-
mişă.................103.—
Bonuri cu d. de sortarel02.60 Bonuri rurale transilvane 102.30
Bonuri croato-slavone . . 103.— Despăgubire p. dijma de vinii ung. ....... —.—
Imprumutulfl cu premiu
ung.....................119.25
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 119.— Renta de hărtiă austriacă 83.60 Renta de arg. austr. . . 84.20 Renta de aură austr. . . 108 50 Losurile din 1860	. . . 138.80
Acţiunile băncel austro-
ungare.................868.—
Act. băncel de credită ung. 311.50 Act. băncel de credită austr. 303.20 Argintulă —. — GalbinI
împărătesei...............5.80
Napoleon-d’orI............9.797*
Mărci 100 împ. germ. . . 60.45 Londra 10 Livres sterlinge 124.25
Bursa de Bueuresel.
Cota oficială dela 21 Februariu st. v. 1884.
Renta română (5°0).
Renta rom. amort. (5%)
» convert. (6%)
Impr. oraş. Buc. (20 fr.) Credit	fonc.	rural	(7%)
*	»>	»	(5°/o)
»	»	urban (7%)
*	»	»	(6%)
*	.	*	(5%)
Banca naţională a României Ac. de asig. Dacia-Rom.
< » »	Naţională
Aură...................
Bancnote austriace contra aură
Cursulu pieţei Braşovfl
din 6 Martie st. n. 1885.
Cump.	vând.	Bancnote românescl ....	Cump. 8.92	Vând.	8.95
92	I		Argint românesc		* 8.80	>	8.85
95V.	—	Napoleon-d’orf		» 9.78	»	9.80
90	—	Lire turcesc!		» 11.—	»	11.04
32 îmi/	—	Imperiali		» 10.—	»	10.02
iuiv4 86l/a		Galbeni		» 5.70	»	5.76
97	-	Scrisurile fonc. »Albina* . .	» 100.50		101.—
91*/i	—	Ruble RusescI		» 128.—		129.—
84»/.	—	Discontulă » . . .	V 0 c o O 1 o	ană.	
1200	—				
295 218	—	Numere singuratice din „Gazeta Tran-			
10-40°/0	-	silvaniei“ se pot A cumpăra în		tutunge-	
—	—	ria lui I. Gross.			
Minim ea industriei.
Numai fl. 3.75
costă la mine de a<ţl încolo o escelentă, regulată şi de sine luminătore.
Pendulă cu bătaie
bate 6rele întregi şi j nulităţile de 6re, cn 2 pnnţi bronţaţî, în pervasurî pompOse, celă mai fină lustruite imitaţiă de lemnă de nucă cibucită, cu tablă arătătOre prea frumosă, care este împreunată cu massă de luminată brevetată şi luminâză ndptea de sine, aşa că se p6te îndată vedâ la câte ciasuri e făr’ de a mai aprinde luminarea. Pentru puterea de luminată garantezft pe IO ani în scrisă
tocmai precum garanteză pentru buna âmblare a ciasului. Eu sunt uniculă inventatorii ală acestoră ciasornice şi le vendă numai de aceea aşa de eftină, pentru-că am vre-o 1300 bucăţi în deposită şi am lipsă de bani gata. Ciasor-nicele aceste au costată înainte cu 3 luni încă întreită decum costă a<ţl. Fiecare ciasornică e provâcţută cu patentă. Pachetarea se face în lătţî. Ceasornicele comandate se espedâză de 3 ori pe (ţi prin rembursă său plătindă înainte. A se comanda la
T. H. Rabinovics
Fabrica peincS.vilelor’Ci lvLixilnâ.t6re
WIEN, Leopoldstadt, Schiffamtsgasse Nr. 20.
De observattl.
Tractarea în scrisă.
Cei ce suferă de spasmuri, de cârcei şi de nervi găsescă ajutoră sigură prin metoda mea. Onorariele se dau după ce se voră observa succese. S’au vindecată sute de 6meni.
Prof. Dr. Albert,
distinsă, pentru deosebitele succese, de cătră societatea scienţifică Irancesă cu marea medaliă de aurii el. I.
6. Place du Trone, PARIS.
Nr. 155 ex. 885.
ANUNCXU.
Societatea de împrumută şi păstrare „ Auroraw din Năseudă va ţină adunare generală la 29 Martie 1885 st. n. în edificiulă scălei normale din locă.
Obiectele :
1.	Raportulă directorelui, cassariului şi comisiunei censuratăre.
2.	Alegerea a doui membri de consiliu şi a comisiunei consura-t<5re pe basa statului.
3.	Pertractarea propuneriloră.
Năsăudă la 27 Faură 1885.
1—2	Consiliul* administrativii.
Mersulu trenurilortl
pe linia Predealii-Budapesta şi pe linia Teiuşii-Aradii-Budapesta a călei ferate orientale de stată reg. nng.
Predeald-Budapesta
Budapesta—Predeal*
TeiuşA-AradA-Budapesta
Budapesta- AradA-TeiuşA
		Trenii	TrenA	Trena	Trenă
		accelerat	de pers6ne	omnibns	de pers6ne
Bueuresel		7.15	_	—	—
Fredealu		1.09	—	—	9.50
Timiştl	( (	1.33	—	—	10.15
Braşovă		2.06	—	—	10.50
		2.16 2.44	6.30 7.09	5.45	
Feldiâra					
				6.28	
Apatia		3.03	7.41	7,07	
Agostonfalva		3.18	8.09	7.42	
Homorodil		3.51	8.53	8.51	
Haşfaleu		4.51	10.18	10.52	
Sighişâra		5.11	10.55	11.56	
Elisabetopole		5.39	11.36	12.43	
Mediaştt		6.00	12.11	1.23	
Copsa mică		6.29	12.35	2.07	
Micăsasa		—	12.54	2.27	
Blaşiu		7.02	1.29	3.06	
Crăciuneld		—	1.45	3.22	
Teiuşft		7.38	2.26	4.15	
AiudO		7.55	2.48	4.44	
Vinţulti de sus ti		—	3.12	5.10	
Uidra		—	3.19	5.19	
Cucerdea		8.24	3.36	5.47	
Ghiristt		8.48	4.10	6.38	
Apahida	( (	—	5.39	8.51	
Clnşiu		10.08	559	9.18	
		10.18	6.28	8.00	
Nedeşdu		—	6.54	8.34	
GhirbSu		—	7.10	8.59	
Aghiriştt		—	7.25	9.35	
Stana		—	7.49	10.16	
Huiedintt		11.33	8.11	11.04	
Ciuda		12.06	8.52	12.17	
Buda		—	9.11	12.47	
Bratca		—	9.29	1.21	
R6v		12.25	9.52	2.05	
Mezo-Telegd		1.11	10.27	3.08	
Fugyi-Vâsârhely		—	10.46	3.39	
Vârad-Yelinţe		—	10,56	3.55	
Oraâia-mare	(	1.49	11.04	4.06	
	(	1.54	11.14	7.30	
P. Ladâny		3.14	1.47	11.05	
Szolnok		5.10	4.40	2.37	
Buda-peata		7.30	7.44	6.40	
Yiena		2.00	6.20	2.00	
	Trena de persâne	Trena omnibus	Trena accelerat
Yiena	8.25	8.35	3.30
Budapesta	8.00	6.55	9.45
Szolnok	11.24	10.55	12.18
P. Ladâny	2.01	2.04	1.59
Oradea mare |	4.11	5.13	3.20
	4.21	9.37	3.25
Yârad-Yelencze	4.29	9.45	—
Fugyi-Vâsârhely	4.40	9.59	—
Mezo-Telegd	5.02	10.28	3.56
Râv	5.46	11.41	4.31
Bratca	6.09	12.15	—
Buda	6.28	12.48	—
Ciuda	, 6.52	1.48	5.28
Huiedin ' -	7.32	3.21	6.01
Stana	7.51	3.54	—
Aghiriş	8.12	4.34	—
Ghirbgu	8.24	4.52	—
Nedeşdu	8.38	5.11	—
Cluşin ^	8.57	5.40	7.08
	9.23	6.00	7.18
Apahida	9.50	6.29	—
Ghiriş	11.15	8.14	8.29
Cicerdea	12.04	9.49	8.53
Uidra	12.12	9.58	—
Yinţulfl de sosii	12.19	10.07	—
Aiudtt	12.45	10.42	9.17
Teiuşă	1.15	11.32	9.40
Crădunelâ	1.44	12.03	—
Blaşd	2.00	12.24	10.12
MirJtsinm	2.34	12.43	—
Copşa mică	2.52	1.22	10.45
Mediaştf	3.27	2.24	11.07
Elisabetopole	4.01	3.06	11.29
Sigişâra	4.50	4.17	12.15
Haşfaleu	5.08	4.51	12.30
Homorod	6.47	7.07	1.32
Agostonfalva	7.36	8.10	2.04
Apatia	8.09	8.46	2.24
Feldiâra	8.41	9.20	2.44
Braşovă |	9.20	10.15 6.00	3.15 3.25
Timişti	—	6.57	4.03
Predeală	—	7.32	4.28
Bueuresel			10.251
Trenă
omnibns
8.00
2.47
6.36
10.09
»
Nota: Orele de nâpte sunttt cele dintre liniile grâse.
	Trena de persâne	Trend omnibus	Trena omnibus		Trenfi de peraone	Trenă omnibus
Teiuşă Alba-Iulia Vinţulă de josă Şibotă Orăştia Simeria (Piski) Deva Braniclca Ilia Gurasada Zam Soborşin Bgrzova Conopă Radna-Lipova Paulişă Gyorok Glogovaţă AradA | Szolnok Budapesta Viena				Viena Budapesta Szolnok AradA | Glogovaţă Gyorok Paulişă Radna-Lipova Conopă Bârzova Soborşin Zam Gurasada Ilia Braniclca Deva Simeria (Piski) Orăştiă Şibotă Vinţulă de josă Alba-Inlia TeiuşA	8.25	8.35
	2.39 3.40 4.04 4.35 5.02 5.44 6.05 6.34 7.01 7.15 7.49 8.32 9.19 9.40 10.16 10.32 10.48 11.17 12.32 12.00 4.00	9.50 10.42 11.09 11.43 12.13 1.22 1.48 2.21 2.54 3.09 3.48 4.37 5.30 5.58	8.20 9.10			
					8.00 11.14 3.35 4.00 4.16 4.47 5.02 5.25 5.57 6.18 7.11 7.48 8.22 8.40 9.02 9.32 10.12 10.47 11.14 11.46 12.21 12.53	6.55 12.28 5.30
						
						6.20 6.39 7.19 7.39 8.11 8.49 9.18 10.27 11.18 11.57 12.27 12.57 1.45 2.58 3.46 4.20 5.06
		6.38 6.56 7.15 7.48 8.05 8.45 2.10	8.24 8.41 9.01 9.30 9.45			
			6.10 7.27			
	ÎJT	6.40				6.15 7.00
	6.20					
AradA-TImlşdra				Simeria (Piski) PetroşenI		
	Trena	Trena de			Trenă	
	omnibns	persâne			omnibns	
AradA	6.00	12.30		Simeria	3.08	
Aradulă nou	6.26	12.54		Streiu	3.45	
Nâmeth-Sâgh	6.51	1.19		Haţegă	4.33	
Vinga	7.28	1.50		Pui	5.19	
Orczifalva	7.49	2.12		Crivadia	6.05	
Merczifalva	8.09	2.30		Baniţa	6.43	
TImişAra	8.58	3.15		P etroşenft	7.00	
TimişAra- AradA				PetroşenI—Simeria (Piski)		
	Trena de	Trend			Trenă	
	persâne	omnibus			omnibus	
TimişAra	12.25	5.00		Petroşeni	8.56	
Merczifalva	1.16	5.56		Baniţa	9.37	
Orczifalva	1.34	6.16		Crivadia	10.09	
Vinga	2.04	6.50		Pui	10.48	
Nâmeth-Sâgh	2.25	7.11		Haţegă	11.26	
Aradulă nou	2.54	7.44		Streiu	12.06	
AradA	3.10	8.00		Simeria	12.37	
Tipografia ALEXI, Braşoyă,