GAZETA TRANSILVANIEI. REDACţTANEA ŞI ADMINISTRAŢIA NEA i j S&PRENUMERÂ: BRAŞOVC, piaţa mare Nr. 22. y v __ .. / la poşte, la librarii şi pe la dd. corespondenţi. REDACţTANEA ŞI ADMINISTRAŢIA NEA BRAŞOVU, piaţa mare Nr. 22, ,GAZETA** IESE ÎN FIECARE ţ>I. Pe unii anii 12 fior., pe şâse luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România şl străinătate: Pe anii 36 fr., pe şâse luni 18 fr., pe trei luni 9 franci. ANUL0 XLVIII. SE PRENUMERĂ: la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. A N U N O IU R X L S: O seriă garmondii 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare SorlaorT nefranoate nu prlmesoB. — Banuiorlpte nu se retrămltB. NB 42. Vineri 22 Februariu (6 Martie) 1885. Braşovti, 21 Febr. (5 Martie) 1885. A trecută o lună dela faimâsa interpelaţiune a deputatului Blasiu Orban în dieta maghiară şi ministrulu de justiţiă încă totă n’a răspunsă, ce gândă are faţă de juriulu din Sibiiu. Pâte că deputatulă naţională română d-lă V. Babeşă a sâmţitu, că se pregătesce pe după culise vre-o lovitură în contra libertăţii nâstre de pressă, sâu că a voită numai şi numai se pună cestiunea pe adevăratulă ei tăremă, destulă că a făcută ună serviţiu însemnată pressei nâstre naţionale prin interpelarea dela 2 Marţiu, ce a a-dresat’o ministrului-preşedinte şi de interne şi ministrului de justiţiă. Scimă că deputatulă Orban a fostă citată cu numele cjiarele române şi săsesc! din Ardâlă, timbrându-le pe t6te de „vipere cu dinţi înveninaţi “ şi cerândă ca t6te se fie suprimate. In faţa acusaţiunilox'ă grave ale deputatului kossuthistă, d-lă Babeşă a făcută f6rte bine a cere lămurirea lucrului şi constatarea reală a tapteloră din partea guvernului, a aceloră fapte criminale, cari pretinde d. Balasz că le-ar fi comisă pressa nâstră. Efectulă interpelărei d-lui Babeşă trebue că a fostă destulă de mare, dacă foile guvernamentale din Cluşiu nu-şi potă stăpâni mânia şi ar-ţagulă, ce li l’au causată deputatulă română, cu t6te că s’a folosită de limbagiulă celă mai cu-viinciosă şi mai moderată. „Kol. Kozlony“ vrea cu tot-adinsulă să a-tribue d-lui Babeşă nisce scopuri ascunse, ce nu le-a putută avea nicidecum, şi cari din cuprin-sulă interpelaţiunei sale nici ună omă dreptă nu va cuteză a-le deduce. Dar trecă cu vederea mercenarii cluşieni ai d-lui Tisza, că însuşi deputatulă Orban s’a alăturată la interpelaţiunea d-lui Babeşă, se’nţelege cu reservele sale. Acum stând ă faţă cu două interpelări miniştrii n’au încătrău, voră trebui să răspundă a-nalisândă t6tă afacerea şi aducândă t<5te argumentele, ce se ceră spre a dovedi starea reală a lucrului. Hic Rhodus, hic saltate! Repeţimă, d-lă Babeşă a pusă cestiunea pe adevăratulă ei teremă, cerendă a se lămuri, dacă şi în ce consistă conspiraţiunea în contra statului şi unde şi cari suntă conjuraţiunile, pe a căroră suposiţiune şi-a basatu voinicosulă Blasius interpelarea sa. Mulţămimă d-lui Babeşă pentru serviciulă ce l’a adusă prin interpelarea sa pressei române îu specială şi îi atragemă totodată atenţiunea la articlulă numitei foi guvernamentale dela 5 Martie st. n. în care, fără a se aduce măcară o singură dovadă se afirmă, că d-sa „alta a cjisii şi la alta s’a gândită“ şi în care, după o vorbăriă de doue colâne plină de răutate, se (Jice la încheiere: „Ei bine dâr să producemă cu duşmanii ascunşi în modă duşmănosă. Să-i scâtemă afară din oficiile judecâtorescl şi administrative pe aceia, cari nu suntă aderenţi pe faţă şi sinceri ai statului şi ai constituţiunei. Să punemti la o parte teoriile liberale şi să-i lovimti cu asprimea le-gei pd aceia) cari merită. Celti ce are putere: să musce. Vomit vedd: cine va ave putere? Fie dâr! vomă vedâ până unde p6te merge cutezarea şi neruşinarea şovinismului! -----O------- Parastasele întru pomenirea martirilorft noştri din 1784—85. Vie na. 1 Martiu 1885. Domnule Redactorii! Să nu cumva credeţi că noi, tinerimea din Viena, amă rămasă înder&ptă cu serbarea ani-versărei de-o sută de ani de când Horia şi Cloşca, marii noştrii martiri dela 1874—5 au fostă traşi pe r6tă şi astfelă şi-au dată nobilulă loră sufletă chinuiţi amară. Acestă mare evenimentă, care lămurită, fără patimă şi ură, dovedesce, nu selbătăcia — ci mărimea şi nobleţă sâmţului de libertate ală Românului, — acestă evenimentă l’amă serbată şi noi în modulă cuvenită şi cu entusiasmă adevărată românescă. „Românulă ţîne minte.u Elă nu uită istoria trecutului său celui tristă, dar durere, că deşi ne aflămă în aşa polecritulă seculă ală luminei, ală frăţietăţii, egalităţii şi libertăţii, poporulă română încă totă este sclavă espusă capriţieloră şi bat-jocuriloră unui altă poporă de trei ori mai mică, şi trebue să’şi verse încă şi astăzi amarulă inimei, cu Eliade cântând: , Pelină beau, pelină mănâncă, Cu pelină săra mă culcă, Diminâţa când mă scolă, Cu pelină pe ochi mă spălă. De amară şi de pelină Ală meu sufletă este plină. < Dar plină fiindu-i inima de atăta amărăciune elă speră totuşi cu tăriă şi cu credinţă că nu e departe de timpulă când drepturile sale nealie-nabile şi le va recâştigă. ţ>iua de 28 Februariu, va fi vecinică ne-ştârsă din inimile nâstre şi la anu, la împrăştiă ură nenfrânată în contra naţiunei maghiare,* dar că anume foia »Tri- buna* într’ună articolă încriminată adresâză Româ-niloră ună astfelă de apelă aţîţătoră: »Noi trebue să ' pândimă ocasiunea, ca să sguduimă din temeliă statulă ungară, şi să-i căutămă pretutindenea duşmani, să ne unimă cu ei, şi pretutindenea unde ajungemă, să căutămă a-i câştigă duşmani;* şi mai departe a 4^ j deputatuiă meu colegă, că numita f6iă română totă ’ în acelă articulă ,aţiţă pe Saşi, ca să urască împreună pe Unguri şi să le aducă pe gâtă pe Germania*; i în fine că în pertractarea juriului din Sibiiu din 3 Fe- i bruariu »a fostă atacată pe faţă statulă ungară spre bu- j curia publicului ascultătorii*; pe basa acăsta şi după ce - în mânia celoră citate juriulti din Sibiiu a adusă verdictă achitatoră, a provocată pe on. ministru de justiţiă, ca i să caseze acelă juriu său pe calea ordonanţeloră său său prin presentarea unui proiectă de lege; După ce subsemnatulă a cetită de atunci articlulă din cestiune ală * Tribunei,* precum şi însemnările ste-i nografice luate asupra pertractării procesului înaintea ju- ; riului, şi n’am aflată într’ânsele nici pretinsa lăţire de urâ în contra naţiunei maghiare, nici vr’o provocare la '! duşmăniă în contra statului maghiară, dăr n’amă aflată nici măcară o intenţiune rea cu privire la Maghiari, ăr ' de altmintrelea în asemeni însemnate cestiuni este dato- ; ria guvernului, respective a organeloră lui de a da pe faţă adevărulti, din aceste motive alăturându-mă la interpelaţia onoratului condeputată Orban Balazs, provocă şi rogă: 1. Pe d. ministru de justiţiă, ca atunci când va - bine-voi a răspunde la interpelaţia d-lui deputată Orban Balazs, să spună înaintea onoratei camere sinceră şi pe largă tătă starea lucrului; să presinte în traducere fidelă articululă incriminată ‘ (din procesulă ,Tri- ' bunei*) în totă cuprinsulă lui, âr nu numai unele părţi scose din elă şi greşită traduse; să citeze asemenea e-' sactă şi pe largă momentele principale ale apărării în procesulă de pressă din cestiune, aşa ca on. cameră să fiă deplină orientată şi să’şi potă formâ o judecată temeinică asupra stăriloră ce se pretindă că esistâ şi că fj, ceră lecuire. ; 2. Pe d. ministru - preşedinte, ca ministru de in- ■ . terne, asemenea îlă rogti, să binevoiâscă a spune ono- j| ratei camere, dacă sub guvernulă lui de 10 ani — în | care timpii d-sa a dispusă de totă puterea ţării şi, pre- î cum bine scimă, a urmărită cu încordată atenţiune mai W alesă mişcările naţionalităţiloră —, să bine-voiască a "| spune, dacă a descoperită vr’o conjuraţiune ; secretă a naţionalităţiloră în contra statu- lui ungară, şi unde, când şi ce felă de conjuraţiuni? şi dacă a descoperită: în ce modă şi cu ce succesă s’a străduită a le nimici ? dacă însă nu s’au putută constata asemeni conjuraţiuni: ore ce scopă şi ce causă să aibă aceea, că totuşi se născocescă şi se denunţă de acestea necurmată de cătră foile maghiare şi de cătră politicii maghiari încă chiar şi în camera deputaţiloră ? Acesta îmi este interpelarea. Credă onor. cameră, că este în interesulă patriei şi ală nostru ală tuturoră de a cunâsce starea reală a lucrului şi de a lămuri a-devărulă, căci la din contră ne înstrăinămă unii de alţii mai multă din causa de rea înţelegere a lucrului. E dreptă, că tocmai momentul de faţă nu e favorabilă pentru o liniştită chibzuire, dăr spereză, că şi pănă atunci, când onorata maioritate va crede de lipsă, ca să studiămă şi esa-minămă cu temeiu, cari sunt căuşele, că esistă o agitaţiune aşa de mare între poporăle ţărei, nu este bine de a înmulţi neînţelegerile cu intenţiune. De-altmintrelea eu credă, că ori şi care ar fi causa unoră asemeni apari-ţiuni, n’ar trebui să-le esplicămă şi să-le născocimă în modulă acesta, răspândindu-le apoi în lume, ca nisce năsuinţe directe în contra patriei, pentru că ele numai strică potă ăr nimenui nu voră folosi. Eu celă puţină nu potti aprobă când de aceste lucruri se scriu şi se spună înaintea lumei, cari dacă sunt adevărate nu sunt a se pune atâtă pe răboşulă naţionalităţilorti agitătăre câtă mai vârtosă pe acela ală politicei maghiare, ce dom-nesce de 17—18 ani încoce. Preşedintele: Interpelaţia se va comunica d-loră miniştri de justiţiă şi de interne. Orban Balazs: Onor. Cameră! Sciu că regula-mentulă camerei nu ărtă, ca să facă observări la dis-cursulă d-lui deputată. Nici nu voiu să le facă, ci mă alătură la interpelaţia d-lui deputată şi mă rogă de d-nii miniştri, ca să binevoiăscă a răspunde la interpelaţia mea câtă se pote mai curândti, spre a mi se da oca siune, ca să mă justifică faţă cu acestă interpelaţiune. -----O------ soirile pilei. Cu ocasiunea serbării jubileului de 10 ani de când Tisza este ministru, s’a presentată, pentru a’lă felicita, şi o depulaţiune a capitalei. Sensulă cuvinteloră ce i s’au adresată ministrului şi ală răspunsuriloră ce elă le-a dată face alusiune numai la maghiarisare. Astfelă răspunse Tisza la gratulaţiunea deputaţiunei capitalei: ,Cu acâstă ocasiune fie-mi şi mie permisă, să-mi esprim recunoscinţa mea capitalei, cetăţeniloră şi poporaţiunei ei, cari au fostă totdâuna gata pentru promovarea sco-puriloră nobile şi le-au şi ajunsă — ceea ce e ună mai mare merită — că Buda-Pesta nu e numai capitala Ungariei, ci şi în realitate, în limbă şi simţăminte o capitală maghiară. Dumnezeu să bine-cuvinte pe toţi, câţi au lucrată în acestă scopă. Din parte’m! dau es-presiunea convingerei mele, care mă linişteşce şi mă fericeşte, că în mâna unui astfelă de municipiu, astorfelă de cetăţeni şi corporaţiuni, Buda-Pesta va fi totă mai multă aceea ce trebue să fie: ună oraşă de ântâiulă rangti, dar şi ună oraşă curată maghiară alti Europei!« Cetitorii noştri însă să ţină sâmă de aceea, că în Pesta sunt 120,000 de Germani. —0— Guvernulă ungurescă a începută a persecuta co-mitatulă Bistriţei, din răsbunare pentru că adunarea co-mitatensă a respinsă apelulă reuniunei de maghiarisare din Cluşiu. Tribunalulă din Bistriţa, singurulă în totă Ardâlulă care mai primea petiţiunî în cele trei limbi ale ţării, a primită ordinulă, ca dela 1 Iuniu numai atunci să mai primâscă dela oficii şi advocaţi petiţiunî, dâcă voră fi făcute în limba maghiară. Sei-va comitatulă să răspundă şi la acăstă disposiţiune şovinistă? —0— Inspectorulă şcolară ungurescă ală comitatului Bra-şovă, d. Franz Koos, inspectâză în timpulă de faţă scâ-lele confesionale din comunele acestui comitată. Avut-a grijă autoritatea nâstră şcolară să fie însoţită la visitarea scâleloră de inspectorii noştri şcolari respectivi? —0— 0 fâiă din BucurescI a adoptată ună nou metodă de desminţire, pe care l’amă pută numi necuviinciosă. Lucrulă stă astfelă: Nicolae Cracea a fostă bătută de nişce Răşinăreni, în tăiătură la munte, şi aceştia dă-rîmândă peste elă coliba, căreia i se dase focă, nenoro-citulă omă a fostă transportată la spitalulă din Sibiiu, unde a murită după patru săptămâni în urma raneloră sale. Dacă organele administrative au confundată pe Cracea cu Ciuceană, vina este a loră. -0— In şedinţa consistoriului plenară ală eparchiei ara-dane dela 14 ţ26) Februariu a. c. s’a pusă la ordine denumirea protopresviterului pentru tractulă vacantă ală Aradului — pe basa alegerei făcute prin sinodulă pro-topresviterală, întrunită la 9 (21) Ianuariu a. c. Alegerea constatându-se că a decursă în ordine, consistoriulă procedendă la votisare prin votă secretă, resultatulă scru-tiniului a fostă ca părintele Moise Bocşiană a fostă denumită de protopresviteră pentru tractulă Aradului. -0— >Monitorulă oficială* ală României publică decre-tulă prin care d. Mitilineu, ministru la Belgradă, este permutată la Bruxelles, şi d. Emilă I. Ghica, agentă di- , plomatică la Sofia, este numită ministru la Belgradă în loculă dlui Mitilineu. , Agenţia Havas* face cunoscută că d. George Ghica este numită ministru ală României j la Constantinopole şi d. dr. Obedenaru la Atena. —0— »Românului* i se scrie din Viena, că d. Fr. Salles, care a tradusă, împreună cu domna Salles, Povestele Pe-leşului, a sfârşită şi trămisă la Paris, spre a se tipări, manuscrisulă unei nouă cărţi care va conţine traducţiunea ,Unei rugăciuni* şi a »NuveleIoră« lui Carmen Sylva. Cartea va avea şi o biografiă a Augustei scriitore, lucrată după »Aus Carmen Sylvas Leben, de d-na bardnă de Stackelberg.« —0- ! Vaporulă >Arpad«, ancorată în portulă Tulcea, în j nâptea de Joi spre Vineri fiind lovită de ună sloiu seu buştână ce venea pe Dunăre, s’a găurită, şi apa intrândă în năuntru lesne s’ar fi cufundată, decă din fericire ună impiegată ce dormea într’o cameră vecină n’ar fi fostă deşteptată de sgomotulă căderei apei. »Delta* râgă compania danubiană de a scote din serviciu acestă vasă, care { este celă dintâiu vaporă ce a pusă pe Dunăre compania j de navigaţiă, şi care după atâtă îndelungă timpă a ajunsă i în starea de a se sparge la lovitura unui sloiu. Acesta I pentru a se preveni o nenorocire. | Prigonirea limbei române şi preoţii noştri. Din părţile Someşului Ungureanu, 25 Faură 1885. | (Urmare şi fine), ! Aici nu departe este o comună numită Arieşulă de | pădure (Erdoaranyos). Invăfătorulă din comuna amintită f Ioană Belbe încă a cerută în anulă trecută premiu dela ! societatea iubitdre de Români!? şi nu fără efectă, căci | i’a şi dobândită. — Insă dâcă cineva doresce a fi împăr- [ tăşită din arginţi, trebue să arete progresă, ca dovadă că merită premiare, aşa au hotărîtă înţelepţii din Satu-mare, spre a face destulă dorinţeloră celoră »iubitori de Români!* Pruncii s’au mai conchemată şi în vacanţe să fie mai bine instruiţi în sunetele grose ale limbei maghiare. S’a hotărîtă o în care apoi copii să fie puşi înaintea judecătoriloră numiţi din sînulă societăţii, ca aceştia cu ochii să vâdă, cu urechile să audă, că ce progresă s’a făcută cu mlădiţele fragede şi că ore învăţăto- ' rulă merită cei 30 de arginţi. I Dăr ce să veqfî? In fruntea acestei comisiuni se f află M. 0. D. protopopă din Şomcuta mare, a-daugO: protopopulă română, pentru evitarea ori cărei T confusiunî. Şi ore cum a putută acestă părinte a merge [ în Arieşulă de pădure, fiind comuna amintită în altă * tractă, âr nu în ală D-sale? Au dâră, în tractulă Dsale \ i nu şi-a putută câştigă nici o vredmciă pe acestă teremă i — şi pentru acea s’a folosită de ocasiune unde i-s’a o- t ferită, ca să câştige simpatia Unguriloră, după care atâtă j de multă se trudesce ? — Pote îi va succede a-şî ajunge scopulă, însă ar fi lucru mai onorifică ca pe altă cale să j cerce aşa ceva, ăr nu în detrimentulă naţiunei de care ; şi D-sa este susţinută. Dăcă cineva are fii pe cari i-au crescută mai multă unguresce, de dragulă acelora nu lucre contra întereseloră nâstre! Este lucru dejositoră . pe aşa căli a vâna patronagiu. Acuma să întrebâmă pe onor. părinte de are dreptă a-se amesteca în afacerile altui protopopă, fără delegare legitimă dela protopopulă actuală ală tractu-lui ? Nu este ertată! Ore să nu o şcie acesta protopopulă din Şomcuta mare? Etă priviţi la acestă părinte şi daţi-vă părerea, 6re cine este aici mai aspru de judecată, învăţătorulă respectivă, care are două clase gimnasiale şi preparandiă, — seu protopopulă care este omă de sciinţă şi de litere, precum s’ar presupune? Să mergemă şi mai departe, să vedemă cum stămă şi să ne lămurimă. Mai este în acestă comitată o comună Apa, unde poporaţiunea este mixtă, Românii în ’ maioritate, Maghiarii în minoritate. In acăstă comună, suntă două scoli, una română confesională, alta refor- * mată confes. Scăla reformată are rectorulă său, ca tote f scălele reformate. Acestă rectoră ungură de 18 grade : a întreprinsă o visită pe la pacinicii poporeni români şi j. i-a sfătuită cu elocinţa sa, ca să nu-şî porte pruncii la • scola română, căci acolo numai a se ruga lui Dumne^ău » învaţă, pe când elă îi învaţă tote lucrurile de lipsă pen- j tru viaţă. Acestă rectoră în interesulă ungurismului n’a pregetată a osteni, şi ce se ve^I ? ostenâla ş’a adusă fruc-tulă dorită, căci din copii români a prinsă în mrejă j vre-o 12 — numără frumosă ca să-i crâscă de apos- î toii! \ Şi ce a făcută în contra acestoră şarlatani preo- f tulă română ? Nimică! Şi ore cum va relaţiona măritului ordinariată la timpulă său? Acuma să vedemă cum stă trâba cu poporaţiunea susă amintitei comune în maioritate locuită de români? Lasă să vorbâscă datele statistice, nu însă după conscrierea părintescului guvernă după care cine scie rosti câteva cuvinte în limba Nr. 42. GAZETA TRANSILVANIEI 1885 ^statului este Maghiarii, ci după şematismulă edată'de autori! ălile superiâre bisericesc! din Gherla în an. 1882. Comuna Apa alune! numără 1298 suflete românesc! si 431 confes. helvetică. Ce va 4ice la aceste lumea? BrOsca vre să înghiţă boulă, nu se p6te crede că i-va succede, dar toiuş! este datorinţa conducătorilor^ a se opune unoră machinaţiun! ca aceste. Chemarea este sublimă. Ce să fac! dacă omulă nu o înţelege! încă ună casă va fi bine a se revela ca cei chemaţi se-şî potă câştiga informaţiuni pe calea (Jiuaristică, ca aşa să nu întârzie, de a se folosi de mijlăcele pentru a satisface obligămentului ce şi-au luată asupra loră. Anume vrâu a trage atenţiunea asupra opidului Cap-nicu-baia, care este eră ună locă locuită de Români în mare parte, unde li s’au edificată bieţiloră poporenî, parte din sudorea loră o scălă de stată, fiindă ioculfi sub influinţa camerei regesc!, eră locuitorii în cea mai mare parte băieşî. Cum amintiiu, aici s’a înfiinţată o scălă de stată cu 4 clase elementare, cari clase in mare parte suntă cercetate şi de Români. Şi apoi ce să vedi ? Românii se crescă de modelă, Iară se fie instruit! nici măcarft în religiunea strămoşescă, nu 4*c^ în limba română, ce după lege ar fi o justă pretensiune, însă după idea de stată o crimă. Deci ar fi de dorită ca autorităţile superiore bisericesc! române se fie cu atenţiune şi să se îngrijăscă ca pruncii român! să fie instruiţi în cele religiose de cineva. Opidulă amintită în anulă 1882 număra 1951 de suflete române cu 223 prunci obligaţi de a frecuentâ scâla. Decă din numărulă amintită, din causă că Capniculă este pe o vale forte lungă situată, care pote fi de câteva chi-lometre, nu potă umblă decâtă 150—120 de prunci la scălă, aceştia toţi rămână neinstruiţi îu religiune. Pre când parochulă rom. cath. are destui de religiunea sa de car! se îngrijesce, ai noştri n’au pe nimeni, deşi este protopopă română în acelă locă. Altcum ar fi de dorită ca măritulă ordinariată die-cesană să facă paşii de lipsă pentru înfiinţarea unei scol! confesionale române; poporenii, sciu positivu, că dorescă acesta vă(j6ndu-şî biserica din 4* în 41 sc&“ tjândă în credincioşi, ără cea romano-cato-lică înmulţindu-se. Apoi o comună ca atâta po-porfi uşoră ar suporta t6te greutăţile, numai să scie că şi ei au scolă. Firesce că conducătorii le lipsescă! Apoi ore nu este ună păcată a uită atâţia copii între murii scdlei de stată fără să fie instruiţi în religiunea părinţiioră? In cele enumărate amă voită a arătă cum stămă, şi Gă multe din relele ce bântue poporală română provină din nepăsarea nostră. Aşa credă, cele trei dovedi aduse întărescă în destulă afirmaţiunea mea, şi putemă vedâ că pe lângă resistinţă trebue a lucra mereu. Căc numai prin fapte putemă face atacurile cele mai adevărate ce potă pune la cugete seri6.se şi pe contrarii seculari ai nămului nostru. E dreptă că ună păcată gra-săză între inteligenţii din aceste ţinuturi (onore escepţiu-niloră) că se laudă unulă pre altulă câtă de bună română este cela şi cela, şi apoi când ar fl de lipsă să se arate în publică, atunci care de care se pitulăzâ şi se retragă, altă dică şi altă facă, In fine totă aici se află şi de aceia, la a căroră au(jă n’a străbătută cuvintele marelui Bărnuţă: «Limba naţională este celă mai preţiosă monumentă istorică pentru naţiunea română; când a perită acesta monumentă a perită şi naţiunea, atunci celelalte monumente ale ei suntă monumente sepulcrali.* Cu indulginţa d-v6stră d-le, Redactoră, ve voiu relata în viitoră şi despre alte caşuri. *) Argus. Apărarea reuniunei de maghiari sare. In numărul ă f6iei nostre de alaltaerî amă citată ună . răspunsă dată lui „Kolozsv. Koz.w de „Sieb. Tageblatt.“ Astă<}I vomă cita câteva pasage şi din aiticlulă lui „Koloszv. Kozl6'ny.“ Acfotă f<5iă are neruşinarea a scrie următdrele: »Aduuarea comitatensă a comitatului Bistriţa-Năsăudă şi-a esprimată în unanimitate părerea de rău pentru înfiinţarea »reuniunei maghiare de cultură* în Ardelă. Aşa dară ună comitată întregă se declară duşmană pe faţă la ceea ce e maghiară. Ce dovedesce acăsta ? — Dovedesce că maghiarismulă de dincoce de muntele Craiului nu e aşa de tare şi puternică, ca să nu aibă dreptă de a se apără.« »In Braşovă se unescă şcolarii români şi saşi şi Jupă ună plană sistematică surprindă pe tinerii maghiari i-i insultă şi să portă îu modă barbară (Sic!). Ce ne trată acesta? — Ne arată, că unii părinţi români şi saşi, unii profesori români şi saşi, sădescă ură în inima ţeneraţiunei nouă; este dâr necesară, să purtămă ţrijă pentru contrabalansă — cu câtă mai din vreme, cu it&tâ mai bine.* *) Vomit primi cu mulţumire întotdâuna informatiunile MfastrS. Red. «In România s’a formată în săptămâna trecută o reuniune, care şi-a pusă de ţîntă a pregăti lucrările pentru încorporarea Ardeiului la România. Ce dovedesce acăsta ? — Dovedesce, că minte acela, care numesce şovinism Q instinctulă de viaţă ală mânei de Maghiari ardeleni de-a întâmpina întâmplările viitorului.* ,La o petrecere cu jocă în Cluşiu s’au ridicată, cum se spune, toaste pentru înţelegerea între Maghiari şi Români. Foile daco-române condamnă pe toastanţi* Toţi se grăbescă, să se spele în numitele foi, ei nu au trădată causa românismului, ba au spus-o curată, că »şi atunci, când ară sci, că numai cu limba maghiară potă ajunge în raiu, ară alege cu întrâga biserică gr. or. mai bucurosă iadulă.« , Aceia dară, cari ne dau sărutarea lui Iuda, suntă prin urmare solidari cu pressa, ce agită împotriva nostră şi ne insultă. Şi totă ceră apoi, să nu ne facemă datoria impusă de morală în contra celoră cu două feţe.* .Statutele tuturoră reuniuniloră şcolare germane spună chiar în celă dintâiu paragrafă, că «au de scopă a susţină pe Germanii din afară de imperiu pentru germanismă şi a’i sprijini după puteri în năsuinţele loră de-a rămâne şi a redeveni Germani.* «Şi nouă nu ne e permisă aici a casă, să apă-rămO pe-ai noştri de desnaţionalisare, după cum chiar acum ună preotă dovedesce referitoră la ţinutulă Someşului în «Protestâns Kăzlăny,* cum se valachiseză locuitorii maghiari reformaţi, cum din Galambo3, Lazar, Râcz, Ban-yass se facă olahi (olâhok)?* • Statutele »Opincei* se ocupă într’ună capitulă deosebită cu valachisarea nume loră. Reuniunile de soiulă »Carpaţiloră« au luată disposiţiuni să împrăştie medaliele aurite ale lui Horia, Iancu ş. a. «Albina* — aşa se vorbesce — j6că ună Va-banque în contra pro-prietăţiloră maghiare. Ne aducemă aminte de represen-taţiunile teatrale, tendenţi6se, insultătăre, cu ocasiunea aniversării săsesc! în Sibiiu; avemă înaintea ochiloră cele două verdicte ale juraţiloră din Sibiiu.... »In adevără e neplăcută, că creatorulă lumii a creată deosebiri de rasse, de limbă şi de religiune. (VetJI bine, creatorulă lumei a păcătuită amară că n’a creată numai Maghiari. — Red.) Dar să nu desperămă. (Nu, c i orice chipă globulă ungurescă trebue făcută. — Red.) Avea dreptate Ştefană celă sfântă că,o ţâră cu o limbă n’ar fi cea mai bună; căci unde ar rămână emulaţiunea în lucru şi bucuria pentru isbândă9 (La calendele grecesci de sigură. — Red.). .Cineva mi-a declarată, că poporele care se avân-teză ară fi bătută pe poporele civilisate astfelă, că şi-ar fi permisă orice şireteniă, ce se pote cugeta, în privinţa morală; popdrăle sălbatice nu cunoscă datoria cavalerismului şi umanităţii în luptă. (Mai mare adevără n’a vorbită f6ia cluşiană de când esistă; admirabilă potrivâlă pentru şoviniştii maghiari. — Red.). «Se află între noi unele esistenţe, care caută certă, neliniştiţi, cari mergă cu nisuinţele loră departe, (adecă şoviniştii maghiari. — Red.), pe acestea trebue să le facemă imposibile printr’o mare şi generală solidaritate morală, şi de aceea e bună.... reuniunea de cultură.* -----o------- Din parlamentul!! românii. In şedinţa de Marţi, a senatului, d. G. Mâzescu a adresată guvernului următorea interpelare relativă la închiderea din partea Austro-Ungariei a graniţeloră dinspre România: Mesagiulă de deschiderea corpuriloră legislative pentru anulă 1884—85, afirmândă representaţiunei naţionale «că ne găsimă în raporturile cele mai bune şi mai cordiale mai alesă cu statele vecine atâtă mari câtă şi mici,* şi după legea din 2 Maiu 1879 asupra responsabilităţii ministeriale, guvernulă fiindă datoră, sub grea răspundere, de a nu amăgi representaţiunea naţională asupra afaceriloră statului, ca mandatară alănaţiu-nei formuleză acâstă interpelare în următorulă modă: Considerândă axioma de dreptă publică europână admisă în relaţiunile internaţionale ale stateloră civilisate, că respectulă tratateloră şi convenţiuniloră internaţionale de orice speciă, este una din basele necesarii or-ganisaţiunei politice şi internaţionale a întregei omeniri; Considerândă de asemenea axioma de dreptă inter-naţională că atuncea când una din părţile contractante nu-şi esecută angajamentele sale isvorîte dintr’ună tratată, partea contractantă lezată are dreptulă de a consideră deslegată de obligaţunile care-i incumbă după tra-tatulă sâu convenţiunea violată de cătră cealaltă parte contractantă; Considerândă că nu «dreptulă celui mai tare* este călăuza raporturiloră dintre state, ci sâmţământulă de justiţiă, fără de care, după cum nu pote fi raportă de personft la personă, aşa nu p6te fi raportă dela stată la stată; Considerândă că guvernulă unei ţâri constituţionale nu pote fără de o espresă autorisare din partea Representaţiunei Naţionale a împinge sistemulă său de condescendenţă cătră Statele cu care are încheiate conven-ţiuni comerciale până la punct ulă de a sacrifica în ordinea economică interesele cele mai vitale ale ţârei, âr în ordinea politica demnitatea chiar a ţârei; Considarândă că fără de respectulă tratateloră şi esecutarea loră cu lealitate nu numai relaţiunile de ori ce natură dintre pop6re ar încetă, dar apoi chiar pacea dintre ele ar deveni imposibilă; Considerândă, că precum In ordinea de interese private, aşa şi în ordinea de interese internaţionale esistă principiulă recunoscută de raţiunea universală, că nimeni nu p6te fi judecătoră în propria sa causă şi să-şt facă sie’şî dreptate. Am on6re de a interpelă pe guvernulă regatului României şi a-lă somâ ca să esplice representaţiunei naţionale : 1. Care suntă căuşele de forţă majoră sâu de înaltă diplomaţiă, care l’au silită pe elă, guvernă română, de a nu apărâ drepturile ţârei faţă cu imperiulă autro-ungară din (Jiua chiar când fruntariile înaltei puteri contractante au fostă închise exportului nostru de vite, denunţândă pe de-o parte imediată convenţiunea comereială, âr pe de alta netolerândă obiectele de proveninţă sâu manufactură austriacă sâu ungară a se bucura în România de avantagele acordate prin convenţiunea ce o avemă încheiată cu imperiulă vecină? 2. Care suntă căuşele de forţă majoră sâu de inaltă diplomaţiă, care l’au făcută pe dânsulă, guvernă română, a ţinâ în curgere de mai mulţi ani pe România în po-siţiunea acâsta de umilire naţională, mărginindu-se numai la o sterilă corespondinţă diplomatică, ocasionândă astfelă prin atitudinea sa enorme pagube comerciului română şi proprietăţii private în chiar unulă dintre cele mai însemnate avantage stipulate espresă prin convenţiunea comercială dela înalta Putere contractantă în fa-vârea României? Râspunsulă se va dâ peste trei 4^e- „Naţiunea." -----O------- SCM TELEGRAFICE. (Serv. part. ală «Gaz Trans.*) Pesta, 5 Martiu. — Doi dintre ucigaşii d-nei Schmidt deja s’au arestaţii în Erfurt. Ei au mărturisite crima. Poliţia urmăreşce pe celă d’ală treilea, ală cărui nume se ţine secretă. BIBLIOGRAFIA. Cătră onoratulit publică română! Dimitrie Cichindeală, parochulă Becicherecului mică şi catichetă ală scâleloră preparandiale din Aradă, a tipărită în anulă 1814 la Buda cartea fabuleloră cu învăţăturile morale traduse din originalulă lui Dositei Obra-dovici, apărută în anulă 1788 la Lipsea, în limba serbâscă. Aceste suntă acele fabule traduse şi localisate de Ci-chindeală, despre careînvăţatulă Heliade a 4isă că: «ele potă fi pentru Români pentru totdâuna tablele legii aduse în pustiă.* Importanţa şi raritatea acestei cărţi deoparte câtă şi smintele cele multe în traducerea lui Cichindeală, m’au îndemnată ca să dau o nouă traducere, mai corectă, a acestora fabule pline de adevărata filosofiă practică, care au contribuită în modulă celă mai energică la deşteptarea consciinţei naţionale în poporală română. Lipsin-du-mi însă mijlâcele de a-le tipări şi socotindă că publicarea loră va aduce nu puţină folosă literaturei nâstre poporale, apeleză la toţi cărturarii români, cărora le zace la inimă luminarea poporului şi progresului naţională In deosebi apeleză la sutele şi miile de învăţăcei ai mei, cari astăzi suntă şi ei luminătorii poporului, ca să bine-voiască a-mi tinde mâna oe ajutoră la publicarea aces-toră fabule clasice. Rogă dar pe acei On Domni, cari voră binevoi a răspunde la apelulă meu, ca să se adreseze cu abonamentele loră celă multă până la Dumineca Tomei, 31 Martie (21 Aprilie a. c.) cătră D-lă Vasilie Mangra pro-fesoră de teologiă în Aradă, carele în privirea bătrâne-ţeloră mele a avută bunătatea a primi îngrijirea pentru tipărirea şi edarea cărţii. Cartea, avândă o prefaţă critică asupra fabuleloră cu 160 fabule, intre cari şâse fabule nouă, care nu se află în colecţiunea lui Cichindeală, va cuprinde celă puţină 20 câle de ţipară, şi va costa 1 fl. v. a. (3 lei n.) cari Insă va trebui a se plăti numai după eşirea cărţii de sub ţipară, respective la primirea ei. Colectanţiloră, dela 10 esemplare se dă ună esem-plară rabată. Aradă 8/20 Februariu 1885. Zonă Rnsn, parochulă Aradului, protop. tit. prof. şi directorii em. la institutulă pedag. teologică din Aradă. -----O------- (Losurile dela 1864.) — La sortarea dela 2 c. s’au trasă următdrele serii: 23, 98, 191, 514, 519, 563, 714, 791, 843, 919, 955, 1439, 1587, 1588, 1675, 1681, 1727, 1871, 1893, 2230, 2600 2765, 2777, 2792, 2800, 2984, 3007. Câştigulă principală Fa făcută seria 519 Nr. 52. Editoră: Iacobă Mureşianu. Redactoră responsabilă: hi*. AureJtt Wureşfaim Nr. 42. GAZETA TRANSILVANIEI 1885. V. 3; Ouraulă la bum de Viena din 4 Martie st. n. 1885. Rentă de aură 4°/0 . . . 99.— Rentă de hârtiă 5«/0 . . 94.30 Imprumutulfl căilorh ferate ungare................147.50 Amortisarea datoriei căi-lord ferate de ostti ung. (1-ma emisiune) . . . 99.10 Amortisarea datoriei căi-lord ferate de osttt ung. (2-a emisiune) .... 122.— Amortisarea datoriei căi-lord ferate de ostii ung. (3-a emisiune) .... 109.— Bonuri rurale ungare . . 103.— Bonuri cu cl. de sortare 1C2.50 Bonuri rurale Banat-Ti- mişd..................102.50 Bonuri cu cl. de sortarel02.50 Bonuri rurale transilvane 102.40 Bonuri croato-slavone . . 103.— Despăgubire p. dijma de vmtt ung...............—.— împrumutului cu premiu ung.....................119.25 Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 119.— Renta de hărtiă austriacă 83.75 Renta de arg. austr. . . 84.30 Renta de aurii austr. . . 108 35 Losurile din 1860 . . . 138.80 Acţiunile băncel austro- ungare.................. 868.— Act. băncel de credită ung. 314. — Act. băncel de credită austr. 304.80 Argintulă —. — GalbinI împărătesei.............. 5.80 Napoleon-d’orI............9.80Va Mărci 100 împ. germ. . . 60.50 Londra 10 Livres sterlinge 124.20 Bursa de Bucuresel. Cota oficială dela 19 Februariu st. v. 1884. Renta română (5°0). . . . Renta rom. amort. (5%) . . » convert. (6°/0) . . împr. oraş. Buc. (20 fr.) . . Credit fonc. rural (7%) • • * » » (5°/o) » » urban (7°/o) . . » » » (6°/o) • • » > » (5°/o) • • Banca naţională a României Ac. de asig. Dacia-Rom. . . « » » Naţională . . Aură . . . ’............. Bancnote austriace contra aură Curnp. 92 947* 917* 31 1017* 867a 977* 9274 85 1190 294 218 10s/8°/o vând. Cursulu pieţei Braşovă din 5 Martie st, n. 1885. Bancnote românesc! .... Cump. 8.97 Vând. 8.91 Argint românesc................... » 8.80 * 8.81 Napoleon-d’ori.................... » 9.78 * 9.8( Lire turcesc!..................... » 11.— » 11.04 Imperial!......................... » 10.— » 10.0S Galbeni........................... * 5.70 * 5.7( Scrisurile fonc. »Albina < . . » 100.50 * 101.— Ruble Rusesc!..................... » 128.— , 129.— Discontulii * ... 7—10 °/o pe ană. Numere singuratice din „Gazeta Tran-silvaniei“ se potă cumpăra in tutunge ®^ria lui I. Gross. * completă. Anunţămfl aceloră onoraţi cetitori, cari vorfl binevoi a se abona la foia nostră de aici încolo, că avemfi încă în reservă numeri dela începutulă anului 1885 prin urmare potu se aibă colecţiunea Administraţiunea „Gazetei Transilvaniei." * Plastru pentru turişti ală lui <& fiuser. Ună mijlocă sigură şi forte eficace în contra ochiuriloră de găină tari (bătăturiloră), aşa numita piele tare pe talpa piciorului, în contra negeiloră şi a tuturora asprimeloră pielii. Efectulă se garanteză. Pre-ţulă unei cutii 60 cr. v. a. Cu poşta 10 cr. mai multă. Depositulu principală: Ii. Schweuk’s, Apotheke in Meidling bei WIEN. Se p6te căpăta şi prin farmacii. Este veritabilă numai dâcă avisulă de întrebuinţare precum şi fiecare plastru p6rtă marca fabricei şi subscrierea de mai susă; de aceea să se câră întotdâuna espresă: Plastru pentru Turişti de L. Luser. — Deposită în Braşovă la: d. I. Horiuing, farmacistă. 3—6 Publicaţiune! Ordonândă r. u. ministru de agricultură, îndustriă şi co-merciu alegerea suplementarâ a membriloră, ce lipsescă la ambele despărţăminte ale camerei de comerciu şi industriă din Braşovă, şi adecă pentru fiecare despărţământu deosebită a câte trei membri interni şi a câte trei, suplenţii cari se voră alege numai de cătră, membrii cu dreptu de alegere din Braşovă. — Comisiunea însărcinată cu îndeplinirea acestei alegeri suplemen-tare aduce la cunoscinţa tuturora ca acăsta alegere să va ţină în 24 Martie a. c. dela orele 3 până la 6 p. m. în casa sfatului din cetate şi adecă osebită pentru comercianţi, şi osebită pentru industriaşi. Domnii comercianţi şi industriaşi îndreptăţiţi la alegere se invită cu observaţiunea, ca fiecare alegâtoră îşi p6te da vofculă seu în persdnă verbală său în scrisă. Lista autentică şi legală cu numele celoră îndreptăţi la alegere se află în cancelaria camerei de comerciu şi industriă, în casa D-lui de Schobeln, piaţă Nr. 89, şi se p6te (Jilnică lua din ea informaţiune până la efiua alegerei în 6rele de oficiu. Braşovă 22 Februariu 1885. Preşed. comis, de alegere Adolf Hessliaimer. Nr. 2209—1885. Concursă ! Până la noua organisare a ad-ministraţiunei spitalului civilă din locă, se escrie prin acâsta concursă pentru ocuparea în modă provisoriu postulă de administratorii în spi-talulă civilă, împreunată cu ună salaru anuală de 300 fl. şi locuinţă naturală. Concurenţii pentru acestă postă au să documenteze, că posedă cu-noscinţele şcolare, cunoscinţa celoră 3 limbi ale patriei, destoinicia în purtarea socoteleloru, că au purtare morală şi că nu au trecută peste etatea de 40 de ani. — Petiţiunile astfelă instruate se voră înainta până în 18 Martie a. c. subs. magistrată. Braşovă, 28 Febr. 1885. Magistratulă orăşenescu. Mersulil trenurilor!! pe linia l*redealii-Budapesta şi pe linia Teluşii-Aradu-Budapesta a căi ei ferate orientale de stată reg. ung. Predealtt-Budapesta Budapesta- —Predealâ Trenă Trenă Trenă Trenă Trenă Trenă Trenă Trenă accelerai de omnibus 1 de de omnibus accelerai omnibus persdne 1 persdne persdne 1 Bucuresel 7.16 — — Viena 8.25 8.35 3.30] 8.00 Predeală 1.0S — — 9.5C Budapesta 8.00 6,55 9.45 2.47 TimişQ 1.33 — 10.15 Szolnok 11.24 10.55 12.18 6.36 Braşovă Feldi6ra ( 2.06 — 10.50 P. Ladâny Oradea mare J 2.01 2.04 1.59 3.20 10.09 2.16 6.30 6.45 4.11 5.13 2.44 7.09 6.28 4.21 9.37 3.25 Apatia 3.03 7.41 7.07 Vârad-Velencze 4.29 9.45 Agostonfalva 3.18 8.09 7.42 Fugyi-Vâsârhely 4.40 9.59 Homorodtl 3.51 8.53 8.51 Mezo-Telegd 5.02 10.28 3.56 Haşfaleu Sighişâra 4.5: 10.18 10.52 R6v 5.46 11.41 4.31 5.11 10.55 11.56 Bratca 6.09 12.15 — Elisabetopole 5.39 11.36 12.43 Bucia 6.28 12.48 — Mediaşă 6.00 12.11 1.23 Ciucia 6.52 1.48 5.28 Copsa mică 6.29 12.35 2.07 Huiedin 7.32 3.21 6.01 Micăsasa — 12.54 2.27 Stana 7.51 3.54 — Blaşiu 7.02 1.29 3.06 Aghiriş 8.12 4.34 — Cr&ciuncltt — 1.45 3.22 Ghirbău 8.24 4.52 — Teiuştt 7.38 2.26 4.15 Nedeşdu 8.38 5.11 — Aiudd 7.55 2.48 4.44 Cluşiu ^ 8.57 5.40 7.08 Vinţultt de susă — 3.12 5.10 9.23 6.00 7.18 Ui6ra — 3.19 5.19 Apahida 9.50 6.29 — Cucerdea 8.24 3.36 5.47 Ghiriş 11.15 8.14 8.29 Ghirisă 8.48 4.10 6.38 Cncerdea 12.04 9.49 8.53 Apahida ( < — 5.39 8.51 Ui6ra 12.12 9.58 — Cluşiu 10.08 5-59 9.18 Vinţulă de susă 12.19 10.07 — 10.18 6.28 8.00 Aiudtt 12.45 10.42 9.17 Nedeşdu — 6.54 8.34 Teinşă Cr&dunelti 1.15 11.32 9.40 Ghirbfiu — 7.10 8.59 1.44 12.03 — Aghirişfi — 7.25 9.35 Blaşă 2.00 12.24 10.12 Stana — 7.49 10.16 MirJlsasa 2.34 12.43 — Hoiedină 11.33 8.11 11.04 Copşa mică Mediaşfl 2.52 1.22 10.45 Ciuda 12.06 8.52 12.17 3.27 2.24 11.07 Buda — 9.11 12.47 Elisabetopole 4.01 3.06 11.29 Bratcâ — 9.29 1.21 Sigişora 4.50 4.17 12.15 Râv 12.25 9.52 2.05 Haşfaleu 5.08 4.51 12.30 Mezd-Telegd 1.11 10.27 3.08 Homorod 6.47 7.07 1.32 Fugyi-Vâsârhely — 10.46 3.39 Agostonfalva 7.36 8.10 2.04 Vârad-Velinţe — 10.56 3.55 Apatia 8.09 8.46 2.24 Oradia-mare P. Ladâny ( 1.49 11.04 4.06 Feldidra 8.41 9.20 9.20 2.44 3.15 ( 1.54 11.14 7.30 Braşovă | 10.15 3.14 1.47 11.05 — 6.00 3.25 Szolnok 5.10 4.40 2.37 Timişă — 6.57 4.03 Buda-pesta 7.30 7.44 6.40 Predeală — 7.32 4.28 Viena 2.00 6.20 2.00 Bucuresel — — 10.25 Nota: Orele de n6pte sunttt cele dintre liniile gr6se. Teiuştt-AgadăL-Budapesta Budapesta- Aradft-Teluşu. Trenă de Trenă Trenă Trenă de Trenă persone omnibus omnibus persdne omnibus Teiuşft 2.39 9.50 8.20 Viena 8.25 8.35 Alba-Iulia 3.40 10.42 9.10 Budapesta 8.00 6.55 Vinţulă de josă 4.04 11.09 Szolnok 11.14 12.28 Şibotă 4.35 11.43 3.35 5.30 Orăştia 5.02 12.13 Aruuii | 4.00 6.20 Simeria (Piski) 5.44 1.22 Glogovaţă 4.16 6.39 Deva 6.05 1.48 Gyorok 4.47 7.19 Branicica 6.34 2.21 Paulişă 5.02 7.39 Ilia 7.01 2.54 Radna-Lipova 5.25 8.11 Gurasada 7.15 3.09 Conopă 5.57 8.49 Zam 7.49 3.48 Berzova 6.18 9.18 Soborşin 8.32 4.37 Soborşin 7.11 10.27 Berzova 9.19 5.30 Zam 7.48 11.18 Conopă 9.40 5.58 Gurasada 8.22 11.57 Radna-Lipova 10.16 6.38 8.24 Ilia 8.40 12.27 Paulişfi 10.32 6.56 8.41 Branicîca 9.02 12.57 Gyorok 10.48 7.15 9.01 Deva 9.32 1.45 Glogovaţă 11.17 7.48 9.30 Simeria (Piski) 10.12, 2.58 12.32 8.05 9.45 Orăştiă 10.47 3.46 iAriiuii / 12.00 8.45 6.10 Şibotă 11.14 4.20 Szolnok 4.00 2.10 7.27 Vinţulă de josă 11.46 5.06 Budapesta TAT 6.40 — Alba-Inlia 12.21 6.15 Viena 6.20 — — Teiuşft 12.53 7.00 Aradă-Timişăra Simeria (Piski) Fetroşenft Trenă Trenă de Trenă omnibus persdne omniboe Aradft 6.00 12.30 Simeria 3.08 Aradulă nou 6.26 12.54 Streiu 3.45 Nâmeth-Sâgh 6.51 1.19 Haţegă 4.33 Vinga 7.28 1.50 Pui 5.19 Orczifalva 7.49 2.12 Crivadia 6.05 Merczifalva 8.09 2.30 Baniţa 6.43 Tlmişdra 8.58 3.15 P etroşenl 7.00 Timişdr a-Ar ad ă Petroşeui—Simeria (Piski) Trenă de Trenă Trenă persdne omnibus omnibus Timişdra 12.25 5.00 Petroşeui 8.56 Merczifalva 1.16 5.56 Baniţa 9.37 Orczifalva 1.34 6.16 Crivadia 10.09 Vinga 2.04 6.50 Pui 10.48 Nâmeth-Sâgh 2.25 7.11 Haţegă 11.26 Aradulă nou 2.54 7.44 Streiu 12.06 Aradft 3.10 8.00 Simeria 12.37 Tipografia ALEXI, Braşovă.