REDACŢIUNEA ŞI ABMIBîISTRAţ’UJNEA:
BRAŞOVtî, piaţa mare Nr. 22.
,GAZETA" IESE ÎN FIECARE ţ)l.
Pe unii an0 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. Komânia şl străinătate:
Pe and 36 fr., pe şăse luni 18 fr., pe trei luni 9 franci.
ANULU XLVIII
SE PRENUMERĂ:
la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ANU VCIURILE:
O seriă garmondă 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare SorlsorT nefranoate nu ae prlmesoS. — Manuscripte nu se retrâmltQ.
m 4i
Joi 21 Februariu (5 Martie)
1885.

Braşovtl, 20 Febr. (4 Martie) 1885.
Intr’ună momentă, când şefulă puterei ese-cutive, d. Tisza Kalman, este salutaţii în Pesta de cătră câta fişpaniloră cu gravele cuvinte ale răsboinicului Romanii: Monturi te salutant;
când este ridicat în cerii, nu atât pentru-cf. ar fi condusă bine şi spre folosul realu ală ţării ad-ministraţiunea internă a Ungariei în timpii de <jece ani de când se află la cârmă, ci mai alesu pentru că a condus’o în spirită naţională maghiară;
când la banchetulu festivă, arangeată totă de cătră fişpanî, faimosulă paşă ungurescă Bethlen Grabor din Târnava mare îlă salută ca pre ună energică şi precaută politică maghiară, a căruia politică naţională o scie elă preţui mai bine ca fişpană ală ţinutului mărginaşă ardelână;
într’ună asemenea momentă este de îndoită însămnătate limbagiulă foiloră maghiare, care suntă plătite să servâscă politica ministrului-pre-şedinte.
Una din aceste foi este „Magyar Polgâr" din Cluşiu, care esprimă ideile funcţionarilor/! unguri din acelă oraşă. Alături cu „Kolozs. Kdz-lony", agită acăstă foiă în ruptulu capului spre a câştiga aderenţi în ţâră pentru idea „reuniunei de maghiarisare", ce voiescă să-o înfiinţeze Clu-şienii.
Până acuma n’au răspunsă la apelulă aces-toră foi decâtă numai „nâoşii" Maghiari din Bra-şovă. Slabă speranţă, dacă reuniunea de maghiarisare se ratjimă numai pe umerii acestora!
Dar fie sorţii acelei reuniuni mici său mari, uneltirile ce se facă pentru înfiinţareu ei suntă deja o cutezare atâtă de ameninţătore pentru noi Românii ardeleni, încâtă şi atunci, când ele nu ară veni din partea celoră dela putere, ar trebui s’avemă ochii deschişi în patru şi se veghiămă cu încordare.
Atragemă atenţiunea cetitoriloră noştri asupra celoră ce le scrie guvernamentalul ă „Magyar Polgar" în fruntea unuia din numerii săi cei mai recenţi cu privire la curentulă de maghiarisare pusă în mişcare dela Peşta:
... „In Braşovă invitarea la reuniunea de cultură maghiară a fostă priimită cu patriotică entusiasmă (?) de cătră Maghiari. Prin acăsta Maghiarii din Braşovă ni au dovedită, că sciu a se amancipâ de sub influinţele locale cu direcţiune contrară şi că sunt hotărîţi şi sunt harnici de a promovâ causa nâstră, fie şi numai pe cale socială."
„De patriotismă şi de tăriă morală avemă lipsă mai alesă în acele părţi, unde suntemă în-cungiuraţi de naţionalităţi. Acolo unde se is-bescă undele curentului inimică, este datoria Ma-ghiariloră, cari se află în minoritate, ca să se concentreze formândă o stâncă tare. De aceea felicitămă pe bravii noştri fraţi din Braşovă şi aşteptămă ca esemplulu loră se fie urmată de Maghiarii din t6te părţile ardelene...."
După acăstă mustră pe Maghiarii din Bis-triţă-Naseudu, o mână de ămeni, (Jicăndu că se aşteptă la mai multă dela ei şi că nu-şi pâte es-plicâ atitudinea loru passivă. Trebue însă să îndrepte greşăla, căci <Jice: „tăcerea, neactivitatea nâstră de pân’acum a fostă interpelată ca o slăbiciune a nâstră şi ca şi când Românii şi Saşii ară pută face cu noi ce voiescă." După aceea „Magyar Polgar" continuă aşa:
„Numai în statulă maghiară se potu petrece lucruri ca cele din Bistriţă cu naţiunalităţile.
streine (sic/), ca ele să declare de năsuinţe scan= | SionulU Domnului adecă Biserica stă închisă înaintea
dalâse şi vrednice de compătimire năsuinţele na-ţiunei maghiare privitâre la desvoltarea ei în cultură. Dar aceea ce potu face Saşii de ani în
vostrâ*) ne putemu ruga şi afară de biserică, căci Dijeu în totă loculă se păte lăuda, — rugaţi-vă în acestă sfântă postă şi daţi milă la biserici,
căce şi ce facă Românii de multă timpu: aceea î la scoli, la săraci, căci ei au pătimită pentru noi să nu ne fie permisă nouă, cari amu compusă! toţi!"
acestă stată, cari amă dobândită fiecare bucată j Ca pe viitoră să potu încunjurâ multe ne-de pământă cu sângele nostru propriu şi căroraj plăceri, ce mi se facă din partea autorităţiloră şi ei, Saşii şi Românii, au de a mulţumi că tră-!mai înalte, aflu cu scopă a face înaltului Regimă
iescă, se desvâltă şi se întărescă ?....“
„Până când se mai respirămă aerulă aici din graţia naţiunei săsesci şi a naţiei române?" „Nu se p6te negă că cutezanţa cea mare
următârea interpelaţiune:
1.	Pentru ce nu e permisă în modă paclnică, fără demonstraţiuni scandalose ca cele din Cluşiu, a prăsnui aniversarea de 3/15 Maiu 1848, ca ună eveni-
a naţiunalităţiloră îşi are sorgintea ei în agita-; mentă de mare însemnătate în viaţa naţiunei române? ţiunile pressei, care de ună timpu încâce, gra-j 2. De ce nu-i permisă pentru pomenirea martiriloră ţiă împărţirei actuale a curţiloră cu juraţi şi j din 1784—5 a celebra Liturgia şi parastasă, pre când toleranţei procuroriloră, agită nepedepsită. In-;aceia au luptată pentru a mântui poporulă română de frânarea Ziaristicei e neapărată de lipsă. Trebue jgreutăţile cele mai crâncene ale sclăviei feudale? să împedecămă lăţirea flăcărei. Ori ce minutu j Dâcă Inaltulă Regimă constituţională câtă nefolosită periclită esistenţa nâstră. Nu vorbimă“mai îngrabă nu va arătă căuşele pentru cari de răstrîngerea libertăţii, deşi în atitudinea naţio-; u n i 1 a t e r a 1 ă pune pedecă la serbarea sărbă-nalităţiloru amă găsi cause destule şi pentrujtoriloră naţionale române, eu ca unulă care acăsta. Avemă însă dreptulu de a sugrumă ori ţînă susă şi tare la naţionalitatea mea, şi ce ar ameninţă unitatea statului său pacea în'scundă a respecta şi naţionalităţile conlocui-urma agitaţiunei naţiunalităţiloră...."	jtâre, pe viitoră pe lângă tâte opreliştile, în
„Publiculă patriotică din părţile ardelenesci modă pacinică şi corăspun^ătoră cu legile bunei
cuviinţe voiu prăsnui sărbătorile naţionale.
Petru Ales. Vlassa, v.-protopopă gr. cat.
să desvâlte o activitate câtă mai mare şi mai bărbătâscă, ca să putemă paralisă uneltirile naţionalităţilor, căci 6ra a 12-a a sosită.
In fine fâia maghiară ne spune că fişpanulă
dela Bistriţă, voinicosulă şi patrioticulă br. Banffy	Dda de Babiuluî, Februariu 1885.
Dezso, în interesulă libertăţii funcţionariloră dela Concentrarea poporului română pre vârfulă
comitatu, de a luă parte la reuniunea de ma-j Babiului la anulă 1437 şi rescâla lui de desro-
ghiarisare, a insinuată recursă contra hotărîrei j bire contra apăsătorilor feudali este identică cu
adunărei municipale, ca ei să nu participe la lu-!miŞca5ea din
| Descendenţii luptătonloră pentru libertatea
crările acelei reuniuni, şi încheiă aşa:
„Ecoulu din Bistriţă să fie semnalulă, care să adune sub stâgu pe toţi adevăraţii patrioţi, ca să nimicâscă pe agitatori, căci nu va fi pace, iubire şi bună înţelegere între noi, pe câtă timpă nu vomă stârpi acăsta neghină!
j şi drepturile omului şi ale poporului astăzi cu deosebire serbâză şi voră serba în totă timpulu pia memoriă a aceloră eroi şi martiri ai românismului.
In părţile nordice ale patriei năstre, pe înălţimile dela Babiu, Cible şa, Cic eu — unde a petrecută odiniâră Petru Rareşu, apoi dela Vodă şi Şiatra, căminulă lui Pintea Eroulă, s’au
j. i * j.	•	.* j. întrunită în unu cugetă a dă cea mai viuă es-
Parastasele intru pomenirea martiruortt
A	q».	.	presiune serbarei amintite,
noştri dm 1784 8o.	Românulu vrendă a serbâ o cji atâtă de
Indolă, 2 Martie 1885. alâsă şi seculară, îşi îndrâptă mai ântâiu cugetele Regîmoltt „constituţionala** a sciuta aseîn-!la Dumnezeu concentrându-şi cătră tronula ce-griji, ca eu pentru eterna amintire a lui Hori a, jresch rugăciunile sale pu în biserică. Aşa a fă-Cloşca şi Crişană, în memorabila şi jalnica‘cut* poporulă română totdâuna şi tare în spe-4i de 28 Februariu st. n., să nu celebrezu Litur- ranta unm viitoră mai bună a înaintată mereu gia şi parastasă. Aşa fiindu-mi mânile şi piciărele' Pe ^ereiJe^e v^ţ®1 sociale, legate ca să nu potă merge la biserică, ca îm-| Regimulă actuală a aşteptată negreşită, ca preună cu poporulă în modă solemnă să facemă, serbarea centenanului amintită să producă de rugăciuni pentru martirii naţiunei române, ce să i ace^e efecte, spre a pută dă ocasiune tuturoru fi făcută altceva decâtă aceea că: în 1 Martiejfuncţiunarilorti administratori şi procuroriloră de st. n. fiindă $ de Duminecă, după săvârşireaja Pa9* mijl°ch măsuri coercitive, pentru cultului divină şi a predicaţiunei evangeJice am!car' după cum se scie sa şi făcută toţi paşii precisă poporului:	jparativi (ve<Ji interzicerea mitropolitului Mironă
„Eri împiinindu-se o sută de ani, decând!în Nr 3.8 alfl gazetei) şi ce să vejl? — pre martirii naţiunei române Horia şi Cloşca au sufe-;	8(1 * llo'u-'tnl când^ se întelneseu ^ uiiulu cu
rită mdrte pe r<$tă, ar fi trebuită ca întru eterna; a^u“l cu mima deschisă se înbrăţoşâză qicoodu: loru pomenire cu toţii convenindă la biserică S e^ern^	memoria martiriloră ! iară -strîngân-
prin semne din afară să dămă espresiune condo- j m^na se ducă mai încolo, păzitorii ordinei lenţei năstre, să ne rugâmă pentru sufletele şi Puklice işl muşcă buzele, că somnulu loră per-
umbrele loră măreţe — însă durere şi ârăşi durere, aşa ceva nu am putută pune la cale pentru că sunt oprită. Cine a fostă Horia, Cloşca şi Crişană nu vă spună, pentru câ acăsta păte mi s’ară socoti de crimă şi păcată. Dară pen-
dută nu le-au putută câştigă ocasiune de-a aresta pe unulă şi pe altuiă dintre fruntaşii români.
Poporulă română este consciu, că rugăcinnile lui îşi au efectele dorite, pentru că dâcă acâsta nu ar fi aşa întru adevără, atunci de ce 6re re-
tru ce să vă spun? când voi sciţi prea bine din tradiţi- j f°^maţd când cadă greti bolnavi la pată plătescu une rămasă dela strămoşi, moşi, părinţi că cine a fostă nemta'ert,pf;ti liturgii pe la preoţii români? a bună
sâmă pentru aceea, căci şi Maghiarii ori câtă de adversari ar fi libertăţii poporului română, ei
şi dacă voiţi a sci mai lămurită, cetiţi Istoria edată de Densuşianu şi „Gazeta," şi dâcă cele aurite din tradiţiune cu cele cetite în Istoriă şi în diare voră afla armoniă şi locă în inimile	*1 Gine a Inchls’0? Autoritatea politică n’a putut’o închide
^ Jy	x	decâtă numai cu forţa. Trebue aşader că a închis’o autoritatea
vostre de Komânu, atunci mergendă acasă cu ■ „	* ..	.* T	. .
,	, supenoră bisenc6scă. Lucrulfl acesta nemai pomenită trebue să
totă tamilia rugaţi-vă lui DumneZeu, cit dacă Be Iămur6sca.	Rea
Nr. 41.
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
credă totuşi că rugăciunea preotului română e ascultată în ceriu; de ce însuşi Saşii cei mai cultivaţi — în suferinţele loră recurgă la preotulă gr. orientală, — din Caila şi păscălitoriulă din Cuşma?
Eată o armă tare a poporului română îndelungă răbdătoru: puterea rugăciunei lui.
Eternă s6 fie dară memoria eroilor români martiri Iloria, Cloşca, CrişanU şi Pintea şi a tuturoră cari s’au luptată împreună cu ei pentru sânta dreptate şi libertate.
rt
-----o-------
CRONICA POLITICĂ.
Bucuria lui »Ellenhek* cresce pe 4* ce merge. Odată descoperită »grosniculă* complotă — pe hâr* tiă, foia cluşiană nu-şî pâte înăbuşi vocea şi scrie mai departe în acâstă cestiune: »Aşa dară »Tribuna* şi patronii ei nu vrâu să aibă nici o solidaritate politică cu România. Plângerile şi afacerile Româniloră, cari trăescă în ţările corânei ungurescî, vrâu să le răfuiască între graniţele ţării numai cu Ungurii. Asta-i fOrte frumosă! Deşi »Tribuna* a dată, prin articulii ei, ansă la multe împutărî, trebue cu tote acestea să aprobămă atitudinea ei fată cu acestă împrejurare, căci afacerile Româniloră noştri — dacă aşa ceva esistă — suntă afaceri interne şi nu aparţină cercului stateloră streine seu elementeloră streine din afară. Acelea se potă resolva numai între graniţele nâstre prin măsurarea puteriloră politice, prin esplicărf şi prin capacitare reciprocă. Acâsta-i o con-cepţiune curată constituţională. Fârte liniştitore este prin urmare şi esplicarea »Tribunei,* ce o face cu privire la luptă, că adecă pentru lămurirea afaceriloră Românii i nici odată nu-şî voră lua refugiulă la mijloce nelegale, provocândă prin acesta intervenţiunea forţei guvernului. Asta-i adavărata noţiune a unei lupte constituţionale. A lupta pentru drepturi închipuite său reale în marginile | constituţiunii, a stabili ună programă de partidă în in-teresulă patriei, a frăţietăţii şi concordiei: la acesta are dreptă orice cetăţână ală statului; dar celă ce se aliază cu elemente streine esterne, ca prin acestea să-şî esecute şi realiseze programulă său, acela păcătuesce în contra patriei. Vedemă în adevără o schimbare cu privire la
viitărea atitudine a »Tribunei.*
*
Principele Ni chita a dată ună decretă, care supune Muntenegrulă la ună nou regimă în materiă de proprietate funciară. Nimeni de acum înainte nu va mai fi autorisată să cumpere mai multă de douăzeci ar- j penţî de pământă. 0 disposiţiune atâtă de escepţională! este motivată prin emigrarea constantă a mahomeda-j niloră, cari nu se potă resemnâ a locui într’o ţâră unde J islamismulă nu se bucură de tătă influenţa şi prerogati-' vele lui. In districtele Nicticî, Dulcinio, Antivari, Podgo-1 riţa, cedate Muntenegrului de câtră Turcia, mahomedanii j au imitată pe coreligionarii loră din Bulgaria şi Serbia: j şi-au părăsită vetrele. Din acesta a resultată că mulţi j Muntenegreni au cumpărată cu preţuri de rîsă 'proprie-j tăţî d’o întindere relativă forte mare. Se putea dar pre-! vedea că, într’ună viitoră apropiată, ^’ar fi formată înj Cernagora o clasă de mari proprietari, cari ar fi căutată1 să continue tradiţiunile de trândăviă ale foştiloră pose-t sori ai aceloră pământuri. Contra acestui rău principele j Nichita a voită să ia cuvenitele măsuri prin decretulă1 său, care mărginesce proprietatea şi împarte pământulă * în bucăţi pe câtă se pote de egale între toţi locuitorii. Dacă o asemenea măsură s’ar fi luată şi pentru Dobro-gea — scrie »V. Naţ.« — unde fapte analdge s’au petrecută şi se petrecă, ce ar fi cjisă unii din nouii mari proprietari Dobrogeni?
*
Cabinetulă Gladstone a scăpată ca prin urechile acului d’a nu fi răsturnată. In camera comuneloră, după lungi desbaterî până săra târijiu, votulă de blamă, propusă deNortdhcote a seda cabinetului, abia cu 14 voturi a eătjută, fiindă 302 pentru blamă, âr 288 contra. Victoria lui Gladstone prin urmare nu se pote nnmi nicidecum strălucită. Acâstă împrejurare îlă va face, precum se vorbesce, să-şi modifice cabinetulă. fiarele din Londra (Jică, că e probabilă chiar, ca să demisioneze cabinetulă, deorece camera Iortjiloră a primită votulă de blamă propusă de Salisbury cu mare maiori-tate; în acestă sensă scriu nu numai fiarele oposiţionale, ci şi cele liberale, ba chiar organulă cabinetului »Daily News.« Totă de aceeaşi părere este şi »Times«. Speranţa liberaliloră se racjimă pe viitorele alegeri pentru parlamentă, care voră fi peste o jumătate de ană, că adecă dâcă se va retrage acum Gladstone, resultatulă nouăloră alegeri îlă va aduce ârăşî la putere.
0 interpelaţia a d-lui V. Băbeşti.
Cu poşta din urmă amu primită textulu interpelaţiei, ce a adresat’o d. deputată Vincenţiu Babeşă ministrului de justiţia şi ministrului pre-
şedinte ca ministru de interne în şedinţa camerei deputaţiloră dela 2 Martie st. n. după însemnările steneografice ale camerei.
In numârulă de mâne vomă publica întrăgă acăstă importantă interpelaţia. Pentru astăzi ne mărgini mă a aduce la cunoscinţa cetitoriloră noştri cele două întrebări ce le-a adresată d. Babeşă ministriloră. D. Babeşă declară mai ântâiu că se alătură la interpelaţia deputatului Orbân Ba-lazs (privitdre la strămutarea juriului din Sibiiu) din motive, pe care le arată mai pe largă, şi apoi provocă şi r6gă:
1.	Pe d. ministru de justiţiă, ca atunci când va bine-voi a răspunde la interpelaţia d-lui deputată Orban Balazs, să espună înaintea onoratei camere sinceră şi pe largă tâtă starea lucrului; să presinte în traducere fidelă ar:.icululă incriminată (din procesulă ,Tribunei*) în totă cuprinsulă lui, âr nu numai unele părţi scose din elă şi greşită traduse; să citeze asemenea e-sactă şi pe largă momentele principale ale apărării în procesulă de pressă din cestiune, aşa ca on. cameră să fiă deplină orientată şi să’şî potă formă o judecată temeinică asupra stăriloră ce se pretindă că esistă şi că ceră lecuire.
2.	Pe d. ministru-preşedinte, ca ministru de interne, asemenea îlă râgă, să binevoiâscă a spune onoratei camere, dacă sub guvernulă lui de 10 ani — în care timpă d-sa a dispusă de totă puterea ţării şi, precum bine scimă, a urmărită cu încordată atenţiune mai alesă mişcările naţionalifăţiloră —, să bine - voiască a spune, dacă a descoperită vr’o conjuraţiune secretă a naţionalităţiloră în contra statului ungară, şi unde, când şi ce felă de conjuraţiunî? şi dacă a descoperită: în ce modă şi cu ce succesă s’a străduită a le nimici? dacă însă nu s’au putută constata asemeni conjuraţiunî: ore ce scopă şi ce causă să aibă aceea, că totuşi se născocescă şi se denunţă de acestea necurmată de cătră foile maghiare şi de câtră politicii maghiari încă chiar şi în camera deputaţiloră?
-----o------
SOIRILE PILEI.
Foile germane din Ardeală, multe din cele ungu-resel din Ardeală şi Ţâra ungurâscă, precum şi cele române de peste CarpaţI au luată notă despre numărulă de Sâmbătă 16 (28) Februariu ală foiei nostre. Dintre cele ungurescî, »Kolozsvâri Kozlony* a reprodusă în cadru negru inscripţiunea.
—0—
Sgomotulă despre atentatulă plănuită în contra ministrului preşedinte Tisza s’a desminţită. A fostă o farsă a unui funcţionară poliţienescă, care simţindă că se clatină în postulă său a căutată să şi-lă asigure inventândă poveşti despre atentate. »Budp. Tagbl « <Ţice, că deşi Tisza e curagiosă, totuşi două n’a simţită pămentulă sub piciâre-i
—0—
Se vorbesce, din isvoră demnă de încredere, că ministrulă instrucţiunei Trefort a dată de curândă ordi-naţiunea, ca scola reală a statului din Odorheiu să se transfereze în Braşovă chiar la tomnă.
—0—
La ordinulă comisiunei administrative a comitatului Pesta, scolele jidovescl neautorisate din comunele Uello şi Mende au tostă închise cu forţa, fiindă condamnate comunele a plăti câte 50 fl. amendă.
—0—
In suplimentulă de autografe ală (Jial ului ,Gil Blas,« pentru a 83-a aniversare a lui Victor Hogo, regele Ca-rolă I. ală României a scrisă următdrele rânduri:
Opes regum corda subditorum	CAROL.
Iar, regina Elisabeta a scrisă următârea deliciâsă cugetare:
Ce ne sont que Ies sommets altiers, couvcrts de neige, qui jettent des ftammes au soleil couchant. (Numai vârfurile mândre, acoperite de zăpadă, aruncă flăcări la sfin-ţitulă soreluP.	Carmen Sylva.
—0—
Monsignorele Ignaţiu Paoli, archiepiscopulă catolică din Bucurescî, a murită în Viena în urma unui atacă de dambla, în etate de 67 de ani.
—0—
In săptămâna trecută, (Jice »Democratulă* din Pîo-escî, o haită mare de lupi cu lupoice, fiindă în timpulă gonei loră, trecândă prin pădurea Buda din plasa Fili-pescî, acestă judeţă, au intrată chiar (Jiua în turmele de oi ce ernâză acolo, ale fraţiloră IrimieştI din Băicoiu, şi au omorîtă peste 70 dintr’ânsele, fără să mănânce seu să ia vre-una. Cânii n’au putută să-i sperie, ci numai strigătele disperate ale păstoriloră au făcută ca prada loră să se oprâscă numai la atâtă şi să fugă urmându-şî calea înainte.
—0—
In săptămâna trecută sosi în Tolfalu, lângă Alba-lulia, ună Slovacă tânără ca să’şî capete vr’ună serviciu.
Dâr fiindcă nu avea actulă de legitimare, fu trimisă cu gendarmî la Prissaka. Aci se duse la ună ţărână, unde i se dase cuartiră, dâr nefiind acasă, Slovaculă se culcă la uşa staulului. Sosindă ţăranulă acasă, deşteptă pe sârmanulă omă, îlă duse în casă şi cu ajutorulă lucră-toriloră săi, îlă arse şi’lă tortură cu ună feră arsă, pănă ce nenorocitulă Slovacă ’şî dete sufletulă, âr cadavrulfi ui fu ruptă de acei miserabill în două părţi. Făptuitorii suntă dat.1 pe mâna justiţiei.
—0—
Concerta filarmonica. Vrendă a împlini o dorinţă esprimată din mai mai multe părţi, societatea filarmonică a decisă a arangiâ ună concertă în luna lui Martie curentă (17 Martie st. n.) şi se potă prenumerâ de acum pentru acestă concertă locuri numerotate (â 1 fl. şi â 60 cr.) în librăria domnului Zeidner, în târgulă grâului.
Prigonirea limbei române şi preoţii noştri.
Din părţile Someşului UngureanH, 25 Faură 1885.
Domnule Redactoră! In timpulă mai recentă, părţile Ungurene, dâr mai alesă comuna Satumarelui încă au devenită a fi cunoscute în publicitate, pentru lucrurile înscenate de cătră fraţii noştri Maghiari, ca tote ţinuturile locuite de viţa lui Traiană.
Faptele săvârşite în presinte se pară a fi, numai exordiulă celoră ce au să urmeze. Certele de mai înainte se păreau a avâ o colore privată, pre când cele mai nouă îmbracă vestminte oflciâse. Pâte voră fi unii cari voră cugeta şi obiecţiona, cum de asemeni certe se făurescă de cătră cei chemaţi a servi dreptăţei? Acelora le răspundemă, da, durere în acestă stată, ce se laudă a fi liberală, tâte suntă ertate şi cu putinţă. Da la tâte poporele? Ba numai la patrioţii buni de viţa lui Arpad.
Cetâscă ori şi cine organulă oficiosă ală comitatului Satumarelui »Szatmâr-megyei Kozlony* şi va aflâ că acelă organă, care sa susţine în mare parte din sudârea cruntă a comuneloră românesc!, e impusă prin oficianţii comitatensî cu forţa comuneloră române. Acestă organă poreclită oficiosă a degenerată, aşa încâtă astăzi este periculosă, fiindcă turbură pacea şi tinde spre îmul-ţirea certeloră, mai alesă prin articlii de fondă eşiţî în filele acestea, despre cari credă că o până desteră se va ocupa mai pre largă. Acestă organă voiesce a fa-natisa pre totă IVIaghiarulu, uitândă că şi aşa au prea multă fanatismă, de care pătimescă ca de nesce friguri; apoi rabiaţii, în turburarea loră, ne timbrâză cu multe epitete, între altele spre onârea ndstră ne	daco-
români ultraistî. Acestă organă atacă totă ce este română, încâtă nici Gonsistoriulă şcolară Gherlană nu pote rămâne ne atacată şi judecată de dânsulă.
Mai alesă se trudesce acea foiă a reprobă şi a judeca cu tâtă furia ca nepatriotică pe D. Canonică Stef. Bilţfi prin persâna căruia Consistor. scol. a esmisă două cerculare cătră toţi preoţii diecesanî, prin care circulare au fostă admoniaţî învăţătorii de-a nu abu-sâ de bunăvoinţă superioriloră loră naturali şi legitimi.
Eată importantele circulare din cestiune:
Nr. 7062.
41. Circulariu cătră clerulu din întrega diecesă.
Reverendissimilora în Christosa fraţi vicari foranei, archi-
diaconi. Multa onoraţilora protopopi şi preoţi!
Dorindă acestă consistoriu, ca în scolele nâstre poporale să se păstreze nealterată caracterulă religiosă ală instrucţiunei punându-se o deosebită grije pe aceea, ca tinerimea şcolară să capete creseere religiosă morală, spre acestă scopă e de lipsă, ca între organele bisericesc!, cărora este încredinţată supraveghiarea seoleloră, şi între învăţători să se păstreze cuscumpătate legătura aceea, care se recere la oricare instituţiune bine disciplinată, din care urmâză că învăţătorii avândă înaintea ochiloră chemarea de învăţători confesionali t<5tă activitatea loră se fie astfelă dirâsă, ca de-o parte să se ajungă scopulă instrucţiunei relîgiose morale, de altă parte să nu se atingă şi slăbâscă legătura strînsă, ce o poftesce relaţiunea dânşi-loră faţă cu organele bisericesc! şcolare, ca imediata loră superiositate; şi încâtă a venită la cunoscinţa acestui consistoriu, că ţinuta unoră in-veţătorl nu corăspunde scopului acestuia, abătându-se dela legătura Intonată mai susă faţă cu superiorii săi bisericescl şi şcolari şi ignorândă starea loră de învăţători confesionali, lucrâză numai de capulă loră în altă direcţiune, nu care se prescrie de confesionalitatea sco-leloră nostre şi în direcţiunea acâsta conducândă şi instrucţiunea tinerimei.
Dreptă aceea, se concrede frăţieloră vostre a reflecta pe învăţătorii dela scolele nostre poporale, ca să fiă cu supunerea cuvenită faţă cu autorităţile bisericescl şi şcolare, năsuindu-se a’şî împlini cu esactitate datorinţa şi chemarea, ca învăţători confesionali, nefâcândă de sine nimica, ce atinge scola şi învăţământulă — fără sci-rea şi învoirea superioriloră săi confesionali şi nici la ună casă se nu lucreze conţi a intereseloră seoleloră nostre confesionale, observândă strînsă ordinaţiunile diece-sane şi disposiţiunile legei şcolare.
Comunicândă acâsta ordinaţiune cu învăţătorii pe lângă reversală susternândă aici şi îndatorindu-i a-o induce în protocolulă scolei.
Nr. 41.
GAZETA TRANSILVANIEI
1885
Din şedinţa consistoriului scolasticii ţinută în Gherla la 17 Decemvre 1884.
Nr. 7079. Venindti la cunoscinţa acestui consis-toriu că unii învăţători nu observâză plănuia de învăţământa trămisă de aici pentru scâlele n6stre confesionale din acâstă diecesă, fără unortt obiecte de învăţământa le dau preferinţă folosinda pentru acelea timp a mai multa decâta cum se prevede în plana şi acesta o faca numai de capulfl lora prin ce de sine se înţelege, că se neglegti celelalte obiecte şi aşa nu se pote ajunge resultatuia la care ţîntesee acela plana.
Drepta aceea se concrede Frăţielora Vostre a reflectă pe învăţători în privinţa acăsta, îndrumându-i a se ţine stricta de plănuia data de aci pentru scoiele nostre poporale nefâcănda nici o abatere dela acela şi gr ij ind a atâta protopopii câta şi inspectorii tractualî câtă şi preoţii, ca directori şcolari, ca plănuia să se observeze cu t6tă acurăteţa. Comunicânda acăsta ordinaţiune cu învăţătorii pe lângă reversaia sus-ternândQ aici şi îndatorându-i a-o induce în protocoluia scălei.
Din şedinţa consistoriului scolastica ţinută în Gherla la 17 Decemvre 1884.
Ştefană Bilţiu, m. p.;
Vicariu gen. episcopescfl.
Causa adevărată a mâniei neeumpătate din partea Maghiarilora se p6te afla uşora: este resistenţa de care şi-au lovita fruntea, — în acela momenta — când le-ama respinsa dragostea cu care vreau a ne chinui, atunci când n’ama primita a trece în triumftt în sînuia lora, pentru care distingere frăţăscă nu doresca ei mai mare recompensă — după <Jisa lora — decâta ca noi să ab<|icema de dulcea nostră limbă strămoşăseă.
Ei ne voiesca binele, se miră cum nu-i inţelegemâ. Fi, adecă conlocuitorii noştri cei iubitori de Români, se află în acea mângăitâre credinţă, că noi Românii sătmăreni, naţionalminte suntema morţi, dăcă nu tocmai morţi, atunci aprâpe de grâpă. Bieţii ce greu s’au înşelata!
AstătJI tota mai bine văda zeloşii cu cine au a face, fiinda că la premiile anunţate pre 1885 de societatea ,părintâscă?!* — ,Szâehânyi* după cum spună foile lora numai 10 învăţători ar fi recursă din 153. Acăstă societate »iubitâre« de Români voesce a da bani, cărţi, tabele şi t6te cele de lipsă, pentru de a uşura terenula la învăţarea »limbei statului;* şi apoi ce poftesca ei pentru atâtea binefaceri? Nu multa!!! numai să primima limba lora, lăpădânda a nos-trft!!!
Insă fie aşa că numai 10 învăţători au ceruta premii; rămâne întrebarea cum de s’au aflata şi atâţia? Eu firma credd, că păstorii sufletesc! n’au ,fosta la culmea misiunei lora, şi aşa bieţii de învăţători în lipsă de înformaţium lucră de capula lora; după părerea mea individuală din judecata adusă asupra învăţătorilora cu t.ota dreptuia merită şi preoţii locali o dosă câta de bună, — despre aceea putema <}ice că sunt a asemenea simbria-şului din sânta scriptură, despre care se (Jice: »Păsto-riulO cela buna sufletuia şi-la pune pentru oi. Eară simbriaşuia şi care nu este păstora, vede lupuia veninda şi lasă oile — şi lupula le răpesce pe ele.*
Eată cum stăma. Se aduca dovetjî spre a argumentă cele cjise. Mulţi dintre d-nii preoţi nu cetesca nici una românesca şi aşa în lipsă de înformaţiune fără busolă plutesca cu inimicii nemului nostru, lucrânda alăturea cu ei, înţelega pe acei preoţi din ale cărora comune învăţătorii şi acum încă au ceruta arginţi pentru vânzarea sângelui.
(Va urmă.)
mentula organica din 1830 scâse de o dată din întunecime testamentula bătrânului filantropa. Multa s’au frământata cum să facă folosit ore ereditatea şi să aducă la îndeplinire testamentula lui Filaret şi făcutu-s’au proiecte peste proiecte, cari însă au rămasa t<5tc neaplicate până la 1860.
In acesta timpa generaluia Davila, inspectora generala ala serviciului sanitara aia armatei, a luata pe sine sarcina de a îndeplini dorinţa bunului bătrâna Filaret. ContândO nu numai pe guverna, dar mai alesa pe opi-niunea publică şi inima bună a damelora române, ela )uâ la sine, în casa sa propriă, patrudecî de fetiţe orfane, în gândula că ţâra va fl mişcată văijânda că una simplu particulara face din modestele sale mijloce ceea ce de multa era datora să facă Stat,ulu din bogăţiile nemăsurate rămase după mitropolituia Filaret. La 1862, principesa Elena Cuza declara în o epistolă adresată preşedintelui Consiliului de miniştri, d. N. Creţulescd, că dânsa deschide o listă, în fruntea căreia singură a înscrisa 1000 galbeni, cu scopuia de a zidi clădirile de lipsă la lucrarea ce a luat’o însăşi sub patronatuia său.
In scurta timpa fu acoperită lista de subseripţiuni; bogaţi, săraci se întrecâu a concurge la acestă operă de caritate. Se adună o sumă îndesi ulătâre pentru ridicarea eelora două aripi ale orfelinatului. Cam la vr’o 150 copile fură primite făcându-li-se cursa de patru clase primare. Prima directore fu d-na Ana Davila (născută Ra-coviţâ). Dintre învăţăcele, acelea cari nu arătau închinare spre studii seriose fură aşezate (dar numai după sfărşirea claselora primare) sub îngrijirea unei persone speciale, formânda atelierultt, unde avâu să înveţe a cose, a broda, a croi, a lucra haine, etc.
Acesta stata de lucruri a ţinuta pănă la 1865. In
duca în târga cu câte o istitutâre, ţină comptabilitatea, primesca pânea şi carnea şi se îngrijescD de compturile tuturora furnisoriloru. Ele îngrijesca de preparaţiunea mâncărei lora şi de împărţirea lora şi se deprindă în tâte afacerile lucrătOre.
Directârea trebue să controleze ceia puţin în câte 5 (jile o dată lucrările comitetului de cinci şi mai alesa comptabilitatea.
Despre asiluia Elena Domna, d. Spiru C. Hareta (Jice în raportula său generala asupra învăţământului, următârele :
Asiluia Elena Domna încă nu este prevăijuta în lege; cu tote acestea este cea mai bună scolă de fete ce avema în ţară, o adevărată scâlă modela. In speciala cele şâse clase normale formâză eleve escelente, cari poseda tote consciinţele ce se predau în scoiele secundare de fete; pe lângă acesta faca studii pedagogice minunate, însoţite de practică în scola de copile mici, cari se află chiar în instituta, ceea ce nu se vede în nici una din scoiele centrale de fete, deşi pârtă numele oficiala de Institute pedagogice de fete. Elevele eşite din clasele normale dau probă, de ceea ce sciu a face, în clasele primare din Asilâ, unde profeseză chiar ele, şi cari sunttt apr6pe singurele clase primare de fete, ce cu-nosca, în care se aplică metoda intuitivă.
(Scola romană.)	V. P.
SOIRI TELEGRAFICE.
Pesta, 4 Mantie. — La îmormentarea deputatului Eber a luată parte o imposantă mulţime de âmeni, mai mulţi miniştri, ministru-pre-şedinte, mai departe corniţele Saşiloru Brenner-
acesta ana Eforia spitalelorfi cerb să trâcă orfelina tuia j berg, judele curialu Conrad,^ deputatul ă Bausz-sub direcţiunea sa şi principele Alexandru I6na I a îm-1nern ca representanţl ai comitatului Sibiiu, res-
plinita acâstă cerere prin una decreta Domnescd. S’a data totd’odată voiă Eforiei să înmulţâscă număruia orfe-linelora şi să adaoge şi cursuri de musică şi limbi vii.
Dar evenimentele politice din 1866 făcură să se clatine existenţa Asilului abia născătord. Princesa Elena părăsinda ţâra îşi lăsă lucrarea neîndeplinită. Regele Caroia, pe atunci încă principe, sosesce, aude despre e-sistenţa Asilului, se interesâză, dar nu ârtă să i se schimbe numele. Patru ani mai târcjiu ela luă de soţiă pe prin-
pective aceşti doi din urmă ca representanţl ai alegătorilor^ saşi din Sebeşfl.
Tiiniw6ra, 4 Martie. — La postulă de primară s’a candidată locţiitorulă de pănă acum Carol Telbisz.
-----o-------
DIVERSE.
0 dramă într’o pădure. — Cetimd în * Voinţa Naţională:* Iată o dramă din cele mai stranii şi din cele cipesa Elisabeta de Wied, femeiâ de inimă, mărâţă şi cu S mai îngrozitâre care s’au putută vedea, şi care a costată simţiminte nobile. Ea din parte’i făcu o listă nouă, sub- j viaţa a 5 persâne. Scena se petrece lângă târguşorulă scriind a însasî 12,000 franci, şi cu suma adunată lăsă Olchauka, guvernamentaluia de Kursk (Rusia). Pădura-
să se ridice capela ce portă numele ei, de care fu vorba mai susă, şi întrâga clădire grandiosă ce lâgă cele două aripi lăsate de predecesori. La 1874 fu terminata în-trega Asiluia Elena Dâmna, în formă cum îla vedema âstătjl.
Dela sosirea sa în ţâră, regina Elisabeta s’a îngrijită să dea orfelinelora o crescere mai completă: Cătră ceje 4 clase primare se mai adaose 6 clase superiore
11
Asiinlfl Elena D6mna.
Gând sosescl cu trenula la BucurescI, câteva minute înainte de a întră în gară, observi în apropierea călei ferate rădicându-se, în mijlocula unei desimi de arbori ce acoperă o colină, turnula (în stila renaissance) a capelei Elisaveta, âr din josa clopotniţele veehei mănăstiri de CotrocenI, transformată astăzi în paiaţa regala de vară. .Acâstă capela ce domină peste întrâga capitală, de unde prin urmare avema cea mai frumâsâ privelisce peste BucurescI, face parte din orfelinatuia Elena Domna şi-la complectâză atâta din punctula de vedere ala esteticei, câta şi cu privire la utilitate.
Mulfl se vor8 întrebă: ce este Asiluia Elena Domna?*
Voma arată pe scurta origina, deosebitele fase prin cari a trecuta şi starea lui actuală.
La 1792 a murită în BucurescI una bătrâna venerabila, mitropolituia Filaret, bârbata neostenita în binefaceri, darnica, forte bogata. Prin testamenta ela lăsă guvernului nemăsuratele sale averi, în pământuri şi în bani şi încă câteva locuri şi case aşecjate în capitală, cu scopa ca din acelea să se redice scoli unde să înveţe orfeline şi băieţi găsiţi. Din nenorocire, testamentula său rămase literă mortă. Statuia a primita averile, dar le-a folosita cu toluia spre alte scopuri.
Fanarioţii şi răsbâiele din primuia sferta ala aees-i vâca absorbiseră mai tâte acele averi, când regula-
ruia dela Olchauka, care locuia cu soţia şi doi copii pe marginea pădurei, întâtni, sunta câteva <|ile, pe una ţărâna, aprope înţepenită de frigă, care îi cerb să-i arete în apropiere vre-o locuinţă, unde ar putâ să se încăl-cjâscă, Păduraruia, orna fârte buna, îi arată propria sa locuinţă aşezată în apropiere. Necunoscutuia se îndreptă spre ea; după ce a băuta şi a mâncata bine, ela se adresă cu furiă la femeia pădurarului, cerându-i bani.
sân normale, în cari studiele nu se deosibescd din cele Nenorocita, vâdlânda cu cine are a face, se înspăimântă; din licee decâta prin lipsa limbilora latină şi grâcă în-jea găsi una pretexta pentru a eşi din odaiă, şi lăsânda locuite la orfelinata cu francesă şi germană ca cursuri,pe cei doui copii singuri cu ţăranuia se sui în poda obligătâre. Partea scienţifică, departe de a fi negligeată! şi apoi pe acoperişulfi casei, cu speranţă ca să vâdă tre-cum se întâmplă de comuna la pensionatele de copile, t cânda cineva pe şoşea pentru a-lil chema în ajutora, a fosta augmentată şi complectată pote mai bine ca la j Doi funcţionari din comuna Olchauka treceu tocmai a-licee. Nu e der mirare că la esposiţiunea universală din,tunel. Prin strigătele şi gesturile sale, femeia isbuti să Viena la 1873 Asiluia Elena Dâmna, preferită de juriu atragă atenţiunea lorâ; unuia din ei pătrunse îndată în tuturora celorlalte instituţiunî, a câştigată diploma de o- j casă pentru a întreba de causa acestora strigăte de spaimă,
nâre, aceeaşi diplomă au câştigat’o şi la exposiţiunea română »Concordia* la 1880, âr în 1882 la Sibiiu a câştigată tâte premiele mari ale exposiţiunei.
Asiluia, afară de cursulu de musică care a dovedita cele mai bune resuitate, între altele prin coruia său, care fără îndoială este cela mai buna din BucurescI, posede una laboratoriu de chimiă, una cabineta de fisică, colec-ţiunî de istoria naturală, o bibliotecă bogllă (fundată de domna Ana Davila), o scolă de desemna, de aequarele şi pictură în oleu, de xilografiă, apoi o scâlă normală pedagogică, din care esa în flecare ana institutâre, răspândite prin întrâga ţâră, pănă acum în număra de 200. Asiluia are astăzi peste 400 eleve între cari mai multe din Transilvania şi Bănată.
Pe lângă cursurile ordinare, ţinute tâte de profesori distinşi, se mai ţină şi cursuri suplimentare de profesorii dela Universitatea din BucurescI, d. Spiru Haret, Grig. Tocilescu, Em. Davida. Ce se ţine de instalaţiunea internă a Asilului Elena Domna, acâsta e una din cele mai solide; afară de materialulu şcolarO, de care s’a vorbita mai susa, are o distribuţiune de apă excelentă, o sală de băi şi bucătării cu vapori, cari ar putea servi de modela pentru familii.
Interesantă este administraţiunea internă a Asilului; ea se face de una consiliu de profesâre în frunte cu di-rectârea. Afară de acesta consiliu mai esistă şi una co-miteta de menagiu, alcătuita din câte 5 fete din clasele mai înalte. Acestu comiteta, instituita de prima di-rectâre a asilului, d-na Ana Davila, primesce paralele pentru nutrimânta (68 de bani pentru fiecare elevă).	Elevele din comitetulO de cine se
dar abia trecu pragul a locuinţei şi o lovitură de cuţita îla pătrunse în inimă. Ela fuse lovita de necunoscutuia care era deja de trei ori asasina, căci ela gâtuise pe cei doi copii în lipsa mumei lora. Drama însă nu trebui să se termine. După o jumătate de oră de aşteptare, ala doilea funcţionara, care rămăsese pe şosea, începu să se îngrijască de tovarăşuia său care nu mai venea. Intrânda la rândulQ său în casă ela vă<Ju cada-vrula tovarăşului său întinsa pe pământa. Dar abia îşi venise în simţire şi fu apucata la rânduia său de asasin Acesta, ascunsa după uşă, lovi pe nouia venita cu una cuţita în falcă; din fericire, rana nu fu mortală. Funcţionarul se aruncă asupra asasinului şi după o luptă înfricoşată, ela isbuti să ’i dea o lovitură de sabiă care făcfl o tăeturâ largă în gâtula miserabilului. Aici, acâstă afacere ajunge culmea tragediei. Păduraruia întră deodată la eld. Se tmpedecă de cadavrele copiilord săi. Ela vede, luplândn-se corpa la corpa duoi âmenî, dintre cari unuia, rănita la gâta, este ţăranuia pe care ’l a întâlnită şi care ’i datoresce ospitalitatea, iar celalalt a una funcţionara pe care nu’la cunâsce. Nici o îndoială că asasiunuia copiilord săi este acelu funcţionara care pare a avea superioritatea în luptă. Păduraruia, rătăcita prin acâstă închipuire, apucă puşca, ţîntesee pre funcţionara şi ’ia ucide, pe când adevăratuld asasind, rănita teribila, ’şl dă cea din urmă suflare. Cu greu s’ar crede ca o astfeia de istoriă să fie adevărată. Dâr chiar aparenţa exageraţiunei o face să fiă adevărată. Ceia mai îndrăsneţa romancieru nu ar fi inventata acâsta.
Editorfl: Iacobă Mureşianu.
Redactorfl responsabila: Dr, Aurelti Mureşiu>n
Nr. 41.
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
Oursulu la bursa de Viena
din 3 Martie st. n. 1885.
Rentă de aură 4°/0 . . . 99.25 Rentă de hârtiă 5°/0 • • 94.30 Imprumutulă căilorQ ferate
ungare................147.50
Amortisarea datoriei căi-lorfl ferate de ostQ ung.
(1-ma emisiune) . . . 99.25 Amortisarea datoriei căi-lord ferate de ostii ung.
(2-a emisiune) .... 122.— Amortisarea datoriei căi-loră ferate de ostii ung.
(3-a emisiune) .... 109.60 Bonuri rurale ungare . . 103. — Bonuri cu cl. de sortare 1C2.50 Bonuri rurale Banat-Ti-
mişti.................102.50
Bonuri cu cl. de sortarel02.50 Bonuri rurale transilvane 102.40
Bonuri croato-slavone . . 103,— Despăgubire p. dijma de
vină ung...............—-
Imprumutulă cu premiu
ung....................119. -
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 119.25 Renta de hârtiă austriacă 83.85 Renta de arg. austr. . . 84.20 Renta de aură austr. . . 108 30 Losurile din 1860	. . . 139 —
Acţiunile băncel austro-
ungare................. 866 —
Act. băncel de credită ung. 315.50 Act. băncel de credită austr. 307. — Argintulă —. — GalbinI împărătesei .....	5.80
Napoleon-d’orI............9.79V3
Mărci 100 împ. germ. . . 60.40 Londra 10 Livres sterlirige 124.10 i
Bursa de BucurescI.
Cota oficială dela 18 Februariu st. v. 1884.
Cump.
vând.
Renta română (5°0).	...	92
Renta rom. amort. (5%)	.	.	943/4
» convert. (6%)	•	•	911/*
împr. oraş. Buc. (20 fr.)	.	.	32
Credit	fonc.	rural (70/0)	.	.	101
»	„	»	(5%)	•	•	87
*	*	urban (7°/o)	•	•	97
>	•	>	(6%)	.	.	89
*	,	*	(5°/0)	•	.	85V*
Banca naţională a României 1210 Ac. de asig.	Dacia-Rom.	.	.	290
«	»	»	Naţională	.	.	240
Aură ......................... 1 OV4°/0
Bancnote austriace contra aură	—
Cursulu pieţei Braşovă
din 4 Martie st. d. 1885.
Bancnote românesc! .... Cump. 8.96 Vend.
Argint, românesc . . . Napoleon-d’orî . . . .
Lire turcescî ..........
Imperiali...............
Galbeni.................
Scrisurile fonc. »Albina « Ruble Rusesc! .... Discontulă	»
8.98
»	8 80	»	8.85
»	9.78	»	9.80
*	11.—	*	11.04
*	10.—	»	10.02
*	5.70	»	5.76
»	100.50	*	101.—
»	128.—	,	129.—
7—10 % pe ană.
Numere singuratice din „Gazeta Transilvanieiw se pottl cumpăra în tutungeria lui I- Gross.

înştiinţare.
Subscrisulă are onărea a face cunoscută on. publică că a deschisă
aici ună
C U R S U
spre învăţarea desemnului de eroielă şi a croitului pentru, liaine cLe dame
instruândă după celă mai nou metodă parisiană şi academică.
Elevii se instrueză după ună metodă uşoră astfelă, încâtă înşişi potă luă măsură şi croi cu garanţiă şi asigurare în timpulă câtă ţine cur-sulă de instruire. In acelaşi vimpă se instrueză şi în lucrări practice. Atestate numerose se potă presenta. Fetele sărace primescă instrucţiă gratuită. Subscrisulă recomandându-se cu totă adinsuld publicului p, t., se rogă de cercetare câtă mai viuă. înscrierea eleviloră se pote face dela 8—12 a. m. şi dela 1—7 p. m.
I.oouinţa mea se află in strada Căldărariloră, casa Ini Montaldo Nr. 488, scara I, etagiulă I, uşa Nr. 3.
’	Cu totă stima
J. Graf, iustructoră de croitu.
Iulia,
MulţămitA generală, din Viena, Peşta, Pojună, Aradă, Alba-Sibiiu.
Adeverimă că amb îmtetatb dela d-ld J. Graf în timpii de 6 sfiptfimânl completă desemnulb de croită pentru haine femeescî şi compunerea lorii. Drepţii aceea ne simţimâ atinse în modă plăcuţii de a exprima dlui I. GRAF mulţumită nostră pentru ostenela şi diligenţa sa şi de a-lb pute recomanda pretutindenea cu privire la cunos-cinţele sale speciale şi Ia metodulb seu uşorii de cuprinşii.
Alba-Iulia, în Iulie 1884.
P6pp Gyorgyne, Ince Sândorrie, Emilia Nicola, Irene Frolieh, Ana Siebert, Ida Low, Hermina Mendl, Irena Halasz. Şi tote elevele.
Diplomă de argintă dela esposiţiunea economică din 1884 a comitatului Torontală.
Medalia de argintă dela esposiţiunea intern, pharmac. Viena 1883. Medalia de bronză dela esposiţiunea din Triesiă 1882.
Diploma de recuuoseere dela esposiţiunea din Graz 1880._
ISV0RULU
ST AGNES
______________________________dela MO HA
Conţine cea mai însemnată cantitate de acidă carbolicu dintre tote
Apele minerale ale Ungariei
face escelente servicii la b6le calarrhalice ale organeloră de mistuire şi ale udului. In genere acăstă apă merită a se lua cu deosebire în consi-deraţiune la t<5te acele băle, la care trebue a ajuta organele şi a promovâ funcţionarea sistemului nervosă.
Cu vinfi beută, se bucură acesta de o popularitate mare.
Depositulu principală Ţ	Liferantă alu Curţii
singură numai la: »	A * reg. ung.în Budapesta.
Asemenea se află la t6te farmaciile, băcănii, hoteluri şi resfauraţiunl.
S’au espediatîl în anul u 1884
1,500.000 butelii.

Teiuşă-Aradă-Budapesta				Budapesta-Aradă-Teluşă.		
	Trenă de	Trenă	Trenă		Trenă de	Trenă
	persone	omnibus	omnibus		persone	omnibus
Teiuşik	2.39	9.50	8.20	Viena	8.25	8.35
Alba-Iulia	3.40	10.42	9.10	Budapesta	8.00	6.56
Vinţulă de josfi	4.04	11.09		Szolnok	11.14	12.28
Şibotă	4.35	11.43			3.35	5.30
Orăştia	5.02	12.13		ii.rouu	4.00	6.20
Simeria (Piski)	5.44	1.22		Glogovaţă	4.16	6.39
Deva	6.05	1.48		Gyorok	4.47	7.19
Branicîca	6.34	2.21		Paulişă	5.02	7.39
Ilia	7.01	2.54		Radna-Lipova	5.25	8.11
Gurasada	7.15	3.09		Conopă	5.57	8.49
Zam	7.49	3.48		Berzova	6.18	9.18
Soborşin	8.32	4.37		Soborşin	7.11	10.27
Bărzova	9.19	5.30		I Zam	7.48	11.18
Conopă	9.40	5.58		j Gurasada	8.22	11.57
Radna-Lipova	10.16	6.38	ă.24	Ilia	8.40	12.27
Paulişă	10.32	6.56	8.41	Branicîca	9.02	12.57
Gyorok	10.48	7.15	9.01	Deva	9.32	1.45
Glogovaţă	11.17	7.48	9.30	Simeria (Piski)	10.12	2.58
(	12.32	8.05	9.45	Orăştiă	10.47	3.46
Aradtt J	12.00	8.45	6.10	Şibotă	11.14	4.20
Szolnok	4.00	2.10	7.27	Vinţulă de josă	11.46	5.06
Budapesta	7.44	6.40	—	Alba-Iulia	12.21	6.15
Viena	6.20	—	—	Teiuşft	12.53	7.00
Aradft-Timiş6ra				Simeria (Piski) Petroşenl		
	Trenă	Trenă de			Trenă	
	omnibus	persone			omnibus	
Arad îl	6.00	12.30		Simeria	3.08	
Aradulă nou	6.26	12.54		Streiu	3.45	
Nămeth-Sâgh	6.51	1.19		Haţegă	4.33	
Vinga	7.28	1,50		Pui	5.19	
Orczifalva	7.49	2.12		Crivadia	6.05	
Merczifalva	8.09	2.30		Baniţa	6.43	
Timişdra	8.58	3.15		P etroşeni	7.00	
Tlmişdra-Aradft				Petroşenl—Simeria (Piski)		
	Trenă de	Trenă			Trenă	
	persone	omnibus			omnibus	
Timişdra	12.25	5.00		Petroşenl	8.56	
Merczifalva	1.16	5.56		Baniţa	9.37	
Orczifalva	1.34	6.16		Crivadia	10.09	
Vinga	2.04	6.50		Pui	10.48	
Nămeth-Sâgh	2.25	7.11		Haţegă	11.26	
Aradulă nou	2.54	7.44		Streiu	12.06	
Arad A	3.10	8.00		Simeria	12.37	
Mersuln trenurilora
pe linia Brodealii-Budapesta şi pe linia Tofuşft-Aradal-Budapesta a câlei ferate orientale de statft reg. ung.
l*redealtt-Budapesta
BucurescI
Fredealu
Timişb
Braşov&
Feldiora Apatia Agostonfalva Homorodft Haşfaleu Sighişora Elisabetopole Mediaştt Copsa mică Micăsasa Blaştu Crăciunelb Teiuşfi Aiudb Vinţulfl de susQ Uiora Cncerdea Gliirisâ Apahida
Cluşiu	|
Nedeşdu
GhirbSu
Aghirişb
Stana
Huiedină
Ciucia
Bucia
Bratca
R6v
Mezo-Telegd
Fugyi-Văsârhely
Vârad-Velinţe
Trenă
accelerat
7.15 1.09 1.33 2.06
2.16 2.44 3.03 3.18
3.51
4.51 5.11 5.39
Oradia-mare
P. Ladâny
Szolnok
Buda-pesta
Viena
6.00
6.29
7.02
7.38
7.55
8.24
8.48
10.08
10.18
11.33
12.06
12.25
1.11
1.49
1.54
3.14
5.10
7.30
2.00
Budapesta—Predealtt
Trenu de persone	Trenă omnibus	Trenil de persone		Trenă de persone	Trenă omnibus	Trenă ; Trenă accelerat j omnibus	
—	—	—	Viena	8.25	8.35	1 3.30| 8.00	
—	—	3.5C	Budapesta	8.00	6.55	9.45	2.47
—	—	10.15	Szolnok	11.24	10.55	12.1S	6.36
	—	10.5C	P. Ladâny	2.01	2.04	1.59	10.09
6.3C	5.4E		Oradea mare	4.11	5.13	3.2C	
7.09	6.2fc			4.21	9.37	3.25	
7.41	7.07		Vârad-Velencze	4.29	9.45	—	
8.09	7.42		Fugyi-Vâsârhely	4.40	9.59			
8.53	8.51		Mezo-Telegd	5.02	10.28	3.56	
10.18	10.52		Rev	5.46	11.41	4.31	
10.55	11.56		Bratca	6.09	12.15	—	
11.36	12.43		Bucia	6.28	12.48	—	
12.11	1.23		Ciucia	6.52	1.48	5.28	
12.35	2.07		Huiedin	7.32	3.21	6.01	
12.54	2.27		Stana	7.51	3.54	—	
1.29	3.06		Aghiriş	8.12	4.34	—	
1.45	3.22		Ghirb&u	8.24	4.52	—	
2.26	4.15		Nedeşdu	8.38	5.11	—	
2.48	4.44			8.57	5.40	7.08	
3.12	5.10			9.23	6.00	7.18	
3.19	5.19		Apahida	9.50	6.29	—	
3.36	5.47		Ghiriş	11.15	8.14	8.29	
4.10	6.88		Cncerdea	12.04	9.49	8(53	
5.39	8.51		Uiora	12.12	9.58	—	
5*59	9.18		Vinţulă de susC	12.19	10.07	—	
6.28	8.00		Aiudtf	12.45	10.42	9.17	
6.54	8.34		Teiuşă	1.15	11.32	9.40	
7.10	8.59		Crăciunelă	1.44	12.03	—	
7.25	9.35		Blaşă	2.00	12.24	10.12	
7.49	10.16		Micăsasa	2.34	12.43	—	
8.11	11.04		Copşa mică	2.52	1.22	10.45	
8.52	12.17		Medi&şâ	3.27	2.24	11.07	
9.11	12.47		Elisabetopole	4.01	3.0t	11.29	
9.29	1,21		Sigişora	4.50	4.17	12.15	
9.52	2.05		Haşfaleu	5.08	4.51	12.30	
10.27	3.08		Homorod	6.47	7.07	1.32	
10.46	3.39		Agostonfalva	7.36	8.10	2.04	
10.56	3.55		Apatia	8.09	8.46	2.24	
11.04	4.06		Feldiora	8.41	9.20	2.44	
11.14	7.30		« v (	9.20	10.15	3.15	
1.47	11.05		Braşovă >	—	6.00	3.25	
4.40	2.37		Timişă	—	6.57	4.03	
7.44	6.40		Prede&lu	—	7.32	4.28	
6.20	2.00		BucurescI		-	10.25	
Nota: Orele de nopte suntfi cele dintre liniile grose.
Tipografi» ALEXI, Braşovfi.