BEDACŢIUNEA ŞI ADMIJilSTBAţlUSEA t BRAŞOVfi, piaţa mare Nr. 22. ,GAZETA" IESE ÎN FIECARE DI. Pe u n 0 and 12 fior., pe ş§se luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. Rom&nia şi străinătate: Pe and 36 fr., pe ş6se luni 18 fr., pe trei luni 9 franci. ANULU XLVIII. S£ PRENUMERĂ: la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ANUNCIURILE: 0 seriă garmondd 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare SorltorT nsfranoate nu te prlmesofl. — Manuscripte nu se retr&mltfi. NB' 40 Mercurî, 20 Februariu (4 Martie) 1885. Braşovft, 19 Febr. (3 Martie) 1885. Maghiarii din Ardălu sunt în „mare pe-ricul£i.“ „Pănă când se mai răsufle ei aeru roinânescil şi sâsescă în acăstă ţără?“ Astfelu se întvăbă „Magyar Polgar“, una din foile cluşiene ce se hrănescă din fondulu reptileloru. Mai mare indignare n’a manifestaţii nic! Cicero când a stată faţă cu Catilina. Aerulu din Transilvania trebue să devie un-gurescă cu orice preţu! Pentru acestă scopil se va face o mare adunare de Unguri şovinişti la Cluşiu în 15 Marte viitor u. In ajunulu acestei „epocalew întruniri şovi-nişte se făcu uneltirile' cele mai miserabile de propagandă pentru acea ideă scrîntită. Neruşinarea teroriştilor^ şovinişti merge până a cere dela Români şi Saşi ca să contribue şi ei la infectarea aerului în ţără. Românii şi Saşii din comitatulă Bistriţă-Nă-săudă au dată în faţa acestoră uneltiri ună energică şi bărbătescă răspunsă, pe care îlă cunoscă cetitorii noştri. Eată ce scrie în privinţa acesta organulă partidei naţionale a Saşiloră vSieb. d. Tageblattu dela 28 Fabruariu: sub titlulă: „lupulă şi mie-lulă“ : „Ţi se rupe inima, când ve(Ţ ce grimase facă foile din Cluşiu din ca tisa răspunsului ce Ta dată adunarea comitatului Bistriţa-Năsăudu la apelulă, ce i l’a adresată reuniunea de magliia-risare din Cluşiu. S’ar pâre că concetăţenii noştri maghiari ară fi cumplită persecutaţi în acestă. ţără. Intr’o f6iă din Cluşiu s’au ridicată chiar vaete, că puţinii Maghiari din Bistriţă ară sta totă aşa de rău ca şi Englesii în Chartum, unde nici n’au intrată! Aceiaşi cbrdă o atinge într’unu articulu de fondu „Kolozsvâri Kozlony.“ Comi-tatulă Bistriţa-Năsăudu să se fi declarată, prin refusulă său, pe faţă ca duşmană a totă „ce este maghiară !u „De sigură nu merge nicî-decum a privi „reuniunea de cultură maghiaraw din Cluşiu ca identică cu maghiarismulă. Să admitemă că „reuniunea de cultură maghiarătt s’ar mărgini numai să lâţescă cultura maghiară în sîuulă naţionalităţii maghiare şi că ar renunţa la ma-ghiarisarea celorlalte naţionalităţi; ar fi 6re, chiar în casulă acesta, comitatulă Bistriţa -Năsăudă său ună altă municipiu, a cărui poporaţiune constă din Germani şi Români, obligata să sprijinăscă năsuinţele unei reuniuni esclu-sivă maghiare? De sigură nu. Nu e lucru pipăită, că naţionalitatea Germaniloră şi Români-loră trebue să apară că au mai mare tebuinţă de sprijină, decâtă Maghiarii, cari au o mai puternică reservă în statulă ungară, în justiţia şi administraţiunea esclusivă maghiară, în autorităţile statului, în scdlele, academiile şi teatrele maghiare ale statului ridicate şi cu fiorinii de dare ai Germaniloră şi Românilor ? Deşi Germanii şi Românii suntă lipsiţi aci în ţâră de o astfelu de reservă şi suntă avisaţi la slabele loră puteri, nu le trece prin minte a apela la ajutorulU comită-teloru maghiare pentru promovarea năsuinţeloră torit culturale. Noi nu batemă la uşi străine. „Şi apoi ce are a face comitatulă cu o reuniune? O întreprindere a societăţii, dacă vrea să aibă putere de viaţă, nu trebue să se sprijinăscă pe câiji oficiale şi, dacă nu vrea să întrebuinţeze violenţă şi să vateme libertatea altora, nu trebue să’şi pună în serviciulă său mijlbcele de presiune ale autorităţiloră publice. wSâu nu cumva Germanii şi Românii să fie 'obligaţi a sprijini reuniunea din Cluşiu, fiind |că ea nu se mărginesce numai la maghiarismu, |nu este numai defensivă, — ca „Scliulve-[ieinuJu“ germană care nu trece peste cadrulă •naţionalităţii sale şi cu tâte acestea e f<5rte urgisită de Maghiari, — ci vrea să facă propagandă pentru maghiarismă şi în mijloculă celorlalte naţionalităţi şi să promoveze maghiarisarea, | precum dovedescă manifestaţiunile înterneiători-loră reuniunei din Cluşiu, mai alesă discursulă de deschidere ce la ţinută la 24 Decembre 1884 primarulă Cluşiului Carol Haller, precum şi le-jgătura ce este între reuniunea cluşiană cu reu-jniunile de maghiarisare esistente deja în Ungaria? Să sprijindscă ore Germanii şi Românii până i şi nisuinţele societăţii maghiare de a-i desna-jţionalisa?“ j „Fiind că adunarea comitatului Bistriţa-Nă-săudă nu se pricepe bine în acestă lucru şi Ger-j manii şi Românii nu o voiescă acăsta nici în celelalte părţi ale Ardălului, foile din Cluşiu se jâluescu despre o nedreptate, ce i s’ar face maghiarismului, şi despre persecutarea naţionalităţii Imaghiare! Nu-ţl vine să rî(Ţ? Vechia fabulă j despre lupulă căruia mielulă îi turbură apa ! 6re (foile din Cluşiu nu vrău se teroriseze, când sub : masca unei nevinovăţii persecutate buciumă despre | apăsarea maghiarismului ? „Articululu de fondă, despre care amă po-{menită la începută, ală lui „Kolozsvâri Kozlonyb Jne lămuresce acăsta. In acestă articolu se lăgă ; într’ună buchetă veninosă cele mai obrasnice în-J tortocheri şi cele mai faptice desfigurări. Astfelă j—-ca să amintimă numai unele neadevăruri, jcăci pentru t6te n’avemă spaţiu — nu este a-. devărată, că studenţii români şi saşi ară fi atacată pe cei maghiari şi i-ar fi insultată, (Ţârele j chiar şi celă maghiară, raporteză despre o cărtă între gimnasistii români şi maghiari şi după j „Gazeta Transilvaniei“ conflictulu l’au provocată 'aceştia din urmă. Nu e adevărată, că piesa | „Flandrer am Alt“ esecutată de repeţite ori în (timpulă festivităţiloru ultime din Sibiiu este in-sultătăre şi tendenţibsă în contra vre-unei naţionalităţi. Nu e adevărată că corespondenţi saşi jară fi lăţită în Germania scirea, că Maghiarii | ară fl desfiinţată singura universitate scientifică a germanismului. Şi alte multe de acestea, ce a-’ firmă f6ia din Cluşiu, nu suntă adevărate. “ Parastasele întru pomenirea martiriloră noştri din 1784—85. Din Deva primimă o scrisbre, pe care ne !grăbimă a-o publică împreună cu comitiva ei. |Felicitămă pe patriotica scriităre pentru senti-jmentele ei de Română adevărată. Fie ca t6te Româncele ndstre să sâmţă astfelă. Domnulu meu! Pe câtă nu mă pricepă la politică, pe atâtă îm! este de urîtă. Scriindă deci şirele aci alăturate — pe care ve rogă să binevoiţi a le publică — o facă numai ca să-mi esprimă durerea mea de Română, o durere ce mă tnecâ erî fiindă la biserică şi văcjăndu miseria năstră!.. Primiţi, Vă rogă asigurarea deosebitei mele stime Luoreţia C. Olariu. Deva, 2 Martin 1885. Erî Duminecă în 1 Martie st. n. era să se ţînă în Deva ună parastasă pentru Horia, Cloşca şi Crişanu. Ne-amă dusă la biserică, aş-teptarămă .... dar ce desamăgire !... Totă paras-tasulă a stată adecă din aceste cuvinte fugitive ale preotului: „ Pentru sufletele celoru trei martiri.* Ei bine, cari martiri, căci au fostă mulţi în lume? Pricepă.... ori pe cine cutezaţi a strigă pe nume în biserică, numai scumpă numele loră jvă este interzisă a’lă pronunţa, ca şi cum ară ’ fi fostă nisce rău-făcători! —---------Deci aţi păcătuită şi pecătuindă fuserăţî cu mdrte crudă pedepsiţi, o voi eroi ai poporului Română!! Crima v<5stră este aceea, ce în alte patrii şi între alţi 6meni se serbăză din secolî în secoli!.... Popdrele, cari s’au sculată să scuture jugulă, au avută consciinţă de ceea ce facă. Nu poftă de sânge, nici 6rbă ură fără temeiu le-au adusă la pasulă desperată, ci necesitatea de-a vieţui ca 6menî, şi nu ca dobitbce. Horia, Cloşca şi Cri-şanit au simţită acăstă necesitate, când şi-au jertfită viăţa nu numai pentru nămulă loră, ci aşa (Jicândă, pentru eternulu adevăru: că omit pe omit să se privească de omit şi să nu se asuprească pe nedreptate. Ce este religia? au dâră nu ne învaţă şi ea totă acele precepte? Şi cei ce au luptată în numele acelora, au dâră nu sunt tocmai aşa adevăraţi martiri ca şi cei din călindară ?.... Deci prin amintirea loră de sigură că nu se profa-năză biserica. Noi Românele vomă rosti în totdăuna cu mândriă numele loră; nu o facemă asta pentru demonstraţiuni politice — la ce nu ne lasă chemarea năstră de femei — ci fiindcă este o trebuinţă a sufletului nostru recunoscătoră. Lucreţia C. Olariu. -----o------- CRONICA POLITICĂ. Din incidentală jubileului de 10 ani de când Tisza este ministru, »Budp. TagblatL trece în revistă activitatea ministrului preşedinte în acestă deceniu, fâcăndu’i o aspră critică. Cum Tisza, cu totă catastrofa financiară ce a adus’o asupra ţării, cu totă oposiţiunea crâncenă ce i s’a făcută, totuşi a putută trece cu norocire peste două periode de dimisionare, în mai multe si-tuaţiuni critice şî-a salvată cabinetulă şi a strînsă rândurile maiorităţii ? In ce constă, cfice foia din Pesta, se-cretulă acestei arte parlamentare şi diplomatice, când într’o vreme era discreditată la corănă şi ca persănă puţină iubită? Tăria esternă, şi, veŢ bine, şi slăbiciunea internă a posiţiunei lui Tisza constă în lipsa sa de caracteră politică. Elă n’a luptată pentru ună principiu, pentru o ideă mare, ci numai ca să stea la putere, folosindu-se de ună oportunismă bizantină. Pe aderenţii săi politici nici odată nu i-a lăsată să cacfă, ori ce vină ar fi planată asupra capului loră. Ţera întrâgă simte, Ţce »Budp. Tgbltt.«, că durata de (Jece ani a a-cestui ministeră nu se raŢmă pe base etice. Ţera cu-nâsce resultatele guvernului de 10 ani a lui Tisza, acestă despreţuitoră de 6menî. Mulţămire du acăstă guvernare de 10 ani nu se găsesce nicăiri. * Mare bucuriă pe »Ellenzek,« că a descoperită »ună grăznică complotă,* ce se clocesce —pe hârliă. Iată ce scrie în acăstă privinţă: »Aşa dară suntă irredentişti romani. Şi România are elemente subversive şi încă într’ună numără suficienta. Comunismulă şi socialismulă ’şt-au ridicată acolo capulă şi pregătescă neplăceri guvernului. Acestoră elemente le merge de minune în mlă-ştinele societăţii României, ele se îmulţescă ca insectele în apă stătătăre. Cetăţenii României se bucură de o întinsă libertate, dăr acăstă libertate o folosescă duşmanii stalului şi-ai societăţii cu mare succesă. Ună articula din cele mai recente numere ale »Tribunei* lămuresce acăsta; ea ne deschide ochii, ca să putemă vedea limpede. Suntemă datori a’i mulţămi pentru acăsta şi ’i es-primăm mulţămirile nostre. Ce (fice »Tribuna« ? Constatăză că in România esistă rele socialistice, elemente de distrugere, cari suntă duşmane constituţiunei României. Din tote unghiurile lumei caută vagabunŢi, masele nemulţămite, flămânŢi leneşi acestă stată, se împărtăşescă de libertatea oferită şi întemeiază societăţi secrete. Ei folosescă terenulă politicei urmate de unii omeni ai Româniloră din Ardălă, pentru a produce cu ajutorulă acestora o ruptură între România şi Ungaria. ,Tribuna* biciuesce aspru aceste elemente şi condamnă pe Românii emigraţi în România, cari se unescâ cu omenii destructori,* Nr. 40. GAZETA TRANSILVANIEI 1885. CORESPONDENŢA PART. A »GAZ. TRANS.* Pesta, 2 Faurii 1885. Domnule Redactorii! Cetindii darea da sâmă ce aţi făcut’o în »Gazeta Transilvaniei* despre votarea nominală a luărei în consideraţiune a proiectului guvernului pentru reforma camerei magnaţiloră, amti vruţii că pe lângă Saşii naţionali aţi (Jistt că numai d. Băbeşti a vo-tatu în contra proiectului. Adevârulă e, că toţi deputaţii naţionali, fără escep-ţiune, au votată în contra proiectului şi anume d-nii V. Babeşă, Tr. Doda şi P. Truţa, precum şi d. Mihalyi din oposiţiunea moderată; âr d. Al. Romană a absentată dela votă. La paragrafulă ce privesce representarea jidoviloră în camera magnaţiloră, făcându-se asemenea votare nominală, atătă Românii câtă şi Saşii, precum şi mulţi alţii au absentată dela votă. Deputaţii români naţionali, adecă cei cari şedă în cameră pe basa programului din Sibiu, n’au luată parte la votă din simplulă motivă — precum mi s’a comunicată din isvoră sigură — că este o cestiune neprevădută în programă, carea trebue deci reservată pentru viitoră. P. Nici n’amu datu creZâmentu acelui raportă, făcută după o f6iă germană şi de aceea n’amă făcută nici o observaţiune relativă la deputaţii naţionali. Tocmai aşteptamă să se desmintă acelă raportă. Noi amă crezută celă multă că ceilalţi deputaţi naţionali, afară de d. Babeşă, au absentată dela votare. Acum suntemă cu totulă dumeriţi. ------o------- Românii Macedoneni. Sub acestă titlu scrie „Telegraphulăw din Bucuresci: Am vorbită deja despre înfiinţarea societăţii »Lumina* pentru cultura Româniloră din peninsula balcanică; am privită în totdâuna cu ochi buni o asemene mişcare eminamente culturală şi românâscâ, şî-am susţinută din răsputeri causa Româniloră macedenenl. Cu deosebită plăcere înregistrămă dâr soirea, că societatea »Lumina« s’a declarată constituită la 27 lanuariu 1885, avândă următorulă comitetă: Preşedinte: d. Gr. Grandea, Vice-p reşedinţe: d. I6nă Rădoi, Membri: d-nii C: Belimace, C. Cairetti, D. Hondrosom, N. Popi-lian, I. Polihroniad, I. Roşea; Casară: d. A. Teodorian; Secretari: d-nii Andrei Bagav şi St. Mihăileanu; Cen-sorî: d-nii Al. Marghiloman, Pache Protopopescu şi l6nă Vera. Cu ocasiunea constituirii sale, societatea .Lumina* adresâza călră Românii iubitori de cultură ună apelă în care arată scopulă acestei societăţi. «Scopulă societăţii nostre, dice apelulă, este de a ne îngriji de cultura fraţiloră noştri din peninsula balcanică; adecă a-i învăţă cunoscinţele trebuinciose pentru comerciulă şi industria loră, a-i învăţă respect ulă şi de-votamentulă cuvenită Statului şi de-odată, a-i ajută să ajungă a se rugă lui Dumnedău, ca creştini ortodocşi ai bisericei răsăritene, în limba pe care au supt’o cu laptele mamei loră.* Urmăză apoi o privire istorică asupra originei fraţiloră noştri de peste Dunăre. Venind ă la pretinsele persecuţii ale guvernului otoman, autorii apelului Z*cu: .Românii de dincolo n’au să se plângă întru nimică că ară fi fostă jigniţi în cultulă limbei şi religiunei loră de guvern ulă Otoman. Ei, ca şi celelalte popdre, precum Albanesii, Grecii, Bulgarii, s’au bucurată de cea mai mare libertate. Der îa adăpostulă acestei toleranţe, la adăpostulă acestei libertăţi, Grecii au sciută să se folo-săscă de influenţa clerului loră pentru a persecută pe Români, Albanesî şi Bulgari în limba loră, în individualitatea loră naţională. O dovadă despre acestă persecuţia, e următorulă documentă, care se află ună esem-plară în biblioteca Academiei române: «La începutulă acestui secolă se tipări în Veneţia ună vocabulară, pentr;i a înlesni Albanesiloră, Româniloră şi Bulgariloră studiulă limbei grecesc!. Iată precuvântarea de care este însoţită acelă vocabulară: «Albanesî, Români, Bulgari şi cei de alte limbi, bu-curaţi-văşi pregătiţi-vă toţi să vă faceţi Greci. Lăsaţi limba cea barbară, lăsaţi dialectulă şi datinele, cari la strănepoţii voştri voră părea ca fabule. Veţi onoră ginta şi patriele vostre, făcându-le din albano-bulgaro-române ţări grecescl. Nu mai este greu a învăţă grecesce. Nu vă mai barbarisaţi cu cinci sâu Zece vorbe. »Pop6re, cari mai înainte aţi fostă de alte limbi, dar pi6se la cele religiâse, luaţi limba şi vorbirea Greci-loră. Multă vă veţi folosi în pofesiile vostre şi în tdte întreprinderile comerciale. .Junime a Bulgariloră, Albanesiloră, Româniloră, bucura ţi-vă, şi voi diaconi, popi şi ieromonahi deşt eptaţi-vă din somnulă celă adâncă ală ignoranţei; învăţaţi limba grecă, mama înţelepciunei. «Se cuvine dar să mulţămimă totdâuna cu recuno-scinţă acestui bună archiereu, d’ale cărui daruri vă bucuraţi. Fiţi dar supuşi la ordinele lui cu respectă şi pioşie. Fiţi recunoscători la archipăstoria cea adevărată respectabilă de care D- este că a r6masS credinciosa causei libertăţii, una apăsata, care cere ajutora unde este de a se apela Dnde Săsesce aP^aP acol° ¥ inaptă privirea, la mila şi la inima potentaţilord, ba, unde repugnanţa intereselord publice duce o naţiune contra celeilalte la dueld sângerosd, la orice ocasiune care agiteză compătimirea publică seu mănia publică, se adresâză poporuia cu rugarea sa cătră Victord Hugo, pentru ca să ia cu-vântuld pentru cei apăsaţi Convocare. Subsemnaţii venimd prin acâsta cu totă onârea a (convocă pe t6tă inteligenţa română de ambe confesiunile Potentaţii cei serioşi pote' din ţinuturile nostre, la conferinţa ce se va ţinâ în sala se surîdă de impotenţa apelurilord lui Hugo, dâr pentru j scâlei gr. cat. din Ciachi-Gărbău la 7 Aprild st. n. a. c. popord suntd erupţiuni de generositate pe care să întă- J Obiectele ce se vord pertractâ sunta: reşce şi se bucură şi de sigurd nu este o norocire pu- D Constituirea în comitetd filiala de primire pentru des- ţină când mulţimea din când tn când sâmte trebuinţa părţămăntula ală XII. alfl .Associaţiunei Transilvane-v .r ■ . . . J ce-şi va Unâ adunarea sa generală aici în 1 An- pentru manifestaţi unea sentimentelora generâse şi când gustG a c. nu se cufundă în egoisma brutala care admiră numai ■ 2) Alegerea unui preşedinte, vice-preşedinte, secretara şi forţa. Dacă s’a făcuta abusd cu Victord Hugo asâsta I cassard. s’a întâmplata numai spre bine. Nic iodată nu i s’a putută impută lui Victord Hugo, că s’ar fi ocupata cu cruda esercitare a ideilord din evuld mediu, cu intoleranţa re-ligiosă sâu confesională sâu chiar cu sumuţarea omeni -lora în contra dmeniloră. Unde Victord Hugo a fosta înduplecată să-şi ridice cuvântuld, acolo era vorbă numai de blândeţe, de împăcare, de iertare, de înfrăţire. Cine ar putea să critice, că în aceste sentimente câte odată a trecuta peste marginea puterilord sale ? Păturile conducătdre ale societăţii francese, cari prin forţa împrejurărilord sunt acum silite să cocheteze cu poporuia, ca să-ld amăgâscă de ar fi aşa nefericita să lase a fi amăgită apoi ca cu atâta mai fără milă să-i pună picioruld pe gâtd, au tota cuvântuld de a se supăra pe bătrânuia revoluţionara, care îşi tăgăduesce originea nobilitară, dâr nici ei n’au încătrău şi trebue să-şi plece capuld înaintea bătrânului, şi batjocurile lord sfiâse amuţesed când îşi aducd aminte că prin aceea lovescd o parte din gloria francesă, faţă cu care nici ună Francesa nu este nesimţitord, căci gloria şi onârea faed parte din trebuinţele cele mat puternice metafisice ale Francesului. Intr’adevărd se pote Zice> c& anii nu pota schimbă pe b&rânulii poeta. Cum l’am văZuta acum cinci ani, aşa îla yedemd şi astăZî. Eld n’a lăsata nimica din o-biceiurile sale şi îşi împlinesce obligămintele sale publice. Nu se discutâzâ nici o cestiune liberală in Senatd la care Victord Hugo să nu ia parte şi să pledeze pentru ideile progresiste. Oratord nu este în înţelesuld profesionala ald cuvântului. Arta de a arunca frase bombastice şi de a prinde pasiunile nu este în caracteruld lui. După 3) Alte inevitabile. Sperăma la convenirea câta mai multora. Ciachi-Gărbău la 17 Februariu 1885. loanu iSaţeganu, v.protopopii gr. cat. Ioand Şandoru, jude com. şi curatorii prim SCIRÎ TELEGRAFICE. (Serv. part. ald »Gaz Trans.«) Pesta, 3 Martiu. — Ministru preşedinte Tisza a primita eri după amă^î pe toţi prefecţii, deputaţiunile comitatului Torontalu, ale oraşelord Seghedind, Pojund, Neusatz, ale poliţiei statului, gendarmeriei, consiliului sanitard, teatrului naţionala şi operei. Săra s’a data und prântju de gală, la care au luata parte toţi prefecţii şi nnme-r6se somităţi. Berna, 3 Marte. S’au arestata douăzeci de anarchişti. DIVERSE. Teatru ungnrescă în Braşovd. — Trupa dramatică şi de operete a d-lui directoră CaroldPolgar vadâ und ciclu de representaţiunî în sala redutei din cetate, cari se vord începe în 5 Marţiu (21 Februariu) a. c. eu drama Fabricantuld de ferd. Personaluld trupei d-lui Polgar s’a mărita numărândd 16 actriţe şi 17 actori. Prima cftntărâţă în operete şi drame poporale este d-na Ilka B. Polgar-Aitner, şi primuld cântăreţd (bari-lonă) în operete d. Antal Imre. Se vord represeniâ ur-mătârele novităţî: Porumbuld sălbatica. Cele două fete savoiarde. Rip van Winkle. Studentuld săracă. Operete. Ornuld de aurd. Nora. Kendi Margit. Buborekok; drame: Buzavirag. Ilianna. Cela din urmă jidand, drame poporale cu cântări. Temesvâri Lajos dela teatruld din Peşta va juca ca 6spe în totă timpuld câta se va dă represen-taţiunî. D-lă Polgâr deschide deocamdată und abona-mentd pentru 12 representaţiunî: fotoliu, partere şi pe galeriă 10. Locd numărotatd josd şi pe galeriă 7 fl. Abonamente se potd face la d. Laskay, la Beer’s I. Neffe şi la d. Polgar Gyula membru ald trupei. * * * Cum cheltuescd banii magnaţii maghiari? — *Ber- liner Tageblatt« scrie următârele: încă înainte de acâsta cu 15 ani, principii Eszterhâzy erau număraţi între cei mai avuţi âmenî din Europa, căci averea lord era de mai multe sute de milione. Und Eszterhâzy a zidita de mai multe sute de mii florini und teatru, care a fosta destinata numai pentru o representaţiune; und altuia a făcuta pe vârfulă castelului din Eszterhâza o baltă de pescărită. Este lucru cunoscută, că ună Eszterhâzy în Parisă a împuşcată, şi l’a plătită îndată, ună cală preţuită la 500,000 franci numai pentru aceea, pentru că proprie-tarulă calului a Zisă, că e scumpă pentru ună magnată maghiară; mai departe că totă acestă principe şi-a scăldată căpăii într’o ospătăriă din Parisă în şampaniâ, numai pentrucă ospeţii dela o altă mesă beau şampaniă şi se făliau cu acâsta. Principii Eszterhâzy au fostă puşi sub curatelă din causa cheltuelilord nebunesci, şi multă timpă a tăcută cronica despre prădarea magnaţilord maghiari, până ce ună conte maghiară, descedentulă unei familie aristocrate maghiare dintre cele mai de frunte, întră în ereditatea părintâscă. Preţulă bunuriloră ereZite s’a urcată la 30 milione, âr venitulă anuală la ună mi-lionă şi jumătate florini. Contele numai de ună ană dispune liberă asupra averei colosale şi deja se numSră Z>" lele când va ajunge sub curatelă. Contele îşî zidesce ună castelă, care costă pân’acum 3 milione şi abia de jumătate e gata. Curtea lui e atâtă de splendidă, ca şi a unui domnitoră mai mică din Europa, şi pe tâte liniele ferate are cupeu separată închiriată, ca ună principe. La vânătorile ce le arangiâză contele ia parte fruntea aristocraţiei şi în staululă lui se află soiurile cele mai nobile de cai. Cu ună cuvântă trăiesce, ca şi cum nu 1 şi jumătate, ci 10 milidne ar avea venită anuală. Despre soţia contelui, despre o princesă născută, scrie numitulă Ziară: Ori unde îşi petrece contesa, în Paris, Londra, Budapesta, sâu la bunurile ei din Ungaria, în totă Ziua îi aducă din Viena ună vasă cu apă de isvoră de munte, pentru că acâstă apă îi place mai multă. Este lucru naturală că ună pahară din acâstă apă costă mai multă decâtă ună pahară de vinii dela Tokaj. * * * Inveţăinentnlft şcolară în Rusia. — >Messagerulă guvernului* publică următorea statistică în privinţa învăţământului şcolară în Rusia: Numărulă scâleloră de totă felulă este de 29,535, cu 1.787,493 şcolari de amândouă secsele (1.340,838 băeţî şi 446,655 fete.) După acâstă statistică, în Rusia suntă 4 scdle şi 230 şcolari pentru o miă de locuitori. $ * * Duoi Germani în armata Mahdiului. — După scirile primite din Aden, doi Germani, Hartenfeller şi Lindenkohl, se află în armata Mahdiului. Hartenfeller era servitorulă locotenentului germană Seckendorf, care fă ucisă împreună cu Hicks-paşa în lupta dela Ei-Obeid. Conver-tindu-se la religiunea mahometană, Hartenfeller a fostă numită comandantele unui corpă de 1500 dmenî. Lindenkohl, după unii, fostă oficieră în armata papală, âră după alţii, desertor germană, se află în capulă unui corpă de armată şi Mahdiulă are o mare stimă pentru dânsulă. * * ♦ 0 scenă de vânătGre. — Din Lauffohr în cantonulă Aargau se istonsesce unei foi din Baden următorulă faptă: Doi vânători vestiţi se duseră la vânătâre şi deteră peste două scrâfe sălbatice, care stetâu fără să se turbure, ca şi cum aşteptau glânţele vânătoriloră. Cu tote acestea se întâmplă ^ceva de necreZută: vânătorii nu nimeriră. Cum s’a putută? Ei se învoiseră mai ântâiu pe care scrâfâ s’o împuşce fiecare; unulO ’şî alese scrofa care ţinea coda în josd, celălaltă ’şî alese scrdfa care o ţinea încovrigată. Dar când voiră să descarce puscile, se întâmplă ceva rară: scrofa cea cu căda încovrigată o lăsă în josă, âr cea cu c6da lăsată în josă o încovriga. Nim-roZ»i veniră in confusiune, greşiră ţînta amândoi şi scr6-fele fugiră grohăindfi veselă că i-au păcălită pe cei doi vânători. Atlasu de mătase negru şi albă 75 cr., metru pănă la fl. 9, 90 (în câte 18 dif. calităţi) espedeză pentru o singură rochiă şi în bucăţi întregi francată de vamă şi porto. Depositulă de mătăsăriă ală fabricei D-lui G. Henneberg (liferantă ală Curţii reg.) Zurich. Mostre se trimită imediată. Porto scrisoriloră este de 10 cr. pentru Elveţia. Editoră: lacobă Mnreşianu. Redaetoră responsabilă: Dr. âureltt ^ureşiOTH Nr. 40. GAZETA TRANSILVANIEI 1885. Cursulft la bursa de Viena din 2 Martie st. n. 1885. Rentă de aură 4°/0 . . . 99.05 Rentă de hârtiă 5«/0 . . 94.20 Imprumutuld căilord ferate ungare................147.50 Amortisarea datoriei căi-lorti ferate de ostii ung. (1-ma em isiune) ... 99. — Amortisarea datoriei căi-lortt ferate de ostd ung. (2-a emisiune) .... 122.— Amortisarea datoriei căilord ferate de ostd ung. (3-a emisiune) .... 109.60 Bonuri rurale ungare . . 103.50 Bonuri cu cl. de sortare 1C2.50 Bonuri rurale Banat-Ti- miştt..................102.50 Bonuri cu cl. de sortarel02.50 Bonuri rurale transilvane 102.40 Bonuri croato-slavone . . 103.— Despăgubire p. dijma de vină ung...............—.— Imprumutuld cu premiu ung.....................118.75 Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 119.10 Renta de hărtiă austriacă 83.60 Renta de arg. austr. . . 84.10 Renta de aură austr. . . 108 25 Losurile din 1860 . . . 138 75 Acţiunile băncel austro- ungare................. 867.— Act. băncel de credită ung. 316.25 Act. băncel de credită austr. 307.50 Argintulă —. — GalbinI împărătesei.............. 5.81 Napoleon-d’orî........... 9.8072 Mărci 100 împ. germ. . . 60.45 Londra 10 Livres sterlinge 124.20 Bursa de Bucuresel. (5°o). Renta română Renta rom. amort. (5°/0) * convert. (6%) împr. oraş. Buc. (20 fr.) Credit fonc. rural (7°/0) > „ „ (5°/o) » » urban (7% • » . (6% » > ■ (5°/o) Banca naţională a României Ac. de asig. Dacia-Rom « » » Naţională Aură ................... Bancnote aust.riace contra aură 297 217 lOV/o Cursulu pieţei Braşovfi )ruariu st. v. 1884. din 3 Martie st. i>. 1885. Cump. vând. Bancnote românesc! . . . Cump. 8.95 Vând 8.98 92 __ Argint, românesc .... . * 8.75 8.80 94»/. — Napoleon-d’orî . » 9.78 » 9.80 «OV, — Lire turcesc! . » 11.— A 11.04 31 — Imperial! . . » 10.— A 10.02 101 87 Galbeni . . » 5.70 A 5.76 97 Scrisurile fonc. * Albina* . > 100.50 A 101.- 91Va — Ruble Rusesc! . » 128.— A 129.— 85 — Discontulă » . 7—10 °/o pe ană. 1240 — Numere singuratice din „Gazeta Transilvanieiw se potti cumpăra în tutungeria lui I. Qross. Anunţămu acelorfl onorari cetitori, cari voră binevoi a se abona la tăia nostră de aici încolo, că lfljBI& avemă încă în reservă numeri dela începutnltt anului 1885 prin urinare potu sfi aibă colecţiunea completă. Administraţiunea „Gazetei Transilvaniei.*1 StabilimentulQ de fortepianurl alii lui iulin iaschik CS3 CSi Braşovii, tergultt dosului (Flachszeile) Nr. 26 II. Et. Depositulă celii mai bogată de pianuri şi pianinuri noue şi întrebuinţate din fabricele cele mai renumite. .Pianuri vechi să ieau în schimbă. Se primescă şi plăţi în rate. Cu deosebire sunt a se recomanda.: pianuri noue dela c. r. fabricantu de pianuri Heitzmann în Viena, lucrate în lemnu frumosu de nucii, fi. 500; pianuri Mignon, cu cdrdele încrucişate, în negru fl. 600. Pianuri de nucii s6u negre fl. 450. Afară de acesta este de vânzare unii piano întrebuinţată de Streicher cu fl. 230, ună piană bine cvnservată de Eisenhut, 7 Va octave şi cu placă de metală lată fl. 200. 3—10 m W $ m # m « m m Rogu-ve! Cetiţi! Am cumpărată întrega provisiune dela o renumită fabrică de pături de cai prin licitaţiă cu jumătate din preţulă regulată, şi de aceea vândă câtă va dura acesta provisiune Uumai cu fl. 1.80 1640 bucăţi dintre cele mai mari, forte grose, late şi durabile m PĂTURI de CAI. a Aceste pături sunt de o lăţime de 180 centimetri şi lăţimea ^ de 120 centimetri, cu bordure (chenare) colorate şi de grosimea unei scânduri, de aceea adevâcată durabile. Trimiterea cu bani gata, seu rambursă. Aceste pături se es-pedeză (Jilnică în tote părţile lumei, şi pretutindenea iacă ună efectă estraordinară, de vreme ce se potă întrebuinţâ şi ca plapomă de pată, şi cari mai înainte au costată mai multă ca îndoită preţulă. Adrssa: Webewaaren & Manufactur I. H. Babinoviez, WIEN II Schiffamtsgasse Nr. 20. • • S m m • t m Mersulti trenurilorti pe linia Bredealfi-Budapesta şi pe linia Temşd-Aradti-Budapesta a eălei ferate orientale de stată reg. nng. Predeald-Budapesta Budapesta—Predeal ii Bucuresel Predealu Timiş fl Braşovii Feldiâra Apatia Agostonfalva HomorodU Haşfaleu Sighişora Elisabetopole Copsa mică Micăsasa Blaşiu Crăciunold TeinşR Aiudd Vinţuld de susd Ui6ra Cncerdea Ghiristt Apahida „ . ( Cluşra £ Nedeşdu GhirbSu AghirişU Stana Huiedinfi Ciucia Bucia Bratca R6v Mez6-Telegd Fugyi-Y âsârhely Vârad-Yelinţe Oradia-mare P. Ladâny Szolnok Bnda-pesta Viena Trenă accelerat 7.15 1.09 1.33 2.06 2.16 2.44 3.03 3.18 3.51 4.51 5.11 5.39 6.00 6.29 7.02 7.38 7.55 8.24 8.48 10.08 10.18 11.33 12.06 12.25 1.11 1.49 1.54 3.14 5.10 7.30 2.00 Trenii de persone Trenii omnibus Trenii de persdne Trenă de persone Trenu omnibus Trenii accelerat Trenii omnibus _ Viena 8.25 8.35 3.30 8.00 — — a.5o Budapesta 8.00 6.55 9.45 2.47 — — 10.15 Szolnok 11.24 10.55 12.18 6.36 — — 10.50 P. Ladâny 2.01 2.04 1.59 10.09 6.30 5.45 Oradea mare ^ 4.11 5.13 3.20 7.09 6.28 4.21 9.37 3.25 7.41 7.07 Vârad-Velencze 4.29 9.45 — 8.09 7.42 Fugyi-Vâsârhely 4.40 9.59 — 8.53 8.51 Mezo-Telegd 5.02 10.28 3.56 10.18 10.52 R6v 5.46 11.41 4.31 10.55 11.56 Bratca 6.09 12.15 — 11.36 12.43 Bucia 6.28 12.48 — 12.11 1.23 Ciucia 6.52 1.48 5.28 12.35 2.07 Huiedin 7.32 3.21 6.01 12.54 2.27 Stana 7.51 3.54 — 1.29 3.06 Aghiriş 8.12 4.34 — 1.45 3.22 GhirbSu 8.24 4.52 — 2.26 4.15 Nedeşdu 8.38 5.11 — 2.48 444 8.57 5.40 7.08 3.12 5.10 9.23 6.00 7.18 3.19 5.19 Apahtda 9.50 6.29 — 3.36 5.47 Ghiriş 11.15 8.14 8.29 4.10 6.38 Cncerdea 12.04 9.49 8.53 5.39 8.51 Ui6ra 12.12 9.58 — 5-59 9.18 Vinţuld de susd 12.19 10.07 — 6.28 8.00 Aiudd 12.45 10.42 9.17 6.54 8.34 Teinştt 1.15 11.32 9.40 7.10 8.59 Crăciuneld 1.44 12.03 — 7.25 9.35 Blaşd 2.00 12.24 10.12 7.49 10.16 Micăsasa 2.34 12.43 — 8.11 11.04 Copşa mieă 2.52 1.22 10.45 8.52 12.17 Mediaşd 3.27 2.24 11.07 9.11 12.47 Elisabetopole 4.01 3.06 11.29 9.29 1.21 Sigişdra 4.50 4.17 12.15 9.52 2.05 Haşfaleu 5.08 4.51 12.30 10.27 308 Homorod 6.47 7.07 1.32 10.46 3.39 Agostonfalva 7.36 8.10 2.04 10.56 3.55 Apatia 8.09 8.46 2.24 11.04 4.06 Feldiâra 8.41 9.20 2.44 11.14 7.30 « * ( 9.20 10.15 3.15 1.47 11.05 Braşovă ^ — 6.00 3.25 4.40 2.37 Timişd — 6.57 4.03 7.44 6.40 Predealu — 7.32 4.28 6.20 2.00 Bucuresel 10.25 Nota: Orele de n6pte suntâ cele dintre liniile gr6se. Teiuşu-Aradft-Biidapesta Budapesta-Aradft-'I’eiuşft. Trenii de Trenă Trenă Trenă de Trenă persdne omnibus omnibus persdue omnibus Teiuşft 2.39 9.50 8.20 Viena 8.25 8.35 Alba-Iulia 3.40 10.42 9.10 Budapesta 8.00 6.55 Vinţulă de josă 4.04 11.09 Szolnok 11.14 12.28 Şibotă 4.35 11.43 3.35 5.30 Orăştia 5.02 12.13 Aradft j 4.00 6.20 Simeria (Piski) 5.44 1.22 Glogovaţă 4.16 6.39 Deva 6.05 1.48 Gyorok 4.47 7.19 Branicica 6.34 2.21 Paulişă 5.02 7.39 Ilia 7.01 2.54 Radna-Lipova 5.25 8.11 Gurasada 7.15 3.09 Conopă 5.57 8.49 Zam 7.4y 3.48 Bârzova 6.18 9.18 Soborşin 8.32 4.37 Soborşin 7.11 10.27 Bârzova 9.19 5.30 Zam 7.48 11.18 Conopă 9.40 5.58 Gurasada 8.22 11.57 Radna-Lipova 10.16 6.38 8.24 Ilia 8.40 12.27 Paulişă 10.32 6.56 8.41 Branicîca 9.02 12.57 Gyorok 10.48 7.15 9.01 Deva 9.32 1.45 Glogovaţă 11.17 7.48 9.30 Simeria (Piski) 10.12 2.58 12.32 8.05 9.45 Orăştiă 10.47 3.46 12.00 8.45 6.10 Şibotă 11.14 4.20 Szolnok 4.00 2.10 7.27 Vinţulă de josă 11.46 5.06 Budapesta 7.44 6.40 — Alba-Iulia 12.21 6.15 Viena 6.20 — — Teiuşfi 12.53 7.00 Aradft-Timiş6ra Simeria (Piski) Petroşenft Trenă Trenă de Trenă omnibus persdne omnibus Aradft 6.00 12.30 Simeria 3.08 Aradulă nou 6.26 12.54 Streiu 3.45 Nâmeth-Sâgh 6.51 1.19 Haţegă 4.33 Vinga 7.28 1.50 Pui 5.19 Orczifalva 7.49 2.12 Crivadia 6.66" Merczifalva 8.09 2.30 Baniţa 6.43 Timişdra 8.58 3.15 P etroşenl 7.00 Timişdra-Aradft Petroşeni—Simeria (Piski) Trenă de Trenă Trenă persdne omnibus omnibus Timlşdra 12.25 5.00 Petroşeni 8.56 Merczifalva 1.16 5.56 Baniţa 9.37 Orczifalva 1.34 6.16 Crivadia 10.09 Vinga 2.04 6.50 Pui 10.48 Nâmeth-Sâgh 2.25 7.11 Haţegă 11.26 Aradulă nou 2.54 7.44 Streiu 12.06 Aradâ 3.10 8.00 Simeria 12.37 Tipografia ALEXI, Braşovă.