REDACŢIUNEA ŞI ADMINISTRAŢIILE A t
BRAŞOVt, piaţa mare Nr. 22.
,GAZETA" IESE ÎN FIECARE ţ>I.
Pe unS ană 12 fior., pe şâse luni 6 fior., pe trei lHnl 3 fior. România şi străinătate:
Pe ană 36 fr., pe şâse luni 18 fr., pe trei luni 9 franci.
SE PRENUMERA:
la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi.
ANULU XLVIII.	ANUNCIUBZLE:
O seriă garmondă 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare SorisorT nefranoate nu ae prlmeaoO. — Manusorlpte nu se retrimită.
Ni 39.
Luni, Marţi 19 Februariu (3 Martie)
1885.
Braşov*, 18 Febr. (2 Martie) 1885.
Nu de geaba se <Jice, că trăi mii în vâculu telegrafelor^ şi ală electricităţii. In săptămâna trecută ni s’a daţii o probă eclatantă despre acăsta.
Mercur! sera a apăruţii în diarulii nostru — Nr. 35 de Joi 14 Februariu c. — articululii, în care amâ solicitată împlinirea unei sânte datorii a Româniloru dela noi cătră eroii martiri dela 1784—5, cari au murită pe rătă acum o sută de ani, ca să potă resări odată şi pentru poporală nostru sdrele libertăţii.
Joi diminâţa Escelenţa Sa Metropolitulă din Sibiiu primindu acestu numără ală f6iei năstre a fostă aşa de multă pătrunsă de importanţa lucrului, încâtă nici nu şi-a terminată bine de-junulă, ci s’a şi aşezată îndată la scriitoră şi luându a mână o până de feră pe jumătate ruginită, a scrisă nenorocita circulară, ce amă scos’o la lumină alaltaeri.
încă în acea 4b Joi, s’a tipărită circulara de tipografia archidiecesană, într’o mulţime de esemplare, cari, după ce le-a subscrisă Metropo-litulft în cea mai mare iuţâlă, s’au espedată pro-topresbiteriloru gr. or. din ţâră năptea, cu mare grabă. In locuri mai îndepărtate s’au trimisă, precum aflămă, şi telegrame, ca nu cumva preoţii să cadă în „ispita, ce le-a pregâtit’o" foia nâstră.
Escelenţa Sa archierâscă a desvoltată prin urmare în 4^ua de Joi 0 activitate şi ună zelă ne mai pomenită. Păcată şi de o miiă de ori păcată, că acâstă activitate şi acestu zelă se pre-face în indolenţa cea mai condamnabilă, de câte ori este vorba de vre-o lucrare seriăsă spre înaintarea intereseloru bisericii său spre apărarea ei de adevăratele pericule, ce-o ameninţă din tăte părţile.
Dacă e vorba să se convăce congresulu naţională bisericescă pentru ca să pătă funcţiunâ regulată „organismulu bisericei", — cu privire la care Escelenţa Sa din Sibiu făţăresce în circulara memorată atâta îngrijire — atunci uită păcatele pe masa Metropolitului actele, cari nu ceră decâtu subsemnătura acestuia. Afaceri urgente bisericesc! zacă cu grămada pe masa Es-celenţei Sale numai şi numai, pentru că nu gă-sesce timpu de a-le pune iscălitura şi a-la. predă ămeniloră din cancelaria sa, ca să le espedeze.
Şi cu tăte aceste Metropolitulă Mironă este în stare de a compune o circulară destulă de lungă, de a subscrie sute de esemplare din ea şi a scrie pe lângă acăsta şi o mulţime de telegrame într’o singură <}b când e vorba să aducă ună nou serviciu guvernului şi politicei sale nedrepte.
Ilă credeamă bolnavă, dar acum cu durere trebue sădeducemă, că Metropolitulă Mironu pare a fi lipsită chiar de buna voinţă cătră causa sântă a bisericei şi a naţiunei, căci ne-a dovedită cu acâstă ocasiune, că dacă voesce pâte fi şi activă şi pâte desvoltâ chiar o mare iuţâlă, acomodată spiritului secuiului, în care tr&imă. Din nenorocire însă elă scie să fiâ activ numai când se află în serviciul „politicei fluctuante," nu şi atunci când acăsta o pretindă adevăratele interese ale bisericei şi ale naţiunei.
A întră în vorbă cu Escelenţa Sa asupra fdntrebărei, că ce felă de omă a fostă Horiă, ar
însemnă după cele petrecute, a profană sânţenia Parastasele întru pomenirea martirilor* martiriului acestui mare şi nobilă Română. Ajunge,'	noştri (lin 1784—85.
eredemă, ai spune Escelenţei Sale, că dacă ar!	Alba-Iulia, în 16 Faurii 1885.
trăi Horia, noi pe Escelenţa Sa nu ramii ţind ţliua de a (li de tristă memoriă a morţii demnă nici măcar de a-i legă curelele dela opinci, celor* trei mucenici naţionali cari şi-au vărsată Ne mărginimă dâr numai de a probă, că sângele loră în otarulă acestui oraşă, n u a pu-circulara Escelenţei Sale dela 14 Februariu anulă ,tută rămână neînprospătată în memoria
curentă, este plină de contraziceri şi că susţine. nrmaşiloră acelui bravă poporu, care după pu-
iav / ,	•	x Itintele lui şi după vitregele jurstări din trecută
pe lângă acăsta msce neadevăruri flagrante cu s . y , Y A r A	A ..	A
r . . °	.	.	. .	°	, şi cele presente — totdăuna si-a împlinită dato-
pnv.re la «tonă şi la actualitate.	;rinţa faţă cu patvia cu tron’u1ă. Cu totă apa.
Pice Escelenţa Sa, că ţinerea unoiti paras- ^ raţu]l-l de terorisare pusă în mişcare de cătră
tase „rituale" pentru martirii noştrii naţionali şoviniştii noştri contrari, acli s’a ţinută în bise-
dela 1785 este o demonstraţiunepolitică. Atunci rica ortodoxă ună parastas* solemnii în me-
ori şi ce rugăciuni pentru ori şi ce morţi, cari | moria martiriloră Horia Ursu Nicola, loaniX Oarga
în viaţă au avută ună rolă politică, trebue să, Ql°Şca $ Georgiu Crişantt.
r.	i ...	I Sâmţulă de doliu şi rugăciunile ferbinti înăl-
\	.	ţaţe cătra Dumnedeu pentru sunetele loru voru
mai pfite rugă nici pentru honvezi căluţi aduce binecuvântarea peste fiii poporului, eare
la 1848, nici pentru legionarii lui Iancu gcie a păstra în memoria sa faptele bărbaţilor!! nici pentru Deak, nici pentru ună Şaguna şi ’cari ş’au jertfită cu bună credinţă sângele loră Gojdu etcv căci şi aceştia din urmă au fostă’pentru ruperea lanţului de robiă, în care zăcea âmeni distinşi politici.	jneamulă românescă.
M6rtea este, care singură egalisâză tăte, ni--	au f°stă hoţi aceşti ^ âmeni, nici soţii
. . i	-n i.,	,	* ttj a loră, precum bucină vrăşmaşii noştri chiar şi în
micmdu deosebirile dintre omeni. Unde remane ,. ’ f	w y .	. \ , Y Y . Y,
_,	..	t . a 4lua de a4i, căci pnncipiele pentru cari au lup-
dâr creştimsmulă Escelenţei Sale, dacă şi între tata consună chiar cu ace,e) ce le.a dusl-, la în.
morţi, faţă cu rugăciunile pentru sufletele loră, deplinire Revoluţiunea francesă mai târZiu cu
vrea să facă deosebire? dâcă nu iârtă ca preoţii, câţiva ani, şi cari s’au primită de salvatâre chiar
să se râge pentru nisce morţi numai şi numai de t6tă lumea civilisată.
din causă că aceştia, când erau în viaţă, s’au1	au	picate de espiată prin mdrtea
,	. .« a a’	vj «rjivx* - loră, căci ce s’a întâmplată în timpulă acelei re-
luptatu in contra unoru domni teudali tirani, ,	w i	j tAv
r	.	.voluţiuni nu se pote nici asemăna cu crudelita-
cari erau de naţionalitate unguii? Şi de când se ţpe feudaliloră comise în patru veacuri asupra
preface biserica „într’ună teremă ală lupteloru poporului românescă, în care tâmpă Românulă
politice" prin aceea, că preoţii şi poporulă şp eră privită de dobitocu, şi era folosită contra ori
r6gă pentru sufletele unoră creştini, cari au mu-. cărui dreptă la munca silnică, ba viâţa unui Ro-
rită înainte de acăsta cu o sută de ani?	1 mană era prin lege preţuită la preţu de 12 fl.
Intrebămă mai departe de este posibilă ca care ^hsposîţiune era, între altele multe, cea
v.u - i	.'mai mare batjocură asupra unei fiinţe omeneşci
bisencele, cari trebue se se roge pentru buni si ..	J ,	,	1 y	y ,,
.	. . . .	j si în nici o parte a lumei, nu se va pute ană
răi, pentru amici şi inimici, să fie „profanate *0 atare disposiţiune, prin care unu poporă în-prin ţinerea de parastase rituale? Escelenţa Sa tregă să fie fostă espusă la atâtea nelegiuiri şi vorbesce totu numai de „biserica naţiunală" de despoieri precumă a fostă în acele timpuri nea-„altarulu pietăţii religiăse şi naţionale". Ei bine,!mulu Românescă în ţâra Ardealului.
dacă e vorba de „pietate naţională" atunci se ’ 1 Dovadă despre aceste triste stări a lucruri-
, i	.,	, ,	-i. i A,v . iloru de atunci o vedemă chiar în autografulu
pote Ore documenta acăsta mai bine, decatu prin ., , , . A y , y T . Ti i r
r.	.	. r neuitatului impăratu iosiiu IL-lea, laţa cu caro
ţinerea de rugăciuni pentiu acei cieştmî români, documentă buhele de scriitori falşi voru trebui cari şi-au jertfită viaţa spre a scăpă naţiunea de ■ S£ dispară în întunereculă, de unde au venită cu jugulă unei tirănii ne mai suportabile?	.defăimările loră cu totă.
Ridicululu circularei consistă în mirarea Me- ] Cumcă stăpânii Zilei nici aZi nu s’au tropolitului, că făia năstră a propusă ţinerea pa-1 putută desbrăcâ de barbarulu sâmţă de apăsare rastasului tocmai în paresimi. Nu cumva ar fi; ŞÎ cumcă tare se temu de cea mai mică mişcare,
vrutfi Escelenţa Sa ca parastasulO s6 se ţină în se ™de chiar din uneltirile lord ce le-au înscenată
„ t w .	,, •	,	„ .	,. wl .,w , iîn Ziua acăsta. Cu denunţiaţiuni false au sedusă
caşlegi şi să-i urmeze vr unu bală stralucitu, la T „	A : y ..	.	.
’ 6 ”	^	. pe ocarmuire a pune in mişcare chiar şi armata c. r.
care păte mai uşoră ar fi putută luă parte şi COntra unoru lucruri închipuite. La ordină mai înaltă
Escelenţa Sa ?	j de eri dela amâZî s’a pusă mai multe companii de
Dar situaţiunea poporului nostru este multă cătane pe piciord armatu şi priveghiază Ziua şi năp-
mai tristă <^i fapta Escelenţei Sale multă mai tea	ca	să sară întru ajutoră	pentru a oprî	nu
degrădătăre pentru naţiunea năstră, de câtă ca sci}1	ce	grozăvenii, cu cari nisce blăstămaţi	au
se putemu glumi în aceste momente.	j lăţită spaimă la organele mai înalte.
Este fârte durerosă pentru noi Românii, că şi j Aşa s’a denunţată cumcă ărecare inteligentă
după o sută de ani se mai găsesc Archierei, cari răm-|roraan^ 1°°^ va ridică unu monumentă de
v ,	..	. ^	t,- >, n «a i iw marmoră nâgră pe loculă pierdărn, ba şi mscrip-
nescu la laurii unui Gedeonu Nichitici. DarSerbulu .•	,	£D.„ ^ u • .v j T- i Y, „ r
.	.	. ţiunea s a fostu tabneatu de acei denunţanţi.
Nichitici, când a scrisă circulara sa în contrai AZi nâpte au pornit* totă din causa Zilei lui Horia, se afla celă puţină în faţa unei crân-; comemorative o mulţime de gendarmi — se cene revoluţiuni. Ce a îndemnată însă pe Mi-! Zi°e	c&	vr’o 200 inşi — cătră	Câmpeni, pentru
ronu, ne-Românulă, de a da o a doua ediţiune a se	^a^e cu fantomele.
a acelei circulare după o sută de ani? —	!.	A?este suntJ faPtele ^meniloră cari ocârmu-
XT TT .	.	„	îescu şi nu ne dau mei pace, când noi ne pur-
Mu nona şi cu soţii săi au avută „unu	V- : a-av • -«•	Jr . I	r «
Y . y #	” (tămu Imiştitu, ci dm contra ei cu scornituri
rolă tragică m istoria poporului nostru." Tra-^şi defăimări voiescu a ne strica nouă, pe când gicu a fostă numai sfârşitulu loră.	jtăte aceste sunt apte numai pentru a compro-
Dar în adevără tragică a fostă şi este ro-jmite chiar pe cei ce le pună la cale, şi suntă lulă Gredeoniloră şi ală Mironiloru.	j vrednice de rîsulu lumei.
-----<2---- ‘	E tristă că, în locu se ne dea măcară drep-
■o
Nr. 39.
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
turile din legile sancţionate — totu noi cei jigniţi şi prescurtaţi în r6te s$ mai fimu şi decliia-raţi de răi patrioţi şi de agitatori, când pretin-demă. f ol os ir ea liberă a limb ei ndstre şi eserţarea drepturilor^ n6 stre nea-lienabile. Cei ce socotescu cumcă prin terori-sare ne voru înfricâ şi ni-oru sili a ne lăpăda de cele mai scumpe od6re ale unui poporu — aceia tare rătăcescti, şi ar fi bine ca peste capetele prea înfierbântate să-şi pună cataplasme reci — ca să-şi vină în ori. Ogoiţi-vă!
Răşinari, 16 (28) Februariu.
Astătji Sâmbătă în 16 (28) Februariu 1885 în comuna Răşinari s’a serbată în biserica cea vechiă din piaţă de cătră poporulu răşinărescă unîi parastasu solemnă întru memoria lui Horia, Cloşca şi Crişană, martirii poporului română.
________	c.
Aflămă că în S i b i i u încă s’a oficiată ună parastasă pentru sufletele martiriloră Horia, Cloşca şi Crişană.
(Telegrame particulare a Gaz. Trans.»)
Biinclien, 1 Marţiu. — Tinerimea română din Munchen a serbată aniversarea de o sută de ani a martiriloră Horia şi Cloşca, cari îndurară mdrtea cea mai cumplită sub cuţitulă carnificiloră nobili ruginiţi în ideile, ce revoltă simţulă omenescă. In aceste momente de triste amintiri geniulă română preocupă t6tă fiinţa ndstră.
Brăila, 1 Marţiu. — Societatea „Carpaţii“ din Brăila a ţinută parastasă în biserica Sfdoră Apostoli pentru memoria martiriloră Horia, Cloşca şi Crişană. D. Popescu, directorulă gimnasialu, a ţinută ună discursă ocasională. A luată parte la parastasă ună publică fdrte distinsă.
-----o-------
CRONICA POLITICĂ.
Conferinţa vamală austro-ungară după două (Jile de desbatere s’a unită în privinţa tuturoră măsuriloră ce se consideră ca necesare pentru monarchiă în faţa curentului protecţionistă ce se ridică mai în tâtă Europa. Tarifulă vamală se va mări pentru numărâse articole de industriă şi pentru mărfuri de lână. Pe grâu se va adăuga la tarifulă vamală 1 fl. 50 cr. şi pe făină 3 fl. 75 cr. îndată ce ambele guverne voră aproba ho-tărîrile conferinţei, se va aduce în amândouă parlamentele ună proiectă de lege, celă multă în 10 pănă la 12 cjile, care se va desbate repede. „Bud. Corr.» află că în cercurile înalte nu se cugetă la denunţarea câtă mai curândă a convenţiunei cu România, sub cuvântă că în sensulă legii convenţiunea nu se pote denunţa mai curândă decâtă ună ană înainte de espirarta ei.
*
»Le Moniteur de Rome,* organulă Vaticanului, publică în numărulă său dela 19 Februariu ună lungă ar-ticolă în care arată, că în nici ună stată din peninsula balcanică nu s’a afirmată catolicismulă cu mai mare tăriă ca în România. In 1853 nu erau în Bucuresc-Î decâtă 5000 catolici, pe când astă<jt se află în capitala României aprope 25,000. In totă regatulă, catolicii sunt în numără de peste 150,000. Ocupându-se apoi de numărulă bisericiloră din ţâră, citatulă diară flice că, acum câţiva anî, nu se aflau în Bucurescî decâtă trei bisericuţe catolice, pe când astăzi este aci o catedrală minunată, âr jurisdicţiunea archiepiscopului catolică se întinde In România peste 21 de parochii, avândă 26 biserici sâu capele. Catolicii sunt împrăştiaţi pretutindeni şi nu este nici ună oraşă din România care să n’aibă ună mică centru ce merge mereu crescândă. Scolele catolice au luată ună avântă ne mai pomenită şi acâsta se dato-resce în specială monsignorului Paoli. «Le Moniteur de Rome* încheiă apoi astfelă: „Mişcarea catolică, ce se Intide mereu în t6te ţările din peninsula balcanică şi în noulă regată ală României, are o însemnătate reală şi promite a fi rodit6re în resultate. Mai curândă sâu mai târziu peninsula balcanică este destinată a deveni teatrală unoră evenimente, cari voră schimba pote faţa Europei. Este bine ca biserica să fie gata în momentulă decisivă. Semânţa aruncată cu amândouă mânile a începută a răsări; ar fi o fericire ca ea să dea câtă mai curândă o recoltă îmbelşugată.*
*
„Nordd. AUg. Zeitung» primesce dela graniţele ruse informaţiunea, că din partea unoră cercuri polone, dâr mai alesă din partea preoţimei polone din Polonia ru-sâscă, Silesia, Posen şi Galiţia se face cu mare zelă propagandă pentru restabilirea regatului Polonia. Spre scopulă acesta s’au publicată trei broşuri diferite: »Sibila polonă,« »Noua Sibilă« şi «Vulturulă albă care d6rme,« apărute t6te trei în Posen. Ţese tari din aceste
cărţi profetice, cum le cjic& Polonii, suntă următdrele: Ţarulă Alexandru ală II. s’a esprimată odată cătră consiliarii săi: «Polonia va fi şi trebue să fiă independentă.* Papa Piu IX profeţi în anulă 1848 cu ocasiunea unei audienţe acordate unei deputaţiuni polone: „Mă voiu rugâ pentru voi toţi, pentru ca suferinţele vostre să ia ună sfârşită, şi am viua speranţă că acâsta se va întâmpla în curândă. Speraţi, mântuirea este aprope!» Orecare Maria Stiefel a <jisă în spiritulă său profetică: »Polonia va învia! Acelă timpă ală învierii va fi însă îngrozitoră pentru duşmanii Poloniei.» Ună Franciscană, pe patulă său de mârte în mănăstirea de pe muntele Sinai, a anunţată: »Polonia va deveni independentă şi încă unulă din cele mai puternice imperii.» Se mai a-daugă în broşure, că celă ce se îndoesce în învierea Poloniei nu se pote numi Polonă
*
înfrângerile ce au suferită Englesii în Sudan au sguduită puternică posiţiunea cabinetului Gladstone. In camera comuneloră din Londra Glad-stone, în contră căruia Northcote a propusă să i se dea votă de blamă, are să pârte o viuă luptă pentru esis-tenţa cabinetului şi pentru renumele său. „Standard» (Jice, că ţâra cere înlăturarea cabinetului Gladstone, de-ârece primulă ministru este cu totulă discreditată. Guver-nulă actuală pe de altă parte caută să repareze greşa-lelede pănă acum dândă generalului Wolseley deplină putere, dar şi tâtă responsabilitatea pentru cele ce se voră petrece în Sudan. Pote că se va schimba situaţi-unea, fiindcă generalului Wolseley i s’a dată ca adlatus civilă prinţulă Hassan paşa, care are orecare influinţă asupra triburiloră din Sudan. Posiţiunea cabinetului en-glesă însă e periclitată şi prin faptulă, că în cartea albastră a Angliei ce s’a publicată de curândă se 4'ce» c& între Germania şi Francia esistă o învoire în scrisă relativă la politica colonială. Acâstă împrejurare o va folosi negreşită oposiţiunea englesă spre a constata nedes-toinicia diplomatică a cabinetului Gladstone, în contra căruia şi în camera lordiiloră s’a adusă din partea lordului Salisbury propunerea de a i se da vota de blamă.
*
Foia italiană «Tribuna» din Roma publică sub totă reserva o telegramă din Tunis, care comunică că amba-sadorulă francesă a plecată în celă mai strictă incognito la Tripolis. Se vorbesce, că acâstă călătoriă stă în legătură cu o apropiată ocupare a Tripolisului prin trupe francese şi turcescî. Pe de altă parte generalulă Bou-langer, care se află acum în Paris, a primită ordinulă să se întorcă câtă mai curândă la Tunis. »Tribuna* observă, că Mancini ar fi avută cunoscinţă despre aceste demersuri şi Menabrea ar fi cerută, în <Fele din urmă, lămuriri în acâstă privinţă dela Ferry, care desminţi categorică aceste scirî. Foia italiană însă sfătuesce pe gu-vernulă italiană să vegheze. Se scie că Italia de multă a pusă ochii pe Tripolis.
*
Multă se vorbesce prin fliare de ocuparea He-ratului de cătră Ruşi şi se pare că desminţirile, date de foile oficiâse rase acestoră scirî, au mai multă scopă de a detrage atenţiunea Englesiloră din Asia centrală. Ruşii lucrâză necontenită în Asia, profitândă de încurcălile Englesiloră la Nilă şi după cum spune o telegramă din Constantinopole, isvorâtă din cercuri demne de încredere, Ruşii voră întră în Afganistan, îndată ce se va duce zăpada. Se afirmă că lordulă Dufîerin, viceregele Indiei englese, a cerută dela guvernulă său ună contingenţă de trupe europene pentru întărirea armatei indiene. Contingentulă de întărire va fi de 10,000 de 6meni, âr nu de 20.000 precum se anunţase mai nainte.
-----o-------
SOIRILE PILEI.
Se scrie din Cernăuţi «Unităţii naţionale», că la ultima representaţiune d-ş6ra Bârsescu a fostă chemată pe scenă de 12 ori, şi buchetele de flori aruncate din partea numerosului publică acoperiseră cu desăvârşire scena. Serbarea ce i s’a făcută, la despărţire, a fostă mare. La gară a fostă însoţită de mai multă de 300 persone. Baronulă Nicolae Hurmuzachi i-a oferită, în numele aristocraţiei române din Bucovina, o admirabilă cunună de lauri lucrată cu multă artă numai în argintă. Reuniunea română de cântări «Armonia» şi societatea academică «Junimea» i-au adresată la despărţire, în nu mele Româniloră, însufleţitore cuvinte rugând’o din inimă ca revederea în Cernăuţi să fiă cătă mai curândă. Numărose buchete cu tricoloră românescă i-s’au presintată chiar şi în cupeu. Când trenulă se puse în mişcare, publiculă de pe peronă a aclamat’o în modulă celă mai entusiastă: «Trăâscă d-şora A. Bârsescu!»
—0—
Erî s’au adunată în Braşovă mai mulţi Unguri din Săcele şi din alte părţi, cari au servită în 1848/49 ca honvezi, spre a fi premiaţi de reuniunea honvecfiloră sâu, după cum spună unii, spre a se constata dâcă mai sunt destoinici a purta arme.
Cetimă în „Voinţa Naţională»: Maiestatea Sa Re-gina, graţiâsa şi instruita nostrâ suverană, se scie că a \ scrisă o frumosă piesă de teatru, întitulată ,N â g a.* Acâstă piesă s’a jucată la Stokholm, în capitala Suediei. Toţi actorii erau îmbrăcaţi în costume naţionale românesc!, din Câmpu-Lungă, Rucără şi Sinaia. Ţesătura piesei, arta în care ea a fostă lucrată, costumele nostre naţionale şi jocurile actoriloră, au dată asestei piese originale ună farmecă de frumseţe cu totulă escepţională. Publiculă entusiasmată a aplaudată în nenumărate rânduri pe autoră şi pe actori. Acâstă piesă, eşită din pena măiastră a Reginei nostre, a avută ună succesă din cele mai strălucite şi în acelaşi timpă ne a făcută cunoscuţi Suedeziloră prin moravurile, tradiţiile şi costumele nostre naţionale. Suntemă informaţi, că Maiestatea Sa Regele Suediei a telegrafată Suveranei nâstre marele succesă ce a avută «Nega» şi a rugat’o să viziteze Sfokholmulă «
—0—
«Pester Lloyd* revine, din incidentulă procesului de pressă dintre «Azienda* şi foia «Cyankali, asupra cestiunii dacă e să mai esiste sâu nu curţile cu juraţi.
Ca „patriotă,* diarulă guvernamentală declară de „tră-dătoră de patriă» pe oricare nu este în contra curţiloră cu juraţi. Grozavă mai este foia maghiară, ce apare într’o limbă «nepatriotică.»
—0—
Ună Română din Buzău a omorîtă cu o baionetă ună ursă forte mare, care ’i ameninţase vitele, şi la 25 Februariu n. l’a dusă la Sepsi-St.-Gyorgy, unde a cerută dela oflciulă comitatensă premiulă ce se dă pentru omo-rîrea fârăloră.
—0—
Comunitatea oraşului Braşovă a admisă cererea comunei ZârnescI de a fi ridicată la gradulă de mare comună.
—0—
«Budp. Tgbl.» spune, că ministrulă instrucţiunei Trefort a numită inspectoră şcolară în Zips pe ună simplu concipistă din ministeră, fiulă principalului său cor-teşă din Oedenburg. De asemenea a numită inspectoră şcolară în Aradă pe Arpad Varjassy, avândă „meritulă* * că tatălă său păşise de două ori ca canditată de deputată ală partidei guvernamentale.
—0—
In sera de 25 Feb"., la orele 9Va s’au simţită în Timişora trei violente sguduiturî de pământă, durândă două secunde. La 26 Faură diminâţa ârăşî s’a si mită o sguduitură dâr mai slabă. Sguduiturile au fostă însoţite de detunări. Pagube nu s’au causată.	t
—0—
(filele acestea, scrie o corespondinţă din Sofia a farului «Telegraphulă», a trecută pe aci ună Sârbă, care se declara a fi ună ore-care Iovană Rişticî, de profesiune profesoră. Acestă domnă a frământată atâtă pe agentulă rusă de aici, câtă şi pe d. Lisevici, consululă rusă din Varna, şi apoi a plecată în Rusia. După spusele mai multoră omeni competinţî, Ristici se află la Kiev sâu Moscova, unde voiesce a se strecură printre nihiliştî ruşi. Se şoptesce din altă parte cum că acestă individă ar fi adusă din Belgrad scirea despre esistenţa unei mine încărcată cu dinamită şi care s’ar fl descoperită sub pa-latulă regescă, săpată fundă dintr’o carieră, care se află dincolo de ună cimitiră. Distanţa în lungă a minei este ca de vr’o 300—350 metri. Atentatulă în contra vieţei familiei regale sârbe a fostă după spusele omeni-loră, cari au avută neplăcere să vorbâscă cu Iovană Ristici s’a ficsată pentru (flua de 29—30 luniu anulă curentă. Spionultt în cestiune a mai declarată, că condu-cătorulă acestei mine este inginerulă Pero Velimivovici, care însă trăiesce liniştită la Belgradă şi nici că bănuesce cumcă elă ar fi autorulă unei mine făcute de alţii şi cu spesele nu se mai scie cui. Vă puteţi închipui ce sgo-motă a făcută acâstă poveste. Guvernulă austriacă a denunţată faptulă guvernului sârbă, dâr acestă din urmă cu tătă dorinţa de a pune mâna pe culpabili, n’a avută absolută nici ună succesă.
-o-	„;
Din Coblenţa se comunică, că se plănuise acolo ună atentata cu dinamită asupra monumentului împăratului Iosifă. Instrucţiunea judiciară e în plină activitate pentru a descoperi pe atentatori
—0—
Afacerile au fostă forte slabe la bursă în ultimele şepte cjde, scrie „Curierulă Financiară» din Bucurescî. Preţurile cu care valorile încheiaseră Sâmbăta trecută nu s’au putută manţinâ; urcarea fiind prea repede, a provocată imediată ună mare nemeră de realisări ală căroră efectă naturală a fostă slăbirea cursuriloră pe totă linia. Da-cia-România, Construcţiunile, Mobiliarulă au finită tâte săptămâna cu pierderi mai multă sâu mai puţină însemnate. Aşa, Dacia-România, care debuta Luni cu 304, după 308 pe termenă, a căzută treptată pănă la 293, în perderere cu 4 lei faţă cu cota de Sâmbătă. Naţionale de asigurare au începută săptămâna cu 2231/a In t urcare, şi aă închisă cu 2181/a pe termenă, în urma a-'-m
Nr. 39.
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
însemnate realisărl. Construcţiunile au cotată în bursa de erî cu 237 după 243. Perdere comparativii cu preţuiţi de Sâmbătă de lei 3. In Bănci Naţionale afaceri cu totulă restrânse; ele au cotată 1250 pe termenii cu bune tendinţe. Mobiliarulă n’a dată locă în parchetă la nici o operaţiune. In celelalte efecte, iarăşi amă avută afaceri puţine. Urbanulă 7°/0 a cotată 97 fermă; 5°/0 8574; rurale 7% facă IOOV2 Şi 5% 87 după 877a- Prima aurului s’a menţinută constantă în Iotă durata săptă-mânei la 1074 şi 10.10 cu tendinţe de scădere. De alt-felă suntă seriâse motive d’a crede că situaţiunea se va îmbunătăţi în curendă şi aurulă va deveni multă mai abundenta. Deja Dunărea e curăţită de sloiuri şi navi-gaţiunea va fi deschisă filele acestea pe totă linia. Cu aceasta va începe şi mişcarea de exportaţiune a cerea-leloră, care după informaţiunile ce avemă se anunţă satisfăcut ore.
—0—
Prinţulă de Bismarck a primită o petiţiă subsemnată de 108 asociaţiuni agricole şi economice cerendă să ia măsurile necesare pentru stabilirea bimetalis-mului. Cererea e motivată pe pagubele causate des-voltării economice în Germania prin ridicarea continuă a aurului şi depreciarea argintului.
—0—
In Turcheşă (Săcele), o câreiumărâsă săcuiancă a-fumâ carne de câne ca carne de âie, şi făcea cotor6ge (piftii) din piciâre de cai beliţi de hingheră. In urma unei denunţări, solgăbirăulă Hentes s’a dusă la faţa locului şi a aflată o mulţime de carne de acesta. Ungurii cu tote astea cocoloşescă Iucrulă. Ei cjicfi c& birtăşiţa a voită să-şî îngraşe porcii ca carne de câne şi colo-râge de piciore de cai morţi.
Nu înţelegemă de ce judecătoria locală tace cremene şi nu ia măsuri ca să se pedepsâseă culpabila.
CORESPONDENŢA NOSTRA DIN COMITATE.
Câmpulă de aură 23 Februariu 1885.
Stimate domnule Redactorii! A trecută ună ană şf mai bine de când cetescă preţuitulă 4iar^ »Gazeta,* si din părţile nâstre nu-şî redică nime cuventulă să aducă la cunoscinţa publică stările poporului nostru din marginea acestui comitată bătută de sârte. Pena încă este prâ debilă spre a descrie năcazurile acestui poporă împilată, care nu mai are curagiulă să resiste nici la o poruncă din partea stăpâniloră şi de ar fi ori câtă de contrară legiloră, ba şi preoţimea şi inteliginţa au începută a lâncezi ne mai avândă curagiu de a-şl redicâ vocea întru apărarea poporului. Celă ce mai cuteză a căscă gura arătândă ceva semne de nemulţumire e timbrată de daco-romanistă, cum a fostă şi on. preotă din Bâbenî timbrată din partea d-lui Ber-zenczei Geza din Cli ti, nepotulă faimosului Ber zen-czei din anulă 1848, care nu s’a genată înaintea unui publică numerosă după finirea unui serviciu oficiosă a sări înfuriată asupra preotului română acusându-lă înaintea publicului de faţă cu cuvintele: »poporulă acesta e bună, numai voi nădrăgarii români sunteţi causa de nu’lă putemă duce unde voimă noi. Voi cu toţii sunteţi buni de spânzurată,* atribuindu-i şi epitetele de hoţ ă (gyilkos) şi la tor.«
Placă-vă exemplulă de frăţietate şi liberalismă un-gurescă. Scopulă ce’lă urmăTescă puternicii Zilei este: Ca naţiunea română să nu aibă bărbaţi literaţi în se-nulă seu, ca aşa să potă prădâ averea şi moralitatea poporului fără nici o temă de atacă. Poporulă e rău se-răcită pănă în fundamentă. La sărăcirea poporului se lucră şi în adinsă din partea organeloră administrative ţinăndu’lă în timpulă economică câte 15—16 Zile la Iucrulă publică, în locă de 6 i 1e. Averea poporului română se socoteşce ca avere comună a tuturoră locuitoriloră. Timpulă perdută înzădară nu se preţuesce în nimică, pentru că tote organele administrative suntă duşmanii poporului, elă n’are nici ună cre-Zămentă nicăirl.
Sub astfelă de împrejurări mai cuteză foile din Cluşiu a Zice că poporulă română e mulţămită cu s6rtea lui de aZî. Vină d-lă Bartha Miklos şi Ugron Gâbor şi întrebe pe poporulă română, că îndestulită e cu sărtea lui, şi vâdă ce răspunsă voră căpătâ, apoi să se mândrâscă cu libertatea ungurescă!
Incheiu cu promisiunea că, dâcă voiu vedă aceste rânduri tipărite în preţuitulă Z*aî’ă »Gazeta« îmi voiu întări curagiulă spre a vă relata mai multe întâmplări bune şi rele din ţinutulă nostru.	Opinoa română,
Situaţiunea financiară a României.
Ministrulă de finance a distribuită în Cameră situaţia financiară a tesaurului publică pe anulă 1884—1885.
Astă situatiune cuprinde operaţiunile comptului definitivă ală ultimului eserciţiu închisă 1883—1884, ră-mânândă a se publica mai târZiu partea care va cuprinde contulă provisoriu ală primeloră nouă luni din anulă curentă, după ce se va termină verificarea comp-turiloră pe uecemvre.
Comptulă definitivă ală eserciţiului 1883—1884 pre-sintă următârea situaţiune:
Venituri:
Venituri evaluate prin bugetulă
ordinară...................fr.	123,647,945
Constatări peste evaluări . . fr. 14,387,652 Escedentulă resultată la închiderea eserciţnlui 1882—1883 fr. 12,363,581
fi\~138,032,413
Di acâstă sumă s’a încasată în cursulă eserciţiului fr. 146,859,571, si rămâne a se mai încasă în viitoră fr. 3,339,608.
C h e 11 u e 11:
Cheltuelî evaluate prin bugetulă
ordinară...................fr.	123,794,581
Cheltuelî suplimentare . . . fr. 2,582,175 Cheltuelî extraordinare .	. fr. 11,628,026
Repurtate din eserciţiile trecute fr.	1,176,859
fr. 139,181,643"
Din acâstă sumă scăZându-se anulările autorisate în sumă de fr. 1,149,230 Cifra cheltueliloră pe eserciţiulă 1883—1884 atinge...................................fr. 138,032,413
Din acăstă sumă rămânândă neîntrebuinţaţî 1,727,144 franci, drepturile constatate în favârea creditoriloră Statului pe eserciţiulă 1883—1884 se cifreză la 136,305,269 franc!.
Asupra acestei sume s’a plătită în cursulă eserciţiului închisă 135,557,860 fr. remânând a se plăti restulă de 758,608 fr. în cursulă anului următoră.
In resumată :
Veniturile fiindă constatate	de.........fr.	150,199 180
£r cheluelile de........................fr.	136,305,269
Eserciţiulă 1883—1884 se	încheiă cu ună
escedentă bugetară de.................fr.	13.893,911
Escedentulă bănescă se specifică precum urmâză:
Venituri încasate.......................fr.	146,859,571
Cheltuelî plătite.......................fr.	135,557,860
Rămâne escedentă bănescă propriu ală anului 1883—1884 .........................fr. 11,301,711
Acestă sporă provine din contribuţiunî directe care au dală 1,647,856 franci mai multă preste prevederile bugetare; contribuţiunî indirecte 3,225,353; domenile 1,868,267, şi din alte venituri şi economii ce s’au putută realisâ în marginele posibilului.
IMn parlamentnlfi românii*
(Camera)
Şedinţa dela 15 Februariu 1885. — D, M. Cogăl-niceanu anunţă două interpelări: 1. d-lui preşedinte ală Consiliului în privinţa deschiderei graniţeloră Austro-Ungare exportului nostră; 2. d-lui ministru de externe întrebându-lă ce măsuri va lua faţă cu declaraţiunea făcută de ministrulă Ungariei că va închide graniţa despre noi materiiloră brute ce exportămă. — Se desbate pro-iectulă de lege în contra cumulului funcţiuniloră. Se ci-tesce amendamentulă d-lui Cămărăşescu şi redacţia comitetului delegaţiloră; se pune la votă cu bile amendamentulă d-lui Cămărăşescu, pentru înloirea art. 2 din proiectă, în modulă următoră: Prin escepţiune următo-rele persone potă ocupa o a doua funcţiune: a) Profesorii facultăţei de medicină potă ocupa şi ună postă de medică la ună spitală său de membru în consiliulă sanitară superioră. b) Profesorii potă fi membri în consiliulă permanentă ală instrucţiunei seu directori ai di-feriteloră aşeZăminte de învăţământă. c) Profesorii numiţi miniştri seu director! de ministere conservă postulă cu obligaţiunea de a fi supliniţi, d) Militarii potă fi profesori la scâlele militare, e) Misiunile militare afară din ţâră sunt permise. Amendamentulă se primesce.
(Senatul A)
D. Eduard Gherghel desvoltă interpelarea sa în privinţa unui articolă înserată în <Ziarultk «Times» şi reprodusă de Z*aruiâ »L’Indâpendance roumaine,« prin care se atacă guvernulă română şi instituţiunile române; d-sa Z*ce că nu se revâltă contra inserăriloră din menţionatele Z*81*®) ci numai contra pretenţiunei că au la dis-posiţiune ună raportă cu care la trebuinţă să se serve în cotra ţârei nâstre. In sprijinulă desvoltărei sale, ci-tesce articolulă din Ziară Şi conchide că informatorii Z*-areloră streine în totd’auna dau informaţiunl neesacte. D. I. Câm p ine an u, ministru de esteme, răspunde mai ântâiu că desvoltarea dată interpelărei este nu numai a-fară din cea anunţată dar chiar neoportună. D-sa Zice, terminândă, că guvernulă şi ţâra, din nenorocire, au Zi-are ostile nu numai în străinătate dar chiar în ţâră; de aceea râgă să se închidă pur şi simplu incidentulă (ap-lause generale). Senatulă închide incidentulă.'
-----O——
SCIRÎ TELEGRAFICE.
(Serv. part. ală »Gaz Trans.«)
Pesta, 2 Martiri. — Clubulu partidei liberale a pregătită eii ministrului preşedinte Ti-sza o ovaţiune improvisată. Când apăru Tisza în localulă clubului, fu salutatu cu furtundse stri-gări de „Eljen“. La discursulu ce s’a ţinută în on6re’i, răspunse Tisza, că dacă dânsulă a putută face ceva, acâsta are a o mulţămi încrederei
partidei, care are datoria de a’şî consacra patriei puterile. înainte de amâZl ministrulă preşedinte a primită deputaţiurea de 70 de membri a capitalei.
Căiră Onoratulu Publicil l
Societatea de lectură ,Petru Maioră* a junimei române dîn Buda-Pesta, consciă despre adeveritatea cuvin-teloră: istoria şi limba suntă tesaurii cei mai preţioşl a unui poporă, care voiesce a-şî cunâsce trecutulă şi a-şî asigura viitorulă, a luată încă în anulă 1881 laudabilulă condusă a retipări din scrierile neuitatului Petru Maioră ♦ Istoria pertru începutulă Româniloră în Dacia,« acelă opă despre care nemuriiorulă Eliade Zice* »a fostă ună felă de toiagă a lui Moise, prin care despicândă marea de întunereculă ce ţinea pe Români îi fâcă să trâcă dincolo de Egiptulă minciuneloră şi să recunâscă adevăra-tulă loră începută,« acelă opă despre care emeritulă boeră Moldovană Iordaehe de Malinescu Zice: »dela eşirea acestei istorie Românulă a învăţată a-şî cunâsce trupina sa, acâstă istoriă este carea a dată laudă şi mărire şi a ur-Zită epocă naţiunei românesc!. Autorulă ei să vede a fi fostă într’adevără alesă de pronia dumneZeâscă, spre scâterea naţiunei sale din cumplitulă întunerică... etc.«
Acâstă dorinţă a societăţii s’a realisată în primă-vâra anului 1882 când .Istoria pentru începutulă Româniloră în Dacia* fu presentată onoratului publică în edi-ţiă nouă.
La modestele apeluri ale nostre şi Ia cele de pre-numeraţiune esmise în tâte părţile locuite de Români, ne au răspunsă cu multă mai puţini decâtă speraserămă, încâtă astăZI nu numai că mai avemă ună numără considerabilă din amintitulă opă, dar stămă în faţa unui deficită de aprâpe 300 fl.
Acâstă împrejurare ne-a făcută să credemă că pu-bliculă română nu este pe deplină informată despre a-pariţiunea istoriei de Petru Maioră.
In considerarea acestora ne luămă voiă a aduce la cunoştinţa onoratului publică română, că societatea nâslră dispune încă de peste o miă (1000) esemplare din istoria pentru începută Româniloră în Dacia, parte legate, parte broşurate.
Abonamentulă se face directă la societate în Budapesta strada Vaţului Nr. 13. Preţulă unui esemplaru legată 2 fl. 50 cr. âr broşurată 2 fl. v. a.
Acei prâ onoraţi domni abonenţî, cari din erâre încă nu au primită opulă, suntă rugaţi a’lă reclama de-adreptulă la comitetulă societăţii informându-ne totodată când şi cui au trimesă preţulă de abonamentă, ca astfelă câtă mai curândă să putemă satisface justeloră aşteptări a le respectiviloră domni.
Nutrimă firma speranţă că onoratulă publică română ne va oferi — ca şi pănă aci — deosebitulă său sprijin.
Budapesta, în 24 Februariu st. n. 1885.
Pentru societate.
Sebastiană Olariu,	T. Liviu Albiui,
preşedinte,	secretară.
------O--------
Casina română de Beiuşft în 7 Febr. a ţinută bală în favârea bibliotecei sale, care a succesă bine fiind adunată ună publică numărosă elegantă şi curată română. 30—40 părechî jucau Romana şi Ardelâna; eră în timpulă pausei 9 tineri costumaţi jucară »Călu-şariulă* *Hora« şi . Bătută« între aplausele şi vivatele nesfârşite ale publicului [entusiasmată de danţurile nâstre tradiţionale. Dâr balulă a reeşită şi în respectă materială căci fondulă bibliotecei se spori cu 81 fl. 97 cr.
Primâscă acei Domni mulţămită cari au contribuită benevolă sâu au suprasolvită la acestă bală şi anume: D-nii N. N. 5 fl., Antală Aug. protopopă 8 fl., N. N. 10 fl., Paladi A. parochă română 3 fl.. Pagubă V. jude la trib. Aradă 3 fl., Papp T. notară cerc. 3 fl., Gherlană I. not. cerc. 3 fl., Mihuţă P. dir. gim. 2 fl., Pintie I. adm. prot. 2 fl., IgnatO V. adv. 2 fl., Dr. Mu-reşană G. 2 fl., Andru S. notară cercuală 2 fl., Steiner
K.	propriet. 2 fl., Popp T. H. propriet. 2 fl., Gyori G. mag. de pad. 5 fl., Beleşă I. vie. epp. 2 fl., Cuueu
I.	canonică 1 fl., Farkas I. parochă română 2 fl., Sipos I. directore 1 fl., Ştefan V. cane. dom. 1 fl., Oriei
K.	farmacista 1 fl., Kosztka G. jude cerc. 1 fl., Marinescu
G.	prof. 1 fl., Marinescu I. preotă rom. 1 fl, Ormos A. pădurară 1 fl., Lenhard A. pădurară 1 fl., Ianâk L. pădurarii 1 fl., Pankovits P. pădurară 1 fl., Negreanu D. corner. 1 fl., Kaffka L. corner. l|fl., Belânyesi I. com. lfl. Vid. Ştefan Szilâgyi 1 fl., Traiană Part. docente 1 fl., Veiszglâsz I. corner. 1 fl., Gruner I. corner. 1 fl., Mayer
I.	medică 1 fl., Gală I. subjude 1 fl., Moga N. 1 fl., Bogdană P. posesoră 1 fl., Marcusiu N. parochă rom. 1 fl. Popă I. not. com. 1 fl., Papfalvai I. prof. 1 fl. Veinstein
I.	arend. 1 fl. Zanko I. Casnar 1 fl, Kâhn S. negus.
1 fl., Zelenchik I. negust. 1 fl., Ardeleană A. prop. r.
1 fl., Glintocă A. not. 1 fl., Brancu G. ind. 1 fl., Lazară
I.	prop. 1 fi.
In numele casinei: V. Stefănică, bibliotecarul casinei.
Editoră: Iacobti Mureşianu.
Redactoră responsabilă: Or. Aurel ti Mureşiauu
Nr. 39.
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
dorsală 1» bursa de Viena
din 28 Februarie st. n. 1885.
Rentă de aură 4°/0 . . . 98.80 Rentă de hârtiă 5% • • 94.10 Imprumutulti căiloră ferate
ungare................147.25
Amortisarea datoriei căi-lorti ferate de ostd ung.
(1-ma emisiune) . . . 99.— Amortisarea datoriei căi-lorfi ferate de ostii ung.
(2-a emisiune) .... 121.75 Amortisarea datoriei căi-lortt ferate de ostO ung.
(3-a emisiune) .... 109.60 Bonuri rurale ungare . . 103.— Bonuri cu cl. de sortare 1C2.30 Bonuri rurale Banat-Ti-
mişti.................102.50
Bonuri cu cl. de sortarel02.— Bonuri rurale transilvane 102.60
Bonuri croato-slavone . . 103. ~ Despăgubire p. dijma de
vină ung...............—.—
Imprumutulti cu premiu
ung. ...................118.75
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 119. -Renta de hărtiă austriacă 83.65 Renta de arg. austr. . .	83.95
Renta de aură austr. . . 108 40 Losurile din 1860	. . . 138.60
Acţiunile băncel austro-
ungare.................. 866.—
Act. băncel de credită ung. 315.50 Act. băncel de credită austr. 306.40 Argintulă —. — GalbinI
împărătesei.............. 5.81
Napoleon-d’orI............9.80‘/a
Mărci 100 împ. genn. . . 60.bO Londra 10 Livres sterlinge 124.30
Bursa «le Bueilresci.
Cota oficială dela 16 Februariu st. v. 1884.
Cump.	vând.
Renta română (5°0). . . .	92	—
Renta rom. amort. (5°/0) . .	94»/.	—
> convert. (6°/0) . .	90Va	—
împr. oraş. Buc. (20 fr.) . .	31	—
Credit fonc. rural (7%) . .	101	—
» „ „ (5% • •	87	—
» » urban (7%) • -	97	—
* * . (6°/o) • ■	917a	—
» . * (5%) • •	85	—
Banca naţională a României	1240	—
Ac. de asig. Dacia-Rom. . .	297	—
« » * Naţională . .	217	—
Aură		10V*#/o	—
Bancnote austriace contra aură	—	—
Cursulu pieţei Braşov#
din 2 Martie st. d. 1885.
Bancnote românesc! .... Cump. 8.95 Vând. 8.98
Argint românesc................... »	8.75	*	8.80
Napoleon-d’orî.................... *	9.78	»	9.80
Lire turcesc!..................... »	11.—	»	11.04
Imperial!......................... »	10.—	*	10.02
Galbeni........................... »	5.70	»	5.76
Scrisurile fonc.	»Albina* . .	>	100.50	*	101.—
Ruble Rusesc!..................... »	128.—	»	129.—
Discontulă	*	... 7—10 % pe ană.
Numere singuratice din „Gazeta Tran-silvanieiu se potu cumpăra în tutunge-
«io i„; w
Comande din provincie
—=	execută, paxn.ct'u.aru. =—
Pentru saisonulil de primăvară
Toalete
de promenade, de mirese si de casă
Mantale de plOie, Jaquete şi Mantile după cea mai nouă modă
se confecţionezi de grabă şi cu preţuri moderate
la
(Kovdsznai jc (Keresztesy
în salonul ă loru de confecţiuni de dame Braşovă (piaţa mare.)
Mostre s£ trimită la cerere franco.
ATMU9I1 ŞO	Iii llllllill Ac»	VJI A? AA «A-AMA/Ve
Anunţămă aceloru onoraţi cetitori, [earî voră bine voi a să abona la f6ia n6stră de aici încolo, că avemă încă în reservă numeri dela începutului anului 2885 prin urmare potă sâ aibă colecţiunea completă.
Administratiunea «Gazetei Transilvaniei.»
*
IN BRAşOVtT, strada poştei Nr. 661. recomandă deposituîă seu bine asortată de
ceasornice de Helveţia, pendule, ceasornice in provasd
şi de Schwarzwald,
apoi tote productele optice,
mai cu sâmă OCHELARI şlifuiţî optică-periscopicft de anrd, argintă, nicln, otelă şi osă.
Se recomandă şi la turnisare de
orologie pentru biserici
de constrncţlune escelentă; în fine spre asetjaie de telegrafurî de odăi şi de
legături telefonice.
TOTE REPARATURILE DE RESORT0 se efectuâză iute şi eftină cu garanţiă.
Mersultl trenurilorti
pe linia Predeal tt-Budapes ta şi pe linia TelaşA-Aradu-Budapesta a călei ferate orientale de stată reg. ung.
Predealîi-Budapesta						Budapesta-		-Predealu		
		Trenă	Trenu	Trenă	Trenă		Trenă	Trenă	Trenă	Trenă
		accelerat	de	omnibus	de		de	omnibus	accelerat	omnibus
			persone		persone		persone			
									i	
BucurescI		7.15	—	—	—	Viena	8.25	8.35	3.30	8.00
Predealu		1.09	—	—	9.50	Budapesta	8.00	6.55	9.45	2.47
TimişG	( (	1.33	—	—	10.15	Szolnok	11.24	10.55	12.18	6.36
Braşovă		2.06		—	10.50	P. Ladany	2.01	2.04	1.59	10.09
Feldiora		2.16	6.30	5.45		Oradea mare >	4.11	5.13	3.20	
		2.44	7.09	6.28			4.21	9.37	3.25	
Apatia		3.03	7.41	7.07		Vârad-Velencze	4.29	9.45	—	
Agostonfalva		3.18	8.09	7.42		F ugyi-Vâsârhely	4.40	9.59	—	
Homorodd		3.51	8.53	8.51		Mezo-Telegd	5.02	10.28	3.56	
Haşfaleu Sigliişora		4.51	10.18	10.52		Rev	5.46	11.41	4.31	
		5.11	10.55	11.5b		Bratca	6.09	12.15	—	
Elisabetopole		5.39	11.36	12.43		Bueia	6.28	12.48	—	
MediaşQ		6.00	12.11	1.23		Ciucia	6.52	1.48	5.28	
Copsa mică		6.29	12.35	2.07		Huiedin	7.32	3.21	6.01	
Micăsasa		—	12.54	2.27		Stana	7.51	3.54	—	
Blaştu		7.02	1.29	3.06		Aghiriş	8.12	4.34	—	
Crăciunold		—	1.45	3.22		GhirbSu	8.24	4.52	—	
Teiuşft		7.38	2.26	4.15		Nedeşdu	8.38	5.11	—	
Aiudâ		7.55	2.48	4.44		Clnşin ^	8.57	5.40	7.08	
VinţulO de susfl		—	3.12	5.10			9.23	6.00	7.18	
Ui6ra		—	3.19	5.19		Apahida	9.50	6.29	—>	
Cucerdea		8.24	3.36	5.47		Ghiriş	11.15	8.14	8.29	
Ghirisu		8.48	4.10	6.38		Cncerdea	12.04	9.49	8.53	
Apahida	(	—	5.39	8.51		Uiora	12.12	9.58	—	
Cluşiu		10.08	559	9.18		VinţulO de susG	12.19	10.07	—	
	(	10.18	6.28	8.00		AiudG	12.45	10.42	9.17	
Nedeşdu		—	6.54	8.34		Teiuşfi	1.15	11.32	9.40	
Ghirbfiu		—	7.10	8.59		Crăciunelfl	1.44	12.03	—	
AghirişO		—	7.25	9.35		Blaşfl	2.00	12.24	10.12	
Stana		—	7.49	10.16		Micăsasa	2.34	12.43	—	
Huiedinfl		11.33	8.11	11.04		Copşa mică	2.52	1.22	10.45	
Ciuda		12.06	8.52	12.17		MediaşG	3.27	2.24	11.07	
Bueia		—	9.11	12.47		Elisabetopole	4.01	3.06	11.29	
Bratca		—	9.29	1.21		Sigişdra	4.50	4.17	12.15	
R6v		12.25	9.52	2.05		Haşfaleu	5.08	4.51	12.30	
Mezo-Telegd		1.11	10.27	3.08		Homorod	6.47	7.07	1.32	
Fugyi-Vâsârhely		—	10.46	3.39		Agostonfalva	7.36	8.10	2.04	
Vârad-Velinţe		—	10.56	3.55		Apatia	8.09	8.46	2.24	
Oradia-mare	(	1.49	11.04	4.06		Feldiora	8.41	9.20	2.44	
	(	1.54	11.14	7.30		t, (	9.20	10.15	3.15	
P. Ladany		3.14	1.47	11.05		Braşovă ;	—	6.00	3.25	
Szolnok		5.10	4.40	2.37		TirnişG	—	6.57	4.03	
Bnda-pesta		7.30	7.44	6.40		Predeală	—	7.32	4.28	
Viena		2.00	6.20	2.00		BucurescI	—	—	10.25	
										
Nota: Orele de nopte suntfl cele dintre liniile gvose.										
TciuşiVAradă-Bndapesta				Budapesta- Aradă-Teiuşă.		
	Trenă de	Trenă	Trenă		Trenă de	Trenă
	persone	omnibus	omnibus		persdne	omnibus
Teiuşă	2.39	9.50	8.20	Viena	8.25	8.35
Alba-Iulia	3.40	10.42	9.10	Budapesta	8.00	6.55
VinţulO de josO	4.04	11.09		Szolnok	11.14	12.28
ŞibotO	4.35	11.43		i	3.35	5.30
Orăştia	5.02	12.13		Aradă ^	4.00	6.20
Simeria (Piski)	5.44	1.22		Glogovaţă	4.16	6.39
Deva	6.05	1.48		Gyorok	4.47	7.19
Branicîca	6.34	2.21		Paulişă	5.02	7.39
Ilia	7.01	2.54		Radna-Lipova	5.25	8.11
Gurasada	7.15	3.09	-	Conopă	5.57	8.49
Zam	7.49	3.48		Bârzova	6.18	9.18
Soborşin	8.32	4.37		Soborşin	7.11	10.27
Bărzova	9.19	5.30		Zam	7.48	11.18
ConopO	9.40	5.58		Gurasada	8.22	11.57
Radna-Lipova	10.16	6.38	8.24	Ilia	8.40	12.27
PaulişO	10.32	6.56	8.41	Branicîca	9.02	12.57
Gyorok	10.48	7.15	9.01	Deva	9.32	1.45
Glogovaţd	11.17	7.48	9.30	Simeria (Piski)	10.12	2.58
f	12.32	8.05	9.45	Orăştiă	10.47	3.46
Aradă >	12.00	8.45	6.10	Şibotă	11.14	4.20
Szolnok	4.00	2.10	7.27	Vinţulă de josă	11.46	5.06
Budapesta	7.44	6.40	—	Alba-Iulia	12.21	6.15
Viena	6.20	—	—	Teiuşă	12.53	7.00
Aradă-Timişăra				Simeria (Piski) Petroşeni		
	Trenă	Trenă de			Trenă	
	omnibus	persâne			omnibus	
Aradă	6.00	12.30		Simeria	3.08	
AradulO nou	6.26	12.54		Slreiu	3.45	
Nâmeth-Sâgh	6.51	1.19		Haţegă	4.33	
Vinga	7.28	1.50		Pui	5.19	
Orczifalva	7.49	2.12		Crivadia	6.05	
Merczifalva	8.09	2.30		Baniţa	6.43	
Timişăra	8.58	3.15		P etroşeni	7.00	
Timişăra-Aradă				Petroşeui—Simeria (Piski)		
	Trenă de	Trenă			Trenă	
	persone	omnibus			omnibus	
Timişăra	12.25	5.00		Petroşeni	8.56	
Merczifalva	1.16	5.56		Baniţa	9.37	
Orczifalva	1.34	6.16		Crivadia	10.09	
Vinga	2.04	6.50		Pui	10.48	
Nâmeth-Sâgh	2.25	7.11		Haţegă	11.26	
AradulO nou	2.54	7.44		Streiu	12.06	
Aradă	3.10	8.00		Simeria	12.37	
Tipografia ALEX1, Braşovă.