BEDAOţnrmEA ŞI ADMINUTBAŢIUHEA i BRAŞOVfi, piaţa mare Nr. 22.
,GAZETA“ IESE ÎN FIECARE ţ)I.
Pe and and 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România şi străinătate:
Pe and 36 fr., pe şâse luni 18 fr., pe trei luni 9 franci.
ANULLJ XLVIII
SE PRENUMERA:
la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ANUNGIURXLE:
O seriă garmondd 6 cr. şi timbru de 30 cr. y. a. pentru fiecare publicate SorlsorT nsfranoate nu se prlmesou. — lanuaorlpte nu se retrimită.
Ni 38
Duminecă 17 (29) Februariu
1885.
Braşovă, 16 (28) Februariu 1885-
Foile din România, şi mai cu sâmă „ Românul^, adeseori au atraşii atenţiunea Maghiariloă, într’unii modă fdrte cuviincioşii şi chiar frăţesce, că nu duce la bunii sfârşită purtarea lorii faţă cu naţionalităţile şi mai aleşii cu Românii. Le-au spusii adeseori, că numai împărţindu Maghiarii dreptatea şi libertatea cu celelalte nâmurl convie-ţuitdre, statulu se consolidâză şi în vremuri de grea cumpănă e ferită prin puterea braţeloră unite de orice periculu.
Ba au mersă uneori mai departe foile din România, învinovăţîndu-ne adeseori pe noi, că amă fi neastâmpăraţi, şi vorbindă de împăcare. !
latinesce pentru a nu vorbi nemţesce, cum nu înţelegă că Slavii, şi când o veni cuţitulă la osă chiar Românii» mai lesne voră vorbi ruseşte, pentru ca să-şî răsbune de Unguri, de câtă unguresce?
Ungurii suntă bărbaţi politici. Când pasiunea maghiarismului nu-i orbesce, ei vădă şi întrevSdă evenimentele politice, presinte şi viitore. Cum dâr nu vădă că, cu tăte solemnelele făgăduinţe pentru manţinerea păcii, este peste putinţă chiar făgăduitoriloră d’a să ţină de cuvântă? Pe ce temeliă aşe^at-au acum pacea generală puternicii făgăduitorî? P’aceea a prea puternicei armate germane, în virtutea căreia cei trei imperatorl se întâlniră şi se înţeleseră la Skiernewicî. Stăruimă a crede că toţi sciu că, ori câtă de puternice suntă învoirile aşezate pe mănunchiurile baioneteloră, ele suntă cu totulă trecătore îndată ce nu este deplină identitate de interese. Vine o în care interesele deslipescă manun-
Nu ne-amă mirată de acâsta, căci nimenea nu chiurile baioneteloră, ori câtă de bine aşezate ar părea ne cunoscea traiulă nostru, şi fiind-că ne vedâu'ele că suntă. Negreşită că nu putemă sci ce învoire cu capulă încă totă pe umere, au putută fi amă- s’a făcută între cei doi său cei trei imperatorl, învede-giţî să crâ(Jă câtva timpă, că pericululă ce ame- rată însă este pentru ori cine că învoirea s’a făcută.
ninţă esistenţa nâstră nu ar fi atâta de înoomu-!Urmărindil in,eresele lo8iea lotrt ™ntem0 “«“«nea ’	,,v , -v •	ifârte dispuşi a crede că peninsula balcanică, fiind peste
rata precum îla descnemu no..	|putj„,ă d.a r5mân(S astfem precum a ticluit’o congresulâ
Trebuia Îns8 s8 sos<$scă una timpa, cândjdela Berlin> reguiarea
iei s’a refăcută în conferinţa dela
foile streine şi prin urmare şi foile din România,< Skiernewicî. Totă din acesta punctă de vedere suntemă să se convingă, că amă fostă multă mai cruţă- j tare dispuşi a crede că ducele d’Abrantes are dreptate torî faţă cu Maghiarii, decâtă ca sâ putemă arăta cftnd 4ice:
starea ndstră în t6tă goliciunea ei. Acelă timpă a sosită.
Nemulţămirea ce se ridică în Ungaria din
• Când cercetâză cineva cum congresulâ dela Berlin a dată Austriei Bosnia pănă dincolo de Mitrovitza, pre-şedenţia conferinţei celoră patru pentru legarea căiloră ferate turcescl, poliţia cdstelor Muntenegrului şi comisiunea rîurână ...	..	.*	- ,.	,.	.. şa Dunării, pare invederată că înţelegerea celoră două
tote unghiurile ţăm din partea naţionalităţiloră j ţn^perii s’a preocupată de sOrtea peninsulei Balcaniloră, şi
* în contra dominaţiunei arbitrare şi apăsătdre a este greu să nu se ia în considerare eventualitatea cea
Ma^hîariloră a deschisă ochii celoră amăfriti si lmai nelini?tit6re dintre t6te Pentru unâ sPiritfl Patri°-Magmanioru, a aescmsu ocnn ceioru amagiţi şi, ticfl: _ împărţirea Turciei făcându-se în aceleaşi con-
urmărindă cu atenţiune actele (Jilnice ale Maghia-riloră, au ajunsă la convincţiunea, că actuala stare de lucruri în statulă ungară e într’adevără de nesuferită.
In astfelă de împrejurări, „Românulă" dela
diţiunl ca şi împărţirea Poloniei.« *).
Dâcă dâr se va fi făcută o asemenea învoire — ■ ce pare forte logică — credă <5re Ungurii că prin opunerea loră voră isbuli se împedece pe Germania, pe Austna, cu miliânele ei de Slavi, şi pe Rusia, d’a pune | în lucrare a loră tocmălă? Dâcă au acâstă credinţă,
15 Faură nu şl p6te înăbuşi vocea, da atrage. a(jmirama încrederea ce au in patriotismulă şi în ar în modă seriosă din nou atenţiunea Maghiari- mata loră; afirmămă însă, că tâtă lumea va (jice cu noi, loră asupra periculeloră, la cari espună ei sta- că acâstă speranţă este cu totulă ilusoriă.
tulă prin purtarea loră despotică faţă cu naţionalităţile, şi încă în nisce împrejurări esterne, cari nu suntă nicidecum de natură de a le asigură o situaţiune trainică.
Eată articululă „Românuluiw, din care Ma-
Slavii sunt cu Austria pe câtă timpă li se va re-cunâsce deplina loră autonomiă. Alegerile cari se voră face în vâra viitâre voră da o maioritate şi mai mare naţionalităţiloră din Austria, cari luptă pentru drepturi egale ca cele acordate Unguriloră.
Armata ungară este negreşită vitâză, patriotă, dâr
ghiarii multe potă învăţă în interesulă loră pro- ea se compune acum, după sistema cea nouă, şi din re-
priu şi ală esistinţii statului:
»De multă, adese şi chiar mai deunăzi, m&rturirămă
gimente din celelalte naţionalităţi. Cum dâr putâ-va ea sâ lupte, cu sorţi de isbândă, contra tuturoră naţionali-
aci că recunâscemă şi admirămă patriotismulă Unguriloră. j tăţiloră din Austro-Ungaria, dâcă Ungurii voră stărui a De multă asemene amă 4*să adese Unguriloră, în desele le jicni, a-le lovi în drepturile loră, în locă d’a câştiga a
convorbiri ce avurămă p’atuncl cu dânşii, că espună patria loră la mari pericule, stăruindă în a face concista celorlalte naţionalităţi, prin puterea brutală. Au triumfată Ungurii prin patriotismulă loră, prin multele şi necurma-
lorfi iubire şi frăţietate printr’o deplină egalitate pentru toţi cei din regatulă S-tului Ştefană?
Câtă despre noi, cu mare durere afirmămă că dâcă Ungurii nu voră intra — şi încă câtă mai curândă —
tele sacrificii ce au făcută şi prin multele şi gravele lo-1 pe calea egalităţii şi a frăţietăţii, râu voră face naţio-
viri ce au căiţută pe imperiulă Austriei. Şi după isbânda loră, 4>serămă adese aci Unguriloră, şi uneori şi prin graiu: acum c’aţl triumfată, vă vine şi mai lesne să vedeţi periculele ce vă încunjâră şi cari ameninţă Orien-
nalităţiloră, rău voră face Austriei, dâr mai multă de cât toţi ei voră suferi, căci voră sili pe toţi în contra loră a se ridica.
Să sperămă însă că, pericolulă fiindă învederată,
tulă, şi multă mai lesne să întindeţî o mână într adevără vorfl ţnţeiege jn fine şi vitejii noştri vecini că salvarea, frăţâscă naţionalităţiloră, multă mai lesne să le cuceriţi | pentru t^te naţionalităţile în genere şi în parte pentru mintea şi inima, prin dreptate, prin egalitate şi prin cea ungar^ este numai jn legăminte de egalitate şi fră-identitatea intereselor^.
Monarchia austriacă are Italian!, Români şi 17 mi-liâne de Slavi. Austria a începută să înţelâgă bine si-tuaţiunea şi tinde mereu a transforma imperiulă într’o confederaţiune în care naţionalităţile să fiă legate între ] dânsele prin dreptate, prin libertate şi prin identitatea in-tereseloră.
Cum 6re Ungurii nu s’au convinsă încă, că ur-rnândă d’a impune cu sila maghiarismulă îşi perdă în acâstă lucrare cele mai preţiâse puteri şi silescă astfelă naţionalităţile să-i urască şi la <h de cumpănă să se ră-
ţietate cu naţionalităţile din Austro-Ungaria, şi că voră intra îndată pe acâstă cale cu sinceritate şi cu credinţă.
Speranţa nostră se întemeiâză încă pe înţeleptulă ] şi căldurosulă apelă ce-a adresată Unguriloră prin dis-cursulă său d. Rieger, capulă necontestată ală partidei naţionale cehe. Ea se întemeiază pe cuvintele rostite în parlamentulă austriacă de polonulă corniţele Adalbert Dzieduszycki în favârea drepturiloră Ruteniloră din Ga-
*). Ducele d’Abrantes Naţionalităţile din Austro-Ungaria. dice împreună contra loră ? Ei, cari au preferită a vorbi »Revu« Nouvelle* dela 1 Decemvre 1881.
liţia. Ea se întemeiâză în fine pe cuvintele <J*se în camera din Peşta de cătră renumitulă scriitoră ungură d. Maurice Jokay, în privinţa nedreptăţii Unguriloră contra naţionalităţiloră nemaghiare din ţâră.
»Nicăirî, 4ise d. Jokai, puterea brutală n’a putută să’şl stabilâscă o domnire dăinuitâre. Acoperiţi cu pei de tigru şi cu feră am cucerită, în secolulă ală 9-lea, câmpiile Dunării, şi ne servimă astădî cu aceleaşi arme pentru a ne păstra posiţiunea ca minoritate domnitâre în acâstă ţâră.
>In secolulă ală 19-lea pelea de tigru ş’a perdută farmeculă şi şorţulă lucrătorului are dreptă la mai multă respectă.
»Dâcă volmă să recucerimă Ungaria, numai prin lumină, prin sciinţă şi mai cu sâmă prin împăciuire putemă spera s’ajungemă la acestă scopă.
,Să ’ncetămă d’a sili prin apăsare pe Slavii din Ungaria d’a reveni inimicii noştri neîmpăcaţi; să lepădămă rolulă de temniţară nedemnă ală unui poporă, care nu disperă de viitorulă său.‘
Cu t6te că d. Jokai a uitată pe Români, totuşi îi strîngemă mâna cu frăţietate şi, în interesulă Ungariei ş’ală celorlalte popâre, poftimă din inimă ca cuvintele sale să devie noua evangeliă a naţiunei ungare ş’a tuturoră popâreloră din Austria şi din peninsula balcanică. -------------------------o-------
CRONICA POLITICĂ.
Se pare că Slavii din Austria îşi strîngă totă mai multă rândurile, mai cu sâmă de când cu pregătirile pentru aniversarea de 1000 de ani a lui Cirilă şi Metodic. Cumcă nu puţină îngrijire inspiră acâsta mişcare a Slaviloră austriacl Maghiariloră ne-o dovedescă foile acestora. »Pester Lloyd« e Informată telegrafice din Viena, că demonstraţiunile naţionale în cercurile slave de acolo esă totă mai multă la ivâlă avândă adeseori ună caracteră panslavistă pronunţată. La 12 Februariu n. şl-a ţinută adunarea ge nerală societatea slavă ,Akademicky Spolek,< la care au asistată delegaţi d’ai tuturoră reuni uniloră slave din Viena ca »Ognisko,« >Tatran« (slovacă,) »Svonimir* (croată) şi >Sicz« (rutână.) S’a vorbită despre comunitatea naţională a tuturoră Slaviloră din Austria, fiindă violentă atacaţi Ungurii. Pe de altă parte reuniunea cehă »Ko-mensky* ârăşî întocmesce o visitare în massă a teatrului naţională din Briinn pentru 4iua de 8 Martiu. Ungurii o consideră acâstă procesiune teatrală ca o demonstra-ţiune, fiindcă în Invitare se «^ice: »E vorba de a întinde fraţiloră noştri din Moravia mâna de amiciţiă, spre a-i înteţi la nou lucru pe terenulă naţionalităţii.*
*
Abia s’a terminată conferinţa Congului, şi deja se vorbesce despre o nouă conferinţă ce se va ţinâ în Berlină şi care se va ocupa cu diferenţele ce esistă între Italia şi Turcia în privinţa ocupării porturiloră dela Marea roşiă. Sgomotulă despre acâstă nouă conferinţă îşi are isvorulă în cercurile diplomatice şi »N. fr. Presse* îi dă încâtva cre4ămentă, din causă că Italia s’ar fi întinsă prâ departe cu ocupaţiunea porturiloră de pe lito-ralulă Mărei roşii. Deja o parte a espediţiunei va plecâ în curândă, precum se scrie din Roma. De astădată va pleca şi artileriă de munte şi cavaleriă, şi corpulă de espediţiune va număra vre-o 3000 de âmenî. Prin urmare pe la mijloculă lui Martiu Italianii voră avâ în Massauah 6500—7000 de omeni cu ună însemnată parcă de artileriă şi voră şi începe a merge înainte. Se 4i°e că Italianii au de gândă să ocupe pănă în primăvâră Sin-hatulă, Tacca şi Cassala.
*
In şedinţa din 20 Febr. Escelenţa sa Szontâgh Pâl, deputată guvernamentală, în fulminantulă său dis-cursă, 4ise între altele »că despre o parte a imperiului sântului Ştefană se obicînuesce a se 4ice» c& este măr-gâua imperiului maghiară. Acâsta numire o revindecă mai cu sâmă Fiume pe sâma sa. Insă ţâra are o parte pre care nu o numesce nici mărgeauă, nici mărgăritară, ci o numesce stânca de graniţă, care în răsărită a păzită în timpurile trecute şi în tâte privinţele unitatea Ungariei, intregitatea regatului sf. Ştefană, şi acâsta parte este: Ardâlulă. In ce legătură stă acâsta cu principiulă denumiriloră? Astfelă, că despre magnaţii ardeleni nu pâîe 4ic6 ce a 4’s^ despre cei ai Ungariei.
Nr. 38.
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
Pre magnaţii ardeleni nici mânile de catifea (bârson) ale guvernului Măriei Teresiei nu i-a putută a-bate de la cărarea naţionalităţii şi a patriotismului Turcii şi Tatarii au rărită şirurile loră, şi cu ocasiunea ultimeloră mişcări din 1849 magnaţii ardeleni aă jertfiţii din greu sângele şi averea lorii sacrilegelorii de ja fuitori române, (gyilkosolâh-rablâbandâknak). Con-siderândă numai în ultimele verdicte ale curţiloră cu juraţi, apoi dacă se va acceptă principiulă alegerii, uşorii se pâte prevede ce elemente vorii ajunge în casa de susă.,.« Aşa am aflată în nr. 50 din 1885, reprodusă în ♦Egyetârtes* din Budapesta, organulă oficială ală partidei deputaţîloră Kossuthiam, pentru că organele celorlalte partide n’au avută curagiulă a reproduce ceea ce s’a vorbită în dieta maghiară. Insă în nici ună 4*ar^> Z'ce »Lumină-torulă«, n’am aflată, ca preşedintele Pâchy se fi ad monitu pe escelenţa sa d, Szontagh pentru manifesta rea amabileloră sale sâmţăminle patriotice, culturale de mai susă, faţă cu Românii.
*
De câtva timpă se urmeză o viuă discuţiune între pressa russă şi englesă asupra Heratului, şi pe <Ji ce merge cestiunea se înăspresce. Guvernulă rusă a des-minţită sgomotulă că ar voi se ocupe Heratulă, spre a se apropia astfelă de India englesă. Opiniunea publică englesă, cu tâtă desminterea, e neliniştită şi nu vrea să credă în lealitatea celoră din Peters-burgă. Mai neliniştitoră pentru Englesî este fap-tulă, că guvernulă rusă e împinsă, se Zice de opiniunea publică din Rusia se procădă cu energiă în cestiunea Heratului; ba încă în cercurile guvernamentale se consideră ca bine venită acâsta, mai cu semă că, după cum se vorbesce în Petersburg, în Herat ar esista chiar o partidă puteruieă, favorabilă protectoratului rusă.
Interdi cerea parastasului lui Horia.
Escelenţa Sa Mitropolitulă Mironă Romanul ’şî-a înavuţită seria vestiteloră sale circulare încă prin urmă-torulă, care l’amă primită tocmai înainte de încheierea numărului de faţă şi asupra căruia vomă reveni:
N.	8—9 Res.
Prea On. D-le Protopresbitere l
Interesele vitale ale bisericei nâstre naţionale, pentru a căroră salvare sunt datoră să mă espună şi în fir-mitatea convingeriloră mele, ce mă animăză totdâuna cu ajutoriulă lui D*(jeu, mă voi şi espune şi de aci înainte cu t6tă resoluţiunea, fără nici o privire la neplăceri, său chiar la prigonirile, care in situaţiunea nâstră fatală de astăzi, potă să le întâmpină dintr’o parte său alta, — îmi impun astădată datorinţa nedispensabilă, să facă atente oficiile nâstre protopresbiteriale, şi prin ele înlregă clerulă nostru parochială la aceea: că nu este ertată a profană biserica, altariulă pietăţii nâstre religiâse şi naţionale prefâcând’o într’ună terenfi ală lupteloră [politice, şi acesta nue ertată nici chiar atunci, când ni s’ar părea, că în afaceri de asemenea natură umblămă de altcum în cea mai bună direcţiune.
Urmândă acestei datorinţe a oficiului meu în specială atragă atenţiunea Titulată d-tale, la o ispită nouă, carea precum aflu ni se pregătesce, când o foiă periodică română căreia p6te că voră urmă şi altele, vine a provocă şi îndemnă pe clerulă nostru română, ca memoria unoră persone, cari au avută rolă tragică în istoria poporului română în Transilvania, să o serbeze prin parastase rituali, pentru cari aceea foiă află de oportune chiar talele sânteloră păresimî, în cari ne aflămă.
Indemnulă la astfelă de provocări suntă considera-ţiuni politice şi nicidecum motive adevărată creştinesc!, care în curăţenia loră au să fie ridicate peste orice alte priviri şi mai alesă peste cele ale politicei fluctuante; rămâindă fiecărui creştină bună libertatea consciinţei şi libertatea de a cultivă în inima sa memoria bârbaţiloră meritaţi pentru naţiune şi biserică, fără ca prin demon-straţiunî de natura politica să se profaneze sânţenia acelei biseric;, carea între orice împrejurări politice a fostă şi va fi adăpostulă nostru în t6te năcasurile vieţei şi carea deci trebue cu totă adinsulă scutită de influinţele pati-miloră, ce se ivescă pe terenulă politică.
Credă că Titulată D-la mă vei pricepe de ajunsă şi fără alte espHcărl mai detaiate, cugetulă meu îlă vei afla nu numai: ci eu Înţelepciunea Ia care multă conteză îlă vei şi sprijini, pentru aceea în interesulă instituţiuniloră nâstre bisericesc!, la care ne alipimă toţi cu totă căldura sufletului, dar cari prea uşoră potă suferi lovituri grele în casulă unoră rătăciri nesocotite.	Te
provocă şi chiar îndatoreză: că atâtă în centrulă ce-lă ocupi, câtă şi în totă tractulă preste care eşti pusă ca priveghitoră asupra intereseloră bisericei, să fii cu cea mai ageră atenţiune şi îngrijire, ca nu cumva bi-sericele nostre să se prefacă — fie măcară pe ună moment u — lerenă pentru demonstraţi uni politice, cari între împrejurările actuale potă avea urmări
imediată pentru organele locale bisericesc!, ci în cele din urmă chiar şi pentru Intregulfi nostru organismă bise ricescă.
Sibiiu, la 14 Februariu 1885.
Mironu Romanul,
archepiscopfl.
------O-------
ROMANII şi UNGURII.
„ Orientulă Română “ dela 14 Februariu se ocupă în articolulă său de fondă de suferinţele nâstre. Reproducemă din elfi următârele pasage:
♦Pre când noi ne perdemă cu <Ji din viaţa nâstră în certe personale şi, aruncându-ne unulă altuia în faţă epitete cari de cari mai graţi6se, ne micşorămă valărea morală în faţa poporului nostru; poporulă maghiară lu-creză într’ună singură gândă la desnaţionalisarea poporului românescă de peste munţi.«
♦ Societăţile literare române se închidă fără	multe formalităţi.	In scâlele române confe-
sionale, formate prin donaţiunl particulare, se impune limba maghiară.	Scâlele sătesc!, întreţinute
de comunele românesc!, se maghiarisâză. Fondarea de scâle române chiar prin contribuiri particulare se împe dică, refusânduli-se autonsarea; âr din fondurile statului, în cari îşi varsă punga şi trei miliâne de Români, nu numai nu se ajută o singură instituţiune de cultură naţională, dâr se fondâză scoli, şi se întreţină societăţi pentru desnaţionalisarea Româniloră...., cu banulă poporului românescă statulă corrumpe — sub titlu de premii — pe învăţătorii sătescl, cari lucrâză la desnaţiona isarea copiiloră români. Funcţiunile statului sunt ună apanagiu pentru Maghiari; Românulă ca Română nu p6te ocupa nici ună serviciu ală statului.
,Justiţia ungurâscă este numai pentru Unguri; Românulă nu p6te ave dreptate din momentă ce nu-i este permisă a se apăra în limba lui, din momentă ce judecătorulă nu*i scie limba.
Ziaristica română de peste Carpaţî e indignată la culme de modulă aprâpe barbară cum e tratată Românulă în propria sa ţâră; dâr ţipetele (jiareloră mărescă uria despotismului maghiară şi înăspresce măsurile de desnaţionalisare şi asuprire... ele suntă luate dreptă pretextă, că Românii gravitâză în afară.
»Dâr cine caută 6re fericirea în afară de câtă acela, care nu o pâte avâ în casa sa? Şi dâcă ei ar gravitâ, cine 6re ar fi culpabilulă, deeâtă aceia, cari nu permită Româniloră a fi fericiţi acasă la ei? Şi cine 6re e cri-minalulă, celfi ce ar dori a scutură jugulă sclăviei, sâu celă ce în secululă luminei nu se mulţămesce a se hrăni din sudârea şi sângele unui poporă, ci tinde a-lă ucide, a-lă estermina din charta Europei?
»Dela 904, de când nefericita Transilvaniă a primită în sînulă său pe nobilii âspeţî, nechemaţi, poporulă românescă de aci n’a fostă mai rău batjocorită, ca astădil, în secolulă naţionalităţiloră. Maghiarii în furia şovinismului loră au perdută orî-ce simţă de dreptate; ba sunt atâtă de orbiţi, încâtă par a nu vedâ, că înşişi îşi prepară mormentulă....
»Cum credă, cum suntă atâtă de orbiţi Maghiarii de a putâ numai crede, că acestă poporă s’ar pulâ contopi într’o rasă exotică, cum e cea maghiară? Şi dâcă Românii nu se potă stîrpi, unde pâte duce acâsta tentativă de a ucide ună întregă poporă ? Cum potă ei crede, că Românii cu tâtă răbdarea loră proverbială voră putâ pănă în sfârşita — să fie batjocoriţi, umiliţi, loviţi în drepturile loră, în klimba, naţionalitatea şi cultulă loră ?!
*N’ar fi bine âre a se lucrâ din răsputeri pentru a încunjurâ acestă amară pahară, ce se pregătesce poporului română? Să ne preocupâmă seriosă de acâstă cestiune: la graniţile nâstre se grămădesce multă dinamită şi o sguduire înspăimântătâre se prepară de nişte politici maghiari puţină prevăzători!
A fostă o serbare în adevără înălţătâre de spirită şi de inimă!
—0—
Mâne Duminecă în 17 Faură se va ţinâ adunarea generală pentru 1884 a »Reuniunei de gimnastică şi cântări, la 3 âre p. m. în sala de desemnă a gimnasiului română.
—0—
La adunarea ce o va ţinâ reuniunea de maghia-risare ardelână din Cluşiu la 14 şi 15 Martiu, după cum spune „Magyar Polgar* voră lua parte mai mulţi prefecţi vice-perfecţl şi notari superiori, inspectori de scâle şi fârte mulţi deputaţi dietall. Se vorbesce că în acâstă adunare Bela Grunwald va ţinâ ună interesantă discursă în cestiunea naţionalităţiloră, pentru a căroră maghiari-sare a jurată. Numita fâiă din Cluşiu provâcă comi-tetulă să reserve locuri -şi pentru damele * patriotice,« fiindcă şi loră le incumbă o parte din problemele reu-niunei. Prefectulă comitatului Năsăudă-Bistriţa, baronulâ Banffy, a declarată că hotărîrea adunărei comitatense o va supune ministrului de interne, deârece prin acâstă hotărîre se răstrînge convicţiunea individuală a func-tionariloră.
Va să Z,c& dela ministru cu deputaţi cu totă pănă la celă din urmă funcţionară voră lucrâ din tâte puterile pentru maghiarisarea naţionalităţiloră, fiindă secundaţi de pressă prin agitaţiunile ei. Românii să fie cu luare a minte.
—0—
Corespondentulă din Bistriţă ală fâiei fanatice guvernamentale »Kolozs. Kozl.« s’a supărată focă pe Românii şi pe Saşii din comitatulă Bistriţa-Năsăudă, fiindcă nu se lasă a fi maghiarisaţl. Sermanulă »patriotă* găsesce că situaţiunea Maghiariloră d’acolo se asâmănă cu a Engleziloră în Chartum. E întrebarea, Zice »Sieb. deutsch. Tagbl.*, cum prefectulă Banfîy-paşa să ajute âmeniloră săi strîmtoraţî de Mahdii saşi şi români, după ce elă n’a admisă idea reuniunei de maghiarisare; ori e ceva neînţelesă în acâstă afacere?
Negreşită e o apucătură şirâtă sovinistică maghiară. —0—
Ună sărmană preotă română, care plecase alaltaerl dela Gyorgyfalva la Cluşiu, a fostă jăfuită, aprâpe de viile Becheşului, de nisce necunoscuţi »cavaleri*, de suma de 70 fl., de bundă şi de păturile de pe cai.
—0—
Procesulă de pressă intentată fâiei »Cyancali* de cătră societatea austro-francesă »Azienda« s’a terminata în favârea societăţii. Charlotte Schiff a fostă condamnată, pentru delictulă de calomniă în pressă, la 7 luni tnchisâre şi 400 fl. amendă, eventuală încă 40 Zile închisâre; Moritz Fischer de asemenea pentru delictulă de calumniă la 7 luni închisâre şi 300 fl. amendă, eventuală 30 Zile închisâre. Pe lângă acâsta amândoi să plă-tâscă cheltuelile de judecată în sumă de 3174 fl. 71 cr. în timpă de 15 Zile.
—0—
»Budp. Tgblt.* comunică, că anarchiştii ar fi plănuită ună atentată asupra palatului ministrului-preşedinte Tisza. Poliţia a dispusă deja de câtva timpă, ca pala-tulă să fie bine păzită de poliţişti civili. Să nu fie âre glumă a fâiei oposiţionale, ca să sperie pe ministrulă?
SOIRILE PILEI.
Parastasulu solemnelu de aZI, Sâmbătă, la care au oficiată trei preoţi, din Cetate, din Scheiu, şi din Braşo-vulă vechiu, a reeşită strălucită. Fârte numărosă poporă a asistată. Intre cei ce au luată parte se vedeau o mulţime de costume românesc! de ale fruntaşiloră din Scheiu şi din Braşovulă vechiu. Era ună momentă fârte sărbătoreseă acela, când între luminele a peste trei sute de făclii ţinute de poporulă adunată din tâte clasele societăţii, escelentulîl corii din cetate de sub conducerea bravului dirigentă F. Dima în tonă jalnicuiă cântecă: »Plângă şi mă tânguiescă* şi »Vecinica loră pomenire.* Impo-sante erau cununele de lauri cu spini aşeZate pe-o piramidă de pânî, pe care se aflau colivele. Cununele erau de-o frumseţă cum nu s’a mai văZută în Braşovă. Pan-tlicî late de ună jumătate de metru din mătase grea triste nu numai | avândă colorile roşă, galbenă, vânătă şi una din ele albă.
CORESPONDENŢA NOSTRA DIN COMITATE.
Roşia de Săcaşă în Febr. 1885.
Comuna nâstră confessională greco-catol. şi-a zidită ună edificiu pentru scâlă cu mari spese, pre lângă învingerea a multe obstacule, care edificiu ar putea în-frumseţa ori ce opidă cu atâtă mai vârtosă însă una comuna rurală cum este a nâstră ai cărei locuitori prin-cipalmente se ocupă cu agricultura.
In presente fiind preţulă cerealeloră tare redusă, repartiţiunl însă multe, la ce e de însemnată şi contri-buţiunea mai duplicată, după lucrurile nouă catastrale au fostă necapacl mai mulţi repartiţiaţî de a corăspunde de unde au şi rămasă scâla fără de recuisite necesare.
Din acâstă posiţiune neplăcută şi dăunâsă pentru şcolari voindă a o scăpă, 13 inşi cu stare mai bună ne-a mă învoită pre lângă oferirea articliloră de consumare a arangiâ o petrecere cu danţă în sala cea spa-ţiâsă a numitei scâle, ală cărei venită curată să se fo-losâscă spre cumpărarea recuisiteloră ce lipsescă.
In sâra primei lune a avută locă petrecerea amintită ală cărei decursă modestia ne opresce ală descrie — ’lă lăsămă altora din participanţi — avemă însă obligaţiunea morală de-a aduce tuturora participanţiloră mulţumită nâstră sinceră pentru concursulă dată acestei întreprinderi filantropice.
In speciala însă se aduce mulţămita nâstră publică aceloră prâ stimaţi d-nl cari au solvită fără de a participa din locă: Ilustrulă d-nă Mactachich Franciscă de Seethal posesoră 5 fl., ştim. d-nă Farkas Zalânyi pos. 1 fi. v. a., ştim. d-nă David Kohn 1 fl. din Blaşiu: Re-
Nr. 38.
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
verendis. d-nă Alimpiu Blaşianu prot. tr. 1 fl., din Be-sineu: ştim. d-nii Ioană Balogh dregătoriu 1 fl. din Spa-tacă. on. d-nă Dionisiu Velicea par. gr. cat. 1 fl. din Csik gyimes Biikk: on. d-nă Iosifă Littea teol. abs. şi docente conf. 2 fl., au solvită peste tacsa intrărei, din Blaşiu: Ştim. d-nă Basiliu Olteană advocată 3 fl. din Thiuru, ştim. d-nă George Fâgărăşană docente conf. 1 fl. din loco: spect. d-nă Iosefă Dobolyi posesoră 3 fl., spect. d-nă Francisă Poppăsubst. not. tr. 4 fl., spect d-nă Totă Kdman adj. not. 1 fl.
Venitulă curată ală acestei petreceri este 48 fl. 3 cr. care se-a şi transpusă cassarului scălei spre scopulă a-mintită.
Repeţîndă mulţumită nâstră sinceră îi asigurămă de recunoscmţa micuţiloră în a cărora favâre au sacrificată obolulă, numele prea stimate voră remânâ în inima nâstră şi a loră precum şi în analele scălei nâstre.
Ioană Deaoă,	Nioolao Bornote,
paroch gr. cat. şi preşed.	casariu
Btmeonă Spataolannln, Prooopln Ivană,
controlorii.	aranjerO.
Mila Împ6răt6scâ.
Cetitorii noştri îşi aducă aminte, că mila împără-tâseă, din care se ajutorau preoţii săraci, a fostă luată fără nici ună dreptă de ministerulă Trefortă, ca s’o împartă elă după cum îi va plăcea şi după cum îi va conveni. Sinodulă archidiecesană, a renunţată a se’mpărţi mila în astfelă de condiţiuni şi a hotărîtă să mârgă o deputaţiune a consistoriului gr. or. la Maiestatea Sa mo-narchulă, în casă când ministrulă Trefort nu va ţină sâmă de paşii ce-i va întreprinde consistoriulă în acestă privinţă.
Lucrulă se pute sci, că Trefort nu va băga în sâmă dreptele pretenţiunl ale bisericei, şi aşa consisto-riulă s’a hotărîtă în fine după atâta timpă ca să trimâtă aceea deputaţiune.
După cum ni se scrie din Sibiiu, deputaţiunea şi-a fixată plecarea la Viena pe acţl Sâmbătă şi se compune din: Prâcuvioşia Sa păr. archimandrită şi vicară episco-pescă Nicolae Popea ca conducătoră, şi d-nii asesori consistoriali: Zaharia Boiu, Dr. Ilarionă Puşcară, Anama Trombitaşă şi Eugenă Brote.
Totă e bine că nu s’a uitată.
-----o------
SOIRI TELEGRAFICE.
(Serv. part. ală »Gaz Trans.«)
Pesta, 27 Februariu. — Deputatulu Fer-dinand Eber se aruncă din etagiulă ală doilea în curte şi suferi grele răni la capă, din causa cărora muri după scurtă timpă. — In procesulă lui Verhovay martorii au făcută deposiţiunl, că Ludwig administra cassa; banii intraţi şi adunaţi pentru Ceangăii i-au luată asuprăşi, în timpulă absenţei lui Ludovică, Iuliu. Olâh declară, că ântâia deposiţiune şi-a retias’o la stăruinţele ru* deniiloră. A<jl se voră pertracta afacerile cauţi-unei.
-----o------
DIVERSE.
Conferinţa profesorului Loebel. — Astă sâră Sâmbătă la 6rele 8, profesorală Loebel din Viena va ţinâ în sala scâlei evangelice de fete o conferinţă literară cu următorală programă: 1. Vilhelmă Teii; 2. Roseg-ger: întunecimea egiptână la iluminarea cu gasă; 3. Saphir: Istoria naturală a aniloră feteloră. — In săptămâna viitâre va pleca la Bucurescî, unde fiind Invitată telegrafice va ţină conferinţe înaintea Curţii regale şi a coloniei germane. — Atragemă atenţiunea publicului
asupra interesantei conferinţe de astă sără.
♦ ♦
*
Invenţinne. — D. profesoră 1. Wallenstein diu Plo-eştl lucrâzâ de mai mulţi ani la o puşcă, invenţiune propriă a sa, care se pare menită a realisa cea din urmă dorinţă a inventatoriloră de acestă genă. întocmită cu ună mecanismă simplu şi numai cu două mişcări, acâstă armă va fi una din cele mai importante născociri ale spiritului de progresă militară în care trăimă. Se Zice că îndată ce primulă esemplară, lucrată chiar de d-sa, va fi gata, d. Wallenstein se va grăbi a’lă supune la aprobarea unei comisiunl competinte pentru a i se da ună brevetă de invenţiune.
* *
*
Prea multe femei. — La Berlină se <Jice într’una, prea multe femei! In adevără, capitala Prusiei care, în 1874, numără 18,000 lncuitorl de secsă bărbătescă mai multă de câtă secsulă femeescă, a văzută că de atunci proporţia s’a întorsă, astfelă că a<Jî numărulă femeiloră este cu multă mai mare decâtă ală bărbaţiloră. Dela 1876, numărulă femeiloră a crescută în proporţiunî alarmante. In 1877, era 14,000; în 1878, 23,000; în 1880 35,000; în 1881, 41,000 femei mai multă decâtă băr-
baţi. Astăzi, suntă 64,423; şi dăcă se scade din popo-raţiunea secsului bărbătescli, care este de 600.516, 19,000 6menl din garnisână, ajungemă la cifra d’aprâpe 82,000, ceea ce este ună faptă care să înspăimânte poporaţiunea bărbătâscă.
♦ *
♦
Bătaia bărbaţiloră. — D. Adams, senatorii din Pensilvania, care a presentată ună billă propunândă d’a restabili pedâpsa bătăii pentru bărbaţii cari ’şî bată so-ţiele, <Jice că în fiecare (fi primesce câte douăzeci de scrisori de felicitări şi de mulţămirî trămise de cătră femeile căsătorite, atâtă tinere câtă şi bătrâne, din t6te unghiurile statului. »Biciulă, a dechiarată d. Adams, vorbindă unui raportoră la Harrisburg, este singurulă mijlocă pentru a pedepsi pe bărbaţii cari îşi bată soţiele. Pentru aceşti âmenl, o Închis6re caldă şi confortabilă nu’i înspăimântă şi închiderea loră p6te să fie o causă de nouă suferinţe pentru soţiile kră, privându-le de susţinerea la care ele suntă obicinuite.. Tăma d’a nu li se aplică pe spinare »acea pisică nâgră cu două câde* este singura în stare d’a opri pe aceşti laşi, cari uitândă că au fostă crescuţi pe genunchii mamei loră, cutâză a’şî bate soţiile. S’ară Zice p6te că legea propusă este ună pasă înapoi, dâr mizerabilii cari îşi bată soţiile nu suntă justiţiabilî de legea comună şi nu merită d’a fi trataţi ca 6menî demni de acestă nume.»
* *
*
0 sinucidere fără sinncisă. — In filele trecute a-larmase după mietjulă nopţei o pretinsă sinucidere totă personalulă şi o mare parte a pasageriloră unui otelă mare în centrală oraşului Viena. La cele mai multe oteluri esistă obiceiulă, că la două-spre-^ece din nâpte să se reducă la ună minimum flăcările gazului, astfelă că coridârele nu sunt tocmai desăvârşită întunecâse, dar fârte puţină iluminate. O servitâre, de curândă angajată, fusese reţinută în acea (Ji de serviciulă său pănă după mie^ulă nopţii; voindă a se duc* în camera ei şi trecândă prin coridorulă catului ală doilea, se opri d’o-dată coprinsă de spaimă, scâse ună ţipetă pătruntjătoră şi fugi speriată josă pe scară pănă la loja portarului. Acolo o apucară nisce spasmuri de sughiţă şi trecu multă timpă pănă să se liniştâscă şi să fie în stare să vorbâscă; atunci comunică personalului, adesea întreruptă de sughiţuri, că la Nr. 32 se spânzurase ună omă d’un cârligă lângă uşă. In acestă intervală se adunară în co-ridoră pasagerii catului ală doilea, deşteptaţi de ţipetulă fetei, întrebându-se unii pe alţii ce s’o fi întâmplată Pe când discuţiunea asupra eventualităţiloră posibile ajunsese la culme, sosise otelierulă însoţită de portară şi de mai mulţi servitori, âr personalulă femeiescă se ţinea la o distanţă respectabilă la spatele bărbaţiloră. După câteva secunde ajunseră toţi la Nr, 32 şi aci lângă uşă
văzură într’adevără....., spânZurată întrâga garderobă a
pasagerului, care, nevoindă ca sluga să-lă deştepte dimi-nâţa din somnfi, o atârnase acolo d’ună cârligă pentru a o curăţi.
* *
*
Ună ştrengară de 58 ani. — Pierde-vară are pe spate celă puţină vr’o 80 de condamnări pentru vaga-bondagiu. Pierde-vară nu este nici ună făcătoră de rele nici ună omă rău, dâr e ună leneşă, ună tembelă, precum a spusă ună martoră adusă înaintea tribunalului. Perde-vară este de 58 de ani. — Preşed.: Dumneata n’ai nici o profesiune? — Perde-vară: Nici o profesiune?...... Nu cunoscă nici ună omă care să aibă
atâtea, amă învăţată cismăria, pălărieria, plăpumăria, bucătăria.... — Preşed.: Tâte profesiunile, atunci pentru ce..... — Perde-vară (urmândă): Amă fostă la cârciumă, la bacăniă, la cafenea.... — Preşedinţie: Şi din t6te profesiunile astea, nu exerciţi nici una, eşti ună leneşă. — O voce în auditoră: Ţi-amă spusă eu că n’ai să faci nici odată nimică — Preşed.: Cine îşi permite ca să vorbâscă acolo? — Perde-vară (uitându-se): Este tata. (Cititorii îşi aducă aminte că prevenitulă este de cincI-Zecî şi opta de ani).
—	Tatălă: Da, sunt eu. (Inaintândă). Am aflată dela văru Ghiţă că âr te-a pusă la dubă şi am venită. — Preşed.: Eşti tatălă prevenitului? — Tatălă: Numai vrâu să mai audfţ de dânsulă; e o ticăloşia ca Ia vârsta de opt-ZecI şi cinci de ani să ai ună stricată de fecior, din care nu poţi face nimică. Ce creZI că am se mă ţină de tine pănă când voiu muri, ticălosule? Te mai scotă încă odată, dar dacă nu te laşi de drăcii, nu. mai vrâu să seiu nimică. — Preşed.: Vrei sâ’lă scoţi? Se pdte scâte ună copilă, dar nu se pâte scâte ună omă de cincî-ZecI şi optă de ani. — Tatălă: Ce să’i facă, este copilulă meu, şi ună tată e în totdâuna tată. — Preşed.: A fostă osândită de opt-Zecî de ori pentru vaga-bondagiu. — Tatălă (uitându-se la fiu-său cu severitate): Tâtă viaţa ta atunci!.... n’ai să faci altceva.... — Perde-vară: VeZî că, tată,... — Tatălă: Ce tată; cum se pâte la vârsta de cincîZecî şi optă de ani!.... dar nu te gândesc! la viitorulă tău ? N’am se trăescă cât lumea, nemernicule. (Cătră tribunală). Ertaţi-mă, dar mă dâre inima când îlă văZă că.... na, âtă, acuma plânge.
—	Perde-vara (plângândă)l Hi! hi! hi!...............— Ta-
tălă: Dar nu mai plânge nătărăule. (Cătră tribunală). Daţi-mi-lă înapoi şi am să îngrijescă de dânsulă... vedeţi, nu e ună bâiată rău ... L’am data la o mulţime de meşteşuguri, în câtă m’a costată ochii din capă; Z^u, credeţi-mă, n’are nici ună cusură. — Preşed. (cătră prevenită): Dar, în sfârşită, cu ce trăiesc!? — Perde-vară: Din meseriile care le sciu; când n’am de lucru într’o parte lucreză în alta. — Tatălă: E îndemânatecă nevoie mare; îi prinde mâna la ori-ce lucru. — Preşed.: Da, dar nu vrea să facă nimică. — Perde-vară: Ba da, domnule preşedinte, dar n’am norocă: ori unde mă ducă nu mă ţine mai multă de trei Z^e. — Tatălă: Uite, asta este, n’a avută nici odată norocă. — Tribunalulă îlă osândesce Ia o lună de închisâre. Tatălă (apropîin-du-se): VeZI. acum, asta să te înveţe minte... Na ună francă... Vă salută, domniloră judecători (ese).
»Naţiunea.«
* *
*
0 execuţiune la Tunis. — O execuţiune capitală a fostă la. Tunis cu o paradă destulă de singulară. Numitulă Mahomed-ben-Abdallah fusese condamnată la mârte pentru o crimă fârte rară la Arabi; elă asasinase pe tatălă său, şi beiulă hotărîse că justiţia îşi va urma cursulă. Deci, la 31 Ianuariu, la 7 âre diminâţa, gene-ralulă Bacha-Hamba se presintă cu escortă în închisorea Habess-Djedid şi reclamă pe prisonieră în numele beiului. Formalităţile de scâtere din închisâre fiindă îndeplinite, condamnatulă fu dată în mânile generalului şi apucă pe josă calea, care duce la Bardo. Miniştrii şi înalţii funcţionari merseră la palatulă beilicală, pecând lucrătorii aşeZară spânZurătârea la piciârele marelui turnă de Sudă, şi după puţină beiulă, însoţită de copii săi şi urmată de întrâga sa casă, sosesce la rândulă său dela Marsa. I-se facă tâte onorurile, garda sună din cornurî, alteţa sa merge d’adreptulă în salonulă celă mare, miniştrii, generalii, toţi funcţionarii vină de se aruncă la piciârele lui. Primirea terminându-se, se introduce condamnatulă la mârte. Elă este ună omă mică de statură, fârte robustă, cu trăsăturile aspre şi sălbatice. Beyul îlă întrâbă dacă în adevără elă este care a ucisă pe tatălă său. Mohammed-ben-Abdallah, îşi plâcă capulă în semnă afirmativă; întrebată din nou asupra mobilului crimei, de astă-dată elă refusă de a răspunde. »D-Zeu a voită astfelă!* Z^ce alteţa sa ridicândă mâna in drep-tulă feţei, cu pumnulă în afară şi împrimându-i o mişcare din susă în josă..... Hotărîrea este nestrămutată.
Garda ia pe Mahomed, tobele scotă ună sunetă funebru, funcţionarii presintă armele la trecerea condamnatului, care este dusă în una din ogrăZile palatului. Gălăulă îlă desbracă, şi nu-i lasă ca haină decâtă o cămaşe fără mâneci, apoi îi lâgă ochii. Cortegiulă se îndreptă spre loculă supliciului. Drumulă ţine Zece minute. In fine elă ajunge la piciârele spânzurătorii. Mohammed-ben-Abdallah nu pare mişcată de locă: unulă din ajutâre îlă susţine pentru a urca treptele spânZuratorii, îlă pune josă pe podişă după obiceiulă arabă, cu piciârele încrucişate, âr călăulă îi pune laţulă de gâtă. In acelă rao-mentă legătura că4 îi de pe ochii condamnatului. Ei e-rau deschişi şi rătăciţi; — legătura i se pune din nou, călăulă se cobâră şi aruncă cu o lovitură de picioră, scaunulă la-o parte, pe când ajutârele sale tragă frînghia şi ridică în susă pe supliciată. Tobele sună şi soldaţii îşi aruncă armele josă şi se apropie pentru a nu perde nimică din acestă spectacolă sinistru. Agonia paricidului a ţinută 12 minute. Acâstă ceremoniă lugubră nu s’a terminată decâtă la Zece ore şi jumătate. Condamnatulă fusese scosă din închisâre la 7 âre.
----O------
BIBLIOGRAFIA.
Din publicaţiunile «Academiei Române* au apărută:
1.	Hurtnuzachi, Documente privitort la istoria Ro-mănilorâ. Voi. IV, partea II. Cuprinde documente adunate din Archivele de stată din Veneţia cu privire la anii 1600—1650. Preţuia 40 lei.
2	Hurmuzachi, Fragmente zur Geschichte der Ru-mănen. Voi. III. Cuprinde istoria principateloră române dela mârtea lui Mihai Vitâzulă până la Constantină Bran-covânulâ. Preţulă 8 lei.
3.	Analele Academiei romane. Seria II, tomul ă VI, 1883—1884. Secţiunea I. Procesele verbale ale şedin-ţeloră ordinare din anulă 1883—1884 şi din sesiuuea generală din 1984. Preţulă 2 lei.
4.	Analele. Seria II, tom. VI, 1883—1884, secţiunea II. Memorii şi notiţe. Preţulă 4 lei.
5.	Gr. Stefâncscu, Entomologia română. — Coleop-terele de pe domeniulă Rroştenii din judeţulă Suceava. Preţulă 40 bani.
----O------
Rectificare. — Corespondenţa din numărulă trecuta 37 ală fâiei nâstre, de pe pagina 3, colâna 3, are data: Pesta 25 Februariu 1885, ce din erâre s’a lăsată afară.
Editoră: Iaeobă Mnreşianu.
Redactoră responsabilă: Dr. AureJă Mnreşianu
Nr. 38
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
Cnraulfi la bursa de Viena
din 27 Februarie st. n. 1885.
Rentă de aură 4% • • • 98.40 Rentă de h&rtiă 5% • . 94.05 Imprumutulă căiloră ferate
ungare................147.20
Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostii ung.
(1-ma em isiune) ... 99. — Amortisarea datoriei căi-lord ferate de ostO ung.
(2-a emisiune) . . . .122.— Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostii ung.
(3-a emisiune) .... 109.50 Bonuri rurale ungare . . 103.— Bonuri cu cl. de sortare 1C2.50 Bonuri rurale Banat-Ti-
mişă..................102.50
Bonuri cu cl. de sortarel02. — Bonuri rurale transilvane 102,60
Bonuri croato-slavone . . 102.— Despăgubire p. dijma de
vină ung..............—.—
Imprumutulă cu premiu
ung...................118.75
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 118.80 Renta de hărtiă austriacă 83.50 Renta de arg. austr. . . 83.95 Renta de aură austr. . . 107 65 Losurile din 1860	. . . 138.45
Acţiunile băncel austro-
ungare................. 867.—
Act. băncel de credita ung. 315.25 Act. băncel de credita austr. 315.25 Argintuia —. — GalbinI împărătesei .....	5.81
Napoleon-d’orI............9.791/2
Mărci 100 împ. germ. . . 60.bO Londra 10 Livres sterlinge 124.25
Bursa de Bueurescl
Cursulu pieţei BraşovD
Cota oficială dela 11 Februariu st. v. 1884.
din 28 Februarie st. n. 1885.
Renta română (5°0).	. . .
Renta rom. amort. (5°/,) . .
» convert. (6°/0)	.	.
Impr. oraş. Buc. (20 fr.) . . Credit	fonc.	rural	(7%)	.	.
*	»	»	(5%)
*	» urban (7%) . .
»	•	*	(6°/o)	.	.
*	>	*	(5%)	.	.
Banca naţională a României Ac. de asig. Dacia-Rom. . .
«	*	» Naţională . .
Aură.........................
Bancnote austriace contra aură
Cump.	vând.	Bancnote românesc! . . . .	Cump. 8.95 Vând. 8.98	
92		Argint românesc		» 8.75 *	8.80
93Va	—	Napoleon-d’orf		» 9.78 .	9.80
90Va	—	Lire turcescl		• 11.— »	11.04
31	—	Imperiali		» 10.— *	10.02
1UU 91		Galbeni		* 5.70 •	5.76
97	_	Scrisurile fonc. »Albina* . .	> 100.50 *	101.-
91 Va	—	Ruble RusescI		. 128.— „	129.—
85	—	Discontulă » . . .	7—10 %» pe ană.	
1240	—			
295 240	—	Numere singuratice din „Gazeta Tran-		
10V*°/8	_	silvanieiw se potă cumpăra în tutunge-		
	—	ria lui I. Gross.		
h	înştiinţare.
Ja	Subscrisulă are onorea a face cunescută on. publică că a deschisă
W aici ună
®	O U R S U
spre învăţarea desemnului de eroielâ şi a croitului
’ pentru liaâzie d.e dame
...	instruândă după celă mai nou metodă parisiană şi academică,
w	Elevii se instrueză după ună metodă uşoră astfelă, încâtă înşişi
^ potă lua măsură şi croi cu garanţiă şi asigurare în timpulă câtă ţine cur-sulă de instruire. In acelaşi limpă se instrueză şi în lucrări practice. Atestate numerose se potă presenta. Fetele sărace primescă instrucţiă gratuită. Subscrisulă recomandându-se cu totă adinsulă publicului p, t., se răgă de cercetare câtă mai viuă. înscrierea eleviloră se pote face dela 8—12 a. m. şi dela 1—7 p. m.
Locuinţa mea se află în strada Căldărarilorti, casa Ini Montaldo Nr. 488, scara I, etagiulft X, uşa Nr. 3.
Cu totă stima
J. Graf, iustructoră de croită.
Hulţâmftâ generală din Viena, Peşta, Pojună, Aradă, Alba-
Iulia, Sibiiu.
Adeverimă că amă învăţată dela d-lă J. Graf în timpii de 6 săptămâni completă desemnulă de croită pentru haine femeescl şi compunerea loră. Dreptă aceea ne simţimă atinse în modă plăcută, de a exprima dlui I. GRAF mulţumită nostră pentru ostenela şi diligenta sa şi de a-lă pute recomanda pretutindenea cu privire la cunos-cinţele sale speciale şi Ia metodulă său uşoră de cuprinsă.
Alba-Iulia, în Iulie 1884.
Popp Oyorgyiie, Ince Sândorne, Emilia Nicola, Irene Frolich, Ana Siebert, Ida Liiw, Hermina Mendl, Irena Halasz. Şi tote elevele.
De obsevtti.
Cei ce suferă de spasmuri, de cârcei şi de nervi găsescă ajutoră sigură prin metoda mea. Onorariele se dau după ce se voră observa succese. S’au vindecată sute de 6menl.
Prof. Dr. Albert,
distinsă, pentru deosebitele succese, de cătră societatea scienţifică francesâ cu marea medalift de aurii cl. 1.
6. Place du Trone, PARIS.
Epilepsia.
Tractarea în scrisă.
B61e secrete
le vindecă pe basa celei mai nouă constatări ale sciinţei, chiar şi caşurile cele mai desperate fără ca cineva să fie împiedecată dela lucrulă său. Asemenea vindecă urmările rele ale păcateloră tinereţei (onania), slăbiciune de nervi şi impotenţa. Mare discreţiune. Ne rugămă pentru descrierea completă a bălei.
Dr. JBella,
membru ală mai multoră societăţi scienţifice etc.
6. Place de la Nation, 6. — PARIS.
Mersultl tren uri lorii
pe linia Prcdeală-Budapesta şi pe linia Teiuşd»Aradil-Budapesta a călei ferate orientale de statft reg. ung.
Predeald-Rudapesta
Budapesta—Predealtt
Teiuşft-Aradft-Budapesta
Budapesla-Aradâ-Teinştt.
	Trenu accelerat	Trenă de persâne	Trenă omnibus	Trenă de persone		Trenă de persâne	Trenă omnibus	Trenă accelerat	Trenă omnibus
Bueurescl	7.15		—	—	Viena	8.25	8.35	3.30	i 8.00
Prodealu	1.09			—	9.50	Budapesta	8.00	6.55	9.45	2.47
Timişă	1.33		—	10.15	Szolnok	11.24	10.55	12.18	6.36
Brasovtt ^	2.06	—	—	10.50	P. Ladany	2.01	2.04	1.59	10.09
	2.16	6.B0	5.45		Oradea mare )	4.11	5.13	3.20	
Feldiora	2.44	7.09	6.28		(	4.21	9.37	3.25	
Apatia	3.03	7.41	7.07		Vârad-Velencze	4.29	9.45		
Agostonfalva	3.18	8.09	7.42		Fugyi-Vâsârhely	4.40	9.59	—	
Homorodă	3.51	8.53	8.51		Mezo-Telegd	5.02	10.28	3.56	
Haşfaleu	4.51	10.18	10.52		Răv	5.46	11.41	4,31	
Sighişora	5.11	10.55	11.56		Bratca	6.09	12.15	—	
Elisabetopole	5.39	11.36	12.43		Bucia	6.28	12.48	—	
Mediaşă	6.00	12.11	1.23		Ciucia	6.52	1.48	5.28	
Copsa mica	6.29	12.35	2.07		Huiedin	7.32	3.21	6.01	
Micăsasa	—	12.54	2.27		Stana	7.51	3.54	—	
Blaşiu	7.02	1.29	3.06		Aghiriş	8.12	4.34	—	
Crăciunelă	—	1.45	3.22		GhirbSu	8.24	4.52	—	
Teinşfi	7.38	2.26	4.15		Nedeşdu	8.38	5.11	—	
Aiadă	7.55	2.48	4.44			8.57	5.40	7.08	
Vinţulă de susă	—	3.12	5.10		VIULUI ^	9.23	6.00	7.18	
Uiâra	—	3.19	5.19		Apahida	9,50	6.29	—	
Cucerdea	8.24	3.36	5.47		Ghiriş	11.15	8.14	8.29	
Ohirisfi	8.48	4.10	6.38		Cucerdea	12.04	9.49	8.53	
Apahida	—	5.39	8.51		Ui6ra	12.12	9.58	—	
t i u sin (	10.08	5*59	9.18		Vinţulă de susă	12.19	10.07	—	
	10.18	6.28	8.00		Aiudă	12.45	10.42	9.17	
Nedeşdu	—	6.54	8.34		Teinşfi	1.15	11.32	9.40	
Ghirbău	—	7.10	8.59		Crăciunelă	1.44	12.03	—	
Aghirişă	—	7.25	9.35		Biaşă	2.00	12.24	10.12	
Stana	—	7.49	10.16		Micăsasa	2.34	12.43	—	
Huiedină	11.33	8.11	11.04		Copşa mică	2.52	1.22	10.45	
Ciucia	12.06	8.52	12.17		Mediaşă	3.27	2.24	11.07	
Bucia	—	9.11	12.47		Elisabetopole	4.01	3.06	11.29	
Bratca	—	9.29	1.21		Sigişdra	4.50	4.17	12.15	
Răv	12.25	9.52	2.05		Haşfaleu	5.08	4.51	12.30	
Mezd-Telegd	1.11	10.27	3.08		Homorod	6.47	7.07	1.32	
F ugyi-V âsârhely	—	10.46	3.39		Agostonfalva	7.36	8.10	2.04	
Vârad-Velinţe	—	10.56	3.55		Apatia	8.09	8.46	2.24	
	1.49	11.04	4.06		Feldiora	8.41	9.20	2.44	
Oraaia-mare ^	1.54	11.14	7.30			9.20	10.15	3.15	
P. Ladany	3.14	1.47	11.05		Braşovfi >	—	6.00	3.25	
Szolnok	5.10	4.40	2.37		Timişă	—	6.57	4.03	
Buda-pesta	7.30	7.44	6.40		Prede&la	—	7.32	4.28	
Viena	2.00	6.20	2.00		BucurescI			10.25	
Nota: Orele de nopte suntă cele dintre liniile gr6se.
	Trenă de persâne	Trenă omnibus	Trenă omnibus		Trenă de persâne	Trenă omnibus
Teiuşft Alba-Inlia Vinţulă de josă Şibotă Orăştia Simeria (Piski) Deva Braniclca llia Gurasada Zam Soborşin Bărzova Conopă Radna-Lipova Paulişă Gyorok Glogovaţă Aradft ^ Szolnok Budapesta Viena					8.25	8.35
	2.39 3.40 4.04 4.35 5.02 5.44	9.50 10.42 11.09 11.43 12.13 1.22 1.48 2.21 2.54 3.09 3.48 4.37 5.30 5.58	8.20 9.10	Viena Budapesta Szolnok Aradft j Glogovaţă Gyorok Paulişă Radna-Lipova Conopă Bârzova Soborşin Zam Gurasada llia Braniclca Deva - Simeria (Piski) Orăştiă Şibotă Vinţulă de josă Alba-Inlia Teiuşft		
					8.00 11.14 3.35 4.00 4.16 4.47 5.02 5.25 5.57	6.56 12.28 5.30
						
						6.20 6.39 7.19 7.39 8.11 8.49
	6.05 6.34 7.01 7.15 7.49 8.32 9.19 9.40 10.16 10.32 10.48 11.17 12.32 12.00 4.00					
					6.18 7.11 7.48 8.22 8.40 9.02 9.32 10.12 10.47 11.14 11.46 12.21 12.53	9.18 10.27 11.18 11.57 12.27 12.57 1.45 2.58 3.46 4.20 5.06
		6.38 6.56 7.15 7.48 8.05 8.45 2.10	8.24 8.41 9.01 9.30 9.45			
			6.10 7.27			
	7.44	6.40				6.16 7.00
	6.20					
Aradft-Timlşdra				Simeria (Piski) Petroşenl		
	Trenă	Trenă de			Trenă	
	omnibus	persâne			omnlbns	
Aradft	6.00	12.30		Simeria	3.08	
Aradulă nou	6.26	12.54		Streiu	3.45	
Nâmeth-Sâgh	6.51	1.19		Haţegă	4.33	
Vinga	7.28	1.50		Pui	5.19	
Orczifalva	7.49	2.12		Crivadia	â.05~	
Merczifalva	8.09	2.30		Baniţa	6.43	
Timiş6ra	8.58	3.15		P etroşenl	7.00	
Timlşdra- Aradft				Petroşenl—Simeria (Piski)		
	Trenă de	Trenă			Trenă	
	persâne	omnibus			omnibus	
Timişftra	12.25	5.00		Petroşenl	8.56	
Merczifalva	1.16	5.56		Baniţa	y.87	
Orczifalva	1.34	6.16		Crivadia	10.09	
Vinga	2.04	6.50		Pui	10.48	
Nâmeth-Sâgh	2.25	7.11		Haţegă	11.26	
Aradulă nou	2.54	7.44		Streiu	12.06	
Aradft	3.10	8.00		Simeria	12.37	
Tipografia ALEXI, Rraşovă.