fiiZETA TR1NSHYINIEI
■XDAC'ţ'IIJJnEA tfI AUWlNUTaAţnJXEA i
BRAŞOVC, piaţa mare Nr. 22.
#OAZETAM IESE ÎN FIECARE ţ>I.
Pe und and 12 fior., pe şâse luni 6 fior., pe trei lan! 3 fior. România şi străinătate:
Pe and 36 fr., pe ş6se luni 18 fr., pe trei luni 9 franci.
ANULU XLVIII,
S£ PRENUMERĂ:
la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. AIVIOIUBILB:
0 seriă garmondd 6 cr. şi timbru de 30 cr. ▼. a. pentru fiecare publicare
8erlsorl lefraaoate hi •• prlmeioQ. — lamoripto ii te retrimltB.
m 37.
Sâmbătă 16 (28) Februariu
1885.
ASTADI IN
XVI
XXVIII
FEBRUARIU ANUL DOMNULUI
M DCCCLXXX V
SE ’MPUNESGU 0 SUTĂ DE ANI] DE GÂND VITEJII
CLI

9
DOUB SEPTEMANI DUPĂ CE SOŢUL LOR CĂPITANUL
AII
S A SFERŞITU IN ÎNCHISOARE.
S’AU LUPTAT OU CREDINŢA PENTRU NSMUL LOR Şl-AU JERP1TU VIAŢA
PENTRU
LIBERTATEA POPORULUI ROMANU.
GU BAHBAŢIA NE1NFBANTA
AU SUFERITtf CHINURILE CELE MAI CUMPLITE PEN1RU
THiramu causei drepte a katiuhei lor.
ROMÂNI!
RUGATIVE—SUFLETELE LOR.
Nr. 37.
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
Braşovti, 15 (27) Februariu 1885.
Intr’unu momentă. aşa de serbătorescii, cum este aniversarea de o sută de ani a morţii nemuritorilor ft martiri dela 1785, cuvine-se să des-brăcămu haina lupteloră. năstre (Jilnice şi să îm-brăcămu veştmîntulu sărbătoresc^ ală. ideilorft înalte şi nobile, ce au însufleţită omenirea dela începutulă. istoriei; cuvine-se să ne înălţămă ini-mele la acelu pedestală grandiosă ală adevăratei iubiri de patriă, la care s’au avântată în cursulă veacuriloră spiritele cele mai mari şi cele mai nobile ale tuturoră popâreloră, ce locuiescă împreună în acestu imperiu.
In asemeni momente mari vocea partisanu-lui trebue să amuţâscă şi filosofulu are cuvân-tulă.
Ce adorămă noi în giganticele figuri ale ţă-raniloră martiri dela 1784—5, dacă nu iubirea de patriă în t6tă puterea cuvântului ? Pentru ce au luptată Horia, Cloşca şi Crişană dacă nu pentru ca să vâdă poporulă loră liberă şi patria loră fericită? Ori dâră va cuteză careva să ne dovedâscă, că libertatea patriei nu condiţiunâză libertatea poporului, care cultivă pământulă ei cu sudârea sa şi-o apără eu sângele său?
Nu mijlăcele de durerdsă reminiscinţă, de cari s’au folosită, în desperarea şi nefericirea loră, eroii dela 1784 le * sărbătorimă, ci singură numai marele principiu, ce i-a condusă, adânca iubire de patriă şi de libertate, ce i-a entusiasmată şi tăria de sufletă, cu care şi-au sacrificată chiar viaţa pentru bunulă acesta celă mai mare şi celă mai nepreţuită ală unui poporă, ne face să-i adorămă şi să ne închinâmă dinaintea um-breloră loră.
Unu filosofă erudită francesă din veaculu trecută adresândă la 1785 în apărarea poporului română o scrisăre împăratului Iosifă II*) <Jise:
„Toţi aceia, cari au scrisă despre revolu-ţiunea Româniloră se pară a fi conspirată în contra nefericitului poporă, ca să te încurajeze, Principe, să pedepsescl cu suplicii oribile pe capii revoluţiunei şi* să strîngi lanţurile poporului. Am văzută eu însu’ml scriitori, cari glumeau despre rdtele, pe cari a trebuită să-şi sfârşâscă 4^e^e „demagogulă“ Horia (cum îlă numiau ei.) Dar departe mine doctrina abominabilă a acestoră monştrii, cari îşi prostitue condeiele loră pentru nefericirea popâreloră...“
„Eu sunt celă d’intâiu, care apără causa Româniloră, ce au fostă victimele forţii în acâsta însurecţiune şi repeteză, că Românii au dreptulă să se revolteze până când voră fi sclavi şi nefericiţi. A-i pedepsi pentru esercitarea acestui dreptă însâmnă a-i pedepsi fiind-că suntă 6menl.“
Aşa vorbesce filosofulă, care <Ş.ice, că „are datoria şi dreptulă, ca atunci, când poporulă nu mai are nici ună apărătoră, să veghieze asupra judecătoriloră poporului, să analiseze sentinţele loră şi să cerceteze dacă aceia, pe cari îi judecă ei, merită să fie pedepsiţi, sâu nu.“
Ună veacă a trecută de când s’au rostită aceste cuvinte. Revoluţiunea francesă a restur-nată vechia ordine şi jurisprudenţă a stateloră şi astăzi toţi cei ce au luptată pentru drepturile omului şi pentru libertatea popâreloră suntă cinstiţi şi adoraţi de tâtă lumea cultă, care îi încununâză cu cununa nemurirei.
Nu putemă să finimă mai bine aceste şire scrise în memoria neuiţaţiloră noştri martiri, de câtă esprimându-ne dorinţa, ca să ajungemă odată în acesta patriă şi acele momente fericite, când fiii ei uniţi prin legătura mărâţă a adevăratei iubiri de patriă, fără deosebire de naţionalitate, voră depune o cunună la mormântulă eroiloră români dela 1784, cari au luptată în contra ti-răniei şi a despotismului pentru libertatea patriei şi a poporaţiunei ei.
In semnulă acesta le cj-iceniă umbreloră ne-muritoriloră Horia, Cloşca şi Crişanu:
Eternă fie amintirea vostră între noi!
*) Seeonde Lettre d’un Defenseur du Peuple â l’Em-pereur Joseph II. sur la revolte des Valaques. Dublin 1785.
Căuşele revoluţiunii din 1784. Din scrisorile împăratului Iosifă II.
Din biletnlft Împăratului dela 13 Decemvre 1784 efitrfi contele lankovits:
„Turburările din Transilvania mă atingă fârte multă şi din nefericire âmenii, încă dela începută, nu au lucrată aşa după cum ară fi trebuită, ca să le împedece, cu tâtă seriositatea. Der acum lucrurile s’au întâmplată şi răulă nu se pâte curmă, fără ună atacă sângerosă, care pâte s’a şi întâmplată sâu se va întâmpla câtă mai curândă.“
„In cercetarea acâsta, cu care te-amu însărcinată cu deplină încredere, lucrulă principală este, să se esamineze bine, cum s’ar putâ liniscf de amândouă părţile spiritele iritate în gradulă celă mai mare şi anume ale Româniloră în contra întregei naţiuni unguresc!, cu deosebire în contra domniloră săi şi a funcţionariloră comitatului, cum şi spiritele tuturoră acestora în contra Româniloră. Cei dintâiu, Românii, au fostă trataţi aspru o lungă seriă de ani, şi nici-odată nu au putută să ajungă la ună mijloeă de îndreptare, seu să li se facă dreptate plângeriloru loră. Cei din urmă au fostă atacaţi într’ună modă fârte gravă şi dânşii credă, că-şî voră putâ apăra viâţa şi averea, dâcă voră trată şi întâmpină, cu cea mai mare severitate, întrâga naţiune română. Trebue aşa dâr, fără îndoiâlă, ca în casulă a-cesta, să fie priveghiaţî cu esactitate şi judecătorii tribunaleloră, cari sunt chemaţi să cerceteze şi să judece, fiindcă dânşii şi-au perdută cumpâ-tulă...“
Dia biletnlft împăratului dela 13 Deeemvre adresaţii guvernatorului Transilvaniei br. Bruckenthal:
„Dâcă nu se voră pune capătă unoră asupriri, ce esistă de mai multă timpă în ţâră, cu deosebire în cestiunea roboteloră şi a mai mul-toră taxe diferite, atunci nici nu e posibilă, ea să putemă aşteptă o linisce sigură, fie chiar de la forţele cele mai mari, fiindcă nimenea nu pâte să ţină armata gata de răsboiă, în contra supu-şiloră săi proprii. Acestă tristă exempln ar trebui să convingă pe nobili şi pe posesori, că viaţa şi averile loră suntă în mâna mulţimii mari, adecă a poporului şi poporulă numai tratându-lă cu ecuitate, cu iubire şi încredere pâte să fie ţinută în frâu într’ună modă stabilă.
„Escesulă de severitate pâte să supună pe ună timpă ârecare, dâr âmenii, cari nu au ni-mică ce să pârtjă, cari nu suntă legaţi de casă şi de curte, fiindcă şi aşa de abia mai potă trăi după ele, aceştia voră folosi cea dintâiu ocasiune,	ca să comită escesele cele
mai mari. Eu recunoscă pe deplină, că e fârte greu de a putâ afla ună mijloeă în contra urei naţionale şi de religiune, care a ajunsă la estremă şi care se manifestâză la tâte ocasiu-nile între Români şi Unguri, anume ună mijloeă, cum să potă trăi împreună amândouă naţiunile aceste într’ună modă liniştită şi ecuitabilă şi spre binele comună, fiindcă şi aşa unii fără de alţii nu potă să esiste, adecă domnii pământesc! fără supuşi şi aceştia ârăşi fără autorităţi şi fără guvernă. Dâr singurulă mijloeă ce esistă, este, şi Domnia-ta trebue să faci totă pănă la estremă, ca în ţinuturile revoltate să depărtezi din administraţiunea publică pe toţi âmenii aceia, a căroră ură, neîncredere şi răsbunare ţi se va părea, că e ne-împâcabilă şi în loculă loră trebue să te ajuţi cu transferarea altoră funcţionarii din alte comitate, fiindcă altcum voră cădea de nou în peri-colă, şi cu dânşii voră trage şi ţâra........
-----o-------
0 scrisâre a lui Horia.
...Armata împărătâscă sosise la Abrudă şi locote-
nentulă Ho Urna nn din regimentulă I. română de graniţă scrise lui Horia sub numele unui locotenentă română, ală lui Petru Lupu, ca să vină pănă la Câmpeni şi să trateze de pace.
La scrisârea acâsta Horia răspunse în termină următori :
Onorabile Domnă, Domnule Locotenentă şi bunulă nostru Domnă.
»Scrisârea Domniei-tale cu data de astăcjl, scrisă în limba română, amă primit’o cu multă respecta şi cu mare bucuriă, la care răspundemă: că Dumnezeu prea sfîntulă se se îndure de poporulă său şi să dăruiască pace peste ţâra nostră, pace, pe care Domnii torte uşoră ar putâ să-o ajungă, dacă ară voi, fiindcă noi nu ceremă nimică cu neputinţă, ci numai două lucruri, ânteia să ne lase earăşl în libertate pe priso-nierii noştri, a doua să ne dea graţiâsa resoluţiune, care amă câştigat’o cu multă rugăminte dela curtea Majestăţii sale, aşa după cum e porunca împăratului, £r în ce
privesce ca noi să ne întâlnimă la Câmpeni şi să vorbimă de pace, bine ar fi, dar nu mai putemă âmbla atâtă în susă şi în josă, fiind-că âmeniloră le e frigă şi flămânzescă. Primarii cei vechi suntă acolo cu domnii şi cu armata, să-i trămită aici în Domeniu, ca să dâ socotâlă, fiind-câ multă au trasă şi au despoiată, anume primarulă Macaveiu Bota, Ionă Ongheţă, Ionă Cocoşă, Petuligă Bodea, George Bobosă, Achimă Coteţă şi Simocă Cojocelă, care despre 5000 fl. încă n’a dată nici o socotâlă.
Cu aceste remână ală D-v6stră
Slugă plecată
Ursă Nicola,
din Rîulii Mare.*)
Esecutarea dela Alba 28 Februariu 1785.
»...Lunî, în 28 Februarie diminâţa, căpitanii Horia şi Cloşca, după ce fură împărtăşiţi cu sfintele taine de preotulă Nicolae Raţă din Maierei Albei Iulie, fură duşi la loculă de supliciu, pe colina, care se înălţă deasupra viiloră, în partea de mâ^ă-Zi a fortăreţei.
O mulţime mare de poporă, peste 6000 de âmenî, — şi între aceştia 2515 ţărani din 419 comune, aduşi la Alba-Iulia sub pretextă, ca să le publice o patentă în cestiunea roboteloră, — trebuiră să asiste la acestă în-fiorătoră spectaculă.
Mai ântâiu frânseră cu râta pe Cloşca, începândă dela piciâre cătră capă, şi după cum ne spune ună martoră oculară, îi dederă celă puţină 20 de lovituri până-şl dede sufletulă.
In timpulă acesta Horia, primnlă căpitanft, trebui să privâseă cu ochii săi oribila morte a devotatului său amică, care până în ultimulă momentă îi rămase în tâte credinciosă.
După Cloşca fu aşeZată Horia pe eşafodă.
„Horia, ne spune ună altă martoră, merse fără nici o schimbare, cu inima îndrăsnâţă, la loculă destinata pentru ora cea amară a vieţei sale_____ Dâr cu dân-
sulă tratară cu mai multă graţiă: după o lovitură, care-i frânse flăerulă dreptă, îi deteră numai decâtă o lovitură de graţiă asupra pieptului.* (Magyar Hirmondo din 16 Februariu 1785).
Aşa se fini viâţa acelui ţărână estraordinară, a tribunului dela 1779—1784, care’şî propuse să scuture mi-seria de patru secole a iobagiloră din Transilvania şi s’o rumpă cu trecutulă nefericită....
Asupra lui erau ţintiţi la 1784 ochii tuturoră ţăra-niloră. CăZută în planurile sale, părăsită de împăratulă losifd, stima lui publică nu încetă; în lanţuri, în nefericire, elă fu iubită de poporă. Cu o firmitate antică, elă nu ceru graţiă împăratului, nu tremură dinaintea o-roriloră supliciului, din contră, cu acelaşi nobilă devota-mentă precum luptase în viaţă, cu aceeaşi convicţiune puternică de sfinţenia causei, elă merse pe Golgota despotismului şi făcu, ca şi în ultimele sale momente, să fie admirată de adversari.*
Preotulă Nicolae MunteanovicI din Alba-Iulia comunică următârele:
»Când au dusă la mârte pe Horia şi Cloşca, i-a însoţită preotulă de atunci din Alba-Iulia, Niculae Raţă. Dânsulă pănă a frântă cu rota pe unulă, a ţinută pe celălaltă cu mâna de după capă, dâr când au începută să frângă cu râta şi pe celă d’ală doilea, Popa Niculae Raţă a căZută josă leşinată şi a trebuită să-lă aducă cu carulă acasă.
Cu acâstă ocasiune se afla de faţă la esecuţiune şi ună tistă (funcţionară) de ungură şi acesta văZendă, că pe Horia îlă frângă prea răpede, a strigată să-lă
omâre mai încetă....... dâr pe fistulă celă de ungură
l’au luată apoi între baionete şi l’au dusă să-lă închiZă în cetate.* Tradiţiunea acâsta, adause preotulă Nicolae MunteanovicI, a auZit’o dela părintele său, care în etate de 15 ani fusese presentă la actulă esecuţiunii.
(Densuşianu: Revoluţiunea lui Horia 1884).
-----O-------
Testamentul!! lui Horia şi Cloşca.
Preotulă Nicolae Raţă din Alba-Iulia, care însoţi pe Horia şi Cloşca pănă la loculă de supliciu, luă în scrisă ulţima loră voinţă. Testamentulă acesta scrisă în limba româna fu înaintată contelui IancovicI şi con-ţinutulă său e următorulă:
„Hora, Vasilie, policra Nicula Ursă. Anii vieţii sale 54. Muerea lui Ilina, feciori Ioană 14, Luca 6 ani. La alte cele nu scie nimică. 6menii cari l’au prinsă: Matieşă Niţă, Matiea Onă, frate-său Gheorghie, Trifă Ştefană, a Iui Negu Andrei 2 feciojî S i m e o n ă cu frate-său; iiârtă cu tâtă inima. Nicula Ionă a nâmţului meşterulă, care a făcută biserica în Ţazerî 44 de florinţî am fostă chizaşă, şi eu am plătită lui fibirău din Zamă, numele lui Zambo Danilă. La Şuţeu Tâderă din Ciucea şi şâde în Ţizerî 10 florinţî şi mi-au dată 10 horgoşl şi au mai rămasă 6 şi 2 marieşî. Satului Ciucea amă fostă datori 170 florinţî,
*) N. Densuşianft: Revoluţiunea lui Horia. — RăspunsulCl de mai susft e în limba ungurăscă, scrisă de nobilulft română Alexandru Chendi, pe când se afla la Horia în Albacft.
Nr. 37.
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
pe mine au că<Jută banii groşiloră 22 florinţî, şi i-am dată în mâna lui Petrişoră Luca fiindii birău, şi într’a lui Brudaşcă Michai fiindii faţă cu Ciuceantt Toaderă în casa mea i-am dată banii pe deplinii, ârâ din banii cnsirii au fostă pe mine şi pe Florea 10 florinţî, şi au luată de pe mine 14 florinţî Petrişoră Luca, acei 10 florinţî amă fostă pe co-sire, âră cei 4 florinţî să mârgă pe cei 18 grosî, şi 2 cărţi, care amă daţi 6 florinţî, şi acele să mărgă acolo, cu alta cu alta nu mai suntă datori nici la groşî nicî la cosire. Cartea care iaste dela înălţată împărată să află la Nicula Petru şi la Nicula Cârstea tipărită pe 7 cole pentru Biserici nemţesce, grecesc e şi sârbesce. —
, 0 a r g ă Ionă Cloşca din Cărpinişă. Anii vieţii 37. Muârea lui numele Măr in ca, frate-său Oargă Todoră, sora Achime. Au umblată la Muşca, Ofăn-bae, la Abrudă, Lupşa, Crioău. Moşij zălogite: La Mlera lacovfl pe loculă delângă Benea Benea Precupă 10.17 cr. Pe locală dela Mierea Marieanu 10. Totă laolaltă se ţină aceste trei dăraburî de locă. Pe loculă dela Popa Avramă, mirisce din costa 5. Pe loculă dela Şvităşă Ijimie din faţă 6. Loculă din vale dela feciorii lui Galdă Văsăi. La Birăulă satuluţ, Miera Onulă bani daţî împrumută 18. 18 x. £ră la birău de fână de ană 6. La Heteoană Antonie căprari pe fenu'ă de ăstă ană 14. La Miera Dumitru pe fână de ană 5 măriaşî 7 x. La Bogdană Pătru din Mogoşă amă 6 clăi de grâu la elă în şură, 16 oi la elă în păstoriă, 7 miei, 2 ferdele de brânză, 4 cupe de untu La Bocană Luca 5 pătrare de grâu pentru birulă boiloră, carî amă dată de au arată. Amă acasă 3 cliditurî de fână. La Vădană Savu de pe moşiă 35 florinţî şi din aceia să dea lui Vădană Irimie 18 florinţî. Ce amă la Bărluţă Sântionă din Mogoşă lasă ia popa Vasile să mă pomenescă. Loculă dâlulă Albiii lasă la frate-meu. Loculă de Şoateşă Irimie lasă la frate-meu.
»Aceste mai în susă scrise amă primită din gura loră Eu
Popa Nicolae Raţă parochă.
Maerii Belgradului neunită.
In dosăl Praes. 2-a Mart. 1785 Nro. 33. Testa-nentum, Tumultus Transilvania circa finem anni 1784 îxorti authoris Hora, et prineipalis ejusdem Capitanei Plosca Iuon. Palachico idiomate concinatum cum adnexa iranspositione in germanicum.
baronulă, îlă întrebă, dâcă-lă cunăsce pe elă Măria sa. Baronulă râspun^endu-i, că nu-lă cunăsce, Crişană îi aduse aminte, că elă este omulă, care se făcuse profetă şi pe care baronulă nu voise să-lă asculte în Brânisca înainte de culesulă viiloră, acum îi pare rău, fiindcă elă voise sub formă de profeţiă, să facă atentă pe baronulă la evenimentele ce se voră întâmpla, ca să pătă luă precauţiunile necesare. Baronulă întrebându - lă din ce causă au făcută acesta, Crişană îi răspunse, că la pasulă acesta l’a îndemnată numai recunoscinţa, fiind-că înainte cu vre-o doi anî aflându-se dânsulă greu bolnavă în Mercurea, unde zăcea sub streşina unui otelă, se întâmplase că totă atuncî trăsese acolo şi baronulă, şi îndată ce baronâsa au(Ji de starea mi-seră în care se află elă, a lăsată bani la otelierulă şi-a ordonată să’Jă îngrijâscă bine şi să’i dea totă ce va avâ de lipsă, âr după câteva cjile întorcându-se baronulă cătră casă l’a pusă pe carulă de bagage şi l’a dusă pănă la Brănişca, unde a 'rămasă pănă s’a însănătoşată deplină, şi atuncî baronulă mai dându’i şi alte darurî elă s’a dusă acasă la Cărpenişă. Acâstă mare binefacere a voită elă să o răsplătâscă în modulă acesta familiei ba-ronescî şi să’i profeţâscă lucrurile pe care nu le putea descoperi altmintrelea, fiindcă limba lui era legat'ă cu ună jurământă înfricoşată. Acâstă întâmplare interesantă şi totodată momentâsă chiar din punctulă de vedere psichologică — <Jice Szilâgyi — i’a comunicat’o în 23 Octomvre 1838 baronulă Ionă Iosica, fostulă preşedinte ală guvernului transilvană şi fiulă lui Antonîu Iosica, şi dânsulă mai adaose, că răposatulă său părinte încă mulţi anî după aceea adeseori îşî arăta părerea sa de rău, că n’a ascultată pe profetulă română. (Szilâgyi, H6ra-vilâg. 227.)
SOIRILE ţ)ILEI.
Mâne Sâmbătă, 16 (28) Februariu, cjiua aniversării de o sută de anî a morţii martiriloră dela 1785, se va oficia la 11 6re a. m. întru pomenirea loră unik parastas A solemuelă în biserica Sf. Nicolae din Scheiu.
—0—
La parastasulă solemnelă de mâne, Sâmbătă, va cântă corulă din cetate.
Unii episodă din viaţa căpitanului Crişanii.
Despre căpitanulă Crişană ne relatâză Franciscă ^tilâgyi următorulă interesantă episodă întâmplată la curtea baronului Antoniu Iosica din Brănişca cu puţine tjile înainte de începerea revoluţiunii: »In anulă 1784 pe la mijloculă lunei lui Octomvre, întro (Ji după amâ<JI, când br. Antoniu Iosica se afla dusă la viiă, soţia dânsului, contesa Maria Teleki aude de-odată Iâtrândă tare în curte cânele de vânată ală baronului. Baronâsa întrebândă ce e causa, servitorulă îi răspunde, că josă la scară stă ună Română în haine curiâse legată la ună ochiu, cu o căciulă înaltă pe capă, elă doresee să vorbâscă cu baro-nulă său cu baronâsa între patru ochî şi de altmintrelea (Jice, că elă e profetă. Dâr baronâsa nu voi să se intereseze şi ordonă servitoriloră să-lă seoţă afară din castelă. Insă Românulă aşteptă pe baronulă afară la pârtă, şi nu trecu multă timpă, cătră sâră baronulă să şi întârse şi întrebă pe omulă acesta, cine e şi ce vo-iesce? £r Românulă se rugă de baronulă să-lă asculte între patru ochî, fiindcă are să-i spună lucrurî importante, şi de altmintrelea »elă e profetă.* Baronulă însă nefiindă curiosă să-i afle secretulă, ce pretindea elă, îi <|ise să-i spună aci îndată orice ar avea în presenţa companioniloră săi. Dâr Românulă nu se învoi şi se rugă fârte multă de baronulă, să fie aşa de bună şi să-lă asculte, că de sigură nu i va părea rău.
Baronulă însă cre<Jândă, că e ună pungaşă, nu mai stele de vorbă cu elă, ci îi dete ună sfanţă de argintă şi plecă. Românulă, vătjândă că baronulă nu voiesce să-lă asculte, plecă după dânsulă şi cu o voce tare îi
să asculte ce-lă puţină lucrurile, ce i le va spune acum. Baronulă uitându-se înapoi, Românulă îi <Jise ast-»Fiindcă Măria ta nu voiescî să mă asculţi, îţi voiu vorbi acum în pilde: »se va scula ună craiu, care va începe răsboiu şi voră umblă âmenii în sânge pănă la glesne,* şi după cuvintele aceste mis-teriâse se depărlâ repede de aci. Dâr mai târziu baro-nulă meditândă asupra acestei întâmplări, îi păru rău, de ce a lăsată să plece omulă acesta curiosă, trimese după primarulă satului şi îi ordonă să-lă caute, dâr nu-i mai putură da de urmă. După două săptămâni se începu revoluţiunea lui Horia şi între alte devastări ce se ficură, fu ruinată şi castelulă baronului din Brănişca. )ăr după suprimarea revoluţiunii şi după-ce căpitanii fură irinşî, pe la începutnlă lui Februariu 1785 baronulă An-onia Iosica fiindă trimesă la Alba Iulia în cestiunea ţă-liloră prisonierî din comitatulă Hunedârei, dânsulă cer-dă acolo diferitele închisori înfrâ şi în camera în era închisă Crişană. Crişană îndată ce observă pe
—0—
Asâră Joi 14 Februariu s’a ţinută prima întrunire a dameloră române din ciclulă ală doilea ală anului i 1884/5. Deşî timpulă era de totă nefavorabilă, totuşă ■numărulă domneloră şi domnişdreloră de faţă a fostă J destulă de frumosă. Vorbirea d-lui profesoră I6nă Popea despre »Arta de a ajunge nisce bătrâneţe adânci şi fericite* a fostă câtă se p6te de potrivită şi de in-jstruclivă. Au(Jună cu plăcere, că d-lă profesoră Popea | va da in curândă publicităţii interesanta sa vorbire. Da-jmele au ascultat-o cu cea mai mare atenţiune şi satisfacţia. — D-ş6ra Octavia Baboiană dete cetire ! cu multă talentă şi cu multă pricepere frumăsei povestiri | »Când vrea omulă* de Matilda Poni. Cetirea fă precedată de o mică schiţă biografică a acestei scriitâre.
—0—
In 25 Februariu n. profesorulă Vambery din Peşta ja ţinută o conferinţă despre .femeile din Orienta.* Vorbirea ’şî-a încheiat’o printr’ună apelă cătră femei, ca prin influinţa loră să lăţâscă câtă mai multă »idea de stată maghiară,* elementulă naţionalităţii şi limbei maghiare.
—0—
In comunele rurale diuprejurulă Panciovei popora-ţiunea ’şî pregătesce tărăbuţele să emigreze în America, j In Cubină şi Ploşiţă deja mai multe familii germane aş-Jtâptă numai timpulă favorabilă de plecare. Ore de fericirea din Ungaria ’şî părăsescă familiele vetrele loră? Suferinţele au pătrunsă pană şi măduva.
—0—
Ciangâii din ţinutulă apătosă Brestovaţă de lăngă Panciova voră fi strămutaţi în ţînutulfi Ploşiţă. Cu acâsta va fi resolvată, se (Jice, cestiunea colonisărei Ciangăiloră. De-ar scăpa numai şi de cerşitorfiă!
~0—
♦Naţiunea* află, că studenţii facultăţii de medicină din Bucurescî, întruniţi Marţi sâra la societatea «Unirea,« au otărîtă a se înscrie la cursuri şi la esamene în ter-menulă prevăzută de avisulă d-lui decană, publicată în numărulă nostru de eri. Ei au decisă însă, în acelaşi timpă, ca îndată ce d. Dr. Rîmniceanu va reapare, fie la esamene fie la cursuri, să reîncâpă mişcarea. Ună memoriu va lămuri în curândă acâstă resoluţiune.
—Clin Castua, districtulă Volosca din Istria, au fostă la 23 Februariu turburărî seriose. Poporaţiunea s’a ridicată în contra unei disposiţiunî a primăriei, ca t6fe afişele italiane de pe strade să se înlăture şi să se înlocuiască cu afişe croate. A trebuită să intervină gendar-meria. Din Fiume a plecată o companiă de infanteriă la Castua. Unde duce intoleranţa!
Avemti lipsă, neapărată şi urgentă de o Universitate românăscâ.
Căci tinerii români nu mai suntă suferiţi a<Jî de colegii loră maghiari nici măcară prin coriddrele universităţii, căci limba română nu numai că e isgonită de pe catedră, dar e batjo-curită şi în coriddne. Ca dovadă ne p<5te servi următdrea corespondinţă:
Cugetămă că colegii noştri maghiari de aici s’au mai domolită, însă m’am înşălată forte, căci în săptămâna trecută s’a dovedită contrarulă.
lntr’o (Ji era depuneaea unui rigurosă. Vre-o 6 Români încă merseră să asiste ca ascultători.
înainte de a se începe rigurosulă, şădeau Românii în camera prio care să întră în sala rigurosului şi vorbeau în limba română.
Deodată suntă conturbaţi în vorbirea loră.
De cine?
De ună Ungură îngâmfată, juristă absolută, şi de nu mă înşălă, de locă, din jurulă Aradului, cu numele Nagy Mihâly.
—	Ce neruşinare e acâsta din partea d-vostre — întrâbă dânsulă — cum de cutezaţi a vorbi în limba română?
—	D-le, fu răspunsulă, o-ta dă-ne nouă pace, căci noi nu amă <Jisă niciodată cătră d-ta se nu vorbesc! un-guresce.
Nagy Mihaly se înfuriâ şi în trufia lui orbă <fice :
—	Ce, d-vostră faceţi oe acele, ce a făcută Irudă-torulă de patriă Silvestru Moldovană? De aţi fi âmenî de omeniă l’aţl eschide dintre d-v<5stră.
Universitarii Români înzădară să nisuiră a-lă capa-citâ, fiindcă e .maghiară*.
Ba încă Nagy Mihaly, continuă cu o aroganţă în gradulă superlativă, astfelă:
—	Să fiu eu preşedintele »01vasokor«-ului, pre toţi Românii i-aşă eschide dela universitate, să vădă atunci că ce voră face ei.
Românii îi spuseră că aceste suntă numai nisce ilu-siuni vane.
—	Fiţi siguri domniloră — continuă româno-fagulă susă-numită — că, ce a’şl subscrie eu cu 3000 de ai noştri, nu ministerulă, dar nici Dumnezeu nu ar putea desface. Primulă meu faptă ar fi ca d-vdstră să fiţi es-chişî dela Universităţi.
Din mărturisirea de mai susă se vede că ce subscriu 3001 de Maghiari, e sfântA*
A.	Crasă.
------o-------
A vis A învăţătorilor A.
Din partea despărţământului XI ală Asociaţiunei transilvane pentru literatura română şi cultura poporului română,* se escrie concursă pentru o disertaţiune poporală »despre pomăritu.« Disertaţiunea, care se va judecă de mai bnnâ, va fi premiată din partea despărţământului cu
4.	galbini.
La acestă premiu potă concurge numai membrii de ai despărţlmentului XI.
Goncurenţii suntă avisaţî, ca disertaţiunile, scrise cu mână străină şi provâtjute cu motto, ce se va însemnă şi pre pliculă sigilată ce va conţinea numele autorului, să le trămită la adresa directoratului de despărţământă pănă în 1 Iuniu 1885.
Din şedinţa comitetului despărţământului XI ţinută în Şimlăulă-Silvaniei la 10 Faură 1885.
Aliinpiu Barbolovici,	Andreiu Cosma.
directorulă desp. XI.	actuarulă desp. XI.
-----o-----
SCM TELEGRAFICE.
(Serv. part. ală »Gaz Trans.*)
Pesta, 27 Februariu. — Iuliu Verhovay a declarată eri după amă<}i în decursulil pertractării, că asupra administraţiunei fdiei şi a bani-loră n’a avută nici o influinţă.
Cattaro, 27 Februariu. — Pârecbea princiară de cordnă a sosită eri după amă(Ji, fiindă primită cu entusiasmă. Riva cetatea a fostă admirabilă decorată. La prân<Jă a luată parte principele Muntenegrului împreună cu suita sa, care sosise să salute părechea princiară de cordnă.
Berlin, 27 Februariu. — S’a ţinută ultima şedinţă a conferinţii Congului. Bismarck a mulţămită împuterniciţiloră în numele împăratului, după care s’au subsemnată 14 acte.
Paris, 27 Februariu. — In provincia Yun-nau au fostă masacraţi mai multe sute de catolici.
Editoră: IacoM Mareşiaim,
Redactorii responsabilă: Dr Aureltt Mureşiaun
Hf—3?
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
Nr. 57
Gursulit 1* bursa de Viena
din 26 Februarie st. n. 1885,
Rentă de aură 4°/0 • • •
Rentă de hârtiă 5% . . Imprumutulă căiloră ferate
ungare...............
Amortisarea datoriei căi-lorâ ferate de ostfi ung.
(1-ma emisiune) . . . Amortisarea datoriei căi-lord ferate de ostă ung.
(2-a emisiune) .... 122.75 Amortisarea datoriei căi-loră ferate de ostil ung.
(3-a emisiune) .... 109.40 Bonuri rurale ungare . . 103.— Bonuri cu cl. de sortare 1C2.50 Bonuri rurale Banat-Ti-
mişă.................102.50
Bonuri cu cl. de sortarel02.— Bonuri rurale transilvane 102.60
Bonuri croato-slavone . . 102. — Despăgubire p. dijma de
vinii ung...............—.—
Imprumutulă cu premiu
ung.....................118.76
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 118.90 Renta de hărtiă austriacă 83.60 Renta de arg. austr. . .	84. —
Renta de aură austr. . . 107 35 Losurile din 1860	. . . 138.40
Acţiunile băncel austro-
ungare.................. 867 —
Act. băncel de credită ung. 315.25 Act. băncel de credită austr. 315.25 Argintulă —. — GalbinI
împărătesei............. 5.81
Napoleon-d’orI............9.79Va
Mărci 100 împ. germ. . . 60.50 Londra 10 Livres sterlinge 124.25
98.50
94.15
147.25 99. -
Bursa de Bucurescl.
Cota oficială dela 12 Februariu st. v. 1884.
Cump.
Renta română (5°0). . . .	91
Renta rom. amort. (5%) . .	93 Va
* convert. (6°/0) . .	907,
împr. oraş. Buc. (20 fr.) . .	32
Credit fonc. rural (7%) . .	997.
* >5 » (5°/o)	87
» » urban (7%) . •	97 Va
* * . (6%) . .	927j
* . * (5»/.) . .	84 V4
Banca naţională a României	1200
Ac. de asig. Dacia-Rom. . .	300
« > * Naţională . .	240
Aură		iov.
Bancnote austriace contra aură	—»
vând.
Cursufu pieţei Braşovfi
din 27 Februarie st. p. 1885.
Bancnote românesc! .... Cump. 8.95 Vând. 8.98
Argint românesc................... *	8.75	*	8.80
Napoleon-d’orî.................... »	9.78	»	9.80
Lire turcesc!..................... »	10.98	»	11.—
Imperial!......................... *	9.98	»	10.—
Galben!........................... »	5.70	»	5.76
Scrisurile fonc.	»Albina* . .	»	100.50	»	101.—
Ruble Rusesc!..................... *	129.—	,	130.—
Discontulii	»	... 7—10 °/o pe anii.
Numere singuratice din „Gazeta Trăiţii silvanieiu se potft cumpăra în tutunge-ria lui I. Cîross.
completă.
Anunţămfl aceloră onoraţi cetitori, cari voră binevoi a se abonâ la fbia nbstră de aici încolo, că avemă încă în reservă numeri dela începutulă anului 1885 prin urmare potă sg aibă colecţiunea
Administraţiunea „Gazetei Transilvaniei."
—■ C ® C3
po O 3
s, tT-a
£§3*&8? 1-2
ffi 5 Ş S'S c M'E,
* ® 3 s-ff 2 ® D S
” O d« 3
g o’ px P*	__
er* 2,® c< T* & 5’ § “'s'o 3 o 0 &
JrglH o a 3
*:i3.
«5- K 99 CD	$
s *
v	—
>3 CD 3 O.
O. o Cu*£ 3
: Issj
aB 4 c trM
0	S9 • p » 2 e ^ cl o- ~
2! pb cd P o &
® •	_	£ o.
1	£ a
® O r* X,
P. H 3) Q.
* gg,5'
» **<» £ o sa *-s S
g-5‘8 3 S
sa. t» —,
g O
S”ge3 »
*• § 3 ■ sr. s
Ş 2 a c
_	_	CD*
..	S 9	s
^	3	sa. -05	s»
2.2^
i«r3?
O 0Q C 3
c a o S. 5 o „ a
D^“ Is'gs “Sg?
P? n ST CD
h tl *
® H
&*»
3 § |	£ g. ^ -
pxd	g.	o	O"	—	o
O*	i,	p	>3	.
*
g® Pc
H3 TO	S	^-00
o	2	w	5	®
| &
■a to —
® 2 o
Cl
® g O c:
.ti p
o pc
j— a
_	c-** -tn	vw ^
ui. o —• o a
3 Q.g'S.i.g
g © ct> 3 » -
<=*	»D3>
g?» 3.-a a pc Pc 3- CD ‘ *o OO O 5‘ Pb i-*- Ş? 2 g'OO • w jfc < 2. sr (—* ^ & p
Q3r ® m O-t ^
rc a ^ cd a« pc
st ^ St-w £■ •	_ 3 p
® p <s s
S 5 &
b 2. p< gr §>
pc P S* 2
o ® g E
CD *3 ’n (t M E — CD -
o 5* p« î®
3	§.&
o' » 4 B ^
3< P O P Z;
P p.* §* ® §: a cd	£.
P Cb	°-
-3 .	0000 (ţ,
o	£.
a %
o ce013 o a* * a' 2- E. 1 P pc «li31
Pc CD p< p , P-
Gasse de Wertheim
ce resistă pe deplină în contra focului şi nici nu se potă sparge, din cele mai renumite fabrice de casse
L. FLEISCHER
oferă pe preţuri convenabile în cele mai favorabile condiţiunî şi în tote mărimile.
Itistinian'ă M. Grama,
depositarulu fabricei în Braşovu.
Mersultl trenurilorti
pe linia Predeald-Hudapesta şi pe linia Teiuştt-Aradti-ISudapegta a câlei terate orientale de statft reg. ung.
Predealtl-Budapesta
Budapesta—Predealft
Teiuşft- Aradfi-B n dapest a
Budapesta- Aradft-Teluştt
		Trenă accelerai	Trenă de persdne	Trenă omnibus	Trenă de persone		Trenă de persdne	Trenă omnibus	Trenă accelerai	Trenă omnibua
Bucurescl		7.16	—	—	—	Viena	8.25	8.35	3.30	8.00
Predealu		1.0S	—	—	9.51	Budapesta	8.00	6.55	9.45	2.47
Timişd		1.33		—	10.15	Szolnok	11.24	10.55	12.18	6.36
Braşoră		2.06		—	10.5C	P. Ladâny	2.01	2.04	1.59	10.09
		2.16	6.30	5.4S		Oradea mare	4.11	5.13	3.20	
Feldidra		2.44	7.09	6.28		(	4.21	9.37	3.25	
Apatia		3.03	7.41	7.07		Vârad-Velencze	4.29	9.45		
Agostonfalva		3.18	8.09	7.42		Fugyi-Vâsârhely	4.40	9.59		
Homorodfl		3.51	8.53	8.51		Mezo-Telegd	5.02	10.28	3.56	
Haşfaleu		4.51	10.18	10.52		Râv	5.46	11.41	4.31	
Sighişora		5.11	10.55	11.56		Bratca	6.09	12.15	—	
Elisabetopole		| 5.39	11.36	12.43		Bucia	6.28	12.48	—	
Mediaşă		6.00	12.11	1.23		Ciucia	6.52	1.48	5.28	
Copsa mică		6.29	12.35	2.07		Huiedin	7.32	3.21	6.01	
Micăsasa		—	12.54	2.27		Stana	7.51	3.54	—	
Blaşiu		7.02	1.29	3.06		Aghiriş	8.12	4.34	—	
Crăciunelă		—	1.45	3.22		Ghirbău	8.24	4.52	—	
Teiaşă		7.38	2.26	4.15		Nedeşdu	8.38	5.11	—	
Aiudă		7.55	2.48	4.44			8.57	5.40	7.08	
Vinţulă de susă		—	3.12	5.10			9.23	6.00	7.18	
Ui6ra		—	3.19	5.19		Apahida	9.50	6.29	—	
Cncerdea		8.24	3.36	5.47		Ghiriş	11.15	8.14	8.29	
Ghirisă		8.48	4.10	6.38		Cncerdea	12.04	9.49	8.53	
Apahida		—	5.39	8.51		Ui6ra	12.121	9.58	—	
r.lnHÎn	(	10.08	5*59	9.18		Yinţulă de susă	12.19	10.07	—	
	(	10.18	6.28	Aoo		Aiudă	12.45	10.42	9.17	
Nedeşdu		—	6.54	8.34		Teiaşft	1.15	11.32	9.40	
Ghirbfiu			7.10	8.59		Crăciunelă	1.44	12.03	—	
Aghirişă		—	7.25	9.35		Blaşă	2.00	12.24	10.12	
Stana		—	7.49	10.16		Micăsasa	2.34	12.43	—	
Huiedină		11.33	8.11	11.04		Copşa mică	2.52	1.22	10.45	
Ciucia		12.06	8.52	12.17		Mediaşă	3.27	2.24	11.07	
Bucia		—	9.11	12.47		Elisabetopole	4.01	3.06	11.29	
Bratca		—	9.29	1.21		Sigişdra	4.50	4.17:	12.15	
Râv		12.25	9.52	2.05		Haşfaleu	5.08	Q4.511	12.30	
Mezd-Telegd		1.11	10.27	3.08		Homorod	6.47	7.07	1.32	
Fugyi-Vâsârhely		—	10.46	3.39		Agostonfalva	7.36	8.10	2.04	
Vârad-Velinţe		.—	10,56	3.55		Apatia	8.09	8.46	2.24	
	(	1.49	11.04	4.06		Feldiora	8.41	9.20	2.44	
Oradia-mare	(	1.54	11.14	7.30		(	9.20	10.15	3.15	
P. Ladâny		3.14	1.47	11.05	!	Braşovft >	—	6.00	3.25	
Szolnok		5.10	4.40	2.37		Timişă	—	6.57	4.03	
Bnda-peata		7.30	7.44	6.40		Predealu	—	7.32	4.28	
Viena		2.00’	6.20	2.00		Bucurescl			10.25	
Nota: Orele de n6pte suntă cele dintre liniile gr6se.
	Trenă de	Trenă	Trenă		Trenă de	Trenă
	persdne	omnibus	omnibus		peredne	omnibus
TeiuşA		9.50		Viena	8.25	8.35
	2.39		8.20			
Alba-Iulia	3.40	10.42	9.10	Budapesta	8.00	6.55
Vinţulă de josti	4.04	11.09		Szolnok	11.14	12.28
ŞibotCf	4.35	11.43		AradA |	3.35	5.30
Orâştia	5.02	12.13			4.00	6.20
Simeria (Piski)	5.44	1.22		Glogovaţfi	4.16	6.39
Deva	6.05	1.48		Gyorok	4.47	7.19
Branicîca	6.34	2.21		Paulişfi	5.02	7.39
Ilia	7.01	2.54		Radna-Lipova	5.25	8.11
Gurasada	7.15	3.09		Conopfi	5.57	8.49
Zam	7.49	3.48		Bârzova	6.18	9.18
Soborşin	8.32	4.37		Soborşin	7.11	10.27
Bărzova	9.19	5.30		Zam	7.48	11.18
Conopfl	9.40	5.58		Gurasada	8.22	11.57
Radna-Lipova	10.16	6.38	8.24	Ilia	8.40	12.27
Paulişti	10.32	6.56	8.41	Branicîca	9.02	12.57
Gyorok	10.48	7.15	9.01	Deva	9.32	1.45
Glogovaţfi	11.17	7.48	9.30	Simeria (Piski)	10.12,	2.58
AradA |	12.32	8.05	9.45	Orăştiă	10.47	3.46 4.20
	12.00	8.45	6.10	Şibotfi	11.14	
Szolnok	4.00	2.10	7.27	Vinţulfi de josfi	11.46	5.06
Budapesta	7.44	6.40	—	Âlba-Inlia	12.21	6. io 7.00
Viena	6.20	—	—	TeiuşA	12.53	
AradA-Tlmlş6ra				Simeria (Piski) Petroşeni		
	Trenă	Trenă de			Trenă	
	omnlbtu	persdne			omnibus	
AradA	6.00	12.30		Simeria	3.08	
Aradultt nou	6.26	12.54		Streiu	3.45	
N6meth~Sâgh	6.51	1.19		Haţegfi	4.33	
Vinga	7.28	1.50		Pui	5.19	
Orczifalva	7.49	2.12		Crivadia	6.05	
Merczifalva	8.09	2.30		Baniţa	6.43	
Tintişdra	8.58	3.15		P etroşenl	7.00	
TimlşAra- AradA				Petroşeni—Simeria (Piski)		
	Trenă de	Trenă			Trenă	
	peradne	omnibus			omnibus	
TimişAra	12.25	5.00		Petroşeni	8.56	
Merczifalva	1.16	5.56		Baniţa	9.37	
Orczifalva	1.34	6.16		Crivadia	10.09	
Vinga	2.04	6.50		Pui	10.48	
Ndmeth-Sâgh	2.25	7.11		Haţegfi	11.26	
Aradulti nou	2.54	7.44		Streiu	12.06	
AradA |	8.10	8.00		simeria	12.37	
Tipografia ALEXI, Braşovil.
t
â