RED ACŢIUNE A ŞI ADMINISTRAŢIUNEAI BRAŞOVÎÎ, piaţa mare Nr. 22. ,GAZETA" IESE ÎN FIECARE ţ>I. Pe unfi anfi 12 fior., pe ş£se luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România şi străinătate: Pe anii 36 fr., pe ş6se luni 18 fr., pe trei luni 9 franci. SE PRENUMERA: la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ANULU XLVIII. AHUSOIUBI1.B: 0 seriă garmondii 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare SorltorT nefranoate nu ee prlmeiou. — Banuiorlpte nu te retr&mltQ. m 36 Vineri 15 (27) Februariu 1885. BraşovtL, 14 (26) Februariu 1885. CetitorilorCi noştri le este cunoscută că se facă pregătiri pentru iubileulu de o miiă de ani ai apostoliloru Slavismului, Cirilă şi Metodiu. „ Mişcarea, care a pornită din Austria şi este condusă de Slavii catolici, a deşteptată mari nedumeriri între Ruşii ortodocşi. Ei vedă întrînsa ună curentă de sine stătătoru, care sub egida sceptrului Habsburgiloră şi sub aceea a Scaunului papală tinde a uni pe Slavii apuseni într’o fede-raţiune opusă Slavismului ortodocsă rusescă. Cunâscemu direcţiunea politicei slavo-file ce 0 face guvernulă de a(}i din Austria, scimă câtă de multă s’a schimbată atitudinea guvernului centrală imperială faţă cu popârele slave din Orientă, ne este asemenea cunoscută propaganda catolică ce se face în ţările ocupate, Bosnia şi Herţegovina, şi în călătoria cea mai nouă a prinţului nostru moştenitoră în Orientă vedemă ună nou semnă ală acelei politice, care are de scopă a atrage Austriei catolice simpatiile popâreloră creştine de pe peninsula balcanică. In faţa acestoră apariţiunî este de-o importanţă deosebită enunciaţiunea cea mai nouă a (Jiarului „Nordu din Bruxela, care este scrisă în limba francesă şi trece de organă ală ministrului de esterne rusescă. Eată ce scrie acăstă f6iă despre viitărea amorsare de o miiă de ani a apostoliloră slavi Girilă şi Metodiu : „Se apropiă iubileulă de o miiă de ani ală celoră doi apostoli ai Slavismului, Cirilă şi Metodiu, din care causă tâtă lumea slavă este agitată. Festivitatea se va ţină, cum se Z^e în Velehrad (Moravia), căci celă din urmă din sânţii numiţi a fostă îngropată, după cum spune tradiţiunea, în acestă oraşă. Ea va da prilegiu la manifestaţiunl imposante şi la ună peregrina-giu, la care voră lua parte sute de mii dc credincioşi. Acăsta mişcare însemnată va scăte la lumină multe şi diferite, ba chiar contra(Jicăt6re tendenţe şi năsuinţe şi vedemă chiar că la acea serbare apare pe scenă ună nou factoră, căruia 1 s’a dată numele de „panslavism# latineştii său mstro-catolică. “ „Acestă panslavismă nu e tocmai de eri alaltaerl, dăr în anii din urmă a făcută mari progresse. Parte mare a avântului, ce elă l’a luată, este a se mulţumi unui prelată fărte esce-lentă şi fărte zelosă, monseniorului Strossmayer, episcopulă de Diacovară, care l’a plântată pe pământă croată. Polonii din Austria s’au grăbită de a se folosi de acestă mijlocă de acţiune pentru scopurile loră personale**. „Grraţiă acestei cooperări de stăruinţe şi sprijinului celă întâmpină acestă mijlocă de acţiune din partea sântului scaună ală Romei, elă a produsă deja în lumea slavă ună curentă fărte marcată şi animată printr’o impulsiune continuă. Nu-i nici o mirară, că la o rassă, la care reli-giunea şi credinţa jăcă ună aşa mare rolă, particularităţile confesionale dau tuturoră lucruriloră, cu cari vină în atingere, ună timbru deosebită, şi fap-tulă acestei abateri a marelui curentă slavică nu păte apără la prima vedere decâtă ca ună faptă naturală. Ba elă ar pută să aibă şi părţile sale bune. Re-dicarea şi desvoltarea unui panslavismă catolică şi apusanu, strictă deosebită de slavismulu ru-sescu şi ortodocsă, ar trebui să aibă în adevără efectulă de a nimici acele temeri — prefăcute său sincere — cari deschidă din când în când perspectiva, că t6te fracţiunile rassei slavice se voră alătura la egemonia rusăscă.** * „Deşi din punctă de vedere ală viitorului şi a intereseloră generale ale rassei slave, nu vedemă ună mare inconvenientă în acea împrejurare, că mişcarea despre care e vorba nasce în sînulă ei ună curentă marcată, totuşi ar fi regretabilă, dacă acestă curentă ar lua ună carac-teră duşmănosă faţă cu marele1 stată slavă, Rusia, şi cu religiunea greco-ortodoxă, ce-o profe-sâză maioritatea precumpănitdre a popdreloră slave. Insă tendinţa acăsta ostilă tinde a se furişa în organisarea aniversărei dela Velehrad nu numai la stăruinţele naţionaliştiloră poloni cari se silescă din răsputeri de a esploatâ acăsta festivitate pentru scopurile şi mânia loră, ci şi sub in-fluinţa unoră anumite năsuinţe ambiţiăse ale ul-tramontaniloră.** „IncuragiaţI prin atitudinea Vaticanului, care reclamă deja în modă oficială, ca pe ai săi, pe sfinţii Cirilă şi Metodiu, cunoscândă farmeculă, ce’lu esercăză ei asupra rassei slave, a cărei a-postoll au fostă, matadorii panslavismului austro-catolică nu ţintescă la nimică mai puţină, decâtă de a-şl reserva privilegiulu şi monopolulă asupra acestoră nume adorate, eschitjândă pe ortodocşi şi pe Ruşi dela orice participare. „Este o ciudată contrazicere, chiar în aceea d’a se confisca aniversarea mariloră apostoli ai slavismului tocmai în favărea acelora dintre Slavi, cari s’au depărtată de învăţăturile loră şi cari mai alesă au lăpădată alfabetulă inventată de sf. Cirilă pentru trebuinţele Slaviloră şi numită cirilicu după numele lui, spre a primi alfabetulii latinescă. Ceea ce însă cade şi mai greu în cumpănă, este închipuirea falsă, ce se nutresce cu zelă în unele sfere politice şi clericale, cari ară voi să readucă la sînulă papismului întrâga biserică său şi numai o parte abisericei ortodoxe, pe calea propagandei preoţescl ori şi mirene.** „Fără îndoială nu trebue să esagerămă şi fără a pierde din vedere evoluţiunile panslavismului austro-catolică, este de însemnătate, să judecămă cu sânge rece adevărata lui importanţă. In totală acestă panslavismă apare mai ameninţătorii pentru maghiarismit şi pentru germanismului austriacă, decâtu pentru Mussia. ** „Acăsta este impresiunea ce domnesce în Petersburg, căci chiar autorităţile de acolo nu pară a fi peste măsură iritate, de aceste uneltiri şi de manifestaţiunea duşmană, ce se pregătescă a o face în Velehradă. Guvernulă russescă se mulţumesce a veghiâ, ca acăstă com-paniă să nu producă nici o reacţiune în imperiu. Astfelă s’a văzută silită să procădă cu asprime în contra episcopului din Vilna, monseniorulă Hrynievicki, a căruia provocătăre atitudine devenise insuportabilă, internându-lă în fortărăţa Iaroslav. ** ------o------ Proiectulfl de reformă a camerei magnaţiloră. In şepinţa dela 23 Februariu n. a camerei deputa-ţiloră s’a primită, cu 233 contra 157 voturi, proiectulă de reformă a camerei magnaţiloră ca basă a desbaterei speciale. Şedinţa a fostă fărte agitată, edificiulă parlamentară încungiurată de numeroşi curioşi, şi numai câţiva preferiţi au fostă lăsaţi pe galerii. In tribunele reservate ale deputaţiloră şedău damele aristocrate în mare numără, fiindă atente la cele ce se petreceu în sală. Chiar şi galeria magnaţiloră era ocupată de membrii camerei magnate Celă dinlăiu vorbi Geza Onody aducândă propunerea antisemiţiloră, dar abia fu ascultată. După elă vorbi o oră şi jumătate profesorulă Szilagyi, cău-tândă a nimici efectulă discursului lui Apponyi. Multe replice personale şi observări au fostă în acestă şedinţă, aşa că preşedintele abia putu păşi la punerea întrebări-loră. Din trei părţi se ceru votarea prin apelulă nominală şi anume dela litera W. Wahrman votâ celă din-tăiu şi anume pentru proiectă. Când pronunţă cuvântulă da, antisemiţii strigară: >Naturală, dâr elă e jldovăl* Wahrman, făcândă ună glumeţă complimentă cătră ei, răspunse: «Da, jidovă suntă !* şi eşi din sală pe lângă băncile partidei liberale, care îi pregătiră o ovaţiune prin strigări demonstrative de «Eljen.* Resultatulă votărei a fostă: din 452 deputaţi unguri şi croaţi verificaţi, au votată 233 pentru, 157 contra, 61 au absentată, preşedintele se abţinu dela votă, Dintre cei 40 de Croaţi au fostă 16 de faţă, cari fără escep-ţiune au votată pentru trecerea proiectului în desbaterea specială. Toţi deputaţii aristocraţi, cari au fostă de faţă, au votată pentru proiectă. Dintre deputaţii naţionali, toţi Saşii ardeleni şi Vincenţiu Bâbeşă au votată contra, er Sârbii şi ceilalţi Români pentru trecerea proiectului în desbaterea speciala. Resultatulă se scia mai dinainte, e destulă de docilă maioritatea d-lui Tisza. ——O—- Procesnlfl de pressă din Aradă. In numărulă de alaltaerl ală friiei nâstre amă dată pe scurtă decursulă acestui procesă de pressă, arâtândă motivulă care a adusă la ivâlă acestă procesă. Credemă că nu e râu sâ cunâscemă unele amănunte din pertractare. Acusatulă Tiszti a fostă actoră, âr în urmă redac-torulă ală fâiei «Aradi Hirlap.« In Aradă e aşa de rău văZută, încâtă acusaţiunea nici nu mai vrea să între în amănuntele vieţii private a acusatului. Principii n’are, fiindă mai nainte oposiţională moderată, Trecutulă nu e de natură a-lă Îndreptăţi să judece faptele altora. (Publiculă aplaudă). Acusatulă, deşi recunâsce că n’are simpatii la publiculă aradană, totuşi cere să fie achitată nu ca Ziaristă > ci ca «bună patriotă.* Incăpăţinarea ce o arată în apărare îlă dejosesce şi mai multă. Elă susţine fără ruşine, că Ioană Moldovană e trădătoră de ţâră ca toţi aceea cari ţină de programa din Sibiiu. (ŞuerăturI în publică, sromotă şi mişcare). Apărătorulă Iui Tissti (fice că sub regimulă lui Bach şi Schmerling, lână Moldovană lucră în contra Maghiari-loră, agita în contra loră şi-i batjocurea; când s’a dată ordină să fie închisă, elă a alergată la Viena, de unde s’a întorsă cu ună »salvus conductus*; elă a adusă urări casei imperiale; — de aceea e vânejătoră de ţâră. După acestea apărătorulă îşi face quasi reclamă că e unulă din cei mai mari «patrioţi,* măcarăcă e sârbă. Amintesce apoi de procesulă «Tribunei,* le trage ună perdafâ Sa-şiloră făcându-i «nerecunoscători* şi cere să achite juraţii pe acusată, fiindcă e Maghiară. E curiosă verdictulă ce l’au dată juraţii din Aradă. Ei au afirmată că e calumniă în articulă şi insultă personală; că Tiszti e autorulă articolului calomniosă şi in-sultătoră, şi deducă de aici că acusatulă nu e vinovaţii, âr d. lână Moldovană e condamnată să plă-tâscă 50 fi. Nu este acăsta o demonstraţiune în contra Româ-niloră şi o nouă încuragiare de a ne insulta şi mai departe în modulă celă mai nedemnă foile fanatice unguresc!? A dă prin noroiu totă ce nu e maghiară, însem-nâză a fi «bună patriotă maghiară,* asta a dovedit’o ju-riulă din Aradă. -----o------ SOIRILE PILEI. In 20 Februariu n. s’a adusă în adunarea generală a congregaţiunei comitatului Bistriţa-Năsăudă apelulă reu-niunei de maghiarisare din Cluşiă. Adunarea a respinsă orice participare la lucrările reuniune! şi apelulă s’a pusă ad acta. Corniţele supremă n’a vrută la începută să pună la votă propunerea de respingere a apelului, dar silită de adunare a trebuită s’o facă, mărturisindă însuşi că e în contra acelei reuniunei din principiu, fiindcă se turbură pacea dintre naţiuni. —0— Notarulă Bărbosu din Ghirocă lângă Timişâră a fostă omorîtă de ţărani, fiindcă dispusese să se vânZă prin licitaţiune păşunile comunale. Numitulă notară era fârte nepopulară în sată şi odată s’a şi împuşcată asupra lui. —0— Cetimă în Luminătorulă: Sinodulă protopo- pescă ală tractului Timişârii s’a ţinută in lunea Nr. 36. 1885. trecută în localităţile d-lui protopopii. Deputaţii se pre sentaseră aprtipe’în numără completă, desbaterile au de cursă în bună şi frumtisă ordine. In raportulă generală s’a constatată cum că în agendele protopresbiterale şi ale scaunului protopopescă nu este restanţă, averile bi-sericiloră sporescă, dâr comitetele totă nu s’au grăbită a asigura prin întabulare pretensiunile bisericii. Numărulă popor» ţiunei de legea gr. or. ar fi sporită, încâlă pri-vesce relaţiunea între cei născuţi şi cei morţi, dâr a scăzută prin emigrarea timenilorti săraci Şcolile şi instrucţiunea poporală s’au susţinută în bună ordine, salarieîe învăţătoresci în puţine locuri suntă în restanţă. Pe la ora 1 sinodulă finindu-şî agendele şi-a încheiată şedinţa. —0— Diarulă »Pozor« din Agramă susţine susă şi tare, că hotărîrea deputaţiloră croaţi din dieta ungară cu privire la reforma camerei magnaţiloră învtilvă o nouă ciocnire între Ungaria şi Croaţia. Oposiţiunea va sci să esploateze acăstă greşală a partidei guvernamentale croate. * —0— ţ)iarulă »Sloboda« din Agramă, declară în numele Starcevicianiloră, că nu primesce Invitarea de a lua parte la serbarea apostoliloră slavi Cirilă şi Me-todiu în Velehradă, detirece acăsta serbare este îndreptată în contra Rusiei. Totodată numita ftiiă condamnă năsuinţele, cari au de scopă de a readuce pe ortodoxî în sînulă bisericei catolice. Din incidentulă ani-versărei dela Velehrad, Sărbii din Croaţia să fi primită dela corniţele Belcredi o provocare de a se reînttirce ârăşi la sînulă bisericei-mame. Acăstă provocare să fi provocată la unii rîsă, la alţii indignaţiune. —0— Cetimă în »Voinţa Naţională:* »D. ministru de răsboiu a luată o disposiţiune pentru care nu-lă putemă îndestulă felicita şi care denotă solicitudinea ce d-sa are pentru toţi acei bravi soldaţi cari au servită ţărei sub drapelă. D sa, după câtă suntemă informaţi, va presentâ Corpuriloră legiuităre ună proiectă de lege prin care se acordă sub-ofiţeriloră ce au servită în armată cu acestă gradă 12 ani, afară de prima de reangajare pentru 5 ani şi pensiunea viageră, medalia »Virtutea Militară* pentru servicii, o proprietate fonciară rurală de 20 hectare în Dobrogea, precum şi o casă, ună cară, 2 boi şi tăte uneltele necesare la lucrarea pământului, cu îndatorirea de a nu avea dreptulă a vinde său înstrăina acestă pământă.* —0— Dunărea este aprtipe curăţită de ghiaţă. fiarele gălăţene spună că la pornirea gheţei s’au întâmplată săptămâna trecută mai multe accidente. Vineri s’a ruptă schela dela agenţia franceză Fraissinet, lovindă va-porulă »Gladstone« şi acesta vaporulă »Linet.« Sâmbătă ghiaţa a luată vaptirele *Aneta« şi ,Gladstone< şi le-a dată peste vaporulă »Linet« care, fundă legată, a putută opri pe celelalte de a fi luate de cursulă apei. —0— ,Intimă-clubă« este numele unui cercă artistică-li-terară ce s’a creată în Bucurescî şi care se compune din architecţl, pictori, sculptori, literaţi, artişti dramatici, precum şi din toţi iubitorii de arte. Scopulă acestui cercă este, după cum spune »Voinţa Naţională,* de a contribui la răspâudirea gustului frumtiseloră arte în ţară şi de a face cunoscute operile de artă ale tineriloră artişti români. Preşedinte de ontire ală acestui cercă a fostă proclamată în unanimitate marele nostru poetă, Va-sile Alexandri, iar preşedinte ordinară ală cercului a fostă alesă cunoscutulă iubitoră de artă şi protectoră ală artiştiloră d. dr. N. Calenderu. Pentru a’şi ajunge scopulă ce urmăresce, cerculă îşi propune a deschide peste câte-va 0 esposiţiune de frumtise arte, în care tinerii şi cunoscuţii noştri artişti Mircea, Georgescu, GrantO, Mincu, Băicoianu, etc. îşi voră espune unele din operile loră necunoscute încă publicului. La acâstă es- posiţiune se va putâ admira tabloulă Vârfulă cu doră, deregătoriă, sâu în concediu, — dânsulă a suplinită tot Persecuţiunile tinerilorti români. Recomandămă celoră cari mai au naivitatea crede, că dându’şî copii la sctilele ungurescl ca sâ înveţe limba ungurâscă îi fericescă, următtirea corespondenţă: Baia-mare, 22 Februariu 1885. Domnule Redactoră! Nu de multă cetirămă râspunsulă lui Tisza dată Cortinei: »La noi ttite merg în regulă, poptirele sunt mulţumite, numai unii agitatori singuratici cari conspiră în contra unităţi statului facă gură, dar avemă destulă putere de a nimici uneltirile loră.* Dar să mi se permită a arăta ună esemplu, că e tocmai contrarulă de cum a cfisă ministrulă. Tânărulă I. L. absolută de VII cl. gimn. recurge la înalta direcţiune de finanţe din S. m pentru ună locă vacantă de practicantă la oficiulă de contribuţiune din B.-m. unde’lă şi denumesee direcţiunea cu îndatorirea de a depune esamenulă recerută pentru deregătorii perceptuali la 6 luni, — fără de care esa menă nu ptite nimene înaintâ, şi până atunci nici ltifă nu capătă — unii, nu treb e comentară. Insă cuge-tândă acestă tânără că o jumătate de ană nu e aşa multă timpă, că nici o carieră nu e mai scurtă ca acăsta, apoi îndulcindu-lă d. perceptoră etc. dela oficiu cu cuvinte de frumtisă speranţă, s’a otărîtă să ocupe dar postulă acesta fără lâfă. Sosindă terminulă esamenului prescrisă se presen-tâză I. L. la direcţiune în S. m. simţindu-se şi tânărulă amintită destulă de preparată. Esamenulă se începe în tirele a. m. şi’lă ţină păn’ la 3 tire p. m. dându-le totă răspunsuri nimerite, cu ttite că unulă voia mai tare de-câtă allulă să-lă încurce. (Comisiunea esaminăttire a constată din 5 membri ase.). Ne succedându-le scopulă şi per^ându-şi acuma pacienţa respectivii suspindă pe tiră esamenulă. Inţelegândă numitulă tânără intenţiunea loră, nu mă miră că s’a clătinată în speranţă. Trecândă timpulă de 1 tiră, se continuă tortura, pentru-ca tânărulă să se vâ<}ă sera respinsă cu acea consolare, că peste 2—3 luni îlă voră supune ârăşi la esamenă şi dînşii sperâză că îi va succede splendidă etc. Nu peste multă timpă primesce perceptoria din B. m. însciinţare în causa esamenului lui I. L. practicantă, care âr mai capătă ună termină de 6 luni pănă la de punerea esamenului din nou. Dar cum a petrecută cu multe năcazuri o jumătate ană, cugeta elă, va mai petrece o jumătate, căci paciinţa trebue să aducă fructulă mulţă-mitoră. Terminulă ală 2-lea a fostă luna lui Februariu a c., — mai bine de ună ană întregă de când e în >mă-reţulă* serviciu de stată. — Tânărulă amintită a făcută âr paşii pentru fixarea ţinerei esamenului. In sensulfi statuteloră, prima tiră trebue să se supună unei probe la deregătorii superiori din locă, unde servesce ună practicantă, apoi se face informarea îndatinată respective recomandarea cătră direcţiune. Tânărului i-a succesă a-câstă tentaţiune peste sâu baremi după aşteptare. D. perceptoră Th. B. şi d. controloră W. Zs., ambii Maghiari fanatici, capete mari, consultându-se la olaltă, că ce ar avâ acuma de a face, ca să înmormânteze cariera unui »olâh,« —care ună ană le-a servită înzadar — ei au vorbită astfelă: Noi nu-ţî recomandămă dtale tfi-ciulă acesta, căci nu e de dta, pentru dta ar fi mai consultă să’ţi alegi altă carieră, nu posezi limba patriei după cum se recere, probabilă că făcândă din nou esamenulă, âr vei fi respinsă şi faci spese zadarnice etc.« E de notată că numai de 2 ori se ptite proba esame-nulă acesta. Nu trebue dâr nici aici comentară pentru ce n’au voită nici a-lă lăsa să facă practicantulă şi a 2-a tiră e-samenulă; de nu ar fi fostă dânsulă aptă, atunci de sigur îlă lăsâ să se presenteze la esamenă să-şi rupă grumazii. Apoi tire nu posede ună bărbată limba maghiară care a frecuentată 12 ani în sctilele maghiare ca d e. I. L. ? Că şi - a câştigată destulă praesă, des-teritate în lucrurile oficiose, dovedesce aceea, că din timpă în timpă, când era vr’ună locă vacantă în decursulă anului — fundă careva sâu denumită la altă care a figurată în salonulă din Paris şi a atrasă asu-pra-i atenţiunea publicului cunoscătoră francesă. Apoi cerculă va da şi două concerte, din cari unulă în săptămâna mare, concertă religiosă, în care se va face numai musică religitisă, cu choruri, orgă, etc. Crearea acestui cercă umple ună golă simţită de multă în societatea ntistră şi este menită a face ca artele la noi să fie mai apreciate şi artiştii mai consideraţi decâtă suntă a^î. Scopulă acestui cercă fundă nu se ptite mai nobilă, îi urămă viaţă lungă şi isbândă In ttite întreprinderile sale. —Cl- Unti nou 4iar& a apărută în Rîmniculă-Sărată. Numele şi l’a împrumutată dela oraşulă în care vede lumina; ca principii, comitetulă ce-lă redactâză spune că va profesa pe cele liberale. Ii urămti viaţă lungă. -O dâuna loculă respectiviloră, şi totdâuna şi-a condusă oficiulă încredinţată cu cea mai mare punctualitate, despre ce şi dânşii mărturisescă în certificatele loră date lui I. L. I. L. la sfaturile celoră două capete fanatice a răspunsă: ori ce va fi, eu voiu probâ, acuma după atâta timpă, deşi nu va fi altă remuneraţiune, baremi voiu avâ diploma, să nu 4>că lumea că am fugită de esamenă. Ve^ândă d-nii superiori că dânsulă nu abdice de hotărîrea sa, i-au răspunsă: Bine, noi te vomă recomanda, te vomă ,prolegiâ«. După promisiune au şi suscernutft dar petiţiunea lui I. L. prelângă informaţiunea loră îndatinată. Ce a conţinută recoraandaţia loră se ptite deduce din răspunsulă, care a sosită îndărătă dela direcţiune, că d. I. L practicantă nefiindă aptă pentru servirea la oficiulă de dare prelângă ttită diliginţa lui esemplară, se eliberâză din serviciulă de stată. Acâsta d. perceptoră Th. i-o Im&nâză pelângă ună certificată, în care îlă laudă ftirte pentru serviciulă ' punctuosă de ună ană şi-i »urâză din fundulă inimei f£j ricire şi norocă pe cariera ce va începe*. Ii 4i°e una »Adieu« ferbinte şi mulţămită mare în numele tuturoril conoficiriloră. I. L. dar îşi luă rămasă bună dela pânea statului, care totuşi a avută norocire a o gustă ca soldată. Nu înzadară cjic® ună ministru ungurescă: »Avemti destulă putere de a nimici uneltirite loră*, adecă străduinţa Româniloră de a se ferici în serviciile statului. ţ)ice Latinulă: »ten tare non nocet.* Adevără că din încercări învăţămă ftirte multe, însă vai celui ce în-cârcă a trăi a(Ji în statulă ungurescă! O, multe, multe aşă pute enerâ asemenea şi mai scandaltise fapte. Ls. Reuniunea de lectură a Româniloră din Câmpiă. Din Cămpiă, 22 Februar 1885. . Cu viuă bucuriă aducemă la cunoscinţa onoratului! publică română zelulă înfocată şi distinsa bună-voinţâ cu care dela mică şi pănă la mare, dela domnă pănă toi opincă, se vede a fi îmbrăţişată idea înfiinţărci unei biblioteci românescl — respective — reuniune de lectură; în Câmpiă. Deşi tinerimea română din causa timpului schim-i băciosă şi de totă nesigură nu a putută aranja în decursulă acestui carnevală balulă cu a căruia ocasiune era proiectată şi constituirea unei comisiuni pentru formularea statuteloră, lucrulă însâ nu a rămasă mortă, căci cei ce dela începută au fostă pătrunşi de mărirea acestei idei, astăzi lucră cu diliginţă constantă şi neobosită la formarea aceloră statute. Acuşi vomă avâ bucuria a ved6 publicată în acestă preţiosă 4iarh proiectulă aceloră statute şi toţi cei ce voră consâmţi cu ele voră fi rugaţi a-şt esprimâ consensulă loră în scrisă plenipotenţiindă pre o anumită comisiune, care în numele tuturoră Româniloră din Câmpiă să le înainteze înaltului guvernă spre aprobare. O mulţime din fii Câmpiei nu numai Români, ci chiar şi streini, entusiasmaţi de mărirea şi splendtirea in-treprinderei ntistre, au începută desă de timpuriu a contribui în bani oferte mărinimtise, din a cărora capitalii reuniunea ntistră va începe a’şi arăta măntisele sale fructe îndată ce va căpăta dorita aprobare. Celă ce a primită aceste oferte îşi va da raţioci-niulă său în terminulă celă mai scurtă. IM câmpântt. Societatea geografică română. Marţi sâra, scrie ,V. Naţ.«, s’a ţinută a doua şf ultima şedinţă a Societăţii geografice române, sub augusta preşedinţia a M. S. Regelui. Ca şi în sâra precedentă, tribunele Senatului erau pline de ună numărosă publică. M. S. Regele, însoţită de adjutantulă de serviciu, d. maioră Şomănescu, a sosită la tirele 8Va şi a fosta întâmpinată în capulă scărei de d. generală Baruţi, şe* iulă casei militare a M. S. Regelui, âr în vestibululă Senatului de d. generală Mânu, vice-preşedintele Societăţii şi de d. G. I. Lahovari, secretară generală, precum şi de mai mulţi membri din Societate, între cari am observata pe dd. Socecă, dr. Grecescu, dr. Racoviceanu, St. Mihăi-escu, protesoră de sciinţele naturale dela gimnasiulă La-zără, cari au fostă presentaţi M. S. Regelui de d. generală Mânu şi cu cari augustulă suverană a binevoită a se întreţinâ câte-va momente. Din ordinulă M. S. s’a intervertită ordinea tjdei şi s’a dată cuvântulă pe rendă d-lorti conferenţiari, iarces-tiunile de administraţiune, cari se aflau puse în primulâ rândă la ordinea (ţdei au rămasă a se resolva între d. membri ai Societăţii la finele şedinţei. Astfelă, mai ântâiu a luată cuvântulă d. căpitanfi Vasiliu Năsturelă, din artileriă, care a vorbită despre geografia căiloră de comunicaţiune în România, apoi d. G. I. Lahovari a întreţinută auditorulă cu o interesantă disertaţiune asupra societăţii africane internaţionale, ces-tiunea Congului şi conferinţa dela Berlin, şi, în fine, d. Anghelă Demetrescu a tractată ună subiectă privitoră Ia concepţiunea modernă a sciinţei geografice. D. D. Slurdza, ministru ală instrucţiunei publice, a asistată şi la acâstă şedinţă. Intre ahe perstine de dis-tincţiune amă observată pe d. G. Ghica, ministru pleni-potenţiară al ţărei la Athena, I. Calenderu administratorele do-menieloră Cortinei, G. Filitis procuror general la Înalta Curte de Casaţiune, Em. Grădişteanu, preşedintele înaltei Curţi de Compturi, Raeoviţă, membru la aceeaşi Curte, Gr. Co-zadini, deputată, C. Esarhu, D. Guşti, senatoră, inginerti runză, Gr. Lahovari, membru la înalta Curte de Casa-i.iune, Al. N. Lahovari, colonelă Greceanu, adjutantă ald M. S. Regelui, ctilonelă-adjutantă Al. Candiano-Popescu, ocotenentă-colonelă Romulus Magheru, maioră Vlădo-ianu şi mai mulţi militari superiori şi inferiori. Nr. 36. GAZETA TRANSILVANIEI 1885. Situaţinnea economică a Americei. Pănă acuma amă cutrierată Europa, Asia, Africa şi Australia şi amil adusă sciri şi bune şi rele pin aceste continente. Dâr mai cu sâmă amă urmărită şi vomă urmări tâte mişcările, schimbările ce se facă în Europa pentru că în prima liniă ne interesâză Europa, care a dată tonulă pe totă globulă terestru şi încă va mai domni multă timpă peste celelalte continente. Dintre tăie continentele numai America s’a ridicată în tote privinţele, atâtă de grozavă încâtă ameninţă Europa cu cutropire economică din care causă unele state europene caută încă de pe acuma a lua măsuri profilactice în contra inundaţiuniloră economice americane. Astăzi ne vomă ocupă cu America, care ne face cea mai mare concurenţă pe pieţele europene cu grâ-nele, cu cărnurile sale de vită şi de porcă, care le im-pârtă în cantităţi enorme în t6tă Europa occidentală şi centrală. In privinţa acâsta aflămă nisce interesante desluşiri într’o corespondenţă din New-York din America nordică, publicată de »Herm. Zeitung,* care ne dă icănă clară şi lămurită, despre situaţiunea economică ce domnesce în America. Corespondentulă arată, că America a produsă atâtea bucate de nu mai sciu ca pământulă ce să facă cu ele. Eată acăstă importantă corespondenţă: » Când se duce un ană este datină şi obiceiu, ca să arunce omul o privire asupra lui, să tragă bilanţulă între norocă şi ne norocă, Intre speranţele împlinite şi neîmplinite. In depeşile, care sosiră aici din Berlină, Viena, Londra, Parisă şi din alte cetăţi, puteai ceti că în revistele anuale ale (Jiareloră conducătâre europene domnea ună tonă fârte posomorită, şi întunecată şi că Europa peste totă nu era tocmai vo-i6să, în unele locuri, anume în Viena, deprimată ba aprâpe desperată. Se pare că şi cum la finea anului totă pămăntulă ar fi fostă supărată şi ca ploată, căci şi la noi articulele de fondă dela anulă nou erau cu totulă desperate, pline de Erimiadele cele mai triste şi partea cea mai mare a societăţii era cuprinsă Ja finea anului vechiu de ună sentimentă apăsătoră şi îngrijitoră, aşa că veselia obicinuită la anulă nou nu se mai vedea; Omenii se sileau să-şî facă bucuriă şi veseliă şi să alunge tristeţa ce-i cuprinsese. Negreşită faţă cu situaţiunea cea rea economică din Europa noi amă pută ave o mângâiere, că mai avemă soţi în nenorocire, dar abstrăgăndă dela aceea, că o astfelă de mângâiere n’ar avă mare preţă pentru noi, totuşi timpurile nOstre cele rele nu le putemă asămânâ cu cele europene. Causa şi desvoltarea crisei economice este la noi cu totulă alta, decâtă dincolo, şi de aceea şi calculaţiunile despre durerea crisei se basăză la noi cu totulă pe alte relaţiunl. Mai ântâiu caută să constateză, că momentană situaţiunea economică este atâta de rea cum n’a fostă de mulţi ani. Pretutindenea se aude despre reducţiunea plăţiloră, de închiderea fabrici-loră, de falimente, de incendii accidentale în localuri, de Omeni fără de lucru, cari astăzi sunt fOrte mulţi. Aici în Newyork numărulă lucrătoriloră cari n’au de lucru se urcă la 70,600 şi acestă numără nu este esagerată. Cu tim-pulă acesta ală nevoii celei grele stă fapta într’o con-tradicţiune flagrantă că anulă trecută a fostă pentru ţăra nOstră ună ană fOrte binecuvântată şi norocosă. Ab-străgândă dela aceea, că noi amă fostă cruţaţi în anulă trecută mai de totă de epidemii, de nenorociri, catastrofe elementare, de care lumea veche a fostă tare cercată şi a suferită mari pagube, a fostă recolta în tote productele fOrte mănOsă. Din nici o parte n’a venită scirea, că ar fi fostă recoltă rea, şi rapOrtele cele fOrte favorabile se întindă peste tOtă ţăra şi peste tote productele. Dar lârgulă este fOrte slabă şi tOte afacerile, tote ramurile economice şi industriale suferă prin aceea. •Causa acestui contrastă fulminantă trebue căutată într’aceea, că în anii din urmă ne-au mersă prea bine, său că noi amă trăită în credinţă, că sunteraă fOrte bogaţi. In acăstă părere deşartă amă lucrată prea multă, amă produsă prea multă, amă sămânată prea multă şi amă speculata prea multă. In mijloculă bogăţiei nOstre reale ne-a lovită trăsnetulă, producţiunea prea multă şi speculaţiunea prea mare a trebuită în urmă să ne aducă la stagnaţiune şi la regresare, şi acăsta a produsă crisa în care ne aflămă momentană. Judecândă situaţiunea nOstră nu trebue perdută din vedere faptulă, că cu tOtă crisa noi totuşi încă suntemă fOrte bogaţi şi este evidentă, că crisa nu este periculOsă, ci ea pe cale naturală se va complana. ŢOra nOstră este în faptă fârte bogată, noi încă avemă pe lângă tote crisele economice îa forţele neîntrebuinţate ale ţării nOstre ună fondă de reservă şi tocmai pe acestă basă solidă, care nu se află în ţările lumii vechi, se desvoltă o echilibrare multă mai repede şi mai sănătOsă ca în Europa. Omenii, cari faţă cu situaţiunea cea rea momentană zugrăvesce intr’ună paroxismă pesimistică viilorulă ţării nOstre cu colori posomorite, facă acestei ţări nedreptă, că perple-sităţile nOstre suntă numai trecătOre şi noi în scurtă timpă âră vomă apuca pe văgaşulă adevărată. Cu re-laţiunile nOstre politice nu putemă face negreşită paradă, dar pentru aceea totuşi putemă să fimă mulţămiţl cu si- tuaţiunea nOstră politică momentană. Staturile unite au I lucru să ve<|fi ună advocată cinstindă într’o crâşmă cu luptată o luptă cumplită politică, care s’a terminată cu ună judecâtoră, (jiua ’n amăcjă mare. Dar se $ice c’acestă o schimbare totală a maşinăriei guvernamentale de pănă judeeătoră, totă de necază, alunecă prin locuri şi mai aci. Partida guvernătOre, care a stată 24 de ani la scârbOse încă. Ori cum fie, acăsta nu’i tocmai şpre fo-cârma statului, a fostă răsturnată, şi partida contrară losulă târgului şi împricinaţiloră. peste o lună va primi moştenirea partidei bătute. Lupta *** a fostă înverşunată şi partidele n’au fostă nici de câtă Ună ministru cnnoscătoră. — »Bud. Tagbl.* comu-alegătOre în întrebuinţarea mijlOceloră. N’a fostă numai nică, din parte bine informată, următOrea istoriOră: De-o luptă înverşunată, ci în acelaşi timpă şi urîtă şi gre- unătjî ministrulă comunicaţiunii br. Kemâny visitâ biu- ţOsă, dar după ce a trecută lupta şi s’a decisă lucrulă, rourile în oficiulă poştală şi se opri înaintea unei charte poporulă s’a supusă cu o linişte admirabilă şi a primită a ţSrii. ,A fostă bine*, <|ise elă câtră cei ce-lă însoţiau, situaţiunea creată.* *că aţi atârnată aci acăstă chartă, căci acăsta e una ------o------ din acele charte, ce am pusă eu să se facă şi pe care staţiunile mici poştale suntă însemnate cu simple liniuţe.* SCM TELEGRAFICE. Cei ce-lă însoţiau începură a rîde. Ună funcţionară poş- tală mai tânără nu-şl pută stăpâni gura şi răspunse; (Serv. part. ală »Gaz Trans.«) »Dar, Escelenţă, astea suntă staţiuni telegrafice, âr nu Berlin, 26 Februariu. — Preşedintele gu- poştale!* Br. Kemâny zîmbl modestă şi se uită lungă vernului din Breslau a interzisă importarea por- Ma tânârulă funcţionară, ciloră din Austro-Ungaria, pentru ca să se îm- *** pedece Introducerea bălei de gură şi de unghii. ha nevoiă şi ministru. — In filele acestea ună Viena, 26 Februariu. — Regina a plecată domnă a fostă numită, la o direcţiune de căi ferate, în-erl la amâ<}! la Amsterdam. tr’ună postă mai înaltă, ce-lă obţinu prin protecţiune. Ragusa, 26 Februariu. — Părechea prin- Curândă după numirea sa, se afla într’o sără în socie-ciarâ de cordnă a sosită pe Yachtulă „Miramarew tatea mai multoră cunoscuţi, cari îlă felicitară pentru în Lacroma. Oraşulă e împodobită sărbătoresce.! nona funcţiune. Ună amică îlă luă la o parte şi-lă în-Bucuria pentru înalta visită este mare. trebâ: »Dar, scumpe amice, între noi fie 4*s^> cum ai Bruxela, 26 Februariu. — Alţi 30001 putută primi ună astfelă de postă, când tu nu te pri-de lucrător! în minele de cărbuni au încetată a cepl de locă să-lă conduci?* • »Ce, trebue dâră să mai lucră. Numărulă greviştiloră este acum de I trăescO; mă aflam într’o situaţiune atâtă de miserabilă, 9000. ........... ' ‘ ‘ încâtă a-şl fi primită şi postulă de ministru-preşedinte. < Paris, 26 Febiuariu. — Camera a primită cu 316 contra 175 voturi sporulă la taxa vamală pe cereale. * * * Avlsft pentru învăţătorii Selagin. români din Poştele şi telegrafele în Europa. — După datele statistice pentru anulă 1883 numărulă tuturoră oficie-loră poştale din Europa a fostă de 655,000; (din care posta germană 11,545), numărulă cutiiloră 125.000, staţiuni telegrafice 41,500. Personalulă a fostă compusă din 356,000 persăne. Poştele Europei au adusă ună venit bugetară de 763 miliăne, avândă cheltuell de 639 miliăne Spre încuragiarea şi ajutorarea învăţătoriloră ro mâni Selagieni prin aceste se escrie concursă la două | deci un® ©scedentă de 123 miliăne mărci. Poştele au avută să espedieze 7917 miliăne scrisori de totă felulă premie. Premiulă I. o vacă cu viţeîă. Premiulă II. 4 oi cu miei său o scrâfă cu 5 purcei. Aceste premii se voră conferi şi, cu ocasiunea adu nărei generale a despărţământului, ce se va ţine în Augustă a. c. cu solenitate se voră distribui celoră duoi învăţători români Selagieni, cari combinândă tăte studiele obligate în scălele poporale, la esamenele de primăvâră voră pută arăta mai mare progresă cu şcolarii. şi pachete (între care posta germană 1566 miliăne) şi anume 3683 miliăne epistole, 546 miliăne cărţi poştale, 1041 miliăne imprimate, hârtii de afaceri, probe de mărfuri şi 1662 miliăne C$ 91 91 •O QJ 9 "S e ir 2L § a P* „ .2 >0* ’S O) Cu 91 ti •iH U T3 a o M-i u <£ 9 <9 ns O o ^ a ăH 3 g a a • ^ cC i «s .a C3 a, 3 O O îS ce a a> o ce a O 91 (O a o o 5 ’a u «e u Pi o u p. >ce Mersul ti trenuriloru pe linia Predealii-Budapesta şi pe linia Tei uşii-Ar adia-Budapesta a călei ferate orientale de statii reg. ung. Predealu-Bndapesta Budapesta- -Predeală Trenă | Trenă Trenă Trenă Trenă Trenă Trenă Trenă accelerat 1 de omnibus de de omnibua accelera' omnibus J persone persone persăne 1 i I 1 BucurescI 7.15 — — i Viena 8.25 8.35 3.30| 8.00 Predealu 1.08 — 3.5C Budapesta 8.00 6.55 9.45 2.47 Timişfl 1.33 — 10.15 Szolnok 11.24 10.55 12.18 6.86 Braşovă Feldiora 2.06 — 10.50 P. Laddny Oradea mare | 2.01 2.04 1,59 10.09 2.16 6.30 5.4ă 4.11 5.13 3.20 2.44 7.09 6.26 4.21 9.37 3.25 Apatia 3.03 7.41 7.07 Vârad-Velencze 4.29 9.45 — Agostonfalva 3.18 8.09 7.42 F ugyi-V âsârhely 4.40 9.59 Homorodd 3.51 8.53 8.51 Mezo-Telegd 5.02 10.28 8.56 Haşfaleu Sigliişora 4.51 10.18 10.52 R6v 5.46 11.41 4.31 5.11 10.55 11.56 Bratca 6.09 12.15 — Elisabetopole 5.39 11.36 12.43 Bucia 6.28 12.48 — MediaşQ 6.00 12.11 1.23 Ciucia 6.52 1.48 5.28 Copsa mică 6.29 12.35 2.07 Huiedin 7.32 3.21 6.01 Micăsasa — 12.54 2.27 Stana 7.51 3.54 — Blaşiu 7.02 1.29 3.06 Aghiriş 8.12 4.34 — Crăciuneld — 1.45 3.22 Ghirbgu 8.24 4.52 — Teiuşă 7.38 2.26 4.15 Nedeşdu 8.38 5.11 — Aiudti 7.55 2.48 4.44 Clnşiu ^ 8.57 5.40 7.08 VinţulQ de susiS — 3.12 5.10 9.23 6.00 7.18 Uiora — 3.19 5.19 Apahida 9.50 6.29 — Cncerdea 8.24 3.36 5.47 Gliiriş 11.15 8.14 8.29 Ghirisă 8.48 4.10 6.38 Cncerdea 12.04 9.49 8.53 Apahida — 5.39 8.51 Ui6ra 12.12 9.58 — Clttsiu ( 10.08 559 9.18 Vinţulă de susă 12.19 10.07 — ( 10.18 6.28 8.00 Aiudă 12.45 10.42 9.17 Nedeşdu — 6.54 8.34 Teiuşft 1.15 11.32 9.40 Ghirbfiu — 7.10 8.59 Crăciunelă 1.44 12.03 — Aghirişd — 7.25 9.35 Blaşă 2.00 12.24 10.12 Stana — 7,49 10.16 Micăsasa 2.34 12.43 — Huiedind 11.33 8.11 11.04 Copşa mică 2.52 1.22 10.45 Ciuda 12.06 8.52 12,17 Mediaşă 3.27 2.24 11.07 Bucia — 9.11 12.47 Elisabetopole 4.01 3.06 11.29 Bratca — 9.29 1.21 Sigişdra 4.50 4.17 12.15 R6v 12.25 9.52 2.05 Haşfaleu 5.08 54.51 12.30 Mezâ-Telegd 1.11 10.27 3.08 Homorod 6.47 7.07 1.32 Fugyi-Vâsârhely — 10.46 3.39 Agostonfalva 7.36 8.10 2.04 Vârad-Velinţe — 10.56 3.55 Apatia 8.09 8.46 2.24 Oradia-mare ( 1.49 11.04 4.06 Feldiora 8.41 9.20 2.44 ( 1.54 11.14 7.30 Braşovă | Timişă 9.20 10.15 3.15 P. Ladâny 3.14 1.47 11.05 — 6.00 3.25 Szolnok 5.10 4.40 2.37 — 6.57 4.03 Buda-pesta 1 7.30 7.44 6.40 Predealu — 7.32 4.28 Viena 1 2.00 6.20 2.00 BucurescI — — 10.25 1 Teinşâ-Aradă-B u dapesta Teiuşă Alba-Iulia Vinţulă de josă Şibotă Orăştia Simeria (Piski) Deva Branicîca Ilia Gurasada Zam Soborşin Bărzova Conopă Radna-Lipova Paulişă Gyorok Glogovaţă Trenă de persdne Trenă omnibus 2.39 3.40 4.04 4.35 5.02 5.44 Nota: Orele de nopte suntti cele dintre liniile grose. Aradă Szolnok Budapesta Viena 6.05 6.34 7.01 7.15 7.49 8.32 9.19 9.40 9.50 10.42 11.09 11.43 12.13 1.22 1.48 2.21 2.54 3.09 3.48 4.37 5.30 5.58 Trenă omnibus 8.20 9.10 10.16 6.38 8.24 10.32 6.56 8.41 10.48 7.15 9.01 11.17 7.48 9.30 12.32 8.05 9.45 12.00 8.45 6.10 4.00 2.10 7.27 7.44 6.40 — 6.20 — — Budapesta- Aradik-Teiuşti. Aradft-Timişdra Trenă omnibus Trenă de persdne Aradfi Aradulă nou Nâmeth-Sâgh Vinga Orczifalva Merczifalva Tiiuiş6ra 6.00 6.26 6.51 7.28 7.49 8.09 8.58 12.30 12.54 1.19 1.50 2.12 2.30 3.15 Timişdra-Aradft Timişdra Merczifalva Orczifalva Vinga Nămeth-Sâgh Aradulă nou Aradâ Trenă de persdne 12.25 1.16 1.34 2.04 2.25 2.54 3.10 Trenă omnibus 5.00 5.56 6.16 6.50 7.11 7.44 8.00 Viena Budapesta Szolnok Aradul Glogovaţă Gyorok Paulişă Radna-Lipova Conopă Berzova Soborşin Zam Gurasada Ilia Branicîca Deva Simeria Orăştiă Şibotă Vinţulă de josă Alba-lulia Teiuşft Trenă de persdne Trenă omnibus 8.25 8.35 8.00 6.55 11.14 12.28 3.35 5.30 4.00 6.20 4.16 6.39 4.47 7.19 5.02 7.39 5.25 8.11 5.57 8.49 6.18 7.11 7.48 8.22 8.40 9.02 9.32 10.12 10.47 11.14 11.46 12.21 12.53 9.18 10.27 11.18 11.57 12.27 12.57 1.45 2.58 3.46 4.20 5.06 6.15 7.00 Simeria (Piski) Petroşeni Simeria Streiu Haţegă Pui Crivadia Baniţa P etroşenl Trenă omnibus 3.08 3.45 4.33 5.19 6.05 6.43 7.00 Petroşeni—Simeria (Piski) Petroşeni Baniţa Crivadia Pui Haţegă Streiu Simeria Trenă omnibus 8.56 9.37 10.09 10.48 11.26 12.06 12.37 Tipografia ALEXI, Braş ovă.