TRANSILVANIEI.
ANULU XLVIII.
S£ PRENUMERĂ:
la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ANUNCIURILE:
0 seriă garmondti 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare
SorlsorT nefrancate nu se prlmesou. — Manusorlpte nu se retr&mlt&.
REDACŢIFNEA ŞI ADmMHTRAŢIUNEA t
BRAŞOVC, piaţa mare Nr. 22.
,GAZETA" IESE iN FIECARE ţ)I.
Pe und and 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România şi străinătate:
Pe and 36 fr., pe şăse luni 18 fr., pe trei luni 9 franci.
m 35.
BraşovH, 12 (24) Februariu 1885.
Peste câteva (Jil® Românimea va serbâ aniversarea morţii lui Horia şi Cloşca.
Sâmbătă în 16 (28) Februariu 1885 se îm-? plinescă o sută de ani, de când aceşti capi ai re-voluţiunei române din 1784 au trebuită să sufere ororile cele mai crâncene ale morţii sub lovirile călăului, ca, după patru secuii de cumplită sclăviă, să pâtă resări din nou pe acestă clasică pământă semen ţa libertăţii pentru poporulă română.
Veaculă, ce ne desparte de acâsta durerâsă şi tragică <Ji, a spălată totă gunoiulă şi petrişulă, în care era ascunsă petra scumpă a mariloră sentimente şi a nobileloră scopuri, de cari au fostă conduşi eroii dela 1784 şi curată şi limpede ca cristalulă apare ea a<Ji înaintea tribunalului istoriei.
Istoria, acâsta	severă şi drăptă, care
tâte le sc<5te la lumină, t6te le răsbună şi le împacă, care face din „telhari „eroi“ şi din „eroiu „tâlhari,M a răsbunată şi batjocurile, ce au trebuită să le sufere Horia şi Cloşca după ce au fostă prinşi şi pană în ultimulă momentă, când li s’au spartă piepturile şi li s’au frântă fluerile piciâreloră cu r6ta.
Horia apare atjf înaintea scrutărei scientifice a istoriciloră din tâte nemurile în lumină s’a adevărată nu ca „tâlhară“ şi „ucigaşă rebelă,u ci ca ună mare şi adevărată luptătorii pentru li-* bertatea poporului română.
Nouă-(Jecî de ani au trebuită să trâcă dela mârtea lui pentru ca Horia să fie admirată chiar şi de adversari în scrierile loră.
In opulă: „Epoca lui Horia în Transilvania,w scrisă de Franciscă Szilagyi şi publicată în Peşta la 1871 acestă istorică maghiară nu s’a putută reţină de-a nu aduce şi elă tributulă re-cunoscinţei inimei mari a lui Horia, scriindă pe pagina 234 următârele cuvinte:
„Istoriculă imparţială trebue să mărturisâscă, că Horia a purtată pe inima sa sortea poporului său apăsată şi eliberarea lui, şi cu tote că pentru acestă nobilă scopă s’a folosită de mijlâcele cele mai condemnabile, dâr causa pentru care şl-a consacrată totă activitatea şi totă viaţa şi pentru care a şi jertfit’o, niciodată n’a trâdatfo, ci i-a rămasă pănâ în sferşită credincioşii, chiar şi pe eşa-jotă în faţa morţii celei mai crâncene,u
Ar fi <5re cu putinţă ca atunci, când înşişi adversarii apreţiâză astfelă mărimea sufletului lui Horia, noi urmaşii lui să rămânemă nemişcaţi într’ună momentă atâtă de serbătorescă cum este aniversarea de o sută de ani a morţii sale?
Căpitanii români dela 1784 au luptată pentru îmbunătăţirea sărtei poporului nostru, pentru eliberarea lui de sub jugulă tirăniei seculare, ei au urmărită acestă nobilă scopă remâindă întotdâuna credincioşi causei sânte a poporului, ei şi-au sacrificat chiar viaţa pentru elă şi noi, urmaşii loră, să nu avemă, după o sută de ani, în care timpă amă simţită uşurarea sărtei, ce au purtat’o ei în inima loră, să nu avemă, (Jică, atâta pietate cătră acele măreţe umbre, ca să vărsămă măcară o lacrimă în a loră amintire şi să rostimă o rugăciune fierbinte cătră Părintele cerescă ală popă-reloră pentru sufletele loră?
Amă trebui să nu fimă strănepoţii aceloră legionari, cari se mândreau, că sciu să-şi aducă \ aminte de binefaceri ca şi de înjurii; amă tre-
Joi 14 (26) Februariu
buf să nu fimă fiii acelui poporă, a căruia libertate a răsărită în peptulă lui Horia şi să nu avemă inimă pentru propria nâstră sârte, pentru sânta causă a libertăţii nâstre, la care marele erou a ţinută cu credinţă neînfrântă chiar şi în faţa morţi, ca să nu ne aducemă aminte cu pietate de iubirea lui nestrămutată, de jertfele şi suferinţele lui, îndurate împreună cu soţii săi, cari nu l’au părăsită până în ultimulă momentă!
Orice Română cu sâmţă nobilă a trebuită să se întristeze vetjândă, că în împrejurările politice de astădî nu ni-a fostă cu putinţă de a serbâ aniversarea de o sută de ani a revoluţiunei din 1784, aşa cum se cuvenea şi cum dorea inima nâstră.
Noi, cari totdâuna amă ţinută contă de t<5te împrejurările, amă tăcută pănă acuma; amă tăcută mai vârtosă pentru că alţii nu tăceau şi fiind că adversarii noştri dintru începută s’au silită de a descrie lucrulă astfelă, ca şi când din afară amă fi jidăriţi şi influinţaţi şi ca şi când noi aici n’amă mai vrea să scimă de trecutulă nostru, de marii bărbaţi ai acestui trecută şi de jertfele, ce le-au adusă ei pentru noi!
Linişte domnesce acum earăşi în acâsta privinţă în t6te părţile şi de aceea a sosită momen-tulă ca organulă nostru să-şi redice glasulă, soli-citândă împlinirea unei sacre datorii a Români-loră dela noi cătră umbrele martiriloră, cari şi-au espiată viaţa pe eşafotă la 28 Februariu 1785 pentru ca să uşureze jugulă, sub care gemeau propărinţii loră.
Şi fiind că linişte domnesce pretutindeni, cu-vine-se ca şi serbarea nâstră să fie liniştită şi plină de seriositate.
N’avemă lipsă de nici o pregătire. Să ne îmbrăcămă în vestmintele nâstre de sărbătâre şi să mergemă la biserică. Aici în casa Domnului său, unde nu este biserică, sub cerulă liberă să înălţămă rugile nâstre cătră Tatălă celă de susă pentru sufletele mariloră martiri şi pentru ca să ne dea şi noue acea tăriă şi credinţă nestrămutată în viitorulă poporului română, de care au fostă însufleţiţi ei.
Cei cu dare de mână să dâ ună semnă ală pietăţii loră, prin împărţirea de milă la cei sărmani, căci Horia multă se gândea la lipsele loră jăluindu-se că-i ducă dela Ponţiu la Pilată şi că „bieţii âmenl nu mai potă âmblâ în susă şi în josă, căci le e frigă şi flămân<Jescă.a
Cei ce voră fi împedecaţi de a sărbători în (jiua aniversării, adecă Sâmbătă în 16 (28) a lu-nei curente, o potă face acâsta şi în (jiua urmă-târe, care este o Duminecă. Sperămă că toţi preoţii noştri voră aminti în rugăciunile loră dinaintea altarului şi pe martirii libertăţii române dela 1784—85, cântându-le vecinica loră pomenire.
Trăimă într’ună stată, a căruia regimă se fălesce înaintea străinătăţii, că „cea mai mare libertate “ domnesce sub dânsulă. Amă fi condamnaţi aşadâr chiar de cătră contrarii noştri, dacă nu ne-amă împlini sânta datorinţă, ce ne lâgă de scumpa memoriă a eroiloră, cari şi-au jertfită viaţa pentru a ne conduce din întunere-culă servituţii la lumina libertăţii.
------o------
1885.
CRONICA POLITICĂ.
Advocatulă din Cluşiu Iosifă Petrană scrie în »Ma-gyar Polgar* ună articulă, în care arată necesitatea unei apropieri şi împăcări între Români şi Maghiari, (jicândă între altele: »Schimbarea raportului ce esistă între elementulă românescă şi maghiară a devenită acjl o necesitate ce nu se mai p6te amâna. Conveţuirea în acestă stată ar fi trebuită să producă deja pănă acum ună ăreeare gradă de comunitate de interese între aceste două elemente, şi dacă pănă a-cum n’a isbutită acăsta, motivulă trebue căutată în neînţelegeri, a căroră înlăturare s’a sdrobilă de atitudinea neclintită a Româniloră. S’au făcută chiar şi din partea Româniloră încercări d’a se ajunge la o înţelegere, dar n’au avută nici ună resultată practică, fiindcă ma-ioritatea preponderantă n’a voită să’şî părăsăseă posiţi-unea sa înşănţuită. Societatea ungurăscă a văcjută prăpastia, ce o desparte de elementulă română; ea a încercată să aplaneze diferenţele, dar totdăuna i s’a opusă curen-tulă, care nu voia să scie de vr’o cedare în pretenţiu-nila sale.* Referându-se apoi la toastele din Cluşiu, tjice că mijlocele spre o împăcare esistă, numai voinţă să aibă Maghiarii a realisâ dorinţa ce şi-au esprimat’o.
E de totă ciudată că unii Români mai discută ces-tiunea de îmoăcare şi încă tocmai în parele ungurescl, care declară, că de o împăcare nu vrea să scie pe cale politică ci numai pe cale socială, adecă între pahare. Ei bine, maioritatea aceea preponderenţă de care vor-besce d. Iosifă Petrană nu voiesce împăcare decâtă pe cale politică, şi nu din causa neînţelegeriloră relaţiunile dintre elementulă română şi maghiară suntă atâtă de acute, ci din causa şovinismului şi fanatismului maghiară. Câtă timpă Maghiarii voră ţină în proţapă »idea de stată maghiară,* ală cărei scopă este nimicirea naţionalităţi-
loră, de împăcare nu p6te fi vorbă.
*
Ministrulă ungurescă de comerţă corniţele Paulă Se-cheny a fostă în Viena, unde a conferită cu M. Sa monar-chulă, cu ministrulă ausiriacă de comerţă baronulă Pino şi cu ministrulă de esterne corniţele Kalnoky. S’a pusă la cale întrunirea unei conferinţe vamale austro-ungare, în care să se stabilăscă acele măsuri, ce voră fl necesare a se lua, din causa sporirei taxeloră vamale ce s’au introdusă în Franţa şi în Germania pe numărosele producte ce se espărtă din Austro-Ungaria. E vorba
să se răspundă Franţei şi Germaniei cu acalăşî măsuri.
*
înfrângerea Englesiloră în Sudană va avă, precum se pare, fatale urmări pentru posesiunile en-glese din Asia şi Africa. Cele mai none scirl sosite din Africa vestică suntă fărte neliniştităre pentru Englesl. In Quettah au isbucnită turburărî, Negrii vrău să scape de dominiţiunea englesă şi începutulă l’au făcută împuşcândă pe guvernatorulă, care că(Ju lovită de patru glănţe, după ce Negrii au învinsă pe cei 40 de soldaţi ai săi. Alţi 60 de soldaţi stau sub conducerea unui ofiţeră tânără şi sperăză că voră pută apăra ora-şulă şi fortulă în contra atacuriloră intenţionate.
*
Puterile, care au subsemnată actulă conferinţei Gongului, s’au obligată a respectă neutralitatea teritorieloră amintite in acestă actă şi puse sub sistemulă comerţului liber. In cas când o putere, care esercită dreptulă de suveranitate său de protectorată în teritoriele amintite, ar fi încurcată într’ună răsboiu, puterile se îndato-răză a-şî oferi bunele loră servicii pentru garantarea neutralităţii acestoră teritorii. — După scirile ce le are »Neue freie Presse* despre organisarea noului stată Congo, în loculă lui Gordon paşa, căzută în Chartum, şi fostulă şefă ală espediţiunei ,Associaţiunei internaţionale a Congului,* va fi nnmită guvernatoră Stanley.
România şi Ungaria.
Amă spusă într’ună numără trecută ală fâiei nâstre, că opiniunea publică în România este în contra reînoirii convenţiunei comerciale cu Austro-Ungaria, şi amă reprodusă şi ună
Nr. 35.
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
articulu din organulă oposiţiunei moderate „Naţiunea “ în acostă privinţă.
Lăsămu acum să urmeze şi ună articulă de fondu alu (Jiarului guvernamentalul „Telegrafulu“ din care resultă, că nu uumai se va denunţa con-Venţinnea, precum ? declarată şi ministru-preşe-şedinte Brătianu în cameră, dar că şi relaţiunile cu Ungaria suntă cam încordate. Iată ce scrie „Telegrafului dela 12 Februariu:
Ţera ntistră a căutată să fie totdâuna în bune reiaţi uni cu I6te puterile, şi în specială cu vecinii noştri. A respectată pe toţi, ca să fie şi ea respectată. A ţinută contă de interesele altora, ca şi alţii să ţină contă de interesele ei. De multe ori a fostă chiar pră îndatori-ttire, numai ca să aibă dreptulă a cere îndatorire reciprocă, intenţiuni bune, bună credinţă şi armoniă în afacerile de ambele părţi. Cu t6te acestea suntă puteri, cari nu prâ voiescă să ţină semă de aceste bune intenţiuni ale statului română.
Cu deosebire Ungaria, după ce a luată disposiţiuni aspre contra fraţiloră noştri de preste munţi, perseeutân-du-le limba şi desfiinţândă o sumă de instituţiuni pentru cultura loră naţională, apoi ne face şi nouă cele mai mari şicane, răspunde la ttite faptele ntistre respecttise şi bine-voităre de multe ori chiar prin fapte nedemne de ună stată, care se respectă şi care are dorinţa de a slâ în relaţiunî amicale cu vecinii săi. ^
închiderea graniţeloră pentru vitele ntistre cornute şi pentru porci a fostă nu tocmai de natură a strînge legăturile de preteşugă şi de bună vecinătate. După ce a Jmpedecată pe comercianţii noştri de vite, printr’ună pretextă nu tocmai seriosă, d’a trece vitele loră preste graniţă, când se scia, că bălă nu esistă nici la vitele cornute, nici la porci, decâtă la cele dintăiu într’o estremi-tate a ţărei, care era strînsă de ună cordonă sanitară, bălă, care a<Jî nu mai esistă, ministrulă comerciului dela Pesta, ia disposiţiuni ca să se deschidă graniţa, însă numai pentru oi şi capre, cari voiescă să trecă în Austro-Ungaria. precum şi pentru produsulă dela aceste oi şi capre, adecă lâna, pieile şi brânza, âr pentru celelalte vite graniţa rămâne închisă şi pe viitoră.
Acăstă disposiţiune este derisoriă, ca să nu (Jicemă altfeiă. Pe cine a vrută să înşele ministrulă de comerciu ungurescă? Pe celelalte state, pe dînsulă său pe noi?
Pe celelalte state se păte, căci ele nu cunoscă in destulă nici intenţiunile Ungariei în privinţa ntistră cu comerciulă viteloră, nici ce însemnăză acăstă deschidere a graniţeloră pentru oi, capre şi produsulă loră. Pe sine ărăşî se păte înşela, dăcă crede, că a convinsă pe cineva c’a luată o disposiţiune drăptă şi bine cugetată. Pe noi însă nu ne păte înşela de locfi, căci noi scimă ce va să tjică a se lăsa trecerea oiloră, capreloră şi produsulă loră peste graniţă. Acele oi şi capre sunt mai tăte din Transilvania şi trecă de ernăză la Bălţi şi în Dobrogea, ăr în primăvară se întorcă prin munţi în patriă. Pentru acestea a avută graţiositatea ministrulă de comerciu ungurescă să deschidă graniţele. Pentru acestea d. Cogăl-niceanu (Jicea, acum câteva 4'Ie, cu ocasiunea interpelării d-lui Disescu despre deschiderea graniţeloră:
•	După cele din urmă interpelări în privinţa închi-derei graniţeloră, s’au ivită două fapte: ună cuvântă ală ministrului de comerciu ală Ungariei, în care ne trămite la paşcele calului pentru deschiderea graniţeloră. De aceea anunţă şi eu d-lui ministru că mă voi asocia cu interpelarea d-lui Disescu în privinţa aceloră cuvinte cjise de d. ministru de comerciu ală Ungariei, cum-că pănă când noi nu vomă introduce totă procedura din Ungaria pri-vittire la sănătatea viteloră, pănă atunci noi să aşteptămă cu introducerea viteloră în Ungaria la paşcele calului.
•	Ală doilea, este măsura luată de Ungaria prin care declarândă că epizootia a încetată în ţâra Românâseă şi ca consecinţă lasă să între în Ungaria numai caprele şi oile cu produsele loră. Aci nu mă unescă de locă cu afirmarea pe care o face ministrulă Ungariei, că caprele şi oile suntă scutite la nei de epizootiă. Eu viu şi declară, ca cunoscătoră, că oile şi caprele din Dobrogea suntă pline de epizootiă, şi declară că epizootia loră este gălbâza şi vărsatulă, şi de aceea rogă pe d. ministru să ia măsurile cele mai energice ca să intemeeze ună cordonă, pentru ca oile şi caprele din Baltă şi din Dobrogea să nu care cumva să intre în judeţele munltise, pentru că în munţi oile şi caprele, care obicinuită ârna suntă bolnave şi primăvâra se însănătoşescă, să trâcă dincolo la vecinii noştri cu laptele, cu untulă, cu lâna şi cu mieii loră, şi nu cumva să ducă contagiunea acolo.
«Rogă dâr forte multă pe d. ministru să nu abu-seze de acăstă bună-voinţă a ministrului Ungariei, şi să bine-voescă a întemeia graniţa cea mai severă, ca nu cumva oile şi caprele cele bolnave de la Baltă şi din Dobrogea să ajungă la graniţele Ungariei şi în trecerea loră prin munţii noştri să ne umple oile şi caprele ntistre de acolo de epizootiă.*
Noi ne asociămă eu rugămintea d-lui Cogălniceanu în acăstă privinţă; însă amă dori ca pe lângă aceste măsuri să se mai ia şi altele cari sunt multă mai trebuittire, căci este în jocă sănătatea Româniloră.
Se scie că de peste graniţă se aducă în ţâră şunci, cărnaţî, făină fină, încălţăminte de piei, blănării şi o sumă de alte obiecte de telulă acesta.
Avetnă informaţiuni positive, că porcii din Ungaria sunt bolnavi, că grâulă e stricată, că vitele cornute sunt
atinse de pesta bovină, că, însuşi lupii, vulpile şi urşii suferă de diferite băle. Prin urmare guvernulă română să ia măsuri a închide graniţa tuturoră acestoră produse, cari polă să compromită sănătatea publică.
Să închidă graniţa tuturoră produseloră de lână, precum postavuri, materii, împletituri şi diferite haine gata, căci oile avendfi gălbâză la noi, după cum afirmă d. Cogălniceanu, lăna care trece peste graniţă şi din care se lucrâză totă aceste lucruri păte să atingă sănătatea Româniloră.
Vinurile, cari vină din Ungaria suntă tăte falsificate. Guvernulă română să ia măsuri pentru a se opri la graniţe, a se face analisa loră şi a se confiscă dăcă se gă-sescă ast-felă.
In fine, aceste măsuri să se ia pentru tăte produsele de peste graniţă, cari se voră bănui că potă să atingă sănătatea năstră.
Atunci va vedea Ungaria ce va să (Jică a usa ri-gtire, care e mai puţină decâtă nedreptatea de care usâză ea.«
SOIRILE PILEI.
In întrunirea literară a dameloră, ce se va ţină mâne Joi în 14 Februariu la 7 ăre săra, d. profesoră I. Popea va vorbi despre «Arta de a ajunge nişce bătrâneţe adânci şi fericite.*
—Clin comedia de Duminecă ce au jucat’o Maghiarii Ia hotelulă Nr. 1 s’au petrecută şi unele scene, care merită a fi amintite. Predicatorulă Iuliu Mo or a (Jisă că reuniunea de cultură are şi ună altă scopă: maghiarisarea şi de aceea elă propuse să se întituleze «reuniunea maghiară* său «reuniunea maghiară de sprijinire.* Strigăte violente de: Stai josă! Nu mai vorbi 1 se ridicară în adunare. Preşedintele L. Harmath observă că scopulă reu-niunei nu e maghiarisarea cum se înţelege de obiceiu, dar încâtă privesce nisuinţa de a lăţi între celelalte naţionalităţi cunoscinţa limbei maghiare, atunci scopulă e şi maghiarisarea. Cu alte cuvinte reuniunea îmbracă haina pe dosă şi nu pe faţă, ca să nu se observe din ce materiă e făcută. Profesorulă Al. Baraczy impută predicatorului Moor rea voinţă şi lipsă de patrio-tismă. Acesta se apără în contra împutărei şi susţinu, că nu e învoită cu numirea reuniunei. Bine şi face; de ce să nu se numescă «reuniunea de maghiarisare*, după scopulă ce-lă urmăresce.
—0—
M. Sa monarchulă a dăruită comunei bisericesc! gr. cat. din Varalja 100 fl. pentru adaptarea bisericei şi sctilei.
—0—
Consistorulă eparchială aradană este convocată in şedinţă plenară pe Joi 14 Faură v. la 9 ăre a. m. La ordinea <JBei suntă: 1. Disposiţiuni pentru alegerea depu-taţiloră la sinodulă eparhială pe ună nou periodă de trei ani; 2. Alegerea, respective numirea de protopopă în tractulă Aradului; 3. Protestele intrate în contra arondării protopopiateloră; 4. Disposiţiuni pentru alegerea de deputată congresuală mireană în cerculă Lipovei, precum şi alte obiecte ce voră întră.
—0—
Mercurea trecută soţia lui Gavrilă Olară din Palatca, născută Maria Gorgană, mergândă la Cluşiu să târgu âscă unele lucruri, a dispărută de atunci fără urmă.
—0—
In gara Caransebeşului s’au deslegată ia 22 Febr-n. vr’o 35 vagăne de marfă parte încărcate pornindă spre staţiunea Cavarană-Saculă, tocmai când trenulu de postă venea pe liniă. Şefulfi staţiunei prin schimbarea macă-zului le făcu să deralieze înlăturândă astfelă o mare nenorocire. La deraliare s’au sfărâmată patru vagăne de marfă.
—0-
Din Timişăra se telegrafâză că în diminâţa de 21 Februariu n. nisce ţărani români au năvălită în casa comunală din sătulă Ghirocă şi au omorîtă cu topărele pe notarulă Bărbosu. Făptuitorii s’au arestată.
—0—
Prin unele comune dinprejurulă Sighişărei s’a ivită între vite boia de unghii şi de gură. De asemenea în ţinutulă Reglrnului săsescă bântue între vitele acăstă bălă.
—0—
Astă seră fabricantulă de hârtiă Carolă Sehiel va vorbi, în sala reuniunei industriale de aci, despre rela-.iunile industriale ale României şi despre convenţiunea vamală cu România.
—0—
Profesorii facultăţii de medicină din Bucurescî au fostă convocaţi de ministrulă instrucţiunii publice, spre a se sfătui împreună pentru restabilirea ordinei la facultatea de medicină. După o lungă desbatere s’a descisă a se acorda studenţiloră ună ultimă termină de înscriere la esamine până la 18 Februariu. Aceste esamene se voră face până la sfârşitulă lui Februariu, când voră incepe cur-
surile, şi voră continuă până Ia finele lui Iuniu, aşa încâtă să se termine materiile, pentru ca studenţii ce ară voi să înveţe să nu pâr<Jă ună ană. Cei cari nu se voră înscrie la esamine său nu voră declară că voiescă a repeţi anulă, se voră şterge din matriculele facultăţii. Cei cari voră continuă desordinea se voră eschide din Universităţi şi voră fi consideraţi ca turburători ai ordinei publice.
—0—
Rusia a urcată vama pentru importulă vinuriloră din Austro-Ungaria la 62 ruble pentru 140 litri.
-0—
Guvernulă englesă a interzisă importarea oiloră, capreloră şi porciloră din portulă Hamburg în Anglia, Scoţia şl Wales, sub cuventă că oile din Rusia şi Austro-Un-garia a căroră importare directă era interzisă deja în Anglia, au fostă importate prin Germania.
—0-
Se scrie din Ternova, că prinţulă Bulgariei, cedândă simţăminteloră unanime esprimate de naţiunea bulgară, se va logodi cu prinţesa Meliţa Vidosava, a doua fică a prinţului Muntenegrului.
—0—
Arta desemnnlui şi croitului haineloru de dame. In-structorulă academică d-lă 1. Graf, care a deschisă de mai multe <|*îe ună cursă spre învăţarea desemnului de croiâlă şi a croitului pentru haine de dame, posede după cum amă avută ocasiune a ne convinge ună metodă ftirte bună şi esactfi de instruire, ceea ce ne îndâmnă a atrage atenţiunea onor. cetităre a ftiiei ntistre asupra anunciului de pe pagina a patra.
-----o--------
Studenţii şi limba Română, la gimnasiultt ungurescă din Raia-mare.
De lângă Deeşiu Februariu 1885.
Prea stimate d-Ie Redactoră! In vederea atâtoră acusări nejuste, ce i se facă 4,ar^st*ce* năstre naţionale pe fiecare cji din partea şoviniştiloră unguri de pe la fiarele loră de diferite colori, şi mai în urmă chiară şi din partea unoră deputaţi dietall orbiţi cu totulă de do-rulă fanatică de-a maghiarisâ, — nu potă resiste şi mai departe datorinţei mele de fiiu română, de-a aduce la cunoscinţa marelui publică unele lucruri amare de mărturisită, pre cari de ani le ţinu înăbuşite în peplu’mî şi cari nici a<JI nu le-aşă aduce la cunoştinţa marelui publică, dăcă nu s’ară atribui — 4'c^ — 4*ai>is^ce^ ntistre naţionale unele fapte nedemne de ea, cum e d. e. că a-ţîţă pe Români la ură în contra Unguriloră, pre cari le facă tocmai acusatorii.
Sunt unulă din cei mulţi, cari au studiată la gim-nasiulă ungurescă din Baia-mare. Duoi-spre-(Jece ani a-prăpe întregi amă şezută pe băncile sctileloră normale şi gimnasiale de acolo, şi într’ună intervală de timpă a* tâtă de însemnată, credă, că nu va dubită nimeni, că amă avută ocasiune de-a aucji, vedea şi învăţa multe, dâr — cu durere mărturisescă — a îndura şi mai multe. Voiu deci, cu permisiunea d-lui Redactoră ală preţuitului şi de una jumătate de secol perexcellentiam farului Româniloră ciscarpatinî .Gazeta Transilvaniei* - a da unele trăsuri din viâţa studenţiloră Români dela gimnasiulă supra memorată, cari, deşi cam vechi, nu voră fi totuşi superflue, în împregiurările, în cari trăimă, pentru publiculă nostru.
Eră la anulă 1874 luna lui Maiu. Circulaţiunea pe stradele Baiei-maii era mai vitiiă ca de altă-dată; tim-pulă era frumosă. Grupe de inteligenţi, dame şi domni în costume cari de cari mai elegante, din locă şi din jură, trecâu neîntreruptă pe strada principală dinspre miâ(jlă-n6pte, — spre livada de lângă oraşă. Veţi înţelege negreşită, că aci era să se întâmple ună actă de bucuriă. Şi tire ce? Era maialulă studenţiloră dela gimnasiulă de acolo.
La Intrare în livadă inima omului săltă de bucuriă aflându-se în faţa unui minunată tablou fărmecătoră. Erau acolo Maghiari, Români şi Germânî (Jeci de familii, cari îşi petreceau dimpreună. Studenţii, avândă cortine din frunte destejarăla pălării, jucau şi cântau cântece de bucuriă şi de vitejiâ maghiare şi române. După ce se jueă ună jocă sâu două, studenţii şi profesorii se suiau pe o colină din apropiere şi de acolo intonau în unire: ,Hai să dămă mână cu mână,* şi «Befujta az utat a hti,«
(A ’nfundată zăpada drumulă) şi altele, — precând părinţii îşi petreceau josă la chioscă. Români, Maghiari şi Germânî trăiau în unire ca fraţii.
Dar astfelă nu era bine, căci devisa celoră ce ve-niau pe atunci la putere nu are de a lăsa naţionalităţile să trăiescă în unire; astfelă nu puteau crea ună globă maghiară. Pusu-s’au deci şi au bucinată pretutindenea, pe unde numai se aflau fii de ai lui Arpad, că nu mai polă să sufere alte naţiuni pe aceslă pământă, ci sâu se voră face unguri cu toţii, sâu voră lua lumea în capă.
Idea era bună şi aplaudată de toţi Ungurii. Cu iu-ţimea fulgerului a străbătută în ttite colţurile ţărei şi aşa şi în Baia-mare. In scurtă ea se vîrî în sctilă şi vai! aici infectară multe inime fragede. Se schimbară profesorii şi
Nr. 35.
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
I
*n localii bărbaţiloră cu judecată seriâsă şi matură de mai nainte veniră totă atâtia tineri uşuratecî, absoluţi abia de 8 clase gimnasiale şi de maturitate, mai toţi teologi minoriţî. Aceştia erau chemaţi de a sufocă naţionalităţile-Se ca--â deci mai întâiu maialu’ă îndatinată a se ţinea în fie-care and, ca aşa studenţii să potă uita trecutuld, — apoi se trecu la paşi mai resoluţî în contra a ori ce semne de viâţă naţională. Abia trecu und and dela petrecerea smintiiă mai susd şi acu nu le mai era studenţilord iertată a conversa decâtd unguresce. Dar nu s’a putută ajunge scopulă, căci studenţii Români, cari erau singuri atâţia, câţi făceau cei de alte naţionalităţi împreună, — nu voiau să se lap'ide de limba lord cu nici und preţd, deşi erau adese batjocoriţi chiar de profesori.
Acilea trebue să amintescd, că aflându-se studenţii români într’ună numără atâld de considerabilă laacestd gimnasiu, înfiinţară o societate de lectură română încă pe la anulă 1869, unde se perfecţionau în limba lord maternă prin peroraţiuni, cetiri folositore şi prin operate mai miel, scrise după puterile lord. Totd la două săptămâni se ţinea câte o şedinţă în scâla confesională gr. * eat. română, unde era şi biblioteca lord, din care îşi scotău cărţi spre cetire.
Nesuccedândd planurila de mai susd ale profesori-lord, ce era de făcută alta, decâtd a sugruma societatea română, pentru-că — după Români — înfiinţară şi Ungurii una? Acestd pasă însă nu se pută face pe ţaţă. S’a dispusă deci prin directord, ca biblioteca studenţilord români să se transfereze în gimnasiu şi şedinţele să se ţină într’o clasă, care va fi mai acomodată, sub pretextă, că mergândd studenţii în timpd de ârnă aşa departe (cum era scăla gr. cat.) uşord se potd răci şi bolnăvi. Românii departe cu cugetuld de inlenţiunile viclene ale şărpelui de sub roză — căci intrigile se ţeseau de minune — au făcută tăte, precum s’a dispusă.
Acuma urmăză o altă disposiţiă, ca adecă fiecare studentă să se înscrie de membru la societatea maghiară şi mai alesă Românii, ca aşa să pătă învăţa mai lesne limba patriei. Şi s’a făcută aşa.
Timpuld trecea şi studenţii români, deşi erau persecutaţi din <Ji în (Ji roai mi*ltQ — mai alesd pe tim-puld răsboiului russo-romftno-turcti — deşi li se dedeau de unii profesori pre fiecare $ epitete ca >s z 6 r o s nyelvii« (limbă părăsă), căci ce altă ai putea aştepta dela pretinşii Civilisatori ai Orientului? — deşi erau trâ-mişî la Blaşiu şi în România de câte ori se plângeau pentru nedreptăţile ce trebuia să îndure pe fiecare <}i — totd nu ab(jiceau de limba lord şi nu mai încetau de a se întruni la şedinţe cultivându’şi limba şi perfec-*ţionându-se.
Astfeld fiindă trebile, profesorul u de limba maghiară în clasele superiăre, care era totd odată şi preşedintele societăţii unguresc!, nu mai pută ascunde mâţa în sacd şi se adresă cătră und studentă română, despre care credea că ar putea înfluinţa multă asupra conaţionaliloră săi, aslfeld: >Şeii ce d-le?! Ar fi bine ca d vâstră Românii să vă aliaţi cu noi şi să contopi mă aceste două societăţi într’una. Cu puteri unite — crede-mă — forte multă amd pută face. Noi apoi, ivindu-se necesitate, v’amd procura şi opuri românescl; de altcum încâtd sciu eu, în literatura d-V03tră pănă acuma suntd mai puţine opuri de mare valâre. Şedinţele, firesce, ar decurge tăte un-guresce, ca să ne putemă înţelege bine cu toţii şi să progresă md cu paşi siguri. Spune acăsta şi celorlalţi conaţionali ai d-tale, căci crede-mă, că acesta ar fi o întreprindere forte salutară; la din contră nu sciu cum ne va merge treba, pentrucă — ve<}I d-ta — acuma e lege, ca la und gimnasiu să nu fie decâtd o societate, apoi aceea — vecjî bine — trebue să fie cea ungurăscă, fiindcă trâimă pe pămăntd unguresed şi mâncâmd pâne ungurăscă.«
Mai trebue aicea vre-uud comentară ?..,. Intru ade-vărti grăsă piele trebue să aibă cineva pe obrazd, pentru că să vină fără nici o ruşine cu atari scopuri ten-denţiăse.
Dar ce răspunsă a primitd profesoruld dela învăţâ-celuld său, de altcum din destulă terorisată ? Etă-ld: »En nu dubitezd despre bunele intenţiunî ale d-!ui profesord fată cu noi, dar und atare pasă din parte-ne — pe care de altcum studenţii Români dela acestd gimnasiu sciu că nu-lă vord face nici odată — ar fi pră greşită, ba şi nimicitord pentru noi Românii: ar fi und contrastă directă scopului societăţii năstre prevăzută în statute.*
Atunci numai văzură ştudenţii români pericululd în care se aflau. Alunei numai au învăţată a apreţiâ după merită pre prietinii, cari erau să-i omore cu dragostea. Atunci s’a deşteptată în ei mai multă ca ori şi când sîmţulă de Română şi au cunoscută care e chemarea loră în viitoră.
Idea de a crea ună globă ungurescă era acceptată deja şi de civii ore-când pacînicî ai cetăţii. Acuma nu mai pută trăî.. în pace vecină cu vecină, dăcă erau de diferite naţionalităţi. Ştudenţii români batjocuriţî în scotă, batjocoriţi pe strade, la petreceri, la jocd şi pretutindenea. Ce diferinţă intre anulă 1874 şi 1879!
Să nu ne depărtămd însă de scăla unde sunt propagatorii urei şi a discordiei. Amd văzută câtă de ză-darnioă fu şi ultima încercare a părintelui profesord de a înghiţi pe Români. Aeăstă împrejurare însă nu l’a descuragiatd pe sf. si. La anulă 1879 îşi reînoiesce propunerea sa totă la acelă studenta, dar erâşî în za-dară. — S’a începută deci urzirea intrigeloră în contra studenţilord Români şi în afară. Intre atari împrejurări ca din o inspiraţiune divină fu denumită profesord de limba şi literatura română Ia acelă gimnasiu d. Gavrilă Szabo, care e şi actualminte şi care a lucrată şi lucră cu ună zelă neobosită la deşteptarea sâmţului naţională în studenţii români. Sub conducerea acestui bărbată societatea română inflorea pe fiecare cji, ăr membrii ei se perfecţionau în limba loră maternă. Amă 4*să însă, că s’au începută machinaţiunile în contra loră şi în a-fară. Părinţii minoriţî se nisuiau acum la fiecare pasă a’i discredita înaintea prodirectorului de atunci Dr. Krausz, arătându-i de răi patrioţi ce o să devină, decă va concede a suslâ şi mai departe societatea română;
Paris, 25 Februariu. — Statua lui Rollin s’a desvălită fiindă de faţă miniştrii, senatorii, deputaţii şi unu publică f<5rte numerosă. Rollin a fostă sărbătorită in discursuri ca părinte ală dreptului de votă universală.
Pola, 25 Februariu. — După prân(Julă curţii, părechia princiară de cordnă a asistată la priveliştea iluminaţiunei şi conductului cu facle, care au fostă strălucite. La 8 dre săra a părăsită portulă.
Pesta, 25 Februariu. — Procesulu de pressă, intentată de societatea de asigurare austro-franceză „Azienda“ fdiei săptămânale „Cyankali“ pentru clevetire şi vătămare de ondre, durâză încă.
DIVERSE.
Minunile rădăcinei de pătrunjelă. — Citimă în »Gazeta Sătânului*: Nu vă istorisescă onorabilii mei cetitori, afară de aceea îi arătau şi de rău pronunţătorl a’i nici minunile Sf. Genariu dela Neapoli, nici pe acelea ale
cuvinteloră latine (Risum teneatis! P6te pentrucă nu voiau a accentuâ unguresce acele cuvinte) etc. etc. Pro-directorulă însă nu dădu cre4âmântă acestoră denunţări tendenţiăse, mai alesă dupăce se convinse şi elă, că cei mai buni studenţi la acestă gimnasiu sunt cu mare ma-ioritate Românii.
Viperile însă nu se odihniră nici acum. Ună ra-
maicei Efrosinei; dar vă recomandă cu totă dinadinsulă a întrebuinţa rădăcina de pătrunjelă ca medicină infailibilă (lăcă ăr nu flăcă) în următorele caşuri de bălă. Rădăcina de pătrunjelă vindecă radicală (cu totulu) şi potă (Jice îndată, fără nici o durere, fără nici o suferinţă:
1). * Scurgerea* cea mai complicată şi mai incurabilă, în 3 (Jde. 2). ,Dropica din răceală,* cea mai incurabilă,
portă ajunge pre altuia la prodirectorată. Studenţii ro-; în 9 (Jile. 3). Maladiele de ,uter* şi tăte maladieie in-mânî se descriu ca nisce agitatori periculoşi maghiaris- terne care derivă din răcălă sau sânge stricată din causa mului, ca nisce fiitorî trădători de patriă, ba păte şi ca băleloră rău curate, cum scrofule, stenos etc. etc. Vă revoluţionari. Intre atari împrejurări în fine îşi perdă J recomandămă însă cu totă dinadinsulă a urma cura în paciinţa şi prodirectorulă şi pre când studenţii Români timpă de-o lună pentru a curăţi sângele cu desăvârşire tocmai se constituiră pre anulă scol- 1880/1, — se po- de orice stricăciune. Cine păte mai [multă atâtă mai meniră de odată cu ordinaţiunea dela prodirectorată, bine, deşi nu se simte nevoie. In totă timpulă curei sunt prin care li se interzice ţinerea a ori şi ce adunări pen- mgaţî toţi fără escepţiune a nu lua alte medicamente intru de a se cultiva în limba maternă, âră societatea ro- J terne său esterne, fiind că’i strică efectulă, perde din va-mănă se declară de închisă.	ilăre, îi tae puterea. Să recomandă ca nutrimenlă pe
N’aro strigată atunci asupra celoră ce ne dedâu'totă timpulă curei: ouăle, laptele şi totă bucătăria de lovituri mortale, căci vedeamă în faptele loră neumane postă. Să nu se mănânce carne şi să nu bea vinuri şi numai o petulanţă, o nebunia temporală, care credeamă j rachiuri; acestă medicamentă fiindă la îndemâna tuturor că o să trăcă în curândă. Dar ne-amă înşelată amară, şi ne costândă multă, îlă p6te face fiecare în casă in şi de o miâ de ori amară! Despre acăsta ne-amă con-jmoduia urmâtoră: Să spală bine dela 6 pănă la 10 rft-vinsă numai atunci, când presentându-ne la ună ană dăcini de pătrunjelă măricele (dacă sunt murdare prea după închiderea societăţii la actualulă director gimnasială nmltă se curăţă poşghiţa cu cuţitulă) după aceia se tăcă cu ună recursă bine motivată, în care cereamă dela | măruntă ca carnea şi se fierbe în 2 jum. oca apă. Pe noulă prodirectoră, Francisca Petrovicî, pre basa unoră J dată ce sunt fierte bine se scotă din 61ă şi după ce se argumente de nerăsturnata concesiune de a ne reînfiinţa' mai frământă puţin cu degetele se storcă puţină şi se societatea, — amă fostă respinşi cu indignaţiune (Jieân-' amestecă, se frământă cu puţină făină de »ină* du-ni-se, ca nu-i iertată să se suştărnă ună atare recursă j ca să se lipâscă între dînsele. După aceea se la prodirectorată. »Au nu v’aţl autJRh sentinţa în anulă' întindă pe o pânză în grosime de 1 jum. degetă şi trecută?* — ne 4,se apoid.directorăfuriosă — »ce mai[se aplică pe stomacă mai josă sau pe partea umflată; voiţi? D6ră nu veţi face o Româniă mare aici?*	jse schimbă din 24 în 24 ore. Apa ce rămâne ca la 2
£t&, cum ni s’a măsurată şi nouă dreptatea cu »fun-.oca se trece printr’ună tifonă sau se lasă să se aşetje turî ungurescll* — Aci involuntară îmi vine în minte bine şi se-o bea totă peste <}i, er la masă în locă de (ficala ce amă autjit’o dela ună Română năcăjită din vină. »Aluatulă* frământată cu puţină prafăde puciâsă, Chioră, venindă odată pe acolo cătră casă: >Drep- care se înlrebuinţâză la băi, este miraculosă în următd-tatea-i precum o facă domnii.* Da sărmane po-Jrele caşuri: Umflături de gâtă, anghină. Reumatismurx poră Română! dreptatea-i precum o facă domnii, eră lajarticolare (la încheeturî) sau în capă, chiar în ultimulă noi acasă nu noi suntemă domnii, ci aceia pe cari stră- gradă cu umflătură se lămăduesee dela 24 ore pănă la
bunii noştri i-au primită de fraţi.
Dela a. 1881 încăce studenţii români dela acelă gimnasiu sunt tractaţi şi mai rău; ba a<|I unii profesori se încumetă a’i numi în scolă daco-romani, amenin-ţându-i ca să aibă grijă, să nu o păţască ca şi Cluşienii. Nu-i mirare! căci cum ar şi putea rămânea neimitate de Băimărenî vitejiile vandaîice dela Gluşiu. In dărîmarea de societăţi culturale au escelată şi aceştia şi aceia. Acum urmăză, ca Băimărenii să nu rămână îndărătulă Cluşieniloră nici cu spargerea feres-triloră locuinţeloră familieloră pacînice nemaghiare.
Fie-mi permisă a încheia cu espresiunea firmei mele convingeri, ce mi-amă câştigată la gimnasiulă din Baia-mare eu, şi cu mine studenţii români — nu puţini la numără — cari au eşită de acolo de ună şiră de anî, că pănă când profesorii dela gimnasiele unguresc! nu-şi voră cunosce şi respective împlini mai bine dato-rinţele loră faţă cu studenţii şi nu voră înceta de a fa-natisa pe tinerimea maghiară şi de a-o îmboldi la ură şi dispreţă în contra nostră, şi în fine pănă când cei puternici cercă cu măsurile loră escepţionale a sugruma răulă din fructe, ăr nu din rădăcini, — pănă atunci o împăcare seriâsă şi durabilă între Românii şi Maghiarii de sub corona S-tului Ştefană e şi va fi imposibilă.
Dixi et salvavi animam meam.
Gato.
3	sS nu continue mai multă. Se întinde alua-tulă pe o pânză în grosime de ună degetă, după aceea se unge cu puţină uleiu ca să nu se lipâscă părulă şi se schimbă din 12 în 12 âre. Când se lipesce părulă sau barba se spală cu săpună şi apă călduţă.
SCIRÎ TELEGRAFICE.
(Serv. part. ală »Gaz Trans.*)
W^aterford, 25 Februariu. — Corabia austriacă „ Venus“ condusă de căpitan ulu Sablicli, în călătoria sa dela Liverpool la Rio de Janeiro a naufragiată totală. Toţi dmenii de pe corabiă s’au înecată.
BIBLIOGRAFIA.
A eşită de sub ţipară novela istorică Horia de 1. P. Florantină, profesoră de filosofiâ la liceulă statului în Iaşi, (după istoria şi documentele publicate de A. Pa-piu, şi mai alesă Nie. Densuşiană) conţinendă tinereţa şi pregătirile lui Horia, precum şi luptele şi căderea lui.
Cuprinsulă: Puiulă de leu. — Horitorulă. — Pre-cupeţulă. — Biciulă sorţii. — Pribegia. — Cuvântulă dată. — Horia inviată. — Apostolulă — Ciocniri. —
—	Nouri adunaţi. — Pragulă morţii. — Cerşitorulă dela Mestâcănă. — Crişană prinsă. — Călăulă copiiloră. — Căpitanulă Pană-Albă. — Tigrulă rănită. — Focurile culmiloră. —• Tiranii pe drumuri. — Baterea cetăţii Deva.
—	Răscdla nemeşiloră. — Ultimatulă lui Horea. — Horea prinsă. — »Vindeţî pe Horea.* — Mucenicii dela Deva.
—	Horea »împărată.« — Spionii — Şerpii. — Tăierea păduriloră. — Luptele urieşiloră. — Sabia lui Horea. — Movilă scumpă. — Copoii unguriloră. — Capcana. — Vânătâre de âmeni. — luda. — Leulă prinsă.
—	Inima Iui Cloşca. — Horea încoronată. — Marlirii.
—	Prorocia. — Justiţia.
La 10 esemplare, D-nii colectanţt voră primi unulă ca mulţămire. Banii se voră plăti numai la primirea cărţii
Editoră: Iaeobă Mureşianu.
Redactoră responsabilă: Dr. Aurtfă Knreşianu
Nr. 35.
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
Curaulă la bursa de Vlena
din 24 Februarie st. n. 1885.
Rentă de aurfl 4°/0 . . . 98.35 Rentă de hârtiă 5% . . 94.05 împrumutată căiloră ferate
ungare................. 147.25
Amortisarea datoriei căi-Iorfi ferate de osttt ung.
(1-ma emisiune) . . . 99.30 Amortisarea datoriei căi-lortt ferate de ostil ung.
(2-a emisiune) .... 121.75 Amortisarea datoriei căi-loril ferate de ostil ung.
(3-a emisiune) .... 108.80 Bonuri rurale ungare . . 103.— Bonuri cu cl. de sortare 102,50 Bonuri rurale Banat-Ti-
mişil.................102.—
Bonuri cu cl. de sortarel02.— Bonuri rurale transilvane 102.70
Bonuri croato-slavone . . 102.— Despăgubire p. dijma de
vinii ung..............—.—
împrumutată cu premiu
ung....................118.50
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 118.70 Renta de hărtiă austriacă 83.55 Renta de arg. austr. . . 83.85 Renta de aurii austr. . . 107 20 Losurile din 1860	. . . 13810
Acţiunile băncel austro-
ungare................. 866.—
Act. băncel de credită ung. 316.75 Act. băncel de credită austr. 305.60 Argintulă —. — Galbinî
împărătesei.............. 5.81
Napoleon-d’orI............ 9.807a
Mărci 100 împ. germ. . . 60.55 Londra 10 Livres sterlinge 124.30
Sursa de Rueurescl
Cursulu pieţei Braşovd
Cota oficială dela 7 Februariu st. v. 1884.
din 24^Februarie st. ». 1885.
Cump.
Renta română (5°0).	.	.	.	891/*
Renta rom. amort. (5°/0)	.	.	941/*
* convert. (6°/o)	•	•	80*/$
împr. oraş. Buc. (20 fr.)	.	.	31Va
Credit fonc. rural (7°/0)	.	.	100
»	„	„	(5°/0)	.	.	86 V.
»	» urban (7%)	.	.	97x/a
,	(6%)	•	.	90*/*
»	*	»	(5°/o)	•	•	84»/*
Banca naţională a României 1180 Ac. de asig. Dacia-Rom. . .	300
«	>	» Naţională	. .	240
Aură.......................... 101/*®/#
Bancnote austriace contra aură
Bancnote românesc! .... Cump. 8 88 Vând. 8.90
Argint românesc................... >	8.70	*	8.75
Napoleon-d’or!.................... >	9.78	»	9.80
Lire turcesc!..................... »	10.98	*	11.—
Imperial!......................... »	9.98	*	10.—
Galben!........................... »	5.70	.	5.76
Scrisurile fonc.	«Albina* . .	*	100.50	»	101.—
Ruble Rusesc!..................... »	129.—	>	130.—
Discontulă	»	... 7—10 % pe ană.
Numere singuratice din „Gazeta Tran-silvaniei“ se potti cumpăra în tutunge-“ ria lui I. Gross.
înştiinţare.
Subscrisulă are on6rea a face cunoscută on. publică că a deschisă
aici ună
O U R S U
spre învăţarea desemnului de eroielâ şi a croitului ’ pentru liaine de dame
instruândă după celă mai nou metodă parisiană şi academică.
Elevii se instrueză după ună metodă uşoră astfelă, încâtă înşişi potă luă măsură şi croi cu garanţiă şi asigurare în timpulă câtă ţine cur-sulă de instruire. In acelaşi timpă se instrueză şi în lucrări practice. Atestate numerose se potă presenta. Fetele sărace primescă instrucţiă gratuită. Subscrisulă recomandându-se cu totă adinsulă publicului p, t., se r6gă de cercetare câtă mai viuă. înscrierea eleviloră se pote face dela 8—12 a. m. şi dela 1—7 p. m.
Locuinţa mea se află în strada Câldârariloră, casa lui Montaldo Nr. 488, soara I, etagiulă I, uşa Nr. 3.
Cu totă stima
J.	Graf, iustructoră de croită.
Mulţâmitâ generală din Viena, Peşta, Pojună, Aradă, Alba-Iulia, Sibiiu.
Adeverimă că amă învăţatei dela d-lu J. Graf în timpii de 6 săptămâni compleţii desemnulii de croiţii pentru haine femeescl şi compunerea lorii. Drepţii aceea ne simţimii atinse în modii plăcuţii, de a exprima dlui I. GRAF mulţumită nostră pentru ostenela şi diligenţa sa şi de a-lă pută recomanda pretutindenea cu privire la cunoştinţele sale speciale şi Ia metod ulii său uşorii de cuprinşii.
Alba-Iulia, în Iulie 1884.
P6pp Gyorgyne, Ince Sândornâ, Emilia Nicola, Irene FrOlich, Ana Siebert, Ida Low, Hermina Mendl, Irena Halasz. Şi iote elevele.

B61e secrete
le vindecă pe basa celei mai nouă constatări ale sciinţei, chiar şi caşurile cele mai desperate fără ca cineva să fie împiedecată dela lucrulă său. Asemenea vindecă urmările rele ale păcateloră tinereţei (onania), slăbiciune de nervi şi impotenţa. Mare discreţiune. Ne rugămă pentru descrierea completă a bălei.
Dr. Bella,
membru ală mai multoră societăţi scienţifice etc.
6.	Place de la Nation, 6. — PARIS.
De observaţii.
Cei ce suferă de spasmuri, de cârcei şi de nervi găsescă ajutoră sigură prin metoda mea. Onorariele se dau după ce se voră observa succese. S’au vindecată sute de 6meni.
Pro/. Dr. Albert,
distinsă, pentru deosebitele succese, de cătră societatea scienţifică francesă cu marea medalift de aurii cl. I.
6. Place dn Trone, PARIS.
Epilepsia.
Tractarea în scrisă.
Mersultl trenurilor!!
pe linia Bredeală-Btidapesta şi pe linia Teiuştt-Aradii-Budapesta a căi ei ferate orientale de stată reg. nng.
Teiaşâ-Aradâ-Bndapesta				Budapesta-Aradft-Teiuşft.		
	Trenă de	Trenă	Trenă		Trenă de	Trenă
	persdne	omnlbus	omnlbus		persdne	omnlbus
Teiuşă	2.39	9.50	8.20	Viena	8.25	8.35
Alba-Iulia	3.40	10.42	9.10	Budapesta	8.00	6.55
Vinţulă de josă	4.04	11.09		Szolnok	11.14	12.28
Şibotă	4.35	11.43			3.35	5.30
Orăştia	5.02	12.13		Aradă j	4.00	6.20
Simeria (Piski)	5.44	1.22		Glogovaţă	4.16	6.39
Deva	6.05	1.48		Gyorok	4.47	7.19
Branicîca	6.34	2.21		Paulişă	5.02	7.39
llia	7.01	2.54		Radna-Lipova	5.25	8.11
Gurasada	7.15	3.09		Conopă	5.57	8.49
Zam	7.49	3.48		Bărzova	6.18	9.18
Soborşin	8.32	4.37		Soborşin	7.11	10.27
Bărzova	9.19	5.30		Zam	7.48	11.18
Conopă	9.40	5.58		Gurasada	8.22	11.57
Radna-Lipova	10.16	6.38	8.24	llia	8.40	12.27
Paulişă	10.32	6.56	8.41	Branicîca	9.02	12.57
Gyorok	10.48	7.15	9.01	Deva	9.32	1.45
Glogovaţă	11.17	7.48	9.30	Simeria (Piski)	10.12	2.58
	12.32	8.05	9.45	Orăştiă	10.47	3.46
A.1 miu /	12.00	8.45	6.10	Şibotă	11.14	4.20
Szolnok	4.00	2.10	7.27	Vinţulă de josă	11.46	5.06
Budapesta	7.44	6.40	—	Alba-Iulia	12.21	6.15
Viena	6.20	—	—	Teiuşă	12.53	7.00
Aradfr-TimişOra				Simeria (Piski) Petroşenl		
	Trenă	Trenă de			Trenă	
	omnibua	pers6ne			omnlbus	
Aradă	6.00	12.30		Simeria	3.08	
Aradulă nou	6.26	12.54		Streiu	3.45	
Nămeth-Sâgh	6.51	1.19		Haţegă	4.33	
Vinga	7.28	1.50		Pui	5.19	
Orczifalva	7.49	2.12		Crivadia	6.05	
Merczifalva	8.09	2.30		Baniţa	6.43	
Timişdra	8.58	3.15		P etroşeni	7.00	
Timişdra-Aradă				Petroşeni—Simeria (Piski)		
	Trenă de	Trenă			Trenă	
	persane	omnlbus			omnlbus	
Timiş6ra	12.25	5.00		Petroşeni	8.56	
Merczifalva	1.16	5.56		Baniţa	9.37	
Orczifalva	1.34	6.16		Crivadia	10.09	
Vinga	2.04	6.50		Pui	10.48	
Nămeth-Sâgh	2.25	7.11		Haţegă	11.26	
Aradulă nou	2.54	7.44		Streiu	12.06	
Aradft	3.10	8.00		l$imeria 	1		12.37	
Predealil-Budapesta
Bucureşti
Predealu
Timişă
Feldi6ra
Apatia
Agostonfalva
Homorodă
Haşfaleu
Sighişâra
Elisabetopole
Mediaşă
Copsa mică
Micăsasa
Blaştu
Crăciunelă
Aiudă
Vinţulă de susă Ui6ra Cacerdea Gliirisă
Apahida
Cluşiu	^
Nedeşdu
Ghirbău
Aghirişă
Stana
Huiedină
Ciucia
Bucia
Bratca
R6v
Mezo-Telegd Fugyi-Vâsârhely Vârad-Velinţe
Oradia-mare
P. Ladâny
Szolnok
Buda-pesta
Viena
Trenă
accelerat
7.15 1.09 1.33 2.06
2.16 2.44 3.03 3.18
3.51
4.51 5.11 5.39
6.00
6.29
7.02
7.38
7.55
8.24
8.48
10.08
10.18
11.33
12.06
12.25
1.11
1.49
1.54
3.14
5.10
7.30
2.00
Budapesta—Predeal!!
Trenă de persdne	Trenă omnibus	Trenă de persdne		Trenă de persdne	Trenă omnibns	Trenă accelerat	Trenă omnibus
		—	—	Viena	8.25	8.35	3.30		' 8.00
—	—	a.5o	Budapesta	8.00	6.55	9.45	2.47
—	—	10.15	Szolnok	11.24	10.55	12.18	6.36
—	—	10.50	P. Ladâny	2.01	2.04	1.59	10.09
6.30	5.45		Oradea mare )	4,11	b.13	3.20	
7.09	6.28			4.21	9.37	3.25	
7.41	7.07		Vârad-Velencze	4.29	9.45	—	
8.09	7.42		Fugyi-Vâsârhely	4.40	9.59	—	
8.53	8.51		Mezo-Telegd	5.02	10.28	3.56	
10.18	10.52		Râv	5.46	11.41	4.31	
10.55	11.56		Bratca	6.09	12.15	—	
11.36	12.43		Bucia	6.28	12.48	—	
12.11	1.23		Ciucia	6.52	1.48	5.28	
12.35	2.07		Huiedin	7.32	3.21	6.01	
12.54	2.27		Stana	7.51	3.54	—	
1.29	3.06		Aghiriş	8.12	4.34	—	
1.45	3.22		Ghirbău	8.24	4.52	—	
2.26	4.15		Nedeşdu	8.38	5.11	—	
2.48	4.44			8.57	5.40	7.08	
3.12	5.10		VIU^IU ^	9.23	6.00	7.18	
3.19	5.19		Apahida	9.50	6.29	—	
3.36	5.47		Ghiriş	11.15	8.14	8.29	
4.10	6.38		Cucerdea	12.04	9.49	8.53	
5.39	8.51		Ui6ra	12.12	9.58	—	
559	9.18		Vinţulti de susfi	12.19	10.07	—	
6.28	8.00		Aiudfi	12.45	10.42	9.17	
6.54	8.34		Teiuşă	1.15	11.32	9.40	
7.10	8.59		Crăciuneltt	1.44	12.03	—	
7.25	9.35		Blaşfi	2.00	12.24	10.12	
7.49	10.16		Micăsasa	2.34	12.43	—	
8.11	11.04		Cop şa mică	2.52	1.22	10.45	
8.52	12.17		Mediaşti	3.27	2.24	11.07	
9.11	12.47		Elisabetopole	4.01	3.0G	11.29	
9.29	1.21		Sigişdra	4.50	4.17	12.15	
9.52	2.05		Haşfaleu	5.08	P4.5I	12.30	
10.27	3.08		Homorod	6.47	7.07	1.32	
10.46	3.39		Agostonfalva	7.36	8.10	2.04	
10.56	3.55		Apatia	8.09	8.46	2.24	
11.04	4.06		Feldiâra	8.41	9.20	2.44	
11.14	7.30		„ ^ (	9.20	10.15	3.15	
1.47	11.05		Braşovă >	—	6.00	3.25	
4.40	2.37		Timişfl	—	6.57	4.03	
7.44	6.40		Predeală	—	7.32	4.28	
6.20	2.00		Bucureşti			10.25	
Nota: Orele de ndpte suntă cele dintre liniile grâse.
Tipografia AI*EXI, Braşovă