REDACŢII!îfEA ŞI ADMINISTRAŢIENEA l BRAŞOVU, piaţa mare Nr. 22. ,GAZETA" IESE ÎN FIECARE ţ)I. Pe unâ anii 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România şi străinătate: Pe and 36 fr., pe şese luni 18 fr., pe trei luni 9 franci. ANULU XLVIII. se PRENUMERA: la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ANUNOIURILE: O serii garmondtt 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare SorlsorT nefranoate nu ss prlmeiou. — Ranusorlpte nu ae retrămltO. m 34. Mercuri 13 (25) Februariu 1885. BraşovU, 12 (24) Februariu 1885. Multă sgomotu au făcuţii foile maghiare cu nisce toasturi, ce s’au ţinuţii în timpulă pausei la balul ii românii din Cluşiu. Amii cetită prin fiarele din Pesta telegrame lungi despre aceste toasturi. S’a (Jisă chiar că ele au inaugurată „era frăţietăţii“ între Români şi Unguri şi că de aceea au o „însemnătate epocală.u „ţ)iarulă guvernamentală din Cluşiu „Ma-gyar Polgar“ scrie unu articulă de fondă lungă spre a ne dovedi, că „balulă inteligenţei române din Cluşiu a pusă fundamentulă la resolvarea cestiunei române. “ E fdrte caracteristică şi comică modulă prin care f6ia mameluciloru armeno-maghiari din Cluşiu crede a deslegâ cestiunea română. Pe teremulă politică fdrte cu greu ne vomă pută apropia unii de alţii, 0- Dlujanschi secret, de esterne, vitejii patrioţi ai lui Iancu? Ga să vorbimă de Unguri, şi numai în timpii din urmă, scdlele, gimnasiele şi liceele ce aveu în Ungaria făcură pe Maghiari să vorbescă latinesce pentru a nu Th. Gramatovicî secret, de interne, G. Georgescu casară, S. Mărginânu bibliotecară, T. Timinschi şi D. Baracă, orânduitorî. Secţiunea liter. o facă G. Popovicî preş. că Dlujanschi şi Timinschi; cea musicală G. Drobotă preş. vorbi nemţesce? Instrucţiunea loră cea mare făcut-a pe lcu Gramatovicî Şi Mărginânu. Şedinţa de Duminecă 4 Unguri, bărbaţi şi femei, să porte necurmată vestmintele naţionale, şi să împingă manifestarea chiar până la ridicolă ? Instrucţiunea loră cea mare făoulu-i-a să se unâscă şi puindu-se pe lucru se facă cu banii loră vapore pe Dunăre, şcoîj, teatre şi chiar academii de musică? Instrucţiunea loră cea mare făeutui-a ca dela 1848 şi până deveniră egali cu imperiulă Austriei, cu toţii, bărbaţi şi femei, să sacrifice viaţa, să sacrifice averile loră, pentru a propaga Ungaria în totă Europa? Instrucţiunea loră cea mare îi fâcă ca în totă timpulu esilului se trămită din Ungaria esiîaţiloră ună milionă pe ană, numai pentru cheltuielile de propagandă prin pressă, prin broşuri şi prin felurite mijlooe? Şi apoi, după triumfă, sciinţă de carte i-a luminată pentru a face scoli bune şi multe, în tote comitatele şi oraşele şi nesciinţa absolută de carte făcutu-ne-a pe noi să nu faeemă ce n’amă făcută ? încă odată: amă fostă şi suntemă pentru răspândirea necurmată şi întinsă a instrucţiunii. Repeţimă însă că instrucţiunea nu insuflă şi patriotismulă. Pentru a-cesta se cere o educaţiune specială şi care începe în fa-miliă şi să desvoltă apoi la scolă, prin cărţile, cari să dau eleviloră, prin metoda, era să (Jicemă, prin suflarea învăţătorului şi apoi a societăţii. lanuariu o deschise G. Şandru prin discursulă la care răspunse In. Pr Sân. Sa păr. Mitopolită Morariu vorbindă despre concordia, cu care trebue să selucre contra indiferentismul i religios. M. Bendeschi vorbi despre «înrîuri-rea creştinismului asupra desvoltărei spirituale a omului din punctă de vedere morală.« O Dlujanschi ceti o poesiă ocasională er chorulă seminarială cântă psalmulă 120. — La şedinţa solemnă a Academiei ţinută în 30 Ian. în sala reşedinţei au fostă de faţă mulţi dspeţî. S’au cetită trei elaborate — două în limba română — de G. Popoviciu Bănăţânulă, O. Dlujanschi şi T. Timinschi. Corulă a cântată 4 bucăţi. Succesulă, <|ice »Candela,« a fostă peste aşteptare bună. —0— Ministrulă de finanţe va presentâ dietei ună proiectă de lege, pentru înmulţirea monedei de aramă în valore de 2 milione florini. —0— D. luliu Popă, ospătară în Alba-Iulia, ne comunică că la balulă ce s’a dată în Teuşă în folosulă docentului a contribuită cu 1 fl. 50 cr, er nu cu 1 fl, cum a fostă trecută în darea de sâmă. —0— Cetimă în «Curierulă financiară* din Bucurescî: »Mai mulţi domni deputaţi şi-au însuşită proiec^ulă de lege asupra «breveteloră de invenţiune* aflată pe biroulă Camerii încă din sesiunea trecută. Proiectulă de lege în cestiune acordă inventatorului pentru orice nouă descoperiri şi intenţii în tote industriele, dreptulă esolusivă de es-ploatare pe timpă de 5, 10, 15, 20 anî, după raritatea şi importanţa obiectului inventată şi descoperită. Sunt considerate ca nouă invenţiunî: invenţiunile nouăloră produse seu articole industriale; invenţiunile de nouă mij-lâce sâu nouă aplicaţiuni de mijlâce deja cunoscute pentru obţinerea unui resultată seu a unui produsă industrială. De asemenea voră fi considerate ca nouă descoperiri orice obiecte care înainte au fostă necunoscute în esenţa loră. Nu se potă breveta: 1) composiţiele farmaceutice seu orice felă de remedii; 2) planurile şi combinările de credită şi de finance. Streinii potă dobâr/dî în România brevete de invenţia; o descoperire brevetată în străinătate se va pute breveta şi în România. Orice vătămare adusă drepturiloră personei brevetate, fie prin fabricaţia articoleloră produse, fie prin întrebuinţarea mijldceloră sale care sunt brevetate, constitue delictulă de contrafacere pedepsită cu amenda de 200—2000 lei şi cu închisore dela 15 dile pănă la 6 luni. In casă de recidivă, contra-făcătorii se voră pedepsi pe lângă amenda susmenţionată cu închisâre dela 2 luni la ună ană. Pro-iectulu de lege asupra breveteloră industriale e menită, împreună cu altele, a favorisa desvoltarea industrieloră în ţeră.* —0— Bugetulă ministerului de răsboiu ală României pe anulă viitoră 1885—86, distribuită deputaţiloră, cuprinde crearea a încă două batalione de geniu, a unui regi-mentă de roşiori Nr. 4. şi a unei scole de răsboiu. —0— Bugetulă datoriei publice a României pe eserciţiulă 1885—1886 este de 51.129,172 lei, 94 bani. Compa-rândă acestă cifră cu aceea din bugetulă anului 1884-85 în suma de 50.130,063, 87, b., resultă ună sporă de 999,109 lei. Acestă sporă ministrulă de finance îlă justifică prin agiulă esorbitantă ală aurului şi prin faptulă că anuitatea rentei amortisabile 5% s’a calculată asupra întregei valori a rentei emise, pe când în anulă 1884-85 ea a fostă calculată numai asupra valârei rentei rămase în circulaţiă. -0— »Gil Blas‘ a adresată ună apelă pentru facerea unui album intitulată ,A 83-a aniversare a lui Victoră Hugo.« Fără deosebire de naţionalitate nici de partidă cele mai înalte ilustraţiuni contimporane au răspunsă la acestă apelă; se pote 4^ce c& Victor Hugo va fi celebrată acuma de elita intelectuală a lumei civilisate. Intre o mulţime de sutimi de nume, citămă pe următorii: Aly, bei de Tunis; Carolă I. regele României; Sarah Bernhardt; Emilio Castellar; Elisabetha, regina României; Gent, preşedintele confederaţiei Elvetice; Morilz Jocay; F. de Lesseps; Pasteur; J. Richepin; H. Rochefort; Mi-hailă Rosetti; Sacher Massoeh; Seholl; Tricupis; Emile Zola; etc. Aniversarea a 83-a a lui Victor Hugo va fi la 26 Februarie st. n. Spaime şi agitaţiuni- Mai filele trecute »Ellenzek,« voindă să arate că noi Românii nu suntemă impedecaţl de a ne cultiva limba nostră, spunea că ministerulă a aprobată statutele reuniunei «Opinca.“ Nu trecu însă multă, şi comitetulă provisoriu ne făcu cunoscută, că statutele s’au înapoiată de ministeră, care cere să se facă unele modificări. «Ellenzek,* în locă să se ruşineze că a spusă ună neadevără, profită acum de neîntărirea statuteloră şi începe a agita în contra «Opincei* într’ună modă, care numai cinste nu’i p<5te face. Intr’ună articolă, isvorîtă din nisce creeri cari suferă de bâîa agenţi loră secreţi, provâcă organele guvernului să vegheze asupra unui »a-gentă,* care recrutâză aderenţi pentru numita reuniune, înainte de a fi întărite statutele ei. *Cine pâte garanta pentru aceea — $ce speriatulă «Ellenzâk* — că astefelă de agenţi nu subminâză con-stituţiunea, nu lucrâză în contra integrităţii patriei sâu că nu aţîţă chiar la răscâlă? Nimenea. Tocmai de aceea ar fi de dorită să veghiămă asupra loră şi să’i împede-cămă de a putâ turbura pacea publică şi amiciţia dintre poporele nostre. Noi suntemă, nu’i vorbă, aderenţi credincioşi ai liberei cugetări şi ai liberei acţiuni (?), dar disposiţiunea nostră în acâstă privinţă nu pote merge aşa departe, ca să permitemă a ni se da focă casei nostre pe deasupra capeteloră nostre. Casa este trecută în cărţile funduale pe numele nostru în istoria popâreloră; pentru susţinerea ei intactă suntemă în prima liniă responsabili ; de aceea e datoria nâstră să veghiămă şi orice mişcare, ce se provdcă de nisce ,mişei* fără consciinţă, să-o urmărimă cu atenţiune şi şă-o conducemă în albia ei ordinară.* Rietulă scriitoră dela >Ellenzâk« visase peste nâpte că cine-va îlă cinsteşce cu o casă — se vede că stă rău — dar că nisce făcători de rele vrea să-i dea focă Nr. 34. GAZETA TRANSILVANIEI 1885. Diminâţa deşteptându-se şi vă4ându-se că a fostă în visă, ceea ce elă n’a dorită — ca ţiganulă — îi că4u năca-4ulă pe * Opincă* în contra căreia agi teză. Agenţii maghiarisărei din Cluşiu strigau mai deu-nă4î că dacă, Românii îşi înfiinţâză o reuniune ca »Opinca» pentru conservarea naţionalităţii loră proprie, de ce să nu p6tă Maghiarii din Cluşiu înfiinţa o reuniune pentru propagarea şi lăţirea maghiarismului? Cu ce-o să-şi mai justifice acum planulă de maghiarisare în stilă mare pe cale socială, după ce le denâgă Românilor!! chiar şi dreptulă de a avă o reuniune numai pentru desvoltarea loră fără nici ună scopă agresivii? Nu este acâsta o dovadă mai multă că ei voiescă nimicirea Românismului ? -----O------- Procesii de pressâ pentru calumniâ. La 21 Februariu s’a pertractată înaintea curţii cu juraţi din Aradă procesulă de pressă intentată redactorului fâiei şovinişte »Alfold« de cătră d. Ioană Moldovană. Redactorulă Tiszti declarase în »Aradi Hirlap» pe d. Moldovană de trădătoră de patriă de frunte, fiindcă acesta e aderentă ală programei din Sibiiu. Tiszti a fostă apărată de advocatulă Nicolici, care a 4'sti că dreptate a avută acusatulă să tracteze astfel ă pe acusatorulă. Tiszti, în apărarea sa plină de »spirită patriotică,» a declarată că şi când ar fi pusă în furci, ar numi trădători de patriă pe toţi câţi ţină la progra-mulă din Sibiiu, care ţintesce să rupă Ardâlulă de Ungaria. Toţi »patrioţii» câţi au fostă de faţă au aprobată vorbele lui Nicolici şi Tiszti. Acusatulă a fostă achitată cu 10 contra 2 voturi fiindă aplăudată de publică. Mare e bucuria printre Maghiari. Curiosă e că juriulă a recunoscută că articolulă l’a scrisă acusatulă Tiszti şi că în elă să cuprinde vătămare de on6re, şi cu t6te acestea verdictulă a fostă: nu-i vinovată de aceste delicte. Judece cetitorii noştri, că ce au voită să arate Maghiarii din Aradă cu ună asemenea verdictă altceva, dăcă nu să demonstreze în contra juriului din Sibiiu O Toce In causa pretinsei «frăţietăţi» din Cluşin. Din nordulă Transilvaniei, Febr. 1885. Domnule Redactoră ! Precum amă vă4ută preţuita foiă «Gazeta» de când a eşită celă dintâiu Nr. nu încâtă de a comunică plângeri peste plângeri. Să nu cugetaţi cumva dintru începută cumcă şi eu amă păţită ceva cu »f raţii» Maghiari! Trebue să le 4'că »fraţi,» căci la âspăţulă din 12 Febr. au 4isă unii, că ei frăţietate vrâu, au vrută totdâuna şi vrău şi pe viitoră. Ve4î bine că n’au 4isă neadevără. Românii totdâuna au vrută pacea, au vrută frăţietatea şi buna înţelegere. Acâsta au documentat’o şi în faptă nu numai cu vorba. Lucrulă stă însă aşa, că cu conlocuitorii Maghiari nu mai poţi să te înţelegi, pici una şi dânşii ţi-iau cuvân-tulă şi ţi-lă întorcă în t6te stadiele metamorfosărei şi pe urmă te publică de ,agitatorii, nepatriotă, viperă etc.» Nu e de lipsă să enumără esemple, căci cine a urmărită foile românesc! şi cele maghiare din Cluşiu numai de ună ană de 4ile încâce se pâte convinge. Foile maghiare în continuu ne-au arătată de cei mai răi patrioţi ai a-cestei patrie, şi pănă acolo au ajunsă »eivilisatorii Orientului din Cluşiu» încâtă îţi spărgeau ferestrile şi pe drumă te scuipau. Şi apoi încă totă noi să vorbimă de frăţietate, noi să ne încercămă a ne înfrăţi noi cei bat-jocuriţl şi făcuţi gunoiu prin espresiunl, cari numai în dic-ţionarulă maghiară se află?! Ore pentru ce să ne umilitnă noi şi mai tare, ore nu ne-amă umilită destulă? Aşă dori să ne ară te Maghiarii cu documente cumcă noi Romanii amă fostă şi suntemă patrioţi răi, că amă lucrată în contra statului şi în contra dinastiei. Documente vrâu şi nu întorsături şi trase bombastice, cu cari se sc6lă ei şi contra celui mai mare adevără constatată. Noi pacea o voimă şi totă paclnicî amă fostă, trebuie dară ca acum ei să ne arăte că vreau pacea şi buna înţelegere. Eu după câtă cuprindă cu creerii mei aşa înţelegă frăţietatea, că câtă are fratele am şi eu, Eu sâ-i respecteză dreptulă lui şi elă pe ală meu. Dâr Maghiarii 6re aşa facă? Ei trebue să purcâdă la înfrăţire reparândă mai ântâiu daunele causate, apoi să se arăte a fi demni de frăţietatea nâstră şi atunci apoi bucurosă îi vomă privi de fraţi, altmintrelea nu, fiindcă eu tocmai atâta dreptă am în acâstă patriă câtă şi Ma-ghiarulă, prin urmare noi Românii aşteptămă dela dânşii în |faptă înfrăţirea; nu o voescă, pentru ce ore să o voimă noi? Nestor. -----o------ SOIRI TELEGRAFICE. (Serv. part. ală »Gaz Trans.») Viena, 24 Februariu. — Păi echea princiară de corână a plecată eri săra în Orientu. La gară au apărută corniţele Kalnoky, Chottek, Wilizek, Ştefan Karolyi, Wurmbrand, scriitorulă Weilen, membrii ambasadei belgiane. Paris, 24 Februariu. — Camera a respinsă supra-taxa de 4 fr. pusă pe cereale decla-rândă guvernului că suprataxa de 3 fr. este de-ajunsă. -----o------- DIVERSE. Balulă română din Viena. — ,Neues Wiener Tag-blatt» dela 17 Februariu conţine în ediţiunea de sâră o cronică a balului română ce s’a dată de Românii din Viena. Raportulă se datorâză penei d-lui Max Schlesin-ger, foiletonistulă numitei foi. lată cum sună în resu-mată acestă raportă: Când Goethe în »Divanulă vest-ostică* făcă o mulţime de reflexiunl atâtă de profunde asupra relaţiuniloră lumei orientale cu lumea occidentelă, programulă carne-valului vienesă nu vorbea încă de balulă română; altfelă marele poetă şi cugetătoră germană ar fi găsită de sigură ună focă în »Divanulă« său pentru acâstă splendidă sărbătâre orientelă-occidentală, la care civilisaţiunea Occidentului era representată prin elemente orientale. Nu trebue să ’nţelegemă prin acesta numai covârele orientale, care eu decorată cu profusiune balulă română, ci totalitatea fisionomică a societăţii balului, pe care se pare că o ’ncungiură ună aeră orientală, — se vădă acolo capete femeescl, care nu se vădă de locă, său fârte rară la balurile de elită ale vestului, capete cu nnă profilă unică în felulă săuj cu ochi cari au o altă limbă decâtă ochii baluriloră de elită ale Europei vestice şi se audă nume care oferă ună centrastă acustică plăcută faţă cu numele ce se audă de obiceiu; capete nouă, ochi noi, nume nouă mar-châză acestă cală vest-ostică. D. Max Schlesinger descrie apoi decursulă şi societatea balului, spune că şi prin-ţulă de corână Rudolfă ar fi avută dorinţa a asista, dâr obosâla l’a împedecată. La 4 6re diminâţa, 4‘ce croni-carulă, se jucâ ultimulă cuadrilă şi dănţuitârele potă fi cu deosebire mulţămite de balulă Româniloră, căci pentru ele a fostă nu numai celă mai orientală, dâr şi celă mai preţiosă bală din acestă sesonă. « * * Turburăr! îu Parisă. — Peste aşteptare înmormântarea publicistului şi comunistului Jules Valles a adunată o nenumărată mulţime de lume şi au fostă demostra-ţiunî contra Germaniloră; totodată au fostă încăerărî sângerâse între socialişti şi studenţi. La casa mortuară în bulevardulă St. Michel (cuartierulă studenţiloră), se adunaseră mulţi lucrători înainte de amâ4I. Se împărţâu buchete roşii şi foi volante socialiste şi anarchiste. De-a lungulă bulevardului se înşiraseră studenţi, mici comersanţî şi servitori de prin birturi. Circulaţia stagna. Mulţimea se puse în mişcare strigândă: ♦Trăiască Comuna!» Cadavrulă lui Valles era într’ună cos-ciugă simplu după dorinţa răposatului. In urma carului funebru mergea Rochefort, deputa-tulă Laguerre, mulţi 4iariştl şi publicişti radicali, revoluţionari din t6te ţările, apoi societăţi de lucrători cu stâ-guri roşii şi anarchiştl cu stâgurl negre. Stâgurile avâu diferite inscripţiunî, ca: »Ni Dieu, ni maître!* Intre embleme era şi o cunună de viorele cu inscripţia: ♦Socialiştii germani din Parisă.» împrejură mai erau vre-o 4©ce Germani. Intre studenţi se lăţi iute strigătulfi: »Aicî sunt Germani cu o emblemă germană! Josă cu ea!» Intr’o clipă se formă ună convoiu de studenţi paralelă cu cortegiulă mortuară şi se au4iră strigăte: »Josă cu stâgulă germană! Josă cu Prusienii! Trăiască Franţa!» La începută strigătele erau mai multă batjocoritâre, decâtă ameninţătâre, dar nefăcându-se pe gustulă studenţiloră, ba din contră ună stâgă roşu cu inscripţia: »Les âgaux du XI arondissement» alăturându-se simbolică pe lângă emblema germană, atunci convoiulă studenţiloră se mări şi lumea începu să strige ameninţătoră: »La o parte cu emblemele germane! In noroiu cu ele! Josă cu Bis-marck! Josă cu Germania! Trăiască Alsacia şi Lorena!* Socialiştii luară iute în mijloculă loră pe Germani şi cu bastânele erau gata să-i apere. Împrejură se striga totă mai tare: , Smulgeţi-le emblema germană! Fie-vă ruşine de a fraterniza cu Germanii; sunt spioni!» Aşa au mersă pănă în bulevardulă Saint-Germain. Socialiştii răspundeau studenţiloră cu sarcasme, ridicau pălăriile şi strigau: »Trăiască Comuna!* Când însă fu aruncată ună ciomagă spre emblema germană, când studenţii voiră să spargă cortegiulă şi ună studentă avu idea nefericită de a arunca nisipă şi pietre asupra socialiştiloră, aceştia înfuriaţi strigară: ..Trăiască Comuna!» şi năvăliră cu beţe asupra mulţimii, deteră cu petre şi noroiu şi bătură pe unii studenţi pănă la sânge. Pe drumă pănă la podulă Senei fură numai provocări furtunâse şi strigăte: »Josă Germania! Josă cu Bis-marck! Omorîţî pe Prusaci!* Trăiască Socialiştii, Trăiască Comuna!» Lângă ună şanţă eşiră socialiştii, loviră cu bastâne şi umbrele în lume şi se încăerară cu pu-bliculă, încâtă mulţi fură răniţi. Ună studentă fiindă atacată de mulţi socialişti, alţi studenţi îi veniră în aju- toră, dar fură respinşi de socialişti. Publiculă îşi es-prima indignarea, dar fugea de petre şi noroiu. Dincolo de Sena fă mai linişte. In piaţa Bastiliei era multă lume. La columna Iulia se au4iră strigăte: »Trăiască revoluţia! Trăiască Comuna!» totă aşa în strada La-Ro- quette, unde ârăşl se făcură învălmăşeli. * * * Ună ofiţerii de poliţiă dispărută. — Se scrie din Varşovia dela 17 Faură n. că ofiţerulă poliţienescă din Varşovia Ştşerba, care se bucura de mare încredere la generalulă Tolstoi şi care cu ocasiuuea întâlnirii dela Skiernevice fusese însărcinată cu siguranţa ţarului, a dispărută fără urmă. Dela plecarea familiei împărătesc! dela Skiernevice, Ştşerba nu s’a mai întorsă în Varşovia. Tâte cercetările întreprinse de poliţiă până acum au rămasă fără resultată. Abia acum i s’a permisă pressei să comunice publicului faptulă, ca cu ajutorulă lui să se facă nouă cercetări. Unii dică că ofiţerulă a că4ută jertfă prâ marelui său zelă. Cu ocasiunea descoperirei unui grupă socială - revoluţionară, s’a purtată aşa de aspru, încâtă comitetulă revoluţionară secretă l’au pusă la index şi la întârcere dela Skiernevice, oficerulă a că-4ută pe drumă cătră Varşovia în mânile răsbunătoriloră. Alţii spună că Ştşerba a fostă ună aliată secretă ală ni-hiliştiloră, dela cari primindă o misiune n’a împlinit’o şi astfelă nihiliştii l’au esecutată pe elă. Administraţiunea poliţienâscă vede în acâstă misteriâsă dispariţiune cea dintâiu manifestare îngrozitâre a reapariţiunii celoră secreţi, S’a apeletă, printr’o circulară, şi la ajutorulă poliţiei din streinăfate, sâ ceute pe oficerulă dispărută. * * * Clerulft în Grecia şi în Rusia. — După .Ortodo-xulă» sunt în Grecia 7 mitropoliţî, 11 archiepiscopî şi 18 episcopl, a cărora întreţinere îlă costă pe stată anuală 321,019 lei. Numărulă bisericiîoră este 7,518, âră ală mănăstiriloră 168, din cari 23 de călugăriţe; din tâte mănăstirile sunt rom. cat. 7. In tâte mănăstirile se află 2116 monachî şi 541 de călugăriţe, Veniturile mănăstiriloră se urcă la suma de 2.018,892 lei, eră spesele la 1.247,064 lei. IerarchI rom. cat. sunt: 3 archiepiscopî şi 4 episcop!. După censulă bisericescă pentru anulă 1883 locuitorii în Rusia, peste 100 milione la numără, sunt împărţiţi în privinţa confesiunii, cum urmâză: ortodox! 65 de miliâne, diferite secte 12 milione, rom. cat. 8 miliâne, protestanţi peste 3 miliâne, armeni aprâpe 2 miliâne, jidani şi mahomedani câte 3 miliâne. Rusia are 59 de diecese cu 61 de episcop!, între cari sunt 3 mi-tropoliţl şi 17 archiepiscopî. Clerici mireni sâu albi sunt peste 100.000, âr călugări 19,200. Acolo sunt 636 de catedrale, 41,147 de biserici şi 13,877 de capele. Mănăstiri sunt 385 de călugări şi 167 de călugăriţe. Facultăţi teologice sunt 4 cu 950 de studenţi, âr seminare 53 cu 14,800 de studenţi. In ultimulă ană au intrată in sânulă bisericei ortodote 10,818 de inşi şi anume 4,796 din păgâni, 3,295 din secte, 1,027 rom. cat., 700 protestanţi, 572 jidovi, 419 mahomedani şi 11 armeni. * * * Averea Rothschildiloră — Fraţii de Rothschild din Frankfurt pe Main, baronii Willy şi Mayer Carolă au făcută deună4I declaraţiunea venituriloră loră spre a servi de basă la impositulă personală. După acele documente baronulă Willy de Rothschild se bucură de ună venită anuală de 4,788,000 mărci sau 5,900,000 franci. Baronulă Mayer însă nu-i aşa bogată: elă nu pâte cheltui într’ună ană mai multă de 4,560,00J mărci sâu 5,700,000 franci. E dreptă, că s’ar găsi unii să se mul-ţumâscă cumai puţină. LICITAŢIVIft. Primăria urbei Tecuciu, licitaţiă la 10 Februariu 1885, pentru construirea a 17 corpuri barace în piaţa principală a acestei urbe conformă planului şi devisului care se urcă la suma de 17.357 lei. Comitetulă permanentă din jud. Brăila, licitaţiă la 25 Februariu curentă atâtă la acestă comitetă, câtă şi la acela ală jud. R.- Sărată, pentru construirea podului de peste apa Buzău, punctulă Zatinulă, valârea după devisă e de lei 56,563. Comitetulă permanentă din jud. VIasca, licitaţiă la 30 Martiu 1885 pentru reparatulă, împetruirea şi apro-visionarea cu petrişă a 13,800 metri liniai! şoseaua de pe calea Giurgiu - Pitesc!, costulă după devisă e de lei 283,667, âr garanţiă provisoriă 5°/0 asupra acestei sume. Căile ferate române, se cere furnitura a 500 piloţi de ştejară de 12 metri lungime, Ia una din gările Vâr-ciorova-Focşanî şi furnitura totă de 500 piloţi de ştejară de 12 metri lungime la una din gările Bărlad-Tecuciu-Romană şi Adjud-Ocna. Amatorii voră presenta ofertele deosebită pentru fiecare furnitură la secţia P pănă în 4iua de Mercur! 25 Febr. curentă st. nou. Ministrulă de rlsboiu, avândă necesitate de 10,000 hărşii de melă negru naturale, ar găsi te sâu neargăsite, face cunoscută celoră ce posedă asemenea hărşii, ca pănă la 16 Febr. curentă să adreseze Ministerului ofertele pre-sentândă şi modelă din hărşiile ce oferă. Editoră: Iacobft Mureşiaim. Redactoră responsabilă: I)r. Aure’ă Mureşianu Nr. 34. GAZETA TRANSILVANIEI 1885. Gureulâ U bursa de Viena din 23 Februarie st. n. 1885. Rentă de aură 4°/o . . . 98.65 Rentă de hârtiă 5% . . 94 20 Imprumutulii căiloră ferate ungare................147.25 Amortisarea datoriei căi-lorQ ferate de osttt ung. (1-ma emisiune) . . . 99.30 Amortisarea datoriei căi-lorii ferate de ostii ung. (2-a emisiune) .... 121.50 Amortisarea datoriei căi-lorii ferate de ostii ung. (3-a emisiune) .... 108.80 Bonuri rurale ungare . . 103.— Bonuri cu ci. de sortare 1C2.50 Bonuri rurale Banat-Ti- miştt.................102.— Bonuri cu cl. de sortarel02.— Bonuri rurale transilvane 102 60 Bonuri croato-slavone . . 102.— Despăgubire p. dijma de vinii ung...............— Imprumutulii cu premiu ung.....................118 50 Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 118 70 Renta de hărtiă austriacă 83.69 Renta de arg. austr. . . 84.10 Renta de aurii austr. . . 107.30 Losurile din 1860 . . . 138 20 Acţiunile băncel austro- ungare.................. 866 — Act. băncel de credită ung. 316.75 Act. băncel de credită austr. 306. — Argintulă —. — GalbinI împărătesei............. 5.81 Napoleon-d’orI............9.80 y2 Mărci 100 împ. germ. . . 60.50 Londra 10 Livres sterlinge 124.25 Bursa de Bucurescî. Cota oficială dela 7 Februariu st. v. 1884. vând. Renta română (5°0). Renta rom. amort. (5°/0) » convert. (6%) împr. oraş. Buc. (20 fr.) Credit fonc. rural (7%) * « » (6°/o) * * urban (7%) » > > (6%) » > * (5°/o) Banca naţională a României Ac. de asig. Dacia-Rom. « » » Naţională Aură................... Bancnote austriace contra aură Gump. 89V. 941/* 80 V8 31Va 100 86 Va 97V. 903A 84 3A 1180 300 240 101/*0/. Cursufu pieţei Braşov# din 24 Februarie st. d. 1885. Bancnote românesc! .... Cump. 8.83 Vând. 8.88 Argint românesc.............. * 8 70 * 8.75 Napoleon-d’orî............... » 9.78 » 9.80 Lire turcesc!................ » 10.98 » 11.— Imperial!.................... » 9.98 * 10.— Galben!...................... * 5.70 » 5.76 Scrisurile fonc. »Albina* . . » 100.50 » 101.— Ruble Rusesc!................ » 129.— , 130.— Discontulă * ... 7—10 °/o pe ană. I^S^ÎhTsTRADA^ este de închinaţii O locuinţă frumdsă, con-stându din 4 odăi mar! cu dependinţele sale, şi care se p6te îndată ocupa. Informaţiun! speciale dă proprietarulu, care loeuesce în aceeaşi casă. Anuntămîi acelorti onorat! cetitori, car! vortt binevoi a se abonâ la foia nostră de aicî încolo, că avemu încă în reservă numeri dela începutulă anului 1885 prin urinare potă s8 aibă colecţiunea completă. ____________________ Administraţiunea „Gazetei Transilvaniei^ S&BBSBSBQBBSfflBl losifu Both, ceasornicarii, optici- ană şi mecamciana IN BEAşOVfl,’ strada poştei Nr. 661. recomandă depositulă seu bine asortată de ceasornice de Helveţia, pendule, ceasornice în provasu şi de Seliwarzwald, apoi tote productele optice, mai cu sâmă OCHELARI şlifuiţî opticn-periscopică de aură, argintă, nicln, oţelft şi osii. Se recomandă şi la turnisare de orologie pentru biserici de constrncţlune esceleută; în fine spre aşezare de telegraful’! de odăi şi de legături telefonice. TOTE REPARATURILE DE RESORTIJ se efectueză iute şi eftină cu garanţiă. Minunea industriei. Numai fL 3.75 costă la mine de a — 6.00 3.25 4.40 2.37 TimişQ — 6.57 4.03 7.44 6.40 Predeală — 7.32 4.28 6.20 2.00 * Bucurescî 10.25 1 Trenă omnibus 8.00 2.47 6.36 10.09 Nota: Orele de nopte suntd cele dintre liniile grose. Teiiaşă-Aradă-B u dapesia Teiuşft Alba-Iulia Vinţulă de josă Şibotă Orâştia Simeria (Piski) Deva Branicîca Ilia Gurasada Zam Soborşin Bărzova Conopă Radna-Lipova Paulişă Gyorok Glogovaţă Aradft Szolnok Budapesta Viena Trenfi de persone 2.39 3.40 4.04 4.35 5.02 5.44 6.05 6.34 7.01 7.15 7.49 8.32 9.19 9.40 10.16 10.32 10.48 11.17 12.32 12.00 4.00 Trenă omnibus 7.44 6.20 9.50 10.42 11.09 11.43 12.13 1.22 1.48 2.21 2.54 3.09 3.48 4.37 5.30 5.58 Trenă omnibus 8.20 9.10 6.38 6.56 7.15 7.48 8.05 8.45 2.10 6.40 8.24 8.41 9.01 9.30 9.45 6.10 7.27 Âradă'Timişdra Trenă omnibus Trenă de persdne Trenă omnibus Aradft 6.00 12.30 &imeria 3.08 Aradulă nou 6.26 12.54 Streiu 3.45 Nâmeth-Sâgh 6.51 1.19 Haţegă 4.33 Vinga 7.28 1.50 Pui 5.19 Orczifalva 7.49 2.12 Crivadia 6.05 Merczifalva 8.09 2.30 Baniţa 6.43 Tlmişdra 8.58 3.15 P etroşeni 7.00 Timişdra-Aradft Pctroşenî—Simeria (Piski) Trenă de Trenă Trenă persdne omnibus omnibus Timişdra 12.25 5.00 Petroşeni 8.56 Merczifalva 1.16 5.56 Baniţa 9.37 Orczifalva 1.34 6.16 Crivadia 10.09 Vinga 2.04 6.50 Pui 10.48 Nâmeth-Sâgh 2.25 7.11 Haţegă 11.26 Aradulă nou 2.54 7.44 Streiu 12.06 Arad fa 3.10 8.00 ftixneria 12.37 Budapesta-Aradii-Teiuşă. Viena Budapesta Szolnok Aradă Glogovaţă Gyorok Paulişă Radna-Lipova Conopă Berzova Soborşin Zam Gurasada Ilia Branicîca Deva Simeria (Piski) Orăştiă Şibotă Vinţulă de josă Alba-Iulia Teiuşâ Trenă de persdne Trenă omnibus 8.25 8.35 8.00 6.55 11.14 12.28 3.35 5.30 4.00 6.20 4.16 6.39 4.47 7.19 5.02 7.39 5.25 8.11 5.57 8.49 6.18 9.18 7.11 10.27 7.48 11.18 8.22 11.57 8.40 12.27 9.02 12.57 9.32 1.45 10.12 2.58 10.47 3.46 11.14 4.20 11.46 5.06 12.21 6.15 12.53 7.00 Simeria (Piski) Petroşenl Tipografia ALEXI, Braşovti.