RED ACŢIUNEA şl ADMININTRAŢIU N EA:
BRAŞOVC, piaţa mare Nr. 22.
,GAZETA" IESE ÎN FIECARE ţ)I.
Pe unii and 12 fior., pe şăse luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România şi străinătate:
Pe and 36 fr., pe şâse luni 18 fr., pe trei luni 9 franci.
ANULU XLVIII.
SC PRENUMERA:
la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ANUNCIURIL E:
O seriă garmondu 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare SorlsorT nefranoate nu «e prlmesou. — Manuscripte nu se retrimită.
33.
Luni, Marţi 12 (24) Februariu
Braşov*, 11 (23) Februariu 1885.
De unu timpu înc6ce pressa francesă se ocupă mai viu şi cu mai multă interesă de situ-aţiunea politică şi economică a României. Pentru momentă este cestiunea reînoirii convenţiunei comerciale a statului română cu Austro-Ungaria, asupra căreia ea şi-a îndreptată atenţiunea, piare de frunte, ca „Gaulois,“ „Figaro,u „Nouvelle Revue,w „ Patrie,u discută cu predilecţiune acesta cestiune, servindu-se de ună studiu, ce l’a publicată de curândfl prinţulă George Bibescu asupra convenţiunei comerciale a României cu Aus-tro-Ungaria.
Principalele idei, ce le desvâltă prinţulă Bibescu în broşura sa, se potă resumâ în următâ-rele cuvinte: Prin convenţiunea comercială dela 1875 România a fostă cucerită economicesce de Austro-Ungaria. Germania în legătură cu Austro-Ungaria are de scopu a smulge cu totulă România din braţele comerciului cu statele occidentale. Spre a dovedi acesta prinţulă Bibescu arată, că printr’o combinaţiune de tarifurî de drumă de feră destinate de a eftini transportulă între România şi Yiena şi între pieţele române şi Hamburg şi Stettin, se dă comerciului din România o direcţiune spre nordă, căci pre când ună vagonă cu marfă, care circulă între Berladă şi Galaţi este tarifată cu 74 bani de chilometru, elu nu plă-tesce decâtă 45 bani spre a merge la Stettin. Astfelă, (Jice prinţulă Bibescu, mişcarea comercială şi maritimă a României cu Francia şi Anglia va scădâ pe (ji ce merge şi Austro-Ungaria cu Germania voră profită singure de noua si-tuaţiune.
Amintitele <J^are parisiane <jicu între altele, că suntă datâre cu recunoscinţă prinţalui Bibescu pentru „patrioticulă lui avertismentă.u
Semnalândă curentulu opiniunei publice în Francia, rămâne a ne dă contă despre părerile, ce domnescă în România în cestiunea convenţiunii cu monarchia nâstră şi aici trebue să constatămă îndată, că opiniunea publică nu este nicidecum favorabilă reînoirii acestei convenţiuni.
pilele acestea ministrulă preşedinte Brătianu a declarată în cameră, că guvernulu e decis a denunţă convenţiunea care espiră peste un ană. Chiar interpelaţia d-lui Iepurescu în acâstă cestiune dovedesce, că în România mari suntă îngrijirile de viitorulu economică alu României.
E numai o aparenţă, că t6te cestiunile internaţionale ce agită spiritele în România suntă în a jună de a se resolva pe calea cea mai liniştită şi satisfăcătâre, în realitate însă România are să lupte încă cu mari dificultăţi, despre cari nu voimă să cercetămă acum dacă şi-le face ea însăşi său i le prepară alţii.
Interesante sunt în privinţa acăsta unele revelări, ce le face „Naţiunea,“ organulă oposiţiu-nei moderate, într’unu articulu de fondu din nu-mărulă de Duminecă. Reproducemu părţile principale ale acestui articulă pentru ca să afle şi cetitorii noştri de ce natură suntă îngrijirile amintite, ce domnescă a(jl în sînulă poporaţiunei din statulu vecină română. „Naţiunea “ <Jice;
„Sunt cestiunî mari, de atâta timpă pendinte, ca şi când ar fi uitate, fără ca ţăra să scie mă-cară cum stau aceste cestiunî vitale şi totodată ameninţătâre pentru ea. Cea mai gravă din tâte
este cestiunea Dunărei, asupra căreia amă atrasă în atâtea rânduri atenţiunea opiniunei publice şi a guvernului. Ce se face cu acestă mare litigiu?
„Esistă ună tratată care a resolvată cestiunea în contra intereselor ă şi a drepturiloră României, tratată la care statulu română n’a luată parte, şi care, prin urmare, nu este obligătoriu pentru elă: Cum rămâne dar cu a lui esecutare ? Oficioşii noştri şi cei dela Viena ne-au lăsată a înţelege că, în urma intrărei României în faimâsa ligă a păcei, cestiunea Dunărei rămâne in suspenso. Fârte bine! Dar dacă mâne nu va mai conveni statului română d’a face parte din constelaţiunea formată de alianţa austro-germană, ce se va întâmpla atunci ? Nu va veni âre Austro-Ungaria susţinută de aliata sa, să pretindă esecutarea tratatului din Londra? De n’ar mai avă trebuinţă de noi, acăsta ni s’ar întâmplă chiar neeşindă din a loră constelaţiune. 6tâ dilema din care caută să eşimă câtă mai curândă; căci astăzi cestiunea Dunărei stă suspendată pe capetele nâs-tre şi răpesce statului română orice libertate de acţiune. Cestiunea Dunărei este ună lanţă ce ne lâgă cu voe fără voe de carulă politicei austro-germane, şi nici ne lasă putinţa să’lă sfărâmămă chiar în (jiua când interesele nâstre ne-ar cere imperiosă se-o fa cernii. Şi aceea (ji se apropiă; ea ne bate la uşă cu ocasiunea convenţiunei comerciale. “
„Dâr cestiunea Arab-Tabiei cum stă? De mai bine de trei ani acestă litigiu este resolvată prin
0	înţelegere între puteri. Ori câtă de păgubitâre este pentru noi aceea soluţiune, (ca soluţiunea tuturora cestiuniloră privităre la România şi rămase neresolvate de tractatulă din Berlin), noi amu primit’o pentru a pune capătă unei situaţi-unl fârte delicate. Cu tăte acestea, lucrurile au rămasă totă în starea de mai înainte, împrejurulă Silistrei urmâză a esista o zonă neutră de mai multe chilometre, pe care Bulgaria o stăpânesce de faptă, şi guvernulă nu face nimică pentru a curma acestă litigiu.“
„Totă astfelă se petrecă lucrurile şi cu cestiunea regulării fruntăriiloră nâstre despre Austro-Ungaria, cu dărîmarea cetăţiloră bulgare de pe malulu Dunărei, cu lucrările cu cari s’a însărcinată Austro-Ungaria la Porţile de feră. Tractatulă din Berlină ni s’a aplicată nouă în ună sensă judaicu şi în cestiunea retrocedării Basarabiei, şi în cestiunea Dunărei, şi în cestiunea isra-elită, âre rămânea-va elă literă mârtă pentru ma-lulă dreptă alu Dunărei, fi-vora pentru alţii tâte folâsele ce decurgă din elu, şi pentru noi t6te păgubile ?“
„Ce se face şi cu cestiunea închiderei fruntariei nâstre din partea Austro-Ungariei sub cuvântă său sub pretextă de epizootiă ? De mai mulţi ani ţâra pierde miliâne prin acâstă măsură arbitrară, rău-voitâre, vexatâre. Acum câteva <Jile o telegramă ne spunea că guvernulă ungurescă a ordonată deschiderea fruntariei despre noi pentru capre şi
01	pe motivă că pesta bovină a încetată cu to-tulu pe teritoriulă României. îşi pâte închipui cine-va o derisiune mai amară decâtă acâstă măsură ? Ună guvernă constată că într’o ţâră vecină pesta-bovină, epizootia nu esistă, şi cu tâte acestea, elă mănţine în modulă celă mai arbitrară prohibiţiunea pentru importulu viteloră cornute ; şi scimu că celă mai însemnată esportă ce se făcea din ţara nâstră în Ungaria era tocmai acela alu viteloră comute şi alu porciloru; capre şi oi mai că nu se esportau.M
„Eată resultatulu amiciei, marei intimităţi ungaro-nemţeşll ce guvernulă nostru a avută patriotismului şi dibăcia să ne câştige cu preţulu atâtoră sacrificii. Negreşită, tâte acestea cestiunî facă parte din faimâsa identitate de interese, ce s’a descoperită că există între Austro-Ungaria şi România.M
CRONICA POLITICĂ.
Organulă oposiţională croată »Pozor« se ocupă de reforma camerei magnaţiloră unguresc!, dieândă că acâstă reformă ar fi cea mai mare vătămare a pactului, dela suspendarea constituţiunii prin comisariată, în casă când dieta ungurâscă ar resolva acâstă cestiune fără con-simţemântulă dietei croate, întru câtă ea privesce pe Croaţia. »Pozor* cere ca deputaţii croaţi să protesteze şi să nu ia parte la desbaterî. Croaţia niciodată nu va recunâsce reforma îndeplinită unilaterală; Croaţia este îndreptăţită să re fuse a trămite magnaţi în dieta ungară reorganisată unilaterală. Se pare, (jice organulă oposi-ţională, că Ungaria vrea să provâce ună nou conflictă cu Croaţia. Pressa maghiară şi maghiaronii croaţi nu se îndoiescă însă nicidecum, că toţi deputaţii croaţi din dieta ungurescă, cari au şi fostă chemaţi la Pesta în acâstă cestiune, voră vota în unanimitate pentru proiec-tulă guvernului ungurescă.
*
•Vossische Zeitung* comunică, că între Berlin şi Viena suntă în cursă tractărl spre a înduplecă şi pe Austro-Ungaria să încheiă ună tractată de estradare ca celă dintre Rusia şi Prusia, deârece — după cum se vorbesce — numai în casulă acesta Rusia ar putâ trage folâse din acelă tractată. Cu greu putemă crede însă că cabinetulă vienesă ar consimţi la încheiarea unui astfelă de tractată, deârece se seie bine că elă nu e atâtă o armă în contra anarchismului, câtă în contra Poloniloră, cari în Austria suntă representaţî în Reichs-rath de 57 de deputaţi. Afară de acâsta, ,Voss. Ztg.« e de părere, că ministrulă preşedinte Tisza nu va consimţi cu nici ună preţă la încheiarea unui astfelă de tractată. De asemenea se (jice că Italia, căreia încă i s’ar fi propusă a încheiâ ună asemenea tractată, ar fi respinsă acâstă propunere. Prin urmare, după cum stă lucrulu Rusia nu va avea deosebita plăcere de a-şî vedea realisându-i-se visulă: nimicirea Poloniloră.
*
Se pare că marele puteri suntă hotărîte să pună odată capătă stăriloră anormale din Macedonia. Trei puteri mari, în frunte cu Anglia, şî-au luată sarcina să resolve acâstă cestiune. In scopulă acesta, ataşatulă militară Trotter dela ambasada englesă din Constantino-pole a plecată în Macedonia, ca să se informeze şi să studieze starea poporaţiunii macedonene. După unele sgomote, care — după cum află «Confed. orientale* dela corespondentulă său din Bitolia — nu suntă nefundate, P6rta ar fi obligată de marele, puteri să aplice în Macedonia legea organică redigeată în 1880 de comisiunea europână a Rumeliei orientale conformă art. 23 ală tractatului din Berlin. Acâstă lege organică trebuia să s’aplice încă din 1880 în Macedonia şi îu celelalte provincii, a căroră poporaţiune este în maioritate creştină. Ar fi şi timpală să se îmbunătăţâscă sârtea creştiniloră din provinciile turcescl.
Untl raporta oficiosa
despre situaţiunea Macedoniei.
Macedonia, palria lui Alexandru celă mare, este as!ă(jl ţâra cea mai importantă din tâte ţările din peninsula balcanică. — In acâstă ţâră guvernulă actuală turcescă nu face nimica pentru siguranţa averii şi a vieţii omenesc!. Bandele de tâlhari cutrieră Macedonia, ardă sate, om6ră 6menî şi facă cele mai mari atrocităţi, fără ca să aibă cea mai mică trică de autorităţile guvernului turcescă. Mai de ună(jî scrisese Lavei eye, că Turcii facă în Macedonia cele mai mari atrocităţi în contra Bulgariloră. Acuma vine Valiulă seu guvernato* rulă dela Salonică şi voesce printrună raportă câtră marele Viziră să arăte, că tâte publicaţiunile lui Laveleye suntă scornituri şi poporaţiunea Macedoniei este mulţă-mită cu guvernulă turcescă şi numai nisce agitatori panslavistl bulgari suntă nemulţămiţi cu administraţiunea turcâscă. Aceşti agitatori născocescă totfeluîă de crude-lităţî, care le facă Turcii Bulgariloră, şi le publică prin tâte Gazetele europene, ca să provâce intervenţiunea pu-teriloră în favârea Bulgariloră. Guvernatorulă turcescă din Salonică scrie în raportulă său cătră murele viziră
Nr. 33.
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
despre Bulgari, — tocmai după cum scriu Turcii noştri dela Carpaţî cătră Coronă, că poporala românii este bunii, blânda şi mulţămita cu stăpânirea ungurâscă şi că numai câţiva agitatori daco-români sunta nemulţămiţi. Turcii dela Pinda vădă în Bulgarii din Macedonia, cari îşi iu-besca şi arără naţionalitatea lora, panslavişti, tota aşa vădă şi Turcii dela Dunăre, Tisa şi dela Carpaţî în naţionalităţile nemaghiare, care îşi iubesca individualitatea lora naţională panslavişti, pangermanişti şi panroraâniştî seu Dacoromâni. In Turcia ca şi la noi domnesce sistema cea mai machiavelistică. Sub con-stituţionalismuia ungurescă popârele nemaghiare sunta în multe privinţe mai apăsate, decâta în Turcia. După a-cestea puţine reflesiunî să trecema la raportorula Valiu-lui său guvernatorului din Salonica, care sună aşa:
»înălţimea Ta! Eu ama primită traducerea scrisorii domnului de Laveleye, pe care avuşi bunătate a mi-o trimite cu acea însărcinare, ca să-ţi faca cunoscută starea adevărată a lucruriloră şi să-ţî arăta măsurile, care s’au luata pănă acuma spre a asigura buna ordine în provinciă şi spre a pune căpătă atacuriloră îndreptate în contra guvernului imperiala de pressa străină. Chiar în depeşde mele anteriâre ama arătata Inălţimei Tale, fără de a ascunde, ceva situaţiunea adevărată a acestei ţări. Reasumeza comunicatele mele anteriâre şi le com-pleteza spre a aduce guvernuia Maiestăţii Sale în posiţi-une, de a răspunde în contra acusaţiunilora nedrepte ce se faca autorităţilora imperiale, câtă şi poporaţiunei musulmane, abstrâgânda dela unele călcări de tâlhari a-supra cărora ama atrasa atenţiunea Domniei vâstre la locuia şi la timpuia cuvenita, n’a încetată de a domni în ţera acăsta cea mai mare linişte şi de aceea nu este nici o causă de a lua măsuri escepţionale pentru asigurarea siguranţei publice. In faptă sunta faimele ala cărora resuneta s’a făcuta d. de Laveleye numai resultatuia agitaţiunilora panslavistice şi sunta lipsite de orice te-meiu. Ce se atinge de crimele care pâte se vora fi făcuta într’adevăru, apoi acestea domnuia de Laveleye, pote fără de voiă, le-a esagerata. Publicistula belgiana îşi basâză afirmaţiunea sa pe o petiţiune ce au adresat’o înălţimii Tale satele bulgăresc! Oricha, Papradişta şi Ne-gilovo şi ela Zice în privinţa acesta, că toţi autorii ăstora fela de acte fură omorîţî. N’amă trebuinţă d’a spune Inălţimei Vâstre, că acâstă insinuaţiune este calomnia cea mai urîtă. In Vilaetuia meu ca şi în celelalte părţi ale imperiului stau porţile dreptăţii deschise fieştecăruia. Aceia, cari au invocata scutuia legilora, niciodată n’au fosta pentru aceea supăraţi, din contră totdâuna au aflata atâta la autorităţile judiciare, câta şi administrative aju-toruia posibila şi uşurările cele mai eficace. Argumen-tuia ceia mai buna pentru sprijinirea acestui adevăra este credinţa cea statornică şi supunerea cea nemărginită, care o manifestăză neîncetata diferitele classe ale poporaţiunii cătră guvernuia imperiala. Provoca pe d. Laveleye să arate măcara pe unuia dintre cei ce au subsemnata petiţiunea, care ar fi suferita tractarea aceea barbară, ce formeză obiectula acusaţiunilora sale. Domnuia Laveleye presentăză lucrurile în satele mai susa pomenite într’o lumină cu totuia falsă. Astfeia tjice> că î*1 26 Septemvre trecuta, nâptea pela 3 ore, o bandă de 150 de Turci ar fi călcata Oricha, ar fi data foca case-lora, din care 16 au fosta mistuite de tota, că s’ar fi
furata 7 cai şi s’ar fi jefuita 70 de case, că ar fi tăiata unei femei, cu numele Minocha Velcova urechile, două femei anume Ana Bogosca şi Manda Velchovsca ara fi fosta rănite şi că o femeiă Manda Ilicea ar fi fosta spânzurată de piciâre de una arbore şi că ar fi lăsat’o mai multa timpa astfeia spânzurată spre a află dela ea care sunta Bulgarii cei mai bogaţi; că au jăfuita tota de prin case, şi că în Ziua următ6re aceiaşi tâlhari au călcata sătulă Papradişta şi au omerîta pe femeia lui Jordana De-lov, pe alte două persâne anume George Popotaxa şi Maria Delova le-au rănită, 38 de case le-au jefuita şi au luata mai multe vite. T6te acestea aserţiuni suntă cu totuia ineesacte, să nu Zică cu totuia false. Următârea este starea lucrului după cum au spus’o Bulgarii singuri. Muc-tarii seu juZii (primarii) satelora pomenite s’au dusa la Chioprili în 29 Septemvre şi au spusa înaintea autorităţii, că în nâptea de 27 Septemvre mai multa de o sută de tâlhari, cari vorbeau bulgăresce şi arnăuţesce, le-au încunjurata satuia, că au jăfuita 6 case, au arsa 6 şo-puri, au rănita doi bărbaţi şi trei femei, au omorî ta o persdnă, au luata 16 vite şi au furata câteva mobile. Să presupunema, că aceşti primari n’au esagerata nimica, ceea ce nu e de creZută, deârece ţăranii din tâte locurile şi mai cu sâmă Bulgarii totdâuna sunta aplicaţi a esagerâ crimele său faptele rele, de care au suferita câteva, dar şi aşa se vede, că este o mare diferinţă între cifrele oficiâse ale primarilora şi între ale d-lui Laveleye; ela se basâză pe o petiţiune, care n’a esistata niciodată şi vorbesce de 7 răniţi, de o femeiă omorîtă, de o femeiă chinuită, de 109 case jefuite în satele Oricha şi Papradişta. D. Laveleye schimosesce cu totuia întâmplarea din Negilovo, când vorbesce de atrocităţi, care niciodată nu s’au întâmplata în acesta sata. Este adevărata, că în luna lui Iulie s’au aflata trei cadavre pe muntele Cerincopagila, dar afară de aceea, că acestea trei cadavre (trei putinarl) n’aveau nici o urmă de mutila-ţiune, s’a întâmplata omoruia respectiva cu multa mai înainte de întâmplările din Oricha şi Papradişta. Fie cum va fi, toţi aceea, câţi au luata parte la acestea atrocităţi regret abile suni ti în mânile autorităţilora afară de unuia numai, în trâcăfă fie Zisă, că cei mai mulţi din ei şi-au perduifi viaţa în luptă cu forţa publică. Tâte celelalte replicaţiuni ale d-Iui Laveleye încă nu suntă fundate. Este uşorfi de înţelesfi, că încă odată s’a făcuta abusfi de buna lui credinţă. Autorii ăţţle din Chioprili îndată ce au căpătata cunoscinţă despre cele ce s’au întâmplata, au trimesfi la faţa locului infanteriă şi cava-leriă şi se puseră cu districtele vecine în înţelegere, ca să facă asemenea. Graţiă acestora disposiţiuni grabnice, se putură prinde toţi culpabilii, afară de unulă, care mereu se urmăresce. Pentru ca frica poporaţiunilora să se râsipâscă, s’au lăsata în sate despărţăminte de trupe şi locuitorii îndată se apucară de lucrula câmpului. Numai câteva familii şi’au părăsita caminula spre a se duce într’alta loca, dar numai cu scopula, de a înscenâ o demonstraţiune panslavistică, dar nu spre a scăpă de una periculă, care nu esistă. Domnuia Laveleye vorbesce de acte de răsbunare, care le-ar fi făcuta tâlharii, despre slăbiciunea guvernului de a le sugrumă, despre tendinţa secretă a Musulmanilorfi de a nimici pe Bulgari. Când să încumetă Bulgarii ca să se plângă sunt măcelăriţi, Zice ela. Tâte acestea aserţiuni sunta false. Ele n’au alta
scopa decâta, de a face servicii Panslavismului. De altmintrelea tâte comunele creştine din Macedonia au protestată prin adrese la puterile europene în contra agita-ţiunilorâ panslaviste, care au aruncata acestea urîte în-criminaţiunî în lume, pe care le respinge mintea cea să-nătâsă.«
Da pare, că acesta raporta l’a dictata una şovi-nista unguresca, aşa de minunata semănă limbagiuia Va-liului din Salonica cu cela ce-ia portă şoviniştii noştri, că ei încă nu văda altceva în actele Românilora decâta daco-românisma.
-----o------
SOIRILE ţ)ILEI.
Din Cernăuţi ni se trimite una afişa, din care vedenia că societatea »Armonia« din Cernăuţi a repre-sentatO cu coneursulă binevoitora ală d-şărei A. Bâr-sescu Sâmbătă în 9 Febr. piesele: »După teatru* de F, V. Stefanelli şi ,Nino* de P. A. CerchezQ. firă erl Duminecă, comedia »Fanny« de Ascanio şi opereta »Nunta ţărănâscă» de V, Alexandri, musică de T. cav. de FiondorO. — Ni se .spune, că printr’o admirabilă coincidenţă diletanţii noştri braşoveni se prepară tocmai pentru piesele »După teatru« şi ,Nino.c Le do-rima succesula, pe care de bună sâmă l’au avuta diletanţii din Cernăuţi.
—0—
In Zi^le acestea ministru-preşedinte Tisza a primita o deputaţiune a statului catolica ardelâna, care r6gă pe consiliulă de miniştri să-i redea statului catolică dreptulă — ce i s’a luată — de a’şi esercita influinţa sa asupra esameneloră de maturitate. Ministru-preşedinte a asigurată că, deşi consiliulă de miniştri nu formâză ună foră de apelaţiune în contra disposiţiuniloră singuratici-loră miniştri, cererea — din causa importanţii obiectului şi a însemnătăţii corporaţiunii — pretinde în totă casulă o seriosă precumpănire. Guvernulă ’şî va da ho-rărîrea sa strictă în sensulă legii esistente.
—0—
La propunerea exarchului, camera bulgară a vo-tală suma de 200,000 fr. pentru serbarea milenarului apostoliloră Cirilă şi Metodiu. Serbarea se va face în modă străluciiă în Sofia, unde voră asista, mai multe delegaţiunl panslaviste din ţările vecine.
—0—
ţfiarulă «Bund» din Berna a cerută într’unulă din articulele sale is gon irea tuturoră anarchiştiloră din Elveţia. Pentru aceea a primită o scrisâre ame-uinţătâre, care în acea Zi a fostă dată la poştă în Chaux-de-Fonds. In fruntea epistolei erau bine desemnate 2 pumnale, apoi următârea ameninţare: »Si vous tenez â vos presses, mânagez vos expressions.* (Dacă ţineţi la pressa vâstră, atunci cumpălaţi-vă în espresiunile vâstre.) Scrisdrea dimpreună cu articolulă din Zi&rufo *Bund« au fostă predate poliţiei.
—0—
O foiă din Lyon anunţă, că înainte cu câteva Zile s’a comisă în Cannes ună atentată în contra prinţulu de Wales. N’a reuşită însă.
—o—
Crisa ministerială dureză încă în Athena. Delyan-
FOILETONU.
Românii pe timpulu emigraţi unei pop6reloru.
Vorbire ţinută de A. Bârseantt într’una din întrunirile literare ale damelord române dîn Braşovti.
(Urmare şi fine.)
Din şesurile asiatice de lângă munţii Urali năvă-lescă pe la a. 375 d. Cr. în Rusia de astăZî şi de aici mai departe spre apusă Hunii, ună poporă îngroZitoră de rassă mongolică. Pe unde ajungă cetele călăreţe ale acestui nâmă sălbatică, nu mai rămână decâtă cadavre, nu mai rămâne decâtă cenuşe şi ruine. Erau grozavi la vedere, după cum ne istorisescă scriitorii de pe timpulă acela, aceşti tigri cu figură de omă, cari chinuiră la o sută de ani Europa aprâpe întrâgă. Faţa loră era diformă, îmbrăcămintea loră consta din pei de animale, nutrimântulă loră de căpeteniă era carnea crudă, meseria loră era prădarea şi omorulă. In luptă se aruncau scoţândă răcnete înfiorătâre, âră mila le era ceva necunoscută. Bărbaţii erau vecinică călări pe caii loră iuţi ca argintulă viu, âră femeile şi copii îi întovărăşiau în căruţele ce venâu mai la urmă.
fîtă poporală ce se îndrepta acum spre ţinuturile din partea de miaZă-nâpte a Dunării, âtă lăcustele, care veniau să cutropâscă totă ceea-ce mai remăsese în urma nâvălirei Goţiloră.
Hunii nu veneau numai singuri, ci împreună cu ei se puseră în mişcare şi seminţiile, care se afiau în calea loră. Trebue să ne închipuimd lucrulă acesta în tocmai en o lavină, care cu câtă se mişcă mai multă, cu atâtă
se face mai mare şi devine din ce în ce mai periculâsă.
Goţii de vestă, care erau mat aprope de Români şi pote în âre-care parte şi împreună cu Românii, vă-Zândă pericolulă ameninţătoră, să râgă de împăratulă bizantină Valenţe să-i lase a trece pe ţărmurulă dreptă ală Dunărei, promiţândă, că în tâtă bună vremea voră fi gata a-i da mână de ajutoră, şi acum potopulă din răsărită năvăleşce cu putere peste Dacia lui Traiană, întocmai cum năvăleşce apa unui rîu, când isbutesce a rupe sta vilele ce-i stau în cale.
Ce putâu face ore în acele îngroZitâre vremi sărmanii noştri strămoşi....? Să stea împotriva potopului, ce era gata a’i înghiţi, era cu neputinţă. Nu le mai rămânea altă mijlocă pentru a putâ trăi decâtă pribegia.
»In mijloculă viscolului ce făceai tu, patria mea...?* se întrâbă nemuritorulă autoră ală cântărei României. »Pământulă ce acoperea cenuşa strămoşiloră tăi era frământată cu lavă; vârtejulă furtunosă învăluia câmpia; talazurile acelui oceană de nâmurî, prăvălindu-se din tâte părţile lumei, spintecau cu durere câstele tale. Mumă fără copii, feciorii tăi rătăciţi în vijelia omenâscă pribe-giau în tâte părţile, ducândă cu dânşii numai limba şi dorulă său! Patria e celă mai dintâiu şi celă mai de apoi cuvântă ală omului; într’ânsa se cuprindă tâte bucuriile lui; simţirea ei să nasce deodată cu noi şi e nemărginită şi vecinică ca şi D-Zeu. Patria e aducerea aminte de Zilele copilăriei, coliba părintâscă cu copaciulă celă mare din pragulă uşei, desmierdările drăgăstâse ale maicii nâstre, loculă unde mai ântâiu am iubită şi amă fostă iubiţi, cânele care se juca cu noi, sunetulă clopotului dela biserica satului, ce ne vestea Zilele frumâse de serbătâre, sbierătulă viteloră când se întorceau în mur-
gulQ sării dela păşune, fumulă vetrii ce ne-a încălzită în lâgănă, înălţându-se în aeră, barza de pe straşină, ce cată duiosă pe câmpiă şi aerulă care nicăirl nu e mai dulce!.... Şi sub cortulu pribegiei bătrânii Ziceau copii-loră: Colo în vale, departe, prea departe, unde sârele se vede aşa de frumosă, unde câmpiile sunt smălţuite şi păraele răcorâse, unde cerulă e dulce, junincele albe şi pă-mântulă roditoră...., copii, acolo e ţâra!.. . Şi la aceste cuvinte voinicii prindâu armele, pruncii tresărâu în lâ-găne, femeile cântau patria depărtată şi durerea pribegiei, cei slabi se îmbărbătau.*
Munţii erau în aceste timpuri de urgiă loculă de scăpare ală Româniloră: pe înaltele piscuri ale Carpa-ţiloră şi prin codrii din jurulă loră se refugiau ei cu ce aveau mai scumpă înaintea valuriloră cutropitâre ale bar-bariloră. Din causa acâsta p6te, Românulă se simte pănă în Ziua acâsta aşa de tare atrasă de farmecile codrului, îlă venerâză aşa de multă, şi nu uită a’şi împodobi cântecile sale cu inevitabila »Frunză verde.»
Se înţelege însă, că sub asemenea împrejurări viaţa poporului nostru se mărginea numai la trebuinţele de tâte Zilele, era numai ună traiu de aZi pe mâne şi orice înaintare, orice progresă în cultură, ba chiar şi păstrarea stărei de mai ’nainte era ceva cu totului Iotă imposibilă.
Dară să ne întârcemă la povestirea nâstră.
Puterea Huniloră suferi o lovitură destulă de simţită în lupta de pe şesurile catalaunice (451) din Franţa de astăZî şi nu multă după aceea, murindă Atila, săl-baticulă conducătoră ală acestui poporă, ea începu a scădâ cu repeziciune, pănă când în fine Hunii fură parte alungaţi, parte supuşi şi absorbiţi de alte popâre.
Nr. 33.
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
nis va mai conferi odată cu regele. S’a făcută o demon-traţiune în on6rea lui Delyannis, care a ţinută o vorbire cătră poporă. Formarea noului ministeră e împreunată cu mari greutăţi.
------o-------
Uneltiri de maghiarisare în Braşovii.
Braşov a, 23 Faură.
E>I Duminecă s’a ţinută în sala hotelului Nr. 1 adunarea Unguriloră din Braşovă în scopă de a se pune şi ei în înţelegere cu cei din Cluşiu, cari au luată iniţiativa înfiinţării unei societăţi de maghiarisare, poreclită de »cultură maghiara* în Ardelă. , Mulţi* Unguri s’adunaseră, câtă p'aci să trtică peste 120. Celă dintâiu care a luată cuvântulă a fostă Dr. Weisslgnacz, «maghiară ntioşă,* şi vorbi despre înfiinţarea societăţii de «cultură maghiară* din Cluşiu; apoi propuse alegerea funcţiona-riloră şi au fostă scoşi la ivtilă: H a r m a t h Lajos preşedinte, Gollner Karol şi Dr. Kapdebo Ferencz secretari, amândoi totă «ntioşi maghiari.*
Preşedintele, luândfi cuvântulă, accentuâ că scopulă adunărei este de a se uni cu scopulă Cluşieniloră, ca astfelă să lucreze împreună pentru înaintarea «culturei maghiare*; cuvântarea şi-o încheiâ printr’ună amestecă încurcată de frase, din care reiese, că trebue să ne ma-ghiariseze.
Vorbi apoi Dr. Kapdebo Ferencz totă numai despre «OlahI*, aminţindă că chiar în Ardâlă — mărgăritarulă cortinei ţăriloră Sf. Ştefană — unde naţionalităţile pre-valâză înaintea Maghiariloră, este de lipsă înfiinţarea unei societăţi de «cultură,* şi arată că Maghiarii, acolo unde suntă amestecaţi cu «Olahii* şi cu Saşii, nu sciu mai de locă scrie şi ceti, aşa dară elementulă maghiară e în scădere. Vorbitorulă propune înfiinţarea unei societăţi de bancă, dela care cei lipsiţi să se ptită împrumută şi se nu caijă în mânile cămâtariloră. «Să nisuimă, accentuâ elă, ca să nu rămânemă de ruşine cu serbarea de 1000 de ani a Ungariei.*
Intre alţii Verzar se adresâză cătră preşedintele ca să’ntrebe adunarea, că se învoiesce cu scopulă societăţii din Cluşiu şi consimte să se trimătă delegaţi? Adunarea răspunde cu da.
Vorbi apoi Mor Gyula, acentuândă mai cu deosebire că nu e mulţămită cu numele dată societăţii din Cluşiu: «Reuniunea de cultură maghiară*, ZicGndă că nu_ mele e echivocă şi că Românii şi Saşii şi-lfi potă esplicâ că este pentru maghiarisarea loră. Cu alte cuvinte, vorbitorulă propune să i-se ia reuniunei pălăria cu pene şi pintenii, şi să i-se pună în capă bonetă şi’u picitire căl-ţunî, ca să n’o cuntiscemă în marele bală mascată de maghiarisare.
Delegaţi se alegă Pap Ferencz, Weiss Ignacz şi Godri Jânos, cari să mărgă la adunarea din Cluşiu ce se va ţină la 15 Marţiu pentru constituirea reuniunei de maghiarisare.
După ce mai vorbiră şi alţii, preşedintele încheiâ desbaterile şi disolvâ maaaarea adunare mulţămindă ce-loră ce au participată la ea. Astfelă s’a terminată comedia.	X.
DIVERSE.
0 societate de binefacere. — Citimă următorele în «Curierulă Balasană*: «In Iaşi societatea francmasoniloră întreţine în fie-care ărnă cu cheltuela sa ună asilă filantropică pentru nenorociţii din oraşă şi cari suntă ftirte mulţi, în care muncitorulti lipsită de locuinţă, în timpulă nopţiloră rigurtise ale ernei, găsesce ună ciaiu, ună sfertă de pâne şi ună pată pentru a dormi pănă a doua Zi, când pitică la muncă prin oraşă. Mai înainte aceşti nenorociţi erau nevoiţi să dtirmă prin feredee în ume^elă şi prin camera unde se tace aburi, astfelă că eşindă di-mintiţa din actistă umeZelă directă în geră, nefiindă bine îmbrăcaţi, îi apucau jănghiuri diferite, catare etc. Spitalele se umpleau şi de multe ori chiar muriau pacienţii. Am visitată în perstină acelă asilă într’una din seri, şi am văzută vr’o 60 de nenorociţi culcaţi fiecare în patulă loră după ce-şl luase ceaiulă şi pânea, supraveghiaţî de ună intendentă şi doui servitori; camerile erau bine încălzite, nelăsândă nimică de dorită, atâtă în privinţa curăţienei câtă şi a desinfecţiunei. Acestă asilă înfiinţată din anulă trecută, când nu număra de câtă 30 de paturi, s’a mai mărita anulă acesta încă cu 30, şi spe-rămă că în fiecare ană actistă nobilă societate va aduce nouă îmbunătăţiri asilului, pentru a uşurâ suferinţele celoră în miserie. Dară nu numai acestă asilă, câte văduve şi infortunaţî n’au primită şi nu primescă încă aju-torurl mutuale din partea acestei societăţi? Nu putemă de câtă să lăudămă asemenea fapte meritorii ale francmasoniloră. Este de observată că în anulă trecută era numai o singură odaiă disponibilă pentru nefericiţii lipsiţi de asilă. In anulă acesta societatea dispune de trei odăi. Ontire dar acestei societăţi, care convingându-se de suferinţele multoră nenorociţi, a sciută să înfiinţeze ună stabilimentă, în care şi celă mai săracă ptite să-şi procure o linişte fisică, ce-i este absolută necesară pentru munca de a doua Beţivii nu suntă primiţi şi taxa pentru a putti petrece în linisce în acestă stabilimentă nu este mai mare decâtă de 10 bani pe ntipte, cu care sumă oricine, fără escepţiune de religiune, se ptite bucură de o cameră încălzită, de ună ceaiu şi o bucată
de pâne, care i-se oferă la intrarea sa.*
* *
*
Mobilarea palatului regală. — Citimă în «le Temps:* Arta industrială franceză a reportată de cu-rândă o victoriă ce nu să ptite trece sub tăcere, cu atâtă mai multă cu câtă acestă evenimentă artistică este ună însemnată omagiu, adresată bunului gustă şi geniului franceză. Cetitorii n’au uitată studiele ce s’au publicată asupra crisei industriale. Neîncetată s’a repetată că de câte orî industrialii francezi şi voră da silinţa necesară voră fi fără rivali în lume. Faptulă despre care vorbimă acum este o nouă probă. Intr’unâ concursă internaţională de curândă instituită la Bucurescî şi avândă pentru obiectă importanta comandă a mobilierului palatului regală din Bucureşti, o casă cu desăvârşire parisiană, casa Krieger, a obţinută preferenţa dintre număroşii concurenţi francezi şi străini, mulţămită valorei artistice a comisionului bunulă gustă, ingeniositatea rasei franceze numără o victoriă mai multă.| Amă visitată, în marele stabilimentă din foburgulă Samt-Antonie, bucata cea mai interesantă din acestă mobiliară, anume sala tronului. Nimică
mai iscusită şi mai grandiosă decâtă acestă mobiliară splendidă, care oferă în ttite amănuntimele sale extrema delicateţă a celui mai pură stilă bizantină. Tronulă, în lemnă aurită şi ală cărui frontonă este ună capo-d’operă de sculptură, este îmbrăcata cu catifea de mătase brodată de cultire auriă deschisă. Tapiseriele, de catifea purpuriă, suntă artistică aşeZate; printre vărgăturele de aură, nişte cortine de pasemanteriă aurii deschise, cu iscusinţă aşeZate, facă celă mai graţiosă efectă. Aceste tapiţerii suntă ele insuşî ţinute de nisce lănci, şi în mij-loculă acestui ansamblu de ună gustă decorativă perfectă, slabe rase lumintise, cari scapă din petrile preţitise, încrustate în diferitele scaune şi în tronulă regală, sfârşescă prin a încântă şi a orbi privirea. Este sigură că totă Parisulă va voi să vaZă actistă originală şi interesantă exposiţiă, care este vizitată de o mulţime de leme strălucită. In curândă aceste minuni a artei decorative voră plecâ cu destinaţiă pentru Bucurescî. Dar toţi acei, cari le voră fi admirată voră simţi, afară de plăcerea cau-sată totă d’auna prin aspectulă lucruriloră frumose, ună legitimă sentimentă de mândriă, în presenţa acestei manifestări a superiontăţei geniului francesă; iar casa Krieger ptite cu dreptă cuvântă raclamo cea mai bună parte în actistă splendidă răsplată a industriei naţionale, care dovedesce, că ori ce s’ar Zice, Franţa n’a lăsată a se clătina în mânile sale sceptrulă bunului gustă şi a in-geniosităţei decorative.
* *
*
0 arestare sensaţională. — «Beri. Tgbl.« primesce din Roma cu data 9 Februariu n. următtirea scire: «fiarele italiane anunţă, că ttite autorităţile poliţienesc! ale Italiei au primită fotografiile a doi indiviZb spre a stabili identitatea loră, şi anume dintr’ună motivă ftirte ciudată. In Susa s’au arestată adecă doi bărbaţi, unulă în etate de 24 ani, ală doilea în etate de 40 de ani, fundă că ei pretindtiu că nu-şl cunosctt adevăratulă loră nume şi că nici nu au ună nume. Din contră ei istoriseseă că amendoi suntă fii ai răposatului papă Piu IX. ascunşi într’ună oraşă mare — ei credă că în Madrid — şi crescuţi într’o [odaiă unde erau visitaţî de ună preotfi, pe care ei îlă numiau tată. Mai multă nu s’a putută afla din gura celoră doi timenî. Se presupune că suntă doi mişei de frunte.
* *
*
Cei mai originali pantaloni din lume. — La espo-siţiunea din New-Orleans se potă vedti pantalonii negrului de 83 de ani Edla White din Feliciana vestică, La. Pantalonii au peste 200 de cârpeli şi petece, cusute pe rândă după cum cerea slăbiciunea materiei originale, din care n’a mai rămasă decâtă o singură bucăţică de lVa policari în lăţime şi 1 policară în lungime. White asigură, că pantalonii i-a îmbrăcată pentru ântâia dată acum suntă 43 de ani şi de atunci i-a purtată în fiecare Zi* Numărulă peteciloră ce s’au cusută, s’au purtată şi s’au înlocuită cu alte, să suiă la mii. Cu mare durere s’a despărţită White de acestă odoră ală său, după ce i s’a spusă că «promovtiză o întreprindere internaţională.*
îndreptare. In partea primă a foiletonului «Românii pe timpulă emigraţiunei pop6reloră« s’au strecurată următorele greşeli: Colâna 1, rânduit! 19, în locă de: număraţi, cetesce: nenumăraţi. Col6na 4, râudulă 21, în locă de: 340, cetesce: 240. Coldna 5, rendulă 14, în locă de: pâpă, cetesce: până. Colona 6, rândulă 3, cuvintele: după retragerea legiuniloră suntă de permutată în rendulă ală 4-lea după cuvintele: ce s’a întâmplată.....
Editoră: Iacobă Mareşiana.
Redactoră responsabilă: Dr. Aorelă Mureşiam
După căderea Huniloră ocupară pentru o bucată de vreme partea dintre Tisa şi Dunăre, care mai târZiu purtâ numele de Bănatulă temişană, GepiZii, tirăşl o se-minţiă germană.
O domniă cu multă mai îndelungată asupra Daciei traiane avură Avarii, o seminţiă asiatică ca şi Hunii, cu cari şi în privinţa obiceiuriloră sămânau ftirte multă. De pe la 555 d. Gr. se estinde domnia Avariloră asupra ţăriloră române pănă cătră anulă 800, când puterniculă înapărată ală Frânciloră Carolă celă Mare isbutesce a-i învinge şi a’i risipi în ttite părţile. Aici trebue să obser-vămă, că puterea acestui poporă nu era concentrată în Dacia, ci în Panonia, adecă Ungaria de astăZb unde Avarii îşi aveu taberile loră în formă de inele.
Totă pe timpulă, în care Avarii ’şî estindă iflu-inţa loră asupra Daciei traiane, se mai întâmplă o in-vasiune, ce e dreptă mai puţină violentă decâtă cele de pănă acum, dar totuşi ftirte însemnată în ceea-ce privesce urmările ei. Acesta este invasiunea unei părţi însemnate din Slavii dela nordă, cari puşi şi ei în mişcare, suntă siliţi a’şi căuta locuri de locuinţă în părţile mai sudice ale Europei. Cete numertise din Slavii aceştia întră in regiunile locuite astăZI de Români şi găsindă o mulţime de ţinuturi lipsite de locuitori, ştiu de totă puţină împo-porate, hotărescă să se aşeze aici şi sti înctipă a cultiva din nou câmpiile din jurulă şi din mijloculă Carpaţiloră sudă-osticl, care remăseseră de atâta vreme părăginite.
Slavii, despre care e vorba, se amalgamtiză mai târZiu cu poporulă română, şi aşa numai ne putemă es-plica, cum o mulţime de cuvinte ca d. e. bradă, gardă, grapă, glodă, o mulţime de numiri ca d. e. Dâmboviţa, Ialomiţa, Moldova, Prahova, Bistriţa ş. a., ttite de origine
slavică s’au putută încetăţeni în limba pe care o vorbimă. Prin urmare, începândă de pe la jumătatea veacului ală 6-lea se mai adaugă pe lângă elementele cele vechi, din care se alcătuesce poporulă nostru românescă, încă ună factoră destulă de însemnată, elementulă slavică. Cu ttite acestea însă poporulă nostru totă poporă de viţă latină rămâne, detirece elementulă precumpănitoă este celă română, după cum uşoră se ptite dovedi din graiulă nostru.
După nimicirea imperiului Avariloră ceriulă se mai limpcZesce, invasiunile începă a mai înceta, pericolele se mai împuţintiză şi în chipulă acesta cetele de Români refugiate în creerii Carpaţiloră începă a resufla mai li beră, începă a mai eşl la ivtilă, începă a ocupa din nou unele din ţinuturile părăsite de atâta vreme. Este probabilă că de pe la anulă 800 înctice, Românii se con-stituescă în mici stătuleţe şi începă a duce o viaţă mai regulată decâtă cea de până acum. Celă puţină la sfâr-şitulă vâcului ală nouălea, când ocupară Ungurii locurile în care se află ei până în Z‘ua de astăZI esistau în partea de susă a Daciei, după cum mărturisesce chiar unulă dintre vechii loră cronicari, următorele 3 state românesc!: statulă lui Mariotă în ţinutnlă Crişului, statulă lui Gladă ştiu Claudiu în ţinutulă Timişului şi statulă ştiu ducatulă lui Geliu în partea nord-vestică a Ardtilului.
Amă pomenita despre Unguri. Se vedemă însă de unde vine poporulă acesta şi cum ajunge elă tocmai prin regiunile locuite de Români?
Şi Ungurii suntă ună poporă asiatică, înrudită cu Hunii, Avarii şi Bulgarii, despre cari din urmă n’amă avută ocasiune a face amintire până acum, dară despre cari ne putemă însemna, că pe la venirea Unguriloră
în ţinuturile din apropierea Carpaţiloră se aflau în peninsula balcanică şi formau împreună cu Românii din Dacia lui Aureliană ună regată puternică, care mai târZiu avea să se ridice la mare însemnătate.
Pe la anulă 830 părăsescă compatrioţii noştri de acum ţinuturile de lângă rîulă Volga, în care se aflau în timpulă din urmă şi ocupă loculă dintre rîurile Bugă şi Şiretă, de unde începă a face invasîunî de prădare în ţările de prin împrejurime. VăZendă însă, că aicea nu suntă siguri, de tire-ce erau necontenită atacaţi de Bulgari şi de Peceneghî, se ridică cu toţii şi o iau pe lângă CarpaţI în susă până ajungă la isvorde rîului Tisa, pe unde întrară sub conducerea comandantului loră Ar-padă în ţtira numită pe timpulă Romaniloră Panonia, pe care o ocupă definitivă.
Din Panonia îşi îndrtiptă apoi Ungurii privirile spre răsărită, unde se aflau micele principate române. Gladă şi Mariotă, cărora le era peste putinţă să se împotrivtiscă numertiseloră cete conduse de Arpadă, trebue să recu-ntiscă supremaţia maghiară. Geliu, ducele părţii de miaZă-ntipte a Ardtilului, caută a resista Maghiariloră conduşi de Tuhutum, cari voiescă să cuprindă şi partea actisla a pământului românescă, dar înzadară. Elă e învinsă şi ucisă, eră locurile stăpânite de elă suntă cuprinse de noii veniţi. Dominaţiunea maghiară se înlinde din Zi iQ Zi totă mai multă, până când în fine întrega Daciă su-peritiră cade în mânile loră. Numai Românii din Ţâra Oltului şi cei din Maramurăşă îşî păstrtiză c-âiă-va vreme tire-care independenţă şi de aici avea să se dea impulsă mai târZiu la înfiinţarea princ-ipateloră Muntenia şi Moldova, care astăZI tormtiză împreună regatulă României, Cu actista istoria Româniloră păşesce într’o nouă faşă.
Tipografia AUEXI, Braşovtt,
53
o
P
O
xs
CC
&>
6'
<JQ
>1
O.
H
a
. p.
<< p»
5- J.
B W M O
GC
[S •
§* tr«
ga.
ea
Vţ
O
►s
p
g-
SB*
B
p
►i
<3gm«d30tiîm>
P' P n, o, -a e s- c S" era
g,?’ 2îl-⧠f
3'
£?	05
p, "• i
J-i -=J H
y 2-
►P UJ o S-
B —• p< P «■ HS
cr ■w ţ? fie s
S' cc ? ti ş S1 S' ţ' ® r S 9
ts- g* -S ~ 3 g‘
Px
c
X5 P*
£5:
2 w®asps>>3i
m	(1 O K ®
' <S"S3, 3 e
oi	Sc'S &	p (5"8S.	3	S
«“gc	£' H	« * p	&-S- SL	o	s
o	S gH	» g>®	g	§
<x>
CC
*<f
o
îs
o
P. 5, » EL *1 p
w
«■a
p
o
-«1
p<
h »d
g 5
4i Pi
P O
P
W i-S
ti 05
pt 07
to,
8:
Oi 05 J-k U- î-k bi ^ O ^ ^ CD
l r?i	I-* K-^ 1 1 1	!-*■ 1-^ 1 1 PP 1	CC CC |	1 1	
1 !“*> CO 1	1 © 03 1 1	1 1 H-© 1	k» io 1	1 O* 03 1	©
l-** ©	© 03	CC CC	cc ^	oi cc	CO
02 <35
CO Q
eo O
wî-^bib'^o^^obao"^
CCl-^HepQD0i<(N05 02 03 © O1
P P P î® ® ,® * ?° S ^ ^ ?2 ^^U-©bi^cobicoî--ibii-*.i!e>.co^bi.w
O <1 ifr» 02 © »J CO CD^tOh-kCOOcO^*®
Cn^^WWWţN3ţN3iK-kj-^tN3C0ts5i-J-pOp0p0<I<l0}
C^wf-k05h-l'i-*-t»t0Ît<»N)b^wf-*‘Wb^î-kbiO^Oci:
C0CDO02C0b0C0020eCD^xQiH'020i ODWCO^COO
-60*
St
p® r <i 03 © i» slOiO
j^WWWMh*MMţ-pfO<»OOc
bbbsbbto^KOHwbiwc
©Oi©OOOii-i<l'^]i£'©Oi©^
© 00 ^ •	■ Oî
H- Oi-w QOJ—J5c
OiC*p*^^WW60K>M.60M.pao^<I <1 © © >£» Qi CO ©<I<I03 03©COi-iCO<lao
pp«
© i-*- cj,
o oi C
Q>W®OCdt33?d
^ <îl sr e s- e “
I I
CO 00 00 <1 os CO îţs. O 00 #" o !-*■ CO 02 <1
sp®
wcno
Ms]w
© CO 00 00 ^ K* M I^x K O CnOOO'J
©^^03COCOCOj~k;--iCOCOCOCOj--i©©OOpOOOpO<l<|©©05
©bi©cobib3©Î£>*î-‘-ît».îx-iîx-i©î--ibicobib3coi--ibib3bico©
C0©>-i<IC0>fr»Oi-E>x0iOi©C0ţfrxOiO03<IC0>E’xC0l-iC0C000CC
PTPTt^'t^'t^'t^'îS5r*OC îf* © îf»« co co !-»■ © "co o
© CO © © l-eKH|^C
l-l l-x* I-»' l-l l-l l-l
ţO CO CO j-i © © © ©	00 ©	©	O* Oi if** j£i 03 03 h* CO CO	i—i	© ©	© ţo
Oi h-*•	© CO CO i£» CO © 03 i£« © Oi iţ* CO	c“5 l_l hu <*i*i î*ti îv»x js- js. !_l	V	Iv«\ 2n '-..
jfc* 03 CO
^ O CO lw <t" w w rr-" v w' pr-'x r— lv <1©^nCOO3^.Q3COCO<100©^.©
^.(-LOioso^cohex^i-^’^cobi^cc
OKCOijix >£* KQOOOQI *-*> CC © © ^2
cn JSO © o: I—*• © O* Cje © ^ CjiCJ*
J^« J^« 03 03 CO IO CO CO CO J-*	©
CO©^^^tO©b3 03f-LCO©it' 00030»0c^*x(t><c000>©<10c
P	© © 1	I CC CC	<«S 1 1	1 1 s35	Ol I	I ^ 03 I	h-A I W WH-bOţo	03
H*	fes	' bi io	1-^ © 1 '	I 1 o	io '	' 00 c* *	• io io bi U- ic-	03
CO		03 ©	CC CC	H*	CC	1—k ©	Ol 02 CO © CJ1	©
O 02 CO 00
© 03	©
© © ©
S H 2 o. 2
O-CO 2
B H3 S 2
1 $ Sx&S
B t?
0 CD
SO
B H
®
&
®
=
&
p
«
as
e*
P
s
si
S9
«
as
9
I
h)
3
&
®
Timiş6ra Merczifalva Orczifalva Vinga N6meth-Sâgh Aradultt nou AradA			N* 5 N< '•QB Oi SB ■ ► a 6	AradA Araduld nou N6meth-Sâgh Vinga Orczifalva Merczifalva Timiş6ra			► a & a Nd m* B i*9B ©i a
i-k 03 ţO CO CO J-*- j-k CO —■ bi to © os Î-* io © £h o^ ^ ^ © Oi		Trenă de persdne		00 CO <1 <1 © © © bi © ^ co cn io © CC © © CC l-*- © ©		O it? s-8 g»	
00 <1 <1 © oj © If» U- © J-x © (-*■ © 02	5.00 5.56	Trenă omnibus		l-k l—l 03 ţO IO H-i ţO CO î-*> 03 U- bi U- bi ba © © co © © ^ ©		Trenă de persdne	
							
Petroşenl Baniţa Crivadia Pui HaţegCi Streiu Slmert»			Petroşeni—Simeria (Piski)	Simeria Streiu HaţegA Pui Crivadia Baniţa P etroşenl			Simeria (Piski) Petroşenl
H* l—k I—^ H* CO ţO © © © CC 03 © CO © 03 bl •■J © © 00 © <1 ©		l Trenă omnibus		6.05 6.43 7.00	Oi 03 03 i-k 03 i$» © © 03 © CC	O gt? Is g01	
							

5	©
6	3
SB °
®
ac
<^x
SB
f»r
► _
g ci
& p
O
2 ST. pc
QQIStOntOCCNOStOoQp c><n
°OCo,S3©C^p5g™Bp<^ -(5|-»KDoSonP E393©-aj2. ~	O jj7	ic Ti	9	1	cn	tr-
<	»r o	? ^c	^	-ss.	g	gc
c	13	g*	p
© o < p
i&I
n3
E‘
P?
CU ^3 CD ^
zr.»
(fi
&
05 ho O	■vj fc	^MMpppp®JOţ»sls]v]p2® ©Q03H-fcit>'b3î-ihf!*U.b3t*U'©b3b 0©CO<I©CO©©©CO©01I--1-^'W			Ol Ol ^ 03 to î^» © 03 © rf* W ^ CO Ol © 50			Trenă de Trenă persdne omnibus
Ig		CO 00 00 <1 <1 02 BJ U> IţiN O ifc* î-k bl W © © 0« CC © © 0°		h-*' 1—k 1—1 i—*■ piUi^p3p3CO>COH*J-*-ţOh-.i^©© bib303ÎtN©bicoî^coî-*î^©^bi CC © l—i 00 CO 03 03 © CO ©				
6.10 7.27			© © © 00 oo 03 © ît^ (N3 Ol © h-1 ^			© 00 i-i ho © O		Trenă omnibus

-as
&
I
►
SB
a.
ss<
I
tt
&
&
a
•o
®
as
►
SB
&
I-*. i—i i—i i-i i—i i—i COCOj-xiJ-ippcOCOOOpO^lixxlgj, bi co i-i U. 03 © co ’^x U- 031—i©t^x**JCOCOCO©CO©i—ioc		oi p oi ifi iţi ao ^ g; biio©^U-©03U-c <IOiCO<I©©Oi*x©		8.25	Trenă de persone
05	OiţfîxWCfii-iMCfiKKOCaiQCixxisI©»,		pl COo,	CC	O B H
p^-	©CO^bi^bits0biU-CoUi^>.H-iO3'H-.b3ho		03 CO b O cc O'	03	o* a
O Cje	©©©©©<l<l-xj©<l©©l-l©©©©			Oi	
»
s
&
SS
*c
se
»
■
►
a
su
&
■
H
®
Ni»
s
«8B
&
alil
XKEersnlu trennrilorâ
pe linia I*rc«lealil-Bu«lapesta şi pe linia Teiaşii-Aradtt-Biidapesta a c&lei ferate orientale de stata reg. nng^
Subsemnatul ă am on6re a aduce la cunoscinţa m. o. publică, ca am înfiinţata în piaţa de aici:
tergulii pomeloril Nr. 93 (casele Plecker de
Pleckersfeld)
Unu magazmu de lipscăniă,
lingeiiă, ţesături şi de mărunţişuri
şi recomandă depositulă meu bine asortată de mărfuri şi anume: tote felurile de haine moderne sadea de lână şi de lână cu bumbacă, caşimire negre şi colorate indigene si din străinătate, satină pentru plapome, per-calină cu ţipară, oxfortă, tote soiurile de mollins, şifdne şi pânză de perine, precum şi pentru mobile albă şi colorată, mare asortimentă în rufăriă de dame şi de cavaleri în t6te soiurile şi mărimile, şaluri de velură şi de harasu calmucă, pichetă, barchentă, watmoll, t6te soiurile de ciorapuri de lână şi de bumbacă, flanele de dame şi de cavaleri, batiste cele mai moderne de mătase, feţe de masă şi şervete, dantele (spi-ţuri), panglice, mătase grea şi atlasă în t6te colorile moderne, totă felulă de şinoră de tivită, regată de cavaleri, corsete, flori, plapome gata, bura-bacă pentru plapome, t6te felurile de aţă de ciorapi şi de crosată albă şi colorată, mare asortimentă în lână t6rsă pentru ciorapi în ori ce co-lore pentru lucrări de dame, totă asemenea ibrişină sadea şi colorată, dantele de Paris, bortele, mignandiese, 6r pentru croitoriă de dame şi de cavaleri totă felulă de obiecte necesare pentru căptuşită cu preţurile cele mai eftine.
Rufării pentru dame şi cavaleri se tacă şi la comandă cn preţu eftinu.
Recoraandândă magazinulă meu înfiinţată din nou atenţiuneij binevoităre a unui m. o. publică, îlă asigură de serviciulă celă mai promptă şi solidă, şi speră oă nimeni nu va părăsi nemulţămită localulă meu, chiar de n’ar face decâtă cea mai mică încercare.	Cu înaltă stimă
Toth Jozsef.
seeeeeesQăeseseeeeeeeeoeăeeee^
ww
o w
gg.
aa-g,
O O	O	O	O	O
CC CO	CO	CO	CO	00
'i	bi	co	bo
MtOCO o o o^.
BPBt»
C m C A
aa5p „ © 2 2 2 3
£2.® g
® • p
c ,®,
p
w® <8
C r/5 i-s
,„gu
'2 o T
*3-3
H, Cg P 2 8 © ■P 2 P
p CA j
p 2 ® •
g” Hi
Qj p ; © g*.
o 2. & .
5 ° ■
qq v.
>
5*3 c
2 o p Qc 3.0Q ** ET. P
H,» 2
© p © >1 >-l p ©
_ •
p.2. cc. o. • P_ C © p
2 § o 2 *
3.w ca 3..
2. S 2..
■O B B
2	S£pc
3	o. pu
<D
E. p'p
pe p> a
_ >-t <-i (i ? rt
o oc^o
2cr?°
£ © , EJ p<
co	co
M*	ţO
<1	CO
Cj*	o
sa r p sl g
p" <g 2.aq O-
© -CA.
P* vym
S'Jfg.* 1*8 3
P	O»
P j © o •n <. «2 p
&g &2 •*	o
*	i
_	P*
Cu <
•	«P:o
3 p ®
cr
0
P>
© •
00
03 O 00 00 e*
00	03 CO
l CO O OS QO	<1
I O'CTO'O	O
O
o
p
o
5S
O
sx
fT
& •
CO 00 >—*■
i-^O 00 00 C0«0 00
OOOO^OvJOS
a
03 OO CO 00 2
M I— J— •-» *0
S9
s
V P
a
S
s
s * £ A
as
<
- p(
©
cr
-s
C
P
I I I I I I I I I I II I I
< 00 2* oc
Stabilimentulfl de fortepianurl
ală lui
Juliu faschik
Braşovă, terguifl flosului (Flachszeile) Nr. 26 II. Et.
Depositulă celă mai bogată de pianurî şi pianinuri noue şi întrebuinţate din fabricele cele mai renumite. Pianuri vechi să ieau în schimbă. Se primescă şi plăţi în rate. Cu deosebire sunt a se recomanda.: pianuri noue dela c. r. fabricantă de pia-nuri Heitzmann în Yiena, lucrate în lemnă frumosă de nucă, fl. 500; pianuri Mignon, cu cdrdele încrucişate, în negru fl. 600. Pianuri de nucă s£u negre fl. 450. Afară de acesta este de vân4are ună piano întrebuinţată de Streicher cu fl. 230, ună piană bine cvnservată de Eisenhut, 7V2 octave şi cu placă de metală lată fl. 200.
2—10

fiStw
2^ S
©O g
r s. s. & !
» °	9
— Co l-f
od-3-o g- “
►3	®
a p3 gs gr c ®
îK
CD O
Ift «
>
o3
5’
p
S3 2.
R. j»
23 >
C’ p •-* » -a k.
r* ^ 3
C CD ^
^ 2 -O {3
O
3
p»
E3
CD
O
c
3
T3
CA
O
c
O ^ I—■
tso
no
9
O
o
O
pi ţfl o M {fl {fl
00 00 00
CD 00 <1 <1 o
03 O l-k
0	■ u» o
1	i an
00
00
Un
<5
9»
O
O.
l-* CO 00 00 ‘l 00 ^ 00 1 O un 00
09 a “*
• v
-os
£ Ş g &
ÎHÎ
r
03
03
g
►>
N
!S
CQ
HH
f
<î
►
3
oo
00
Un