BEDACŢIUKfiA ŞI A*DMINI8TRAţIlîiEA j BRAŞOVU, piaţa mare Nr. 22. ,GAZETA" IESE ÎN FIECARE DI. Pe unfi anfi 12 fior., pe ş£se luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România şi străinătate: Pe antl 36 fr., pe şâse luni 18 fr., pe trei luni 9 franci. ANULfJ XLVIII. S£ PRENUMERĂ: la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi AHUNCIUBILB: O seriă garmondfi 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare SorIsorI nefranoate nu se prlmesoă. — Manuscripte nu se retrămltS. NK 32. Duminecă 10 (22) Februariu 1885. Rgspunsti lui „Ellenzek.41 Braşovă, 9/21 Februariu 1885. pice „Ellenzăk,,, că celă ce a informată f6ia francesâ „Revue du monde latin “ despre Românii din Ardălu, a „minţită^. Totodată numita făiă provdcă pe „Gazetă41 şi pe redactorulă ei, să-i răspundă, dacă cele scrise de făia fran-cesă nu sunt „cea mai ordinară clevetire şi cea mai grosâ minciună41 şi dacă este demnu d’unft bărbatu de onăre a înregistrâ asemeni clevete şi minciuni şi a consâmţi la ele? „Ellenzăk41 declară mai departe, că se vede constrinsii a întrebuinţa espresiun! aşa de neparlamentare, (Jic^ndu, că „ţaţă cu asemeni născociri şi întortochiări de nimicii este cu neputinţă de a te folosi de limbagiulă fină obicinuită în societate bună.41 Prin acăsta făiă maghiară ne dă să cundscemti indirectă, că pretinde a face parte din societatea bună şi la sferşitulu articolului său, ce l’amu reprodusă în numărulu de eri, ne mai spune, că se numără în „categoria ămeniloru de trăbă şi de omeniă!11 Dacă este aşa său nu, ceremu la rândulu nostru ca „Ellenzăk11 să ne dovedăscă acăsta. Noi scimu că în societatea bună şi între ămenii de trăbă şi de omenia dacă să ivesce vr’o-dată casulă ca cineva să fie silită a întrebuinţa faţă c’unu colegă o espresiune neparlamentară şi |acă rădică în contra lui acusarea, că este ună clevetitorii şi ună mindnosă, trebue să aibă o causă de ajunsă pentru acăsta şi înainte de tăte este datoră sâmţului său propriu de onăre de a dovedi afirmarea lui. Unde amă ajunge cu cinstea şi omenia năs-tră în buna societate, dacă ar fi permisă ai (jice cuiva că este ună mincinoşii şi clevetitorii şi a cere apoi totă dela elă ca să aducă mărturii spre a documentă contrariulă? Păte că acum aşa cere bon-tonulu în Cluşiu în relaţiunile Unguriloră cu Românii ? Ce-i dreptă în filele aceste s’a şi pretinsă cu tătă seriositatea dela Românii din Cluşiu, că, după ce au fostă insultaţi, ei să se răge de iertare şi ei să întindă mai întâiu mâna de înfrăţire celoră ce i-au insultată. Să ne permită „Ellenzăk11 de a-lă face a-tentă, că în societatea de pe la noi nu domnesce ună asemenea bon-tonă. Până acum celă puţină amă fostă feriţi de elu şi credemă, că uneltirile cele mai năue ale unoră emisari din Cluşiu, cari voră să aducă la vân<}are şi aici mardalele de p’acolo, arangiândă I ţneetinguri de maghiarisare şi sumuţându mica societate maghiară braşovănă; credemă că uneltirile ridicule ale acestoră agitatori de profesiune nu ne voră sili să schimbămă bon-tonulă, ce esistă la noi. Căci a au<}f din gura unoră venetici, că noi Braşiovenii, cari muncimă în linişte şi plătimă până ne spetimă la dări statului, n’amă fi cetăţeni destulă de buni şi credincioşi şi că ar fi neapărată de lipsă ca se învă-ţâmă dela ei ordine şi omeniă; a autjî asemeni absurdităţi şi neghiobii nu păte decâtă să te facă s6 rî(Ji cu hohotă. C’ună cuvântă, bon-tonulă dela noi şi din tătă lumea cultă cere ca, dacă cineva afirmă despre altulă ună lucru prejudiţiosă onărei sale, să [ dovedăscă afirmarea lui. Nu pretindemă nici noi mai multă dela „Ellenzăk11, decâtă ceea ce se pretinde dela ori şi cine, care face parte din societatea bună şi cultă. ; Provocămă pe „Ellenzăk" şi pe redactorulă ei serbătoresee: să ne dovedăscă, că ceea ce a scrisă „Revue du monde latin11 şi amă reprodusă şi aprobată noi, este, cum susţine elă, „cea mai ordinară clevetire şi cea mai grosolană minciună." „Revue du monde latin41 a scrisă următă- rele : ,,....In fondă, ceea ce ceră locuitorii români ai Transilvaniei, cari formăză maioritatea în acăstă ţără, nu pare escesivă: ei ar voi o universitate română, libertatea de a-şi vorbi limba loră şi de a-şi profesa religiunea loră. Ei strigă nu în contra dominaţiunei casei habsburgice, ci în contra guvernului maghiară, care în dispreţulă justiţiei, ală libertăţii, ală bunului sâmţă şi în contra proprieloră sale interese a întreprinsă sarcina nerealisabilă de a maghiarisa cu forţa pe Români ....“ Să ne dovedăscă „Ellenzăk11, că Românii din Ardălă posedă o universitate românăscă, ori că ară fi mulţumiţi cu universitatea maghiară din Cluşiu, unde li se desfiinţâză reuniunile de lectură şi li se cassâză catedra de limba română. Să ne dovedăscă „Ellenzăk44, că legile şi ordonanţele ministeriale, despre cari ne vorbesce elă, garantăză pe deplină libertatea Românului de a-şî vorbi limba sa maternă. Să ne docu-j menteze mai departe, că aceste legi se esecută în adevără cu conscienţiositate din partea organe-loră guvernului. Să ne dovedăscă „Ellenzăk" că Românii se potă folosi a(Ji de limba loră neîmpedecaţi în viaţa publică şi privată, în oficiu, înaintea tribunaleloră şi a foruriloră administrative, şi în relaţiunile oficieloră bisericesci cu autorităţile publice. Să ne documenteze, că guvernulă să îngrijesce ca să înfiinţeze în ţinuturi române scăle de stată cu limba română şi, spre a garantă libertatea limbei năstre materne, se îngrijesce ca la tăte institutele neromâne din Ardălu să se înveţe perfectă şi în modă obligatoriu limba română. Să ne dovedăscă „Ellenzăk44, că introducerea forţată a limbei maghiare ca studiu obligatoru în scălele năstre poporale, nu este prejudiţiăsă libertăţii limbei române şi că prin acăsta nu se ma-ghiarisăză cu forţa şi nu se paralisăza instrucţiunea năstră elementară. Să ne dovedăscă că amesteculă organeloră statului în instrucţiunea româuăscă, ce se află sub scutulă bisericei năstre, nu viălăză autonomia şi libertatea acestei biserici. Să ne probeze „Ellenzăk41, că uneltirile şi ingerinţele d-lui Trefort faţă cu cele doue Metropolă ale năstre nu atingă şi nu subminăză or-ganisaţiunea năstră bisericăscă. Să ne mai dovedăscă cei dela făia clu-şiană, că dăcă vestitulă Banffy Dezso impune comuneloră române din comitatele conduse de elu limba maghiară nu este acăsta o călcare a libertăţii limbei năstre şi o maghiarisare cu forţa. Să ne documenteze „Ellenzăk41, că dacă gu-vernulă trămite în acele ţinuturi unde sunt numai Români, cari nu vorbescă nici o băbă un-guresce, totă funcţiunari de aceia, cari nu sciu nici o băbă românăscă, acăsta nu însâmnă a lovi în faţă libertatea limbei năstre şi a maghiarisâ cu forţa. Să ne dovedăscă în fine „Ellenzăk11 că dăcă întrăga cătă de fişpanl, vice-şpanî, inspectori şcolari de stată ş. a., pare a nu mai avă altă chiă-mare, decâtă de a chibzuii şi unelti de diminăţa până săra cum să se introducă pretutindeni aşa (Jisa „limbă a statului14 şi să se suprime viaţa şi desvoltarea limbiloru nemaghiare; să ne probeze că dacă acestă roiu de amploiaţi se pună în fruntea societăţiloră, cari voră se lăţăscă limba maghiară prin corupţiune şi terorisare acăsta nu este: maghiarisare cu forţa. Să ni le dovedăscă tăte aceste „Ellenzăk11 mai întâiu, dacă cunăsce ceea ce va să cjică point d’honneur şi după aceea vomă sta şi noi la vorbă cu foia cluşiană şi vomă aduce contra-dove(Jile năstre. Pană atunci însă să binevoăscă a ne slăbi cu întrebările arogante, ca cele ce ni le-a adresată în numărulă său dela 18 Februariu. ------o------ CRONICA POLITICĂ. Se vorbesce, că prinţulfi de corănă Rudolffi, care va plecă în curândfi în Orienta, va căută să se întâlnâscă cu vre anulă dintre principii din peninsula balcanică. Foile austro-ungare cale socială.« N’au foile cluşiene altă durere? * Din Londra se anunţă cu data de 19 Februariu n., că trupele englese au despresurata Gubatulă în 14 Februariu şi s’au retrasa cătră Abu-Clea, de unde se vora îndreptă cătră Gakdul, fiindcă aci se găsesce mai multă apă. Se vorbesce, că Mahdiuia cu 50,000 de omeni şi cu o mulţime de tunuri a fostă atacată în drumuia său, cătră Metammeh; resultatulă atacului e necunoscuta încă. Precum se vede însă, luarea Chartumului a încuragiată multă pe Arabi, cari sunta hotârîţî să ia cu totă seriositatea ofensiva în contra Englesiloră. In cercurile militare din Londra domnesce o mare îngrijire pentru gar-nisona din Gubat, unde 2000 de EngleşI fără tunuri stau faţă cu 8000 de omeni ai Mahdiului, bine oaganisaţl. En-glesiloră nu le rămâne alta, decâtă său să părăsâscă Su-danulfi, său să-şi mărâscă câtă mai râpede forţele de acolo. In casulă ântâiu urmările ară fi rele pentru Anglia. GAZETA TRANSILVANIEI ! >J ________________________________________ SOIRILE ţ)ILEL Aseră Vineri, cătră Orele 8, a foştii în târguiţi grâului o regretabilă cMă. Câţiva tineri români între cari şi studenţi se preumblau pe trotoară, când o cetă de studenţi unguri dela gimnasiulă catolicii, se vede cu intenţiune, se opri în tergulă grâului şi unulii din ei dete semnal ulii strigândii: »Habt Acht!« După acesta urmară la adresa Românilorii espresiunile: ibudos' *medve* şi -»bocskor« (puturos, urs, opincă,) la care tinerii români ripostară. Ca se se evitezeînsă orice scandal, unulii dintre studenţii români luă la o parte pe unii studentă ungură, sfătuin-du-lă să facă pe colegii săi a nu provocă turburărî. In timpulă acesta câţiva poliţişti, în locă să-şî facă datoria potolindă certa, arestâ pe patru dintre tinerii români, cătră cari poliţiştii se purtară, precum autjimă, într’ună modă necuviinciosă D. Comisar Szabo, informându-se de cele petrecute, îi eliberă pe cei arestaţi Z*cândă că va încunosciinţa direcţiunile ambeloră gimnasii. Părerea generală este, că provocarea studenţiloră unguri stă în legătură cu meetingulă ce se va ţină mâne la Nr. 1 în cestiunea maghiarisării. - 0— Marele duce de Scahsen-Weimar Alexandru s’a dusă la Viena, ea să multămăscă pentru felicitările ce i s’au adresată — chiar printr’ună solă ală monarchului — cu ocasiunea jubileului de 25 de ani ca proprietară ală regimentului română Nr. 64 din Orăstiă. —0— In 1874 »Matica« slovacă fu disolvată sub cuvântă că nu e patriotică şi că agiteză în contra statului un-gurescă, âr banii societăţii i-a luată guvernulă să’i administreze. Fondurile »Maticei« ajunseră cifra de 100,000 fl Acum se pare că acestă sumă se va da să o întrebuinţeze o reuniune, care şî-a luată sarcina să deştepte şi să nutrescă în poporulă slovacă iubirea de pa-triă şi consciinţa comunităţii de 1000 de anî cu popor 10 maghiară. Intemeiătorii reuniunei celei nouă sunt cei mai mari şoviniştî ai Ungariei de susă, precum »maghia-rulă» Bela Grunwald şi Gabriel Baross. Cu alte cuvinte se voră maghiarisa Slovacii cu forţa prin proprii loră bani. —0— M. Sa monarchulă a dăruită scdlei gr. cat. din Halubina 100 fl. —0— Comisiunea pentru esposiţiunea din Pesta a primită dela direcţiunea căiloră ferate ungurescl împărtăşirea, că în totă timpulă duratei esposiţiunei se va face pentru calea ferată dela Predeală pănă la Pesta o reducere de 50% din tarifa pentru călători. -0— ţfiarulă croată »Pozor« sfâtuesce pe Croaţi să nu ia nicidecum parte la esposiţiunea din Pesta. —0— In filele acestea isbucnindă focă în şura conducătorului poliţiei din comuna Kisbaics, ună bietă ţărână care fusese bănuită că a pusă focă, s’a aruncată de supărare în flăcări, unde îşi găsi mOrtea. —0— Intr’ună birtă din Oedenburg a fostă o păruială straşnică între husari şi infanterişti. -----o------ CORESPONDENŢA NOSTRA DIN COMITATE. De sub castelulă lui Petru Rareşă, 6 Faură v. 1885. Domnule Redactoră! Organulă societăţii de maghiarisare din Satu-mare »Szatmârmegyei Kozlony* Nr. 7 din 15 Faură n. după datina sa vine şi cu o im- pertinenţă ne mai autjită controlâză capitlulă gherlană şi respective autoritatea şcolară română de acolo. Afir-mâză, cumcă în sc61ele române din diecesa Gherlei se facă speculaţiunî — fîresce după credinţa lui — dacoromâne, şi alte multe. Cum îşi împlinesce autoritatea scolastică din Gherla datorinţa sa asta o scimă cu toţii, dar scimă şi aceea că atare cestiune nu taiă nici decâtă in sfera de activitate a celoră dela »Szatmârm. Kozl.« întrebă dar pe fanaticii lui că cu ce dreptă şi cine i-a împuternicită pe dânşii să controleze scOIele şi autorităţile nOstre scolastice? Declară din capulă locului, că nu voiescă să-i facă onOrea lui »Sz. Koz.« de-a polemisa cu elă. ’I spună numai scurtă şi cuprintjătoră, că precum scie, că este ună D-cleu îu ceră, aşa să-o scrie şi aceea, că Românii în genere şi în specială cei din cottulă Sol-nocă-Dobâca nu’şl voră lăsa naţionalitatea şi limba loră străbună odată cu capulă. — Tibi sat! Căuşele ce mă facă să scriu mai departe sunt: 1. Faptulă constatată de iubita nOstră »Gazetă* în Nr. 26 din 2/14 Faură, cumcă maghiarisarea ca o epidemiă gra-sâză în cottulă Solnocă-Dobeca. 2. Arătarea rădăcinei răului provenită din partea unora fii ai naţiunii, cari a-jută maghiarisarea. 3. Aflarea unui mijlocă de apărare contra atentateloră pornite contra nOstră. Nu voiescă a scusa pe vânzătorii învăţători .români* poporali, cari pentru 30 arginţi sunt în stare a’şî vinde nemulă duşmanului. Nu! ei sunt demni de dispreţuia naţiunei şi de bună semă ’i va ajunge blestemulă nostru. Dar tebue să admitemă, că dela capă se impute pescele. Cunoscă preoţi — numele de astădată îlă tacă — cari în calitatea loră de directori ai scOleloră confesionale, sunt datori în puterea legiloră divine şi u-mane să premergă cu esemplu bună turmei ce-o păsto-rescă întru tOte, — prin urmare şi în cele scolastice — căci acum numai de acestea e vorba. Ce facă unii din ei — un“> °ăcl maioritatea este la culmea misiunei sale —? ’Şî trămită copilaşii loră la scOIele unguresc! din Deşiu, Gherla orî Cluşiu, ca acolo să înveţe a vorbi şi să se familiariseze de mici cu ,mi atyânk,* lăpădândă pe: »Tatălă nostru*. Pe semne nu p6te fi pădure fără uscătură şi naţiune fără indivit^î slabi de ângeră. Ună grecă bătrână pe timpulă decădinţii naţionale şi morale a statului atheniană, aflându-se într’o societate, luă ună mără putredă şi-lă puse pe mesă (Jieândă: »Athena e asemenea mărului acestui-a; din acesta, p6mă bună nici când nu va fi!» Apoi tăindă mărulă arătă sîmburii Zicendă: »Să-i grijimă, că aceştia voră produce fructe bune.* Cu mărulă putredă amă pute asemănă şi noi pe vânZătorii naţiunei nOstre, er cu sâmburii — juniirea, care ferită de putrigaiu devine gloria naţiunei nOstre. Să căutămă a paralisâ cu desăvârşire orice atentată comisă contra limbei şi naţiunei nOstre, vină acela dela Deşiu orî chiar dela Satumare, părerea mea modestă este — abstragândă dela protestele, ce le aştâptă naţiunea să se faca contra maghiarisării nenorocite — ca să se dee ocasiune poporului de a se cultiva şi lumina şi afară de scdlă. Să folosimă cu totă diliginţa dreptulă d’a ne cultiva înfiinţândă biblioteci poporale şi societăţi de lectură pentru economii ce ştiu carte. De aceştia, har Domnului, avemă destui. La începută va fi greu a-se face aşa ceva în tote comunele. Ar fi bine să se facă începută cu centrele cottului: Deşiu, Lăpuşulă ung. şi Betleană. Decă nu mă înşelă în Deşiu şi în Betleană s’au şi făcută atarl începuturi. Mi îse pare însă că lu-crulă a rămasă într’atâta. | 1885. ^ Violinţa şi temeritatea, cu care vrăjmaşii ne afaf şi cele mai primitive drepturi omenesc!, nu ne mai di voiă să amânămă lucrulfi nici o Zi- Spereză der, că i curândă în Deşiu, Betleană şi Lăpuşîu se voră convoi şedinţe unde se vocQ constitui şi comitete cu însărcinare de-a face paşii necesari pentru realisarea biblioteceloi poporale. Acestea voră servi de zidă contra maghiar sărei şi ca isvoră de lumină la poporă. Fr când popi rulă nostru va fi luminată cu învăţături, atunci tăt svârcolirile făcute contra drepturiloră sale voră fi nept tinciOse. Fanatismulă va trebui să capituleze înainte puterii morale a poporului română. La lucru der, oi a unspreZecea a bătută! Sentinela română. ------o-------- Năsăudă la 15 Faură 1885. Stimate D-le Redactoră! După-ce vădă că rare sunt înformaţiunile ce le primesc! din părţile nOstre, credă c vei fi de acordă cu mine Zicendă: că cine nu muncesc nu-i vrednică să trăiescă. Sub muncă înţelegă munc onestă, căci numai acesta pOte fi unica carea ferice^ ^ pe omulă singuratică şi omenimea in totalitatea ei. * Ce se ţine de munca nOstră a foştiloră graniţă: năsăudenî nu voiu aminti de astădată nimică, de ore-o rOdele acestei munci suntă cunoscute tuturoră Românilor! şi strâiniloră. Noi amă sacrificată multă şi amă munciţi multă. Una însă amă uitată şi acesta a fostă asecuraret muncei strămoşilorfi noştri. Din acesta neasecurare vini şi marea confusiune în care ne aflămă la semnulă datt de vitregulă guvernă. E vorba să ni se iea munţii -să pierdemă totnlă, şi perZendă totulă, să ojungemă îi acestă unghiă ală Ardeiului cei mai nefericiţi omeni. Acâsta însă e o cestiune a viitorului. Credă drepţi aceea că nu voră lipsi pentru D-sa înformaţiunile necesare, şi încâtă e pressa liberă sunt sigură că ne vei apăra în colonele preţuitului ZiarA »Gazeta.* Fiind-câ acuma se ţese la fi rulă Ariadnei — colo susă la Pesta — tacă, aşteptând0 în scurtă timpă hotărîrea: ântâiu a delegaţiloră grăniţerî, apoi a guvernului. In presăra onomasticei d-lui Vicară Gregorio Moisilă (10 Faură st. n.) pe neaşteptate la 6Va ore chorulă vocală ală ţăraniloră din Năsăudă a făcută o frumOsă serenadă veneratului d-nă vicară. Vre-o 40 ţărani aleşi, sub conducerea tânărului preotă Ioană Ma-caveiu, au cântată patru piese naţionale atâtă de fru-mosă, încâtă mulţimea auditoriloră a rămasă uimită şi pe deplină satisfăcută. Unulă dintre ţărani a ţinută o vorbire plină de simţăminte măreţe cu o voce preste aşteptare, întreruptă fiindă adeseori de urările: să trăiască?/ fără ca să-şt pârdă câtă de puţină curagiulă. La acesta frumOsă vorbire Rever. D-nă Vicariu între lacrime a mulţămită poporeniloră pentru onOrea ce i-au făcut’o accentuândă că de 25 anî de când e în Nă* săudă încă nu i s’a făcută acesta ondre. A încuragiatfi chorulă ca să continue pe calea începută şi să imiteze pe ţăranii din Bănată, cari asemenea se deprindă şi facă progrese în cântări. Cu astă ocasiune nu potă decâtă a lăudâ pe lână-rulă şi zeîosulă domnă preotă Ioană Macaveiu pentru iniţiativa ce a luat’o, instruindă pe ţărani în cântările bisericesc! şi naţionale, şi-i Zică: continuă! şi vei fi în vii tor ă răsplătită. E drâptă şi frumOsă iniţiativa luată, şi orî-cine trebue să reeunOscă cumcă chorulă bisericescă din Năsăudă compusă din ţărani pOte cânta şi satisface orî în ce catedrală şi orî pe cine. — După ţărani a cântată tinerimea studiOsă asemenea frumosă. Decă preoţimea nOstră ar lucrâ totă astfelă atunci FOILETONU. Românii pe timpulu emigraţiunei pop6reloru. Vorbire ţinută de A. Bârseanu într’una din întrunirile literare ale dameloru române dîn Braşovd. In întrunirea trecută s’a vorbită despre starea în care se aflau în timpurile cele mai vechi ţările locuite de poporulă nostru românescă, s’a arătată ce nemă puternică şi iubitoră de vitejii erau Dacii, s’a istorisită mai departe, cum poporulă acesta vine în atingere cu Romanii, a căroră putere ajunsese la culme; cum deocamdată domnitorii celoră mai multe dintre ţările cunoscute pe atunci primescă o sguduitură destulă de simţită din partea neînspâimântaţiloră adepţi ai lui Deceneu conduşi de vitezuiă loră rege Decebală; cum după aceea, suin-du-se pe tronă marele Traiană, vulturulă romană ese învingă!oră; cum capitala Sarmisegetuza este cuprinsă de reîmbărbătaţii ostaşi dela Tibru; cum Decebală şi cei dimprejurulă său, nevoindă să caZă în mânile învingălo-riloră, se hotărăscă a’şî pune înşişi capătă vieţii loră; cum în fine nemuritorulă împărată romană, voindă să dea imperiului său o întindere şi mai mare, aduce în ţinuturile pustiite în urma unui răsboiu alâtu de înfricoşată număraţi colonişti din tote părţile împărăţiei romane. Prin amesteculă acestoră colonişti cu rămăşiţele popora- ţiunei dacice se puse temeliă la poporulă nostru românescă, care astăZI se estinde dela isvOrele rîului Tisa pănă dincolo de Dunăre şi dela câmpiile Ungariei pănă la marea Negră. Să vedem acum, ce sOrte îlă aştepta pe acestă po-poră odrăslit din altoirea vigurosului copacă dacică cu mlă-diţe nobile romane, ti acestei sentinele din răsărită a viţei latine? — ’I era lui 6re dată să se bucure vremej îndelungată de binefacerile păcei, să înainteze în linişte pe cărarea culturei, pe care şi începuse a face paşi destulă de însemnaţi, său o ursită nemilostivă avea să’lă pună la grele încercări, avea să trămită asupra lui viscolele cele mai grozave, furt unele cele mai cumplite, prin care să probeze puterea lui de viâţă şi prin care să-lă înveţe a fi consciu de sine şi de facultăţile sale? Răspunsulă de bună semă vă este cunoscută. Copaculă deco-romană, departe de a fi adăpostită j de greutăţile timpuriloră, departe de a fi lăsată să se desvOlte în linişte şi se producă flori şi fructe, a fostă necontenită încovăiată de t6te vânturile din cele patru părţi ale lumei, sburătorită de toţi aceia, cari treceau pe lângă densulă şi necontenită răpită de ramurele cele mai frumOse, dela care se putea aştepta mai multă pentru viitoră. Şi cu tote acestea, copaculă, despre care e vorba, esistă încă, şi semnă că nu s’a uscată sunt mlădiţele, ce se vădă odrăslindă din nou din creştetulă lui. — Dovadă, că nemulă nostru românescă nu se prăpădesce cu una, cu două; dovadă, că nu trebue să ne ruşinămă de numele de Română, ci dimpotrivă să firnă mândri, că facemă parte din acestă poporă, care a fostă în stare a învinge atâtea greutăţi şi a esista sub numele acesta pănă în Ziua de astăZL Dar să deschidem cartea, în care să înscriu fap-| tele naţiuniloră, istoria, şi să urmărimă pasă cu pasă ; i greutăţile, prin care au avută să trecă urmaşii colonişti-loră aduşi de Traiană, să urmărimă eroicele lupte, prin care şi-au sciută ei apăra esistenţa naţională. Nu trecă două vâcuri dela supunerea Daciei, şi etă ună cutremură puternică se lăţesee peste întrega lume cunoscută pe timpulă acela, popOre întregi se pună în mişcare, nemărginita împerăţiă romană începe a fi atacată de nenumărate cete rătăcite din nordulă Europei şi din părţile de mijlocă ale Asiei. Este timpulă, pe care auto-rulă admirabilei cântări a României îlă caracteriseză astfelă: »Vântulă dela meZă-nOpte bate cu furiă, cerulă se întunecă, pământulă se cutremură, în patru unghiuri ale lumei se vădă înălţându-se stâlpi de flacără învăluiţi în nori de fumă. Se audă armăsari nechezândă, turmele mugindă, sgomote de cară, şi o larmă îngrozitOre de glasuri de totă felulă; limbele se amestecă şi Omenii nu se mai potă înţelege. PopOrele se grămădescă şi se îndâsă unele peste altele. D’abia urma unora de pe pămăntă * 4 L Nr. 32. GAZETA TRANSILVANIEI 1885. din câte rele nu amă scdte poporalii şi în câte biserici frum6.se amă avea totă aşa coruri frumdse. £că unii esemplu! urmaţi-lă domni preoţi! Coresp. De sub Podgorie, Faurii 1885. Domnule Redactorii! îmi iau voiă a vă raporta urmâtârele despre starea poporului nostru din acestti ţinutâ: Poporalii se deşteptă mereu şi înaintâză, deşi Încetă, căci trăiniciă are. Celă ce l’ar visilă mai deaprope s’ar mirâ că după vecurî de suferinţe are afâta viaţă în elfi, e încă tânără şi vigurosă. Ce mândra va fi când va ave destulă lumină! Suntă acum abia vr’o 2—3 anî de când s’a înfiinţată în Guvină ună choră plugărescă sub conducerea zelosului înveţătoră Stef Nicolae — care din punga sa a sacrificată o sumă însemnată de baDÎ pentru înaintarea lui — şi a(Jî numără vr’o sută de choriştî, toţi ţărani şi ţărance. Asemenea celui din Chişeteu, şi-a făcută statute şi le-a aşternută ministrului spre aprobare. In 30 Ianuariu a. c. a dată acestă tânără choră primulă său concertă împreunată cu danţă, ală cărui succesă şi venită a fostă peste aşteptare. Aucjindă acestă choră, îţi rîdea inima de bucuriă şi-ţî venea să 4^ cu poetuîă: »De n’a perită Românulă, Când ordele barbare etc.« Comuna învecinată Covaşiuţiu, avândă şi ea conducătorii săi neadormiţi şi mai mulţi fruntaşi, încântaţi de resultatulă dobândită de chorulă din Cuvină, făcură de locă propunerea şi se puseră în înţelegere cu bra-vulâ învăţtăoră Stef, ca să binevoăscă a merge în 4iua de Sf. Ionă Botezatorulă la Covaşiuţiu pentru a da cu chorulă său concursă la Sf. liturgiă. Efectulă ce l’au produsă ţăranii choriştî atâtă a fostă de însufleţitoră, în-câtă a4î bravii Covaşiuţieni, inţelegândă înriurinţa bine-fâcăt.6re a docenţiloră zeloşi şi a chorului, hotărîră ca pe lângă o plată anuală de 300 fl. să aducă ună tânără choristă, care totodată să fie şi învăţătoră în comună, avândă o lâfă anuală de 700 fl. Nu’i vorbă, au şi Covaşiuţienii docenţi, şi încă trei la numără, dar... tacă. Dacă amă fi avută noi pretutindenea învăţători conscienţioşi şi zeloşi, Domne departe amă fi I Dar da-va Dumne4Su să-i avemă odată! Podgorenulu. ------O------- De peste nmnţi- Sub acestă titlu „Românulă** scrie ună arti-culă, din care reproducemă următdrele pasage: «Se scie că, ori de câte ori e vorba în presa occidentală de diferitele naţionalităţi care alcătuescă statuiă austro-ungară, scriitorii străini uită, în enumeraţiunea acestoră naţionalităţi, pe aceea a Româniloră din statuiă sfântului Ştefană şi din împărăţia habsburgică. Unii din tr’âuşii ne trecă cu vederea din sciinţă şi rea voinţă; alţii, ale căroră păreri binevoitdre pentru Români sunt în deobşte cunoscute, ne uită din nesciinţă. «Se vorbesce şi se va vorbi în docte publicaţiunî etnografice, în călătorii publicate prin tote capitalele şi ’n specială în Paris, în Londra şi ’n Roma, de Slavi, Unguri, Croaţi, Ruteni, Cehi, der se va uita totă-deuna naţionalitatea română. »Societatea beletistrică, de se va înfiinţa în Transilvania, va avea printre menirile ei de căpeteniă şi ob-ştirea câtă mai întinsă a următorului adevără: este în s’a ştersă şi altele au năvălită în locuia loră, pare că 4iua cea de apoi a lumei ar fi sosită; gemete şi ţipete de morte se audă, norodeîe dau năvală peste norăde şi dmenii peste 6menî, pustiirea păşesce înainte, şi în urma loră dreptatea stă în jafă, legea în vârfulă săbiei. Ndptea cu besnele sale a cutropită omenirea, sângele curge pă-raie, foculă mistuesce ce scapă de sabiă şi mărtea seceră pământulă, intunecimea se îndâsă şi mai multă, totă nâ-mulă omenescă se frământă şi se sdruncină. Urgia Domnului, dreptatea dumne4eâscă trece pe pământă pus-tiindă.* Timpulă acesta este cunoscută în istoriă sub numele de emigraţiunea, adecă mutarea pop6reloră, şi în decursulă acestui timpă se întâmplă în Europa schimbările cele mai mari, se dă lovitura de morte îm-bătrânitei împărăţii romane, şi pe ruinele ei se ridică state nouă, dintre care unele esistă până în cjiua de astă4i. Dacia este una din provinciile romane, care au a suferi mai de timpuriu din causa năvâliriloră, despre care e vorba. încă de pe la anulă 340 d. Chr. se ivesce popo-porulă Goţiloră, o seminţiă germană dela ţărmurele mărei Baltice, care caută a pătrunde în lăuntrulă acestei provincii şi a se face stăpână peste câmpurile lucrate de coloniştii aduşi de marele Traiană şi peste satele şi oraşele întemeiate de ei. împăraţii romani, deşi ocupaţi şi Austro-Ungaria, printre naţionalităţile celelalte, încă una, care prin numărulă şi titlurile sale istorice nu stă şi n’a stată în urma celoră-lalte. «Acestă adevără odată cunoscută, scriitorii apuseni, cărora inima le dă din când în când brânci a studia naţionalităţile din Austro-Ungaria, voră sci cum să judece şi cum să argumenteze. «Aşa, buniâră, dâcă acestă adevără ar fi fostă de acum în deobşte cunoscută, d. A. Gaulier, studiândă în ,le Rappel* din Paris aceste naţionalităţi, ar fi consacrată Româniloră pari ea la care au şi voră avea tot-dâuna dreptă în publicaţiunile cu adevărată complete. »Pe lângă acâsta, ceea ce merită încă băgarea de semă a tuturoră Româniloră, e faptulă vădită că acestă adevără e acjî mai oportună, mai la timpă decâtă totă-deuna. De ce ? — Pentru că âtă curentulă care nasce acum în Camera din Pesta şi ală cărui autoră este cele-brulă scriitoră ală Ungariei d. Mauriciu Jokai: «Acestă Victoră Hugo ală Ungariei, cum îlă nu-mesce dâmna Edmond Adain în scrierea sa «La Patrie Hongroise* a spusă înaintea deputaţiloră, cari l’au aplaudată, nisce adevăruri d’o elocinţă mai multă decâtă admirabilă : 1. Supremaţia limbei ungare asupra celoră-lalte limbi din regatulă sfântului Ştefană nu e datorită decâtă forţei brutale care nimică nu pote funda; 2. Am cuceriă Ungaria în secolulO IX acoperiţi cu piei de tigru şi cu feră, şi totă cu aceste arme voimă şi a4î să ne pâstrămă posiţiunea ndstră de minoritate domnitOre în acestă ţeră; 3. In secolulă XIX, pielea de tigru şi-a băută banii, haina muncitorului are dreptă la mai multă respectă; 4. De voimă să mai cucerimă încă odată Ungaria, vomă putea face acesta numai prin lumină, prin sciinţă şi mai cu sâmă prin conciliaţiune; 5. Să încetămă d’a apăsa naţionalităţile celelalte, pentru a nu le înverşuna şi mai adâncă în contră-ne; să încetămă d’a fi temnicerii nedemni ai unoră popore care credă cu putere în viitorulă loră ... «Societatea beletristică va sci şi va reuşi a sămăna în Apusă neperitorulă adevără ală esistenţei naţionalităţei române, una şi aceiaşi, în statele coronei austro-ungare... Unii singură lucru amă observa d-lui Gion, autorulă articulului: Anunţarea astoră felă de curente, în cameră, suntă tocmai tocitbrea pe care Maghiarii îşi ascută armele în contra nbstră. La ei nu p6te esista decâtă ună singură curentă: desnaţionalisarea cu forţa. Tonulă în politică îlă dă Tisza cu mamelucii săi, ăr nu Jokai, care p6te fi de bună credinţă. Ideile lui Tisza, credemă, că suntă cunoscute; a spus’o şi o spune la t6te ocasiunile, că nu vrea decâtă o naţiune în acestă stată. „Idea de stată maghiară** nu permite esistenţa altoră nemuri, decâtă celă maghiară. Aniversarea academiei Mihăilene în Iaşi. Comitetulă universitară pentru aniversarea de 50 anî a Sc6leloră din Iaşi ne adreseză următorele rânduri, cărora cu plăcere le dămă locă: Domnule Redactoră! La 16 Iuniu anulă curentă, se împlinescă 50 ani dela Inaugurarea Academiei Mihăi-lene din Iaşi. Corpulă didactică de t6te gradele din a-cestă oraşă a luată iniţiativa unei solemnităţi, care să amintescă generaţiunei actuale acestă memorabilă faptă. Pentru acestă scopă, s’a constituită ună comitetă generală ai cărui membri convinşi, ca şi Domnia vostră a-probaţi acâstă iniţiativă, Vă rogă să bine voiţi a insera în stimabilulă D-V6stră 4’ai‘ă alăturatulă Apelă ală Comitetului său esecutivă. Bine voiţi, Domnule Redactoră, a primi asecurar distinsei n6stre consideraţiuni. Preşedinte: A. Fătu. Membrii: N. lonescu, P. Suci P. Poni, N. Culiană, P. Răşcană, Stef. Vargolicî, j Densuşianu, V. Burla, A. B. Brandria, A. D. Xenopoli A. Filipide, G. Costachescu, C. Erbiceanu, I. Darzeu, r. Senescu, V. Paladi, A. Saţiu, G. Panaiteană, G. Mus cescu, N. Clinescu, G. Bou, I. Dospinescu, T. Buradî T. Codrescu, M. Pompiliu. P. S. Tote parele suntă rugate a reproduce ur mătorulă: APELt. In 16 Iunie a anului curentă 1885. voră fi 50 d< ani împliniţi de când, mulţumită zeloşiloră luptători a deşteptării naţionale de atunci, după multe greutăţi ş pedeci ale împrejurăriloră timpului, Iaşii serbară, cu c rară solemnitate şi o bucuriă publică anevoie de descrisă, înfiinţarea Academiei Mihăilene. Crearea acelui aşe4ă-mântă superioră de cultura într’ună timpă de lupte inte-ri6re în contra înrîuririloră străine, fu o manifestare strălucită a vitalităţii aspiraţiuniloră naţionale şi ună pasă de o însemnătate nemărginită pentru propăşirea ulteriără a culturei române. Generaţiunea actuală daforesce netăgăduită în f6rte mare parte avutulă intelectuală, de care se bucură as-tă4î, începuturiloră de cultură de pe atunci, ori câtă de modeste s’ar păre ele la ântâia vedere. In orice epocă a desvoltării nostre naţionale, avântulă patriotică ală a-celui timpă de reînviere va pute fi luată dreptă modelă pentru lupta nobilă a naţiunei române în năsuinţele sale spre cultură. Sub înrîurirea acestoră cugetări, corpulă profesorală din Iaşi de tote gradele de înveţâmântă, a cre4ută de a sa datoriă a lua iniţiativa unei serbări de reamintire a acelei frumdse epoce de redeşteptare naţională. In acestă scopă a alesă din sînulă seu ună comitetă specială însărcinata cu organisarea unei festivităţi publice pentru aniversarea de 50 de ani a inaugurării Academiei Mihăilene din Iaşi. Comitetulă convinsă că va fi lucru folositoră şi instructivă pentru toţi iubitorii de cultură română cunoştinţa faseloră prin care a trecută educaţiunea n6stră naţională, a holărîtă: 1. A publică cu ocasiunea acestei aniversări ună «Memoriu* asupra istoriei şcOleloră cu documentele corăspun4ăt($re. 2. A organisâ o esposiţiune, care va consistă atâtă din cărţi şi manuscripte vechi românesc! de orice timpă, până la anulă 1835, câtă şi din cărţi şi manuscripte care au servită în specială la învăţămentă în scălele nOstre, ărăşi din timpurile cele mai vechi pănă la 1860, fie în limba română său în orice limbă streină, şi t6te aceste din orice provinciă română. Comitetulă face dăr ună căldurosă apelă atâtă la foştii elevi şi prolesorî ai scâleloră naţionale în generală câtă şi ai Academiei Mihăilene în specială, precum şi la toţî iubitorii de cultură, a-i da preţiosulă loră concursă spre realisarea acestui scopă. Dreptă aceea comitetulă îi rogă a-i veni în ajutoră prin subscriere în alăturatele liste şi prin trimitere de cărţi şi manuscripte, după cum se specifică mai susă. Ori-ce trimiteri de cărţi şi manuscripte se voră face pe cheltuela comitetului, care se îndatoresce a le înapoia, după închiderea esposiţiunii, în starea în care le va fi primită. Trimiterile să se facă celă mai târtfiu pănă la 15 Maiu 1885. A se adresa la domnulă N. Culiană, rectorulă Universităţii din Iaşi. Comitetulă esecutivă: membri N. Culiană, A. Den-suşîanu, C. Erbiceanu, cassieră S. G. Vărgolicî, secretară C. Meissner. Editoră: lacohti Mureşiaira» Redactoră responsabilă: Dr. ÂmeJti Mnreşiaim în alte puncte ale imperiului loră cu asemenea năvăliri, 'totuşi nu voiescă a lăsa frum6sa Daciă pradă Goţiloră, | ci pe de o parte nu întâ^ie a trămite trupe de ajutoră, | care să mărescă puterea legiuniloră aflătăre pe ţărmurile stângă ală Dunărei, âră pe de altă parte caută a îndu-! pleca prin daruri pe streinii năvălitori să se lase de pla-■ nulă loră de a cuceri ţinuturile, ocupate cu atâtea jertfe cu ună seculă şi jumătate mai nainte. Tote suntă însă zadarnice. Barbarii se facă din ce în ce totă mai euragioşi, atacurile loră se înmulţescă din 4i în 4b Pâ&ă când Aureliană, vă4&ndă că nu mai este în stare a apăra nenorocita provinciă, care mai ’nainte se numea cu fală Dacia fericită (Dacia felix), hotăresce 1 a retrage peste Dunăre legiunile, care păpă acum avuseră Jsă ţină peptă ceteloră năvălit6re. împreună cu aceste (legiuni pârăsesce vetrele părintesc! şi o parte din locui-(torii de pe malulă stângă ală Dunărei, care se aşe4ă în partea de rnijlocă a provincii Moesia, la polele Balca-1 niloră. Ţinutarile ocupate de ei se numiră după numele împăratului, Dacia lui Aureliană spre deosebire de Dacia cea vechiă, de Dacia lui Traiană. Aceşti emigraţi suntă strămoşii Româniloră de aslă4i din partea de mijlocă a peninsulei balcanice, cunoscuţi sub numele de Români macedoneni său Cuţo-Vlahî, ală căroră graiu s’a deosebită în decursulă timpului aşa de tare de graiulă nostru ală celoră de dincăce de apele maiestosului lstru. Să ne întorcemă însă la adevărata Daciă, Ia cuibulă vitejiloră, cari fuseseră în stare să umiiâscă odinidră după retragerea legiuniloră mândria romană, şi să ve-demă ce s’a întâmplată cu locuitorii,cari nu putuseră să se despartă de moşidrele loră, de loculă unde se aflau rămăşiţele pământescî ale părinţiloră şi moşiloră loră. Ne mai avândă acum nici o stavilă, care să-i ţină în dramă, Goţii prădară după placă ţinuturile, ce le stau în cale, ocupară o parte din ele şi de aici apoi se es-tinseră mai departe prin părţile sudă-vestice ale Rusiei de astă4i, împărţindu-se în două părţi: Goţii de ostă său Ostrogoţii şi Goţii de vestă său Visigoţii. In timpulă, cătă rămaseră Goţii prin locurile acestea, ei, venindă în atingere cu elementulă romană, părăsiră multe din obiceiurile loră de pănă acum, şi ce e mai multă, îşi lăsară vechia loră credinţă germană şi primiră religiunea creştină, care se lăţea din 4* ia 4* j totă mai tare. Meritulă principală pentru încreştinarea Goţiloră l’a avută călugărulă şi mai târ4iu episcopulă Ulfilas, care traduse sfânta scriptură în limba gotică. Dară etă, că ună nou perieolă ameninţă nefericita Daciă a lui Traiană, unu nou viscolă se ridică cu atâta putere încâtă Europa întregă începe a tremura, încâtă se risipescă ca o pulbere staturi şi pop6re întregi. (Ta urma). Nr. 32. GAZETA TRANSILVANIEI 1885. Carsnlfl la bursa de Viena din 20 Februarie st. n. 1885. Rentă de aurii 4°/0 . . . 98.65 Rentă de hârtiă 5°/0 . . 94.25 Imprumutulii căiloră ferate ungare................147.25 Amortisarea datoriei căi-lorO ferate de ostii ung. (1-ma emisiune) . . . 99.20 Amortisarea datoriei căilorii ferate de ostii ung. (2-a emisiune) . . . .121.50 Amortisarea datoriei căilorii ferate de ostii ung. (3-a emisiune) .... 108.50 Bonuri rurale ungare . . 102.50 Bonuri cu cl. de sortare 1C2.50 Bonuri rurale Banat-Ti- mişii.................102.— Bonuri cu cl. de sortarel02.— Bonuri rurale transilvane 102 20 Bonuri croato-slavone . . 102.— Despăgubire p. dijma de vinii ung..............—.— Imprumutulii cu premiu ung....................118.50 Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 118 60 Renta de hărtiă austriacă 83.70 Renta de arg. austr. . . 84.10 Renta de aurii austr. . . 107.30 Losurile din 1860 . . . 138 — Acţiunile băncel austro- ungare................. 866 — Act. băncel de credită ung. 318.50 Act. băncel de credită austr. 305.30 Argintulă —. — Galbinl împărătesei............ 5.81 Napoleon-d’orI............9.80 lJa Mărci 100 împ. germ. . . 60.50 Londra 10 Livres sterlinge 124.20 Bursa de Bucuresel. Cota oficială dela 7 Februariu st. Cump. Renta română (5°0). Renta rom. amort. (5%) * convert. (6%) împr. oraş. Buc. (20 fr.) Credit fonc. rural (7%) * „ „ (5°/o) » » urban(7% > » , (6°/o * . » (5%) • Banca naţională a României Ac. de asig. Dacia-Rom. . « » * Naţională Aură...................... I Bancnote austriace contra aură 93s/4 88 V, 32 98Vs 85 Va 96% 90% 83% 1200 289 210 12% Cursuîu pieţei Braşovă 1884. din 21 Februarie st. i». 1885. vend. Bancnote românesc! . . . . Cump. 8 82 Vând. 8.84 Argint românesc .... . . » 8 60 > 8.64 — Napoleon-d’orî . . » 9.78 > 9.80 — Lire turcesc! . . » 10.98 11.— — Imperiali . . » 9.98 > 10.— Galbeni . . * 5.70 » 5.76 Scrisurile fonc. * Albina« . . » 100.50 » 101.- — Ruble Rusesci . . * 129.— » 130.— — Discontulă » . . 7—10 % pe ană. Numere singuratice din „Gazeta Transilvaniei “ se potă cumpăra în tutungeria lui I. Oross. Subscrisulă are onărea a face cunoscută on. publică că a deschisă aici ună GDRSO spre învăţarea deseninului de eroielă şi a croitului ’ pentru liaine d.e dame insfruândă după celă mai nou metodă parisiană şi academică. Elevii se instrueză după ună metodă uşoră astfelă, încâtă înşişi potă luă măsură şi croi cu garanţiă şi asigurare în timpulă câtă ţine cur-sulă de instruire. In acelaşi limpă se instrueză şi în lucrări practice. Atestate numerose se potă presenta. Fetele sărace primescă instrucţiă gratuită. Subscrisulă recomandându-se cu totă adinsulă publicului p, t., se rogă de cercetare câtă mai viuă. înscrierea eleviloră se pote face dela 8—12 a m. şi dela 1—7 p. m. Locuinţa mea se află în strada Căldărariloră, casa Ini Montaldo Nr. 488, scara î, etagiulu I, uşa Nr. 3. Cu totă. stima J. Graf, iustructorii de croită. Acei domni abonaţi ai noştri, cari au plătitît __, _ _ preţuiţi abonamentului pe jumătate de anti srii pe una anti, înainte de l-a Aprile 1884, sunt rugaţi a ne trimite diferenţa preţului urcatti dela 1 Aprile 1884, care pentru Austro-Ungaria face 2 fl., er pentru România 8 lei* ADMINISTRAŢIA „GAZ. TRANS.“ B61e secrete Mulţămitft generală din Viena, Peşta, Pojună, Aradă, Alba-Iulia, Sibiiu. Adeverimft că amu învgţatfl dela d-lu J. Graf în timpâ de 6 sgptemânî compleţii desemnulQ de cioitu pentru haine femeescî şi compunerea lord. Drepţii aceea ne simţimd atinse în modiî pl;icutii de a exprima dlui I. GRAF mulţumită nostră pentru ostenela şi diligenţa sa şi de a-lfi pute recomanda pretutindenea cu privire la cunos-cinţele sale speciale şi Ia metod ulii sfiu uşorii de cuprinşii. Alba-Iulia, în Iulie 1884. Popp Gyflrgyne, Ince Sândorue, Emilia Nicola, Irene Frolicli, Ana Siebert, Ida Low, Hermina Mendl, Irena Halasz. Şi t6te elevele. le vindecă pe basa celei mai nouă constatări ale sciinţei, chiar şi caşurile cele mai desperate fără ca cineva să fie împiedecată dela lucrulă său. Asemenea vindecă urmările rele ale păcateloră tinereţei (onania), slăbiciune de nervi şi impotenţa. Mare discreţiune. Ne rugămă pentru descrierea completă a bălei. Or. Bella, membru ală mai multoră societăţi scienţifice etc. 6. Place de la Nation, 6. — PARIS. Mersulti trenuriloru pe linia Predealii-Budapesta şi pe linia TeiMşfi-Aradtt-Biidapesta a calei ferate orientale de stata reg. nng. Predealil-Budapesta Budapesta— -JPredealii Trenu | Trenii Trenu Trenă Trenii Trenă Trenu accelerat de 1 omnibus de de omnibus accelerat omnibus persone persone persone Bucuresel 7.15 _ — Viena 8.25 8.35 3.30 8.00 Predealu 1.09 — — 9.50 Budapesta 8.00 6.55 9.45 2.47 Timişd 1.33 — — 10.15 Szolnok 11.24 10.55 12.18 6.36 Braşovă S 2.06 — — 10.50 P. Ladâny 2.01 2.04 1.59 10.09 2.16 6.30 5.45 Oradea mare > 4.11 5.13 3.20 Feldiora 2.44 7.09 6.28 ( 4.21 9.37 3.25 Apatia 3.03 7.41 7.07 Vârad-Velencze 4.29 9.45 — Agostonfalva 3.18 8.09 7.42 Fugyi-Vâsârhely 4.40 9.59 — Homorodd 3.51 8.53 8.51 Mezo-Telegd 5.02 10.28 3.56 Haşfaleu 4.51 10.18 10.52 Râv 5.46 11.41 4.31 Sighişora 5.11 10.55 11.56 Bratca 6.09 12.15 — Elisabetopole 5.39 11.36 12.43 Bucia 6.28 12.48 — Mediaşâ 8.00 12.11 1.23 Ciucia 6.52 1.48 5.28 Copsa mică 6.29 12.35 2.07 Huiedin 7.32 3.21 6.01 Micăsasa — 12.54 2.27 Stana 7.51 3.54 — Blaşiu 7.02 1.29 3.06 Aghiriş 8.12 4.34 — Crăciuneld — 1.45 3.22 GhirbSu 8.24 4.52 — Teiusft 7.38 2.26 4.15 Nedeşdu 8.38 5.11 — Aiudti 7.55 2.48 4.44 8.57 5.40 7.08 Vinţulu de susQ — 3.12 5.10 OIUOIU ^ 9.23 6.00 7.18 Uiora — 3.19 5.19 Apahida 9.50 6.29 — Cucerdea 8.24 3.36 5.47 Ghiris 11.15 8.14 8.29 Gliirisă 8.48 4.10 6.38 Cucerdea 12.04 9.49 8.53 Apahida — 5.39 8.51 Uiora 12.12 9.58 — fllnsin ( 10.08 559 9.18 Vinţulă de sustt 12.19 10.07 — 5 ( 10.18 6.28 8.00 Aiudă 12.45 10.42 9.17 Nedeşdu — 6.54 8.34 Teiuşă 1.15 11.32 9.40 GhirbSu — 7.10 8.59 Crăciunelă 1.44 12.03 — Aghirişti — 7.25 9.35 Blaşă 2.00 12.24 10.12 Stana — 7.49 10.16 Micăsasa 2.34 12.43 — Huiedină 11.33 8.11 11.04 Copşa mică 2.52 1.22 10.45 Ciucia 12.06 8.52 12.17 Mediaştt 3.27 2.24 11.07 Bucia — 9.11 12.47 Elisabetopole 4.01 3.06 11.29 Bratca — 9.29 1.21 Sigişâra 4.50 4.17 12.15 Râv 12.25 9.52 2.05 Haşfaleu 5.08 4.51 12.30 Mez6'-Telegd 1.11 10.27 3.08 Homorod 6.47 7.07 1.32 Fugyi-Vâsârhely — 10.46 3.39 Agostonfalva 7.36 8.10 2.04 Vârad-Velinţe — 10.56 3.55 Apatia 8.09 8.46 2.24 1.49 11.04 4.06 Feldiora 8.41 9.20 2.44 Oradia-xaare | 1.54 11.14 7.30 o * ( 9.20 10.15 3.15 P. Ladâny 3.14 1.47 11.05 Braşovfi > — 6.00 3.25 Szolnok 5.10 4.40 2.37 Timişti — 6.57 4.03 Buda-pesta 7.30 7.44 6.40 Prede&lu — 7.32 4.28 Viena 2.00 6.20 2.00 Bucuresel 10.25 1 Nota: Orele de n6pte suntfl cele dintre liniile grbse* Teiuşft-Aradft-Budapesta Budapesta-Aradft-Tetuşft. Trenu de Trend Trend Trenu de Trend persone omnibus omnibus persdue omnibus 9.50 Viena 8.25 8.35 Teiuşft 2.39 8.20 Alba-Iulia 3.40 10.42 9.10 Budapesta 8.00 6.55 Vinţulă de josă 4.04 11.09 Szolnok 11.14 12.28 Şibotă 4.35 11.43 Aradft | 3.35 5.30 Orăştia 5.02 12.13 4.00 6.20 Simeria (Piski) 5.44 1.22 Glogovaţă 4.16 6.39 Deva 6.05 1.48 Gyorok 4.47 7.19 Rranicica 6.34 2.21 Paulişă 5.02 7.39 Ilia 7.01 2.54 Radna-Lipova 5.25 8.11 Gurasada 7.15 3.09 Conopă 5.57 8.49 Zam 7.49 3.48 Berzova 6.18 9.18 Soborşin 8.32 4.37 Soborşin 7.11 10.27 Bărzova 9.19 5.30 Zam 7.48 11.18 Gonopă 9.40 5.58 Gurasada 8.22 11.57 Radna-Lipova 10.16 6.38 8.24 llia 8.40 12.27 Paulişă 10.32 6.56 8.41 Braniclca 9.02 12.57 Gyorok 10.48 7.15 9.01 Deva 9.32 1.45 Glogovaţă 11.17 7.48 9.30 Simeria (Piski) 10.12 2.58 Aradft | 12.32 8.05 9.45 Orăştiă 10.47 3.46 4.20 12.00 8.45 6.10 Şibotă 11.14 Szolnok 4.00 2.10 7.27 Vinţulă de josă 11.46 5.06 | Budapesta 7.44 6.40 — Alba-Iulia 12.21 12.53 6.15 7.00 Viena 6.20 — Teiuşft Aradft-Timişăra Simeria (Piski) Petroşenl Trenă Trenu de Trend omnibus persdne omnibus Aradft 6.00 12.30 Simeria 3.08 Aradulă nou 6.26 12.54 Streiu 3.45 Nâmeth-Sâgh 6.51 1.19 Haţegă 4.33 Vinga 7.28 1.50 Pui 5.19 Orczifalva 7.49 2.12 Grivadia 6.05 Merczifalva 8.09 2.30 Baniţa 6.43 Timlşftra 8.58 3.15 P etroşeni 7.00 Timişdra- Aradft Petroşenl—Simeria (Piski) Trenă de Trend Trend persone omnibus omnibus Timişftra 12.25 5.00 m Petroşenl 8.56 Merczifalva 1.16 5.56 Baniţa 9.37 1 Orczifalva 1.34 6.16 Grivadia 10.09 Vinga 2.04 6.50 Pui 10.48 Nâmeth-Sâgh 2.25 7.11 Haţegă 11.26 Aradulă nou 2.54 7.44 Streiu 12.06 1 Aradft 3.10 8.00 Simeria 12.37 Tipografia ALEXI, Braşovă.