REDACţTENEA ŞI ADMINIRTRAŢHJNEA I BRAŞOVtJ, piaţa mare Nr. 22. ,GAZETA“ IESE ÎN FIECARE pi. Pe untt and 12 fior., pe şâse luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România şi străinătate: Pe and 36 fr., pe şâse luni 18 fr., pe trei luni 9 franci. SE PRENUMERA: la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ANULU XLVIII. ANUSOIOaitE: O seriă garmondd 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare Sorteor! nefranoate nu se prlmesoQ. — Manusorlpte nu se retr&mltO. N“ 30 Vineri 8 (20) Februariu 1885. BraşovH, 7 (19) Februariu 1885- Discusiunea asupra proiectului de reformă a camerei magnaţiloră. se continuă în camera din Peşta. Mulţi au vorbită înainte şi după contele Apponyi, dar nici unulu n’a putută dobândi efec-tulă ce Ta avută discursulă conducătorului opo-siţiunei moderate maghiare, care se încheiă cu următârele cuvinte: „Dacă venimă cu proiectulă guvernului, amă pută (Jice cătră representanţii dreptului istorică numai: „Ne rugămă în numele desvoltării naţionale pentru ca să laşi să intre în cameră 150 de membri numiţi.“ Atunci însă dreptulă istorică va răspunde cu totă dreptulă: „Nu cunoscă acestă lucru, acesta nu e copilulă meu, nu e desvoltarea, numele lui este liberulă arbitriu şi desfreulă pu-terii“ şi trecutulă gloriosă va <}ice: „Acesta nu e viitorulă naţiunei, care se trage dela mine, ci este fătulă unui capriciu momentană, unui interesă de putere momentană. Şi dacă dreptulă istorică şi trecutulă gloriosă voră denegâ acestui monstru intrarea, maioritatea naţiunei va aplaudă.u In adevără cuvintele lui Apponyi au fostă aplaudate în modă demonstrativă, dar deocamdată numai de minoritatea oposiţională a camerei, şi de tribune, şi în curendă se va vedâ dacă nu cumva tocmai acâsta minoritate representă opini-unea maiorităţii poporului maghiară. Apponyi cu oposiţiunea combată principiulă numirei. Ei nu voiescă ca guvernului să i se dă acâsta armă în mână, ci ceră ca cei 150 de magnaţi, cari după proiectulă d-lui Tisza sunt a se numi, să fie aleşi din clasa de mijlocă sâu mai bine naţionalâ«) a jucată în tâte timpurile rolă fârte mare în politica stateloră, dară nici odată n’a avută economia politică o influinţă asupra politicii stateloră, ca în 4*lele nâstre, şi acesta este fârte uşoră de esplicată şi de înţelesă, pentru că nici într’ună timpă n’a fostă sciinţa economii politice atâta de des-voltată ca în cjilele nâstre. Astăzi bărbaţii cei mari de stată caută să aplice principiile economiei politice spre a combate calamităţile economice şi sociale ce bântue statele, în fruntea cărora se află ei. Astfeliu vedemă că principele Bismarck caută să ia tâte precauţiunile spre a feri Germania de desastre economice. De aceea se frământă necontenită şi cu cestiunea vamală a cerealeloră. In acelaşă timpă vedemă şi pe Francia republicană, că voiesce să ia şi măsuri profilactice prin vama cereale-loră, spre a putâ scuti pe plugarii cei mici francesî în contra înundaţiunii ce-o facă grânele americane şi aus-tralice. Intre vederile din Francia şi între cele din Germania este însă o mare deosebire. Cestiunea vamală în Francia este numai cestiune vamală, adecă obiectulă in-tereseloră economice ale consumenţiloră şi ale producen-ţiloră, cari astăzi se combată, şi nu atinge întru nimica sistema politică. Cu totulă altmintrelea stă lucrulă în Berlină. Acolo vama cerealeloră este o zală din lanţulă de măsuri, care tindă de a reformă viaţa politică şi economică a naţiunii germane, acolo este discusiunea cesiunii vamale ună prilegiu bună pentru cancelarulă germană, spre a atacă din nou cu vehemenţă liberalismulă, orăşănismulă, sciinţa dătătâre de tonă şi presa, care în filele nâstre are o mare influinţă şi asupra maseloră poporului. Discursurile lui Bismarck — scrie »Neue Freie Presse« — astătji sunt ceaslovulă pentru toti bărbaţii de stată, de aceea şi discursulă său mai nou are o importanţă deosebită. Discursulă cancelarului germană scâte la ivâlă nisce păreri, cari ne facă să cunâscemă urîciu-nea deplină a idoliloră doctrinii celei nouă economice; îndată se vede că ei sunt idolii cei vechi la cari se închinau strămoşii Germaniloră, căci aceste nouă adevăruri sunt rătăciri sâu păcate vechi. Dară mai însemnată este, că Bismarck arată ce însemnătate mare are agricultura pentru stată, din causă că ea aste basa statului şi sguduindu-se să sgudue în acelaşi momentă şi statuia. Este fârte interesantă a vedâ pe cancelarulă Bismarck cum vine şi acusă statulă Prusiei, că acesta de treizeci de ani i-a impusă economiei agricole numai sarcini, a tractat’o într’ună modă maşteră, ba la impunerea contribuţiunii a purcesă într’ună modă nedreptă. Mai multă te prinde mirarea când citesc!, cum anunţă bărbatulă politică, că plugariulă, care »de treizeci de ani a fostă năcovală«, se va deştepta a-cuma, spre a-şî observa singură interesele sale, spre a se «emancipa de cărturarii cari’lă scotă din minţi* şi *î 1 ă esploatâză*, că plu-garulă va veni la cunoscinţă, că elă are maioritatea şi că va şi pune mâna pe ea; cu acestă ocasiune şi pe ţerană l’a asigurată Bismarck, că elă e mai în-ţeleptă, decâtă le place liberaliloră. Aceste propagaţiuni nu vreau să (Jică mai multă nici mai puţină, decâtă că Bismarck voesce sâ răspândescă în poporulă agricolă idea, că elă este în maioritate, şi este totdeodată destulă de cu minte încâtă să pâtă ocupa în parlamentă scaunele acelora, cari-lă »esploatâză.« Bismarck nu s’a mulţămită să mărâscă vămile faţă cu ţările străine, să apere proprietarii mari, să le asigure vinderea producteloră loră, să creeze câteva miliâne fiscului, ba elă s’a folosită de acâstă ocasiune spre a face o demonstraţiune agrară, ba chiar spre a imbărbăta acâstă mişcare şi de a scâte noi luptători în contra liberaliloră actuali, pe cari Bismarck nu-i pâte suferi, pentru că aceşti âmeni ca şi la noi în Ungaria sub firma liberalismului comită păcatale cele mai mârşave speculative egoistice în contra ţăraniloră creduli. Elă declară şi Germania ca stată agrară şi ceră pentru Germania ună parlamentă agricolă. Principele Bismarck n’are de felă gustă rău pentru că elă scie, că cu ună parlamentă ţărănescă ar pute domni mai uşoră şi mai bine pâte, decâtă cu deputaţii actuali sumeţi şi încăpăţînaţi, adunaţi de prin tâte oraşele, despre cari <}'se că nici idee n’au de recerinţele şi trebuinţele ţăranului. Se vede din tâte, adauge »N. fr. Presse,* că cancelarulă germană este hotărită de a deposedâ politicesce burgesimea politică literală; astăzi elă se folosesce de lucră toră, mâne de ţărână, numai spre a combate libera- Nr. 30. GAZETA TRANSILVANIEI 1885. lismulă, ală cărui inimicii de m6rte a mărturisită că este. De aceea, spre a discreditâ pe liberali înaintea Tronului, i-a numită * republicani* şi acum voiesce să-i nimicâscă şi înaintea ţăranului. Judecata pessimistă a lui Bismarck asupra statului se mai află numai la sociali democraţi. Cancelarulă în activitatea sa pripită nu ţine contă de aceea, că pe partea lui nu e continuitate istorică, pre când pe partea liberaliloră este o legătură cu eroii spirituali ai naţiunei, în Prusia în specială se venereză ca propărinţî ai liberalismului Lessing şi Kant, Friderică celă Mare, Stein şi alţi escelenţî patrioţi. Dar cancelarulă germană întru atâta este socialistă de stată, încâtă la t6tă oeasiunea vorbesce limbagiulă socialiştiloră despre »esploatarea« unei clase prin ceealaltă şi ca ună profetă socialistică disolvă unitatea societăţii politice în cugetările şi în discursurile sale. Nu este acesta o »reacţiune« în contra trecutului ? >Reacţiune, (Jise Bismarck, este numai o ideiă fixă a celoră ce credă a fi mereu persecutaţi, fără temeiu reală*. — Aşader, esclamă »N. fr. Presse,« miliâne peste milione suferă de idea fixă a reacţi nii. Atunci e o norocire de-a ave atâţî soţi în nenorocire. Dar trebue se cercetămă diagnosa psihiatrică a cancelarului. Luptele între clase, turburările între naţionalităţi, curentele antisemite, resboiele vamale, restrîngerea libertăţii comerciu-lui, renascerea ţehuriloră, dovada de cualificare la meserii, despreţuirea liberalismului ş. a., t6te aceste nu suntă o reacţiune în contra trecutului, numai fantasmagoriă ? N’a fostă fantasmogoriă când în urma mişcăriloră dela 1848 temniţele în Germania şi în Franţa au fostă îm-plute cu patrioţi liberali. Incţjeiândă »N. fr. Presse* cjice că poporulă niciodată n’a avută lipsă mai urgentă de idei liberale ca acuma când celă ce dă tonulă în con-certulă guverneloră, creatorulă unităţii germane, combate cu atâta vehemenţă liberalismulă, care este o însuşire originară a fiinţei germane. -----o-------- DIN SUDANtf. Scirea dată de curierulă sudaneză, că Gordon n’ar fi mortă, face ca o parte din pressa englesă să ţină mor-ţişă la aceea că mortea lui Gordon ar fi o invenţiune a Mahdiului, care ar avă de scopă să oprescă pe EnglesI în marşulă loră cătră Chartum. Pressa streină însă crede că mortea lui Gordon e adevărată. Ce privesce dispariţiunea consulului onorară austro-ungară Hansal, pănă acum n’a sosită nici o scire oficială. încă totă se speră că elă e în viaţă, deorece era iubită şi stimată de indigeni şi sta în corespondenţă cu falsulă profetă pentru eliberarea misionariloră austriac!, cari căzuseră în mânile Mahdiului. Dar şi aeâstă speranţă e forte slabă, căci fanaticii Mahdiului nu ţină sămă de persone, când e vorba de p isbendă a loră. Despre isbânda dela insula Dulka, care a costată multă pe Englesî, se comunică din Londra următ6rele amănunte: »Duşmanulă se întărise în pasulă Şukuk numă-rândă 3000 de 6menl. Incungiurarea pasului ar fi fostă uşoră; cu tote acestea generalulă Earle preferi să isgonescă pe duşmană din posiţiunile sale asigurate, o îndrăsnelă care trebui se coste pe Englezi ună generală, trei oficeri şi optă soldaţi. In contra legiloră strategice, Englesii înaintară în două despărţăminte pe ună terenă aprăpe de neumblată, acoperită cu bucăţ? de stânci şi strîmtorară pe duşmană între ei şi rîu. Acolo se afla fortulă duşmană, din care se întreţinu ună focă ucigătoră. Ună atacă cu baioneta ală regimentului Staf-fordshire, la care colonelulă Eyre căcju mortă, âr colo-nelulă Colborne şi căpitanulă Horsebrugh fură răniţi, rămase fără resultată. Atunci se trimise înainte renumita gardă nâgră scoţiană, cere în cântecile vesele ale cimpâieloră ei se sui pe stânci silindâ pe duşmană să fugă spre întăririle de pământă ce dominau fortulă. Earle tocmai lăuda pe vitejii săi când fu lovită de m6rte. Comanda supremă o luâ imediată generalulă Brackenbury, care dete ordină să se ia cu baioneta amintitele întăriturî de pământă, aşa că Arabiloră nu le rămase alta de făcută, decâtă să-şî caute scăparea prin înotare. Cavaleria ocupase într’aceea tabăra duşmană ce se afla în spatele lup-tâtoriloră. Numărulă morţiloră duşmanului se socotesce la 300. Generalulă Earle s’a născută în 1833, făcu espe-diţiunea Crimeei, a luată parte la luptele dela Alma şi lnkerman. precum şi la asediarea Sevastopolei, servi apoi în Gibraltară, Canada şi India, şi în espediţiunea egip-tenă din 1882 păzi linia de retragere a Englesiloră. SOIRILE PILEI. Pe diua de 22 Februariu n. este convocată, în sala »Otelului Nr. 1« din Braşovă, o adunare poporală maghiară în cestiunea reuniunii de maghiarisare ardelene. Epidemia de creerî se întide, măcarcă suntemă în mijloculă ernei. —0— Intr’unulă din sinădele parochiale ale bisericei Sf. Nicolae de aci s’a decisă ca socotelele pe anulă 1884 să fie încheiate celă multă în luna lui lanuariu 1885. — Care e causa că nu s’a satisfăcută acestui votă ală sinodului luată pe basa perscrieriloră bisericeşti.? — —0— Escelenţa Sa metropolitulă Mironă Romanu a plecată la Pesta în afacerea fundaţiunei Gosdu. —0— In comitatulă Hunedorei se voră înfiinţa mai multe scdle de stată. Să nu uite Românii că scopulă acestoră scole este maghiarisarea fiiloră noştri. Se caute ca în faţa fiecărei scole de stată să fie o scălă românăscă, care să ţină peptă maghiarisărei. —0— In şedinţa lunară, ţinută în Deva la 10 Februariu n., de comisiunea administrativă a comitatului Hunedăra, viceprefectulă raportă că în diferite părţi ale ţării porcii şi vitele cornute suferă de băla de unghii. ~0— In lanuariu au fostă în Braşovă 78 nascerl, 54 morţi, pe când în Decemvre 86 nascerî, 70 morţi. —0— D. P. S. Aureliană, fostă ministru de agricultură şi de instrucţiune, a primită împreună cu crucea de co-maadoră ală ordinului legiunii de on6re francesă, două scrisori, una dela d. Jules Ferry, prim-mi nistru, şi I. Măline, ministru ală agriculturei. E decorată pentru numerosele sale lucrări asupra economiei rurale. —0— Din Olmutz se scrie, că episcopii bisericiloră rom. cat.., gr. cat. şi armenă din Austro-Ungaria au promisă, afară de episcopulă Strossmayer, că voră as;sta la 6 Aprilie în Velehrad la serbătorea milenară a lui Cirilă şi Metodiu. —0— Goncertulă dată de corniţele Zichy în Bucurescî, în folosulă săraciloră, a fostă strălucita, precum spună fiarele române. —0— Artista română Elena Teodorini, după cum este »Românulă« informată, îndată ce-şl va termina anga-giamentulă la Opera din Madrid, va plecă la Viena unde va da o seriă de ^ece representaţiuni. Dela Viena artista se va îndrepta spre Bucurescî; contrară însă sci-riloră răspândite, ea nu va da nici o representaţiune în feră. —0— »Agenţia Havas* comunică, că în Chartum n’au fostă măcelăriţi, decâtă numai Grecii ocupaţi în arsenală. Consululă şi mediculă legaţiunii au fostă ertaţî. Mah-diulă a dată ordină să spânzure pe trădătorulă Faragh paşa. —0— »Agenţia Reuter* află, că guvernulă englesă a ho-tărîtă să se începă câtă mai curendă construirea căii ferate Suachim-Berber. -----o------- Adunarea generală, a Associaţinnei pentru sprijinirea învăţăceiloră şi soda- liloră meseriaşi români din Braşovă, ţinută la 20 lanuariu 1885. Preşedintele, d. V. Sfetea deschide adunarea la orele 38/i d. a. printr’o vorbire în care espune, prin cuvinle forte potrivite împrejurăriloră, care este anume scopulă a căruia realisare o urmăresce Associaţiunea cu o neo-bosităre perseveranţă: »formarea clasei de meseriaşi intre Români.« Espune mai departe căuşele cari facă ca a-câstă Associaţiune, pre lângă tâte străduinţele conducă-toriloră ei dela întemeiare până astătjl, să mărgă totuşi aşa de încetă înainte. Cele mai de căpeteniă din aceste cause suntă totă cele cunoscute deja din anii precedenţi: antipatia Româniloră pentru meserii, sărăcia poporului românescă, care face că ună părinte nu este nici de câtă în stare să supărte cheltuelile, ce suntă neapărată de lipsă, până ce ună copilă, aşe4ată la meserii, ajunge să câştige elă însuşi.... Associaţiunea încă este prea slabă, pentru a pută întâmpină t6te greutăţile, ce resultă din acâstă neîmbucurătăre situaţiune; — în fine, şi acesta este pdte cea mai de căpeteniă: puţinulă sprijină materială, ce-lă întâmpină atâtă Associaţiunea, câtă mai vâr-tosă meseriaşii din partea marelui publică românescă.... Acesta este de sigură o causă netăgăduită de persistă încă antipatia poporului românescă contra meseriiloră, deârece pân’acuma are înaintea ochiloră săi numai fdrte puţine caşuri, unde se fi ajunsă ună meseriaşă la ceva numai şi numai prin mijloculă meseriei sale.... Preşedintele constată, că acestă slabă sprijină nu este de loeă justificată, de vreme ce suntă meseriaşi români, cari producă lucruri totă atâtă de bune, ca şi străinii! Preşedintele constată mai încolo, că dâcă Associaţiunea, în mersulă ei încetă, nu stă tocmai pe locă, are de a mulţămf acăsta numai unora ajutdre ce vină din afară. In fine preşedintele încheiândă face apelă cătră adunare, să chibzuescă măsuri pentru a pune Associaţiunea în posiţiă de a merge iute înainte! Comitetulă actuală ajunsă la finele mandatului său, adunarea are o binevenită ocasiune a alege în noulă Co-mitetă forţe nouă şi mai vigurdse, decâtă cele de până aci, cari şi-au încercata până acuma destoinicia în t6te chipurile. Mulţămindă adunării pentru încrederea avută în ve-ehiulă Comitetă, declară adunarea generală de deschisă. Acestă vorbire adunarea generală o întâmpină cu strigări de »Să trâiescă:* Secretarulă Associaţiunei, d. Dr. I. Bozoceanu, ce-tesce raportulă Comitetului despre agendele anului trecută, er cassariulă d. Popoviciu, pe celă ală cassei. Ambele rapârte se voră tipări separată, de aceea mă măr-ginescă a aminti din ele pe scurtă, anume: în decursulă anului 1884 s’au aşezată la meserii 31 de copii, şi adecă la cismăriă şi cordoneriă 9; la măsăriă 5; la rotăriă 2; la croitoriă 2; la făurăriă 1; la lăcălăriă 1; la cojocăriă 4; la lemnăriă 2; la flanelăriă, tipografiă, lemnăriă, mâ-celăriă, covrigăriă şi la prăvăliă câte 1; — sodall au eşită în decursulă anului 12 învăţăcei, meseriaşi s’au făcută 3 sodall, stipendiştî de ai societăţii »Transilvania* au fostă 12, la Crăciună s’au împărţită vestminte la 30 învăţăcei. Averea Asociaţiunei la finea anului 1883 a fostă de....................................fl. 3366,07 sporulă din 1884 . . .............fl. 378,93 resultă cu finea anului trecută . . . . fl. 3745.— Pentru revidarea socoteleloră şi pentru a-şî da părerea asupra unoră propuneri din raportulă Comitetului se alege o comisiune în persdnele d-loră: Petra Petrescu, G, Zânescu şi G. Moian, er pentru a înscrie membri noi d. prof. Ioană Dobreanu. La ordinea 4'tei urmeză propuneri de sine stătă- t6re. Părintele Baiulescu luândă cuvântulă ţine o vorbire in care face ună istorică ală mersului societăţii române din Braşovă, considerată din punctă de vedere atâtă morală câtă şi materială preste totă, ajungândă la neîm-bucurătârea conclusiune că Românii din Braşovă, din t6te punctele de vedere, astă4I stau mai rău, decum stăteau înainte de 1836—60 când âu făcută minuni. De atunci pănă aslă4I nu s’a mai făcută nimică, vr’o încercare de a se face ceva pentru a se repară efectele negligenţei românesc! din trecută, care a pierduta cu totulă din vedere lipsa simţită crudă astâ4I a clasei de industriaşi şi de meseriaşi între Români, pentru a cărei creări s’au perdută timpuri, cari nu se voră ajunge nici odată. In iimpii din urmă s’a făcută o prea slabă încercare în astă privinţă prin Intemeiarea acestei asociaţiunl, care a făcută ceva. Ce a făcută este însă fârte puţină. Trebue neapărată să facă în viitoră cu multă mai multă ca să potă pa-ralisâ celă pnţină în parte influenţa străină, care ne ameninţă cu o cutro ire totală, decă nu vomă luâ măsuri energice, ca să ne apărămă în contra ei. Pentru aceea este neapărată de lipsă ca Associaţiunea nâstră să fiă pusă în posiţiă să-şi p6tă îndeplini cu succesă chiămarea ce o are, creându-i mijlâce materiale nouă. Dreptă aceea D-sa face următârea propunere : ,Să se alâgă o comisiune de 5 persâne competente, cari să studieze modalităţile, cum s’ar pută câştigă Associaţiunei nouă mijlâce materiale de cari are trebuinţă şi aflândă necesitate să facă chiar ună proiectă pentru schimbarea actualeloră statute, pe care să-lă aştârnă la proxima adunare generală.* Acestă propunere dă nascere la o viă discuţiune, la care iau parte dd. Ionă Lengără, T. Alexi, Petra-Petrescu şi Dr. Bozoceanu, în fine se primesce alegându-se comi-siunea în persânele dd-loră: B. Baiulescu, 1. Lengără, T. Alexi, V. Sfetea şi Petra-Petrescu. Comisiunea esmisă pentru revidarea socoteliloră şi a propuneriloră Comitetului raportâză că a cercetată t6te documentele relative la cassă şi că le-a aflată în bună regulă, prin urmare propune a se da cassarului absolutoriu, ceea ce se şi primesce. Din propunerile Comitetului, cari s’au primită şi de cătră adunarea generală, amintescă conclusiunea d’a se aduce mulţămită Representanţei dela biserica Sf-tului Nicolae din Scheiu pentru ajutorulă de 200 fl., asemenea societăţii »Transilvania*, cum şi S. S. P. episcopă Ioană Popazu pentru ună ajutoră de 50 fl. şi d-lui prof. Ioană Tipeiu din Focşani, pentru o colectă, ce a făcută în numele societăţii. D-lă Teochar Alexi propune a se tipări atâtă raportulă Comitetului câtă şi ală cassei spre a se pută comunică la ună publică câtă mai mare. D-sa se ofere a le tipări gratisă. Adunarea primesce cu mulţumită astă propunere, asemenea întâmpină cu urări de »să trâescă* împărtăşirea D-lui prof. Dobrânu, că d-lă T. Alexi s’a înscrisă de membru fundatoră ală Associaţiunei (cu tacsă de fl. 20.) Şedinţa se suspende pe 10 minute; după redeschidere d-lă I. Lengără propune şi adunarea primesce de membri in noulă Comitetă pe d-nii Bartolomeiu Baiulescu, Nr. 30. GAZETA TRANSILVANIEI 1885. Sfetea, Teochar Alexi, Dr. Ioanii Bozoceanu, Andrei Voina sen., Ioanii Stinghe, Vasile Popoviciu, Vasile An-toniu, Ioană Bredeană, llie Ardelenii, Nic. Stinghe, D. Halleră şi Petra-Petrescu. Acestă comit etă se constitue In fata adunării ale-gândă de preşedinte pe d-lă B. Baiulescu, v.-preş. V. Sfetea, cassară V. Popoviciu, controlorii Petra-Petrescu şi secretarii Dr. I. Bozoceanu. Se pune apoi la ordine alegerea unei comision!, care s8 revideze conturile casei cu finea a. c. şi să raporteze în astă privinţă adunării generale viitore. Membrii în Comisiune se alegă d-nii: I Lengără, Petra-Petrescu şi G. Moiană, car! se însărcinâză şi cu verificarea acestui protoeolă. După statorirea bugetului pe a. c. d. I. Lengără, cu cuvinte f6rte măgulitore, mulţumesce fostului preşedinte, d-lă părinte V. Sfetea, pentru tactulu cu care a condusă acostă adunare şi pentru zelulfi cu care a condusă afacerile Associaţiunei în decursu’ă anului espirată. Şedinţa se închide la orele 8 sera. Dâcă ne cugetămă la folâsele, ce le-a adusă şi pâte le aducă acestă reuniune, nu puternă decâtă să do-rimă ca ea să fiă îmbrăţişată cu t6te puterile Ne totă plângemă, şi pe dreptă, că ne lipsesce clasa de mijlocă. Dar cine e de vină că n’o avemă ? Noi. Să voimfi numai seriosă şi nu ne va lipsi. Bărbaţiloră, car! stau în fruntea Reuniunei, le dorimă perseveranţă şi succesă bună. Până. unde merge şovinismul!* ungurescti. Valea Urişiului infer. 15 Faură 1885. Domnule Redactoră! Câtă de drepţi şi de amabili suntă Maghiarii faţă cu elementulă românescă, ne do-vedescă foile turbate din Cluşiu şi tâle măsurile draconice, cu car! oficialii şi intetiginţa maghiară, pretinsă cultă, se încărcă a ne îndopa cu limba şi cultura loră «ângerâscă.* Nu putemă avea o unică convenire său 0 atacere cu inteliginţa maghiară, din care să nu le putemă vede aurulă în totă originalitatea sa. Ca să tacă nenumăratele semne de cultură înaltă, vă voi descrie cu cea mai mare acurateţă o întâmplare ce cu totă dreptulă merită a se da publicităţii. In 12 1. c. avândă unele afaceri la Reghinulă să-sescă, m’amă dusă şi la poştă, ca să espedeză o scri-săre cu rembursă. Deşi de acasă mî-amă propusă să nu uită a cere ună »utân vetel,* totuşi pătrunsă de dulceţa limbei culte amâ uitată ca pământulă să ceră pe »utân vătel-ulă* şi aşa cugetândă că amă de lucru cu dmenl fdevărată culţi, mă apropiu de conducătorul oficiului poştală din Reghină şi dau să’i spună că ce voiescă. Intr’a-ceea vă(Jendu mă că sunt omă cu carte şi amă cutezată a mă adresă cătră dânsulă românesce cu »Domnule* şi nu cu »Mâltosâgos,« ’ml aruncă o căutătură cu dispreţă şi ’ml replică: «Nem ertek francziât* Cu a-cestea se depărtă la altă masă fără a’m! face destulă dorinţei. Mai stau câteva secunde, şi mă adreseză din nou cătră altă oficială ce-lă vedâmă că scrie recepise, primesee ban! şi edă pachete la 6menî. Şi cătră a-cesta mă adresai totă românesce cu «Domnule « Acesta după ce mă culege odată cu ochii din creştetă pănă în tălpi, vă(Jendu-mă că amă barbă şi totuşi vorbescă românesce, mî răspunde: «Nem ârtek olâhul.* Astfelă amă eşitti dela postă cu 2 frase: ,Nem ârtek francziât* şi »Nem ârtek olâhul* în locă de rembursă româ-nâscă. Revoltată în inimă de o astfelă de , delicateţă* un-gurâscâ, amă meditată (Jiua Şi nâptea asupra situaţiunei critice în care ne aflămă a^I cu fraţii de odiniâră dela Aschileu, mi-amă pusă singură întrebările: 6re când cultura loră va fi o realitate, âr nu o spoială, care ’i face duri şi respingători? Unde le este mintea şi cum potă ajunge la idea fixă de a maghiarisâ ună poporă atâlă de numerosă şi consciu de sine, despre care ei bine sciu sâu ar trebui să scie, că dacă nu şi-a lăsată poporul românescă limba şi datinile străbune nici în timpurile emigrării popârelor barbare nici în timpul de tristă aducere a-pnte a cruntei iobăgii, cu atâtă mai puţină a<ŞI în sec-lulft luminiloră şi ală culturei se pâte face acâata, as-tă(jt când şi celă din urmă băiată de română scie, că e odrasla unui vitâză poporă? Ore ună poporă ca celă română pâte să devină prada ambiţiunei acelui poporă, care deja noi a primită creştinismulă şi cu elă primele ra adver- din sala de .Musikverein. erau pline c» sarula s6u în luPta baricadelor» din Maia 1871. .Fi- Lojile din sala de »Musikverein* erau palmete cycade şi alte plante aranjate după ună gustă ales, totă asemenea covârele persiane care storceau ad-miraţiunea celoră presenţî. Iu fruntea sălei era loculă destinată pentru patro-nesele balului încunjurată jură împrejură de verdâţă. A fostă de faţă ună publică fârte alesă. Pentru acâstâ ocasiune s’au compusă trei dedicaţiunl: .Hora veseliei* dedicată Alteţei Sale Imperiale archiducelui Rainer, protectorulă balului, de Constantin cavaler de Buchental; «Visuri;* valsă dedicată dâmneloră patro-nese de membrulă comit. Teodor caval, de Flondor, şi în fine Polca frangaise .Stelldichein* dedicată comitetului balului de Ed. Strauss. Danţulă l’a începută domnulă preşedinte ală comitetului Dr. Sterie Ciurcu cu domnişora Hardtmuth; elă a durată pănă aprâpe de 5 âre. Au fostă de faţă dâmnele patronese Maria Dumba, dâmna de Opolzer, dâmna de Hardtmuth, dâmna principesă Montenuovo etc. Dintre onoraţiorî amintimă: prinţulă Ghica, prinţulă Schwarzen-berg, prinţulă Starhenberg, Rosetti Solescu, deputaţii: Dr. Tomasciuc, Dr. caval, de Zotta, cav. de Grigorcea, Dr. MitrofanovicI, Nicolau Dumba, protopresbiterulă Sava Po-povici, consilierulă Bracheli, profesoră Nicolau Teclu etc. După meZulă nopţii apăru în sală protectorulă balului Alteţa S’a imperială Archiducele Rainer însoţită de generalulă de Vaux. Alteţa Sa fu întâmpinată de preşedintele comitetului dimpreună cu dâmna patronesă Dumba, pre carea luându-o la braţă, fu condusă până la loculă destinată pentru patronese. Inaltulă âspe, în timpulă de o âră câtă petrecu în sală, privi cu multă atenţiune la figurile din »cotillon«, care s’a danţată cu cea mai mare precisiune. Totodată garo* adaugă că Englesii din Paris, cari cunoscă inbirea de argintă a lui Veret, au de gând să’lă mituiescă, dân-du’i o sumă mare de bani. * * * InterZicerea căsătoriei. — Directorii caseloră celoră mari de bancă din Londra au luată o ciudată şi gravă otărîre: aceea de a da afară din posturile loră pe toţi funcţionarii, cari s’ar căsători mai’nainte d’a avea 4000 franci lâfâ pe ană. * * * LOGODNA. — D. Dr. Iacobă Maioră, medică oră-şenescă în Lugoşă, ’şî-a încredinţată de viitâre soţiă pe d-şâra Silvia Bogdană, fiica parochului gr. or. dm Banat-Comloşiu. -----o—— SCIRl TELEGRAFICE. (Serv. part. ală «Gaz Trans.*) Paris, 19 Februariu. — Amiralulu Courbet telegrafâză din Şeipo, că două corăbii de răsboiu chineze cu 33 de tunuri şi 750 de 6menî au foştii sparte în fundâ de torpile. Londra, 19 Februariu. — Starea sănătăţii reginei s’a ameliorată. Editoră: Iacobă Mnreşianu. Redcctoră responsabilă/ Dr. Aurelii Murejisnu Nr. 30. GAZETA TRANSILVANIEI 1885. Curaulu la bursa de Viena din 18 Februarie st. n. 1885. Rentă de aură 4°/0 ... 98 55 Rentă de hârtiă 5°/0 . . 93 95 Imprumutulă căiloră ferate ungare................147. — Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostii ung. (1-ma emisiune) . . . 99.— Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostii ung. (2-a emisiune) .... 121.75 Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostii ung. (3-a emisiune) .... 108.25 Bonuri rurale ungare . .102.50 Bonuri cu cl. de sortare 1C2.50 Bonuri rurale Banat-Ti- mişă..................102.— Bonuri cu ci. de sortarel02.— Bonuri rurale transilvane 102.20 Bonuri croato-slavone . . 102.— Despăgubire p. dijma de vinii ung..............—.— Imprumutuld cu premiu ung....................118.75 Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 118.50 Renta de hărtiă austriacă 83.50 Renta de arg. austr. . . 84.— Renta de aurd austr. . . 106.85 Losurile din 1860 . . . 137 75 Acţiunile băncel austro- ungare ................ 868 — Act. băncel de creditd ung. 315 50 Act. băncel de creditd austr. 304.70 Argintuld —. — GalbinI împărătesc!............ 5.81 Napoleon-d’orI............9.8 IV2 Mărci 100 împ. germ. . . 60.55 Londra 10 Livres sterlinge 124.25 Bursa de BucurescI. Gota oficială dela 5 Februariu st. v. 1884-. Renta română (5°0). . . . Cump. vând Renta rom. amort. (5°/0) . . 93 Va — * convert. (6%) • . 88Vs — împr. oraş. Buc. (20 fr.) . . 32 — Credit fonc. rural (7%) . . 98% — * » » (b%) 857. — » » urban (7°/0) . . 96 — • * . (6%) • • 897a — » » * (5°/0) • . 837. — Banca naţională a României — — Ac. de asig. Dacia-Rom. . . — — « » » Naţională . . — — Aură 127.% — Bancnote austriace contra aură — — Cursulu pieţei Braşovfl diD 19 Februarie st. d. 1885. Bancnote românescl . . . Cump. 8.75 Vând. 8.78 Argint românesc .... . . » 8 60 > 8.64 Napoleon-d’orI . » 9.78 » 9.80 Lire turcesc! . * 10.98 » 11.— Imperiali . . * 9.98 10.— Galbeni . * 5.70 » 5.76 Scrisurile fonc. » Albina* . » 100.50 » 101.— Ruble Rusesc! . » 129.— » 130.— Discontulă » . 7—10 o/0 pe ană. n casa din STRADA SCHEILORtF Nr. 107 este de închiriaţii o locuinţă frumdsă, con-stându din 4 odăi mari cu dependinţele sale, şi care se p6te îndată ocupa. Informaţiuni speciale dă proprietarulu, care locuesce în aceeaşi casă. I înştiinţare. Subscrisulă are onârea a face cunoscută on. publică că a deschisă aici ună GURSU spre învăţarea desemnnlni de eroi^lâ şi a croitului pentru liaine de daiacie insfruândă după celă mai nou metodă parisiană şi academică. Elevii se instruâză după ună metodă uşoră astfelă, încâtă înşişi potă luă măsură şi croi cu garanţiă şi asigurare în timpulă câtă ţine cur-sulă de instruire. In acelaşi timpă se instruâză şi în lucrări practice. Atestate numerose se potă presenta. Fetele sărace primescă instrucţiă gratuită. Subscrisulă recomandându-se cu totă adinsulă publicului p, t., se rogă de cercetare câtă mai viuă. înscrierea eleviloră se pote face dela 8—12 a. m. şi dela 1—7 p. m. Loouinţa mea se afla în strada Căldărarilorft, casa lai Montaldo Nr. 488, scara I, etagiulâ I, uşa Nr. 3. Cu totâ stima «I. Graf, iustruetorii de croită. Iulia, Mulţâmitâ generală din Viena, Peşta, Pojună, Aradă, Alba-Sibiiu. Adeverirăţi că amil învăţaţii dela d-Iă J. Graf în timpii de 6 săptămâni completă desemnulă de croită pentru haine femeescl şi compunerea loră. Dreptă aceea ne simţimă atinse în modă plăcută de a exprima dlui I. GRAF mulţumită ndstră pentru ostenela şi diligenţa sa şi de a-lfl pute recomanda pretutindenea cu privire la cunos-cinţele sale speciale şi Ia metodulă său uşoră de cuprinsă. Alba-Iulia, în Iulie 1884. Popp Gyorgyne, Ince Sândorne, Emilia Nicola, Irene Frolich, Ana Siebert, Ida LCw, Hermina Mendl, Irena Halasz. Şi tote elevele. Bole secrete le vindecă pe basa celei mai nouă constatări ale sciinţei, chiar şi caşurile cele mai desperate fără ca cineva să fie împiedecată dela lucrulă său. Asemenea vindecă urmările rele ale păcatelorft tinereţei (onania), slăbiciune de nervi şi impotenţa. Mare discreţiune. Ne rugămă pentru descrierea completă a bălei. Dr. Bella, membru ală mai multoră societăţi scienţifice etc. 6. Place de la Nation, 6. — PARIS. Epileps De observaţii. ia. Cei ce suferă de spasmuri, de cârcei şi de nervi găsescu ajutoră sigură prin metoda mea. Onorariele se dau după ce se voru observa succese. Tractarea în scrisă. S’au vindecată sute de 6menî. JProf. Dr. Albert, distinsă, pentru deosebitele succese, de cătră societatea scienţifică francesă cu marea medaliă, de aurii el. I. 6. Place du Trone, PARIS. Mersultl trenurilor*! pe linia l»redealii- Budapesta şi pe linia Teiuşii-Aradii-Biidapesta a câlei ferate orientale de stată reg. nng. Predealii-Budapesta Tren& accelerat BucurescI Fredealu Timişă Brasovu Feldiora Apatia Agostonfalva Homorodă Haşfaleu Sighişora Elisabetopole Mediaşă Copsa mică Micăsasa Blaşiu Crăciunelă Teiuşft Aiudă Vinţulă de susfi Uiora Cncerdea Gliirisă Apahida Clnşiu Nedeşdu Ghirbău Aghirişă Stana Huiedină Ciucia Bucia Bratca Răv Mezd-Telegd Fugyi-Vâsârhely Vârad-Velinţe Oradia-mare P. Ladâny Szolnok Bnda-pesta Viena 7.15 1.09 1.33 2.06 2.16 2.44 3.03 3.18 3.51 4.51 5.11 5.39 6.00 6.29 7.02 7.38 7.55 8.24 8.48 10.08 10.18 11.33 12.06 12.25 1.11 1.49 1.54 3.14 5.10 7.30 2.00 Budapesta—Predeald Trenu de persone Trenfl omnibus Trena de persone Trenii de persone Trenii omnibus Trenu accelerat Viena 8.25 8.35 3.30 — — 9.5C Budapesta 8.00 6.55 9.45 — — 10.15 Szolnok 11.24 10.55 12.18 — — 10.5C P. Ladâny 2.01 2.04 1.59 6.3C 5.45 Oradea marc ; 4.11 5.13 3.20 7.09 6.28 4.21 9.37 3.25 7.41 7.07 Vârad-Velencze 4.29 9.45 — 8.09 7.42 Fugyi-Vâsârhely 4.40 9.59 8.53 8.51 Mezo-Telegd 5.02 10.28 3.56 10.18 10.52 Râv 5.46 11.41 4.31 10.55 11.56 Bratca 6.09 12.15 — 11.36 12.43 Bucia 6.28 12.48 — 12.11 1.23 Ciucia 6.52 1.48 5.28 12.35 2.07 Huiedin 7.32 3.21 6.01 12.54 2.27 Stana 7.51 3.54 — 1.29 3.06 Aghiriş 8.12 4.34 — 1.45 3.22 Ghirbău 8.24 4.52 — 2.26 4.15 Nedeşdu 8.38 5.11 — 2.48 4.44 8.57 5.40 7.08 3.12 5.10 1/J.Ul^lU, ^ 9.23 6.00 7.18 3.19 5.19 Apahida 9.50 6.29 — 3.36 5.47 Ghiriş 11.15 8.14 8.29 4.10 6.38 Cncerdea 12.04 9.49 8.53 5.39 8.51 Uiora 12.12 9.58 — 559 9.18 Vinţulă de susă 12.19 10.07 — 6.28 8.00 Aiudă 12.45 10.42 9.17 6.54 8.34 Teiuştt 1.15 11.32 9.40 7.10 8.59 Crăciunelă 1.44 12.03 — 7.25 9.35 Blaşă 2.00 12.24 10.12 7.49 10.16 Micăsasa 2.34 12.43 — 8.11 11.04 Cop şa mică 2.52 1.22 10.45 8.52 12.17 Mediaşă 3.27 2.24 11.07 9.11 12.47 Elisabetopole 4.01 3.06 11.29 9.29 1.21 Sigişdra 4.50 4.17 12.15 9.52 2.05 Haşfaleu 5.08 4.51 12.30 10.27 3.08 Homorod 6.47 7.07 1.32 10.46 3.39 Agostonfalva 7.36 8.10 2.04 10.56 3.55 Apatia 8.09 8.46 2.24 11.04 4.06 Feldiora 8.41 9.20 2.44 11.14 7.30 „ ( 9.20 10.15 3.15 1.47 11.05 Braşovă > — 6.00 3.25 4.40 2.37 Timişă — 6.57 4.03 7.44 6.40 Predeală — 7.32 4.28 6.20 2.00 BucurescI 1 10.25 Trenă omnlbus 8.001 2.47 6.36 10.09 Nota: Orele de nopte suntă cele dintre liniile grose* Teiuşft-Aradft-Budapesia 1 Budapesta-Aradft-Teiuşft. Trenu de Trenii Trenii Trenii de Trenă persdne omnibus omnibus persdne omnibus Teiuşft 2.39 9.50 8.20 Viena 8.25 8.35 Alba-Iulia 3.40 10.42 9.10 Budapesta 8.00 6.55 Vinţulă de josă 4.04 11.09 Szolnok 11.14 12.28 Şibotă 4.35 11.43 A *o