BEDACŢIUNEA ŞI ADMINISTBAŢIESEA t BRAŞOVtJ, piaţa mare Nr. 22. ,GAZETA" IESE ÎN FIECARE ţ)I. Pe ună and 12 fior., pe şâse luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. Bomânla şi străinătate: Pe and 36 fr., pe ş6se luni 18 fr., pe trei luni 9 franci. TRANSILVANIEI ANULU XLVIII. SE PRENUMERĂ: la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ANUNOIUBILE: O seriă garmondd 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare SorlsorT nefrinoate nu se prltnesou. — ■anutorlpte nu te retrimită. N? 29. Joi 7 (19) Februariu 1885. Braşovă, 6 (18) Februariu 1885. In (filele aceste şi-a serbaţi! ministrulu-pre-şedinte austriacă, corniţele Taaffe, nunta sa de argintă. Cu acesta ocasiune d-lu Taaffe a primiţii, cum amu foştii încunosciinţaţi prin telegrafii, şi visita Maiestăţii Sale împăratului şi a prinţului de cordnă. Nu suntemă obicinuiţi de a pune preţii mare pe formalităţi şi dacă vomă avă în vedere că Majestatea Sa a copilărită împreună cu corniţele Taaffe nu vomă află nimică estraordinară în înalta visită cu care l’a onorată la o serbătdre atâtă de însemnată în viaţa sa conjugală. Dar împrejurările actuale interidre ale monarchiei facă ca visita monarchului, la care s’a adausă şi aceea a prinţului de cordnă şi a archiduciloră, să aibă şi o însemnătate politică. Distincţii!nea ce i se făcă comitelui Taaffe din partea întregei familie împărătesc! este tocmai în momentele de faţă, când, în urma votului camerei deputaţiloră asupra legei de timbre, Nemţii centraliştî începură din nou a predice căderea cabinetului actuală, ună semnă vădită că casa domnitdre are deplină încredere în şe-fulă acestui cabinetă. Nu mai era de lipsă ca să se asigure de cătră organele fracţiuniloră, ce compună maiori -tatea în camera din Yiena, că posiţiunea comitelui Taaffe nu este nicidecum alterată prin vo-tulă asupra legei de timbre. A<}l este clară pentru fie-cine, care cundsce relaţiunile interidre ale acestei monarchii, că corniţele Taaffe este purtă-torulă unei politice departe bătătdre, care e abia în primele stadii ale desvoltării sale şi care are de scopă, ca prin consolidarea interidră pe basa împăcărei tuturoră popdreloră să se asigure interesele dinastiei, să se mărdscă puterea şi să se înalţe prestigiulă monarchiei în afară. Amă accentuată de repeţite ori, că chiar politica orientală de a<}i a monarchiei ndstre con-diţiundză introducerea unui sistemă de guvernare în întrulă monarchiei, prin care să se pdtă mulţumi tdte popdrele ei, aşa câ starea loră politică şi socială să nu mai fie ună obiectă de înspăimântam, ci ună punctă de atracţiune pentru popdrele creştine din Orientă. 6menii de stată din Austria s’au convinsă, că numai o politică amicabilă faţă cu desvolta-rea popdreloră din monarchiă şi din Orientă mai pdte salva interesele ameninţate ale monarchiei habsburgice. De aceea vedemă de vr’o doisprezece ani încdce o schimbare esenţială atâtă în politica interidră a guvernului austriacă câtă şi în politica esteridră a guvernului comună imperială. Numai o singură împrejurare ni se pare, mai alesă nouă Româniloră, neesplicată şi acdsta este purtarea guvernului ungurescă faţă cu naţionalităţile nemaghiare din Transilvania şi Ungaria. Vedemă aici tocmai contrarulă dela ceea ce se practică a(Ji în Austria şi cu dreptă între-bămă: cum se pdte să esiste o deosebire atâtă de mare în principiele, după cari se guverndză doue state, ce sunt unite prin uniune reală şi formăză în afară o singură monarchiă? Causa acestei stranie oposiţiuni o vomă înţelege dacă vomă avă în vedere următdrele: Tronulă urmărindă politica sa de împăciuire a pretinsă şi pretinde negreşită şi dela cabinetulă Tisza ceea ce cere dela cabinetulă Taaffe, ca adecă să mulţumdscă pe toţi cetăţenii şi să asigure astfelă liniştea şi ordinea în stată. Situaţiunea presentă din Transilvania şi Ungaria şi organis-mulă artificială constituţiunală, prin care naţionalităţile nemaghiare sunt cu totulă paralisate în viaţa publică, idrtă d-lui Tisza de a răspunde Cordnei: La noi tdte mergă în regulă, popdrele sunt mulţumite, numai unii „agitatori" singuratici cari conspiră în contra unităţii statului facă gură, ddr avemă destulă putere de a nimici uneltirile loră. Acestă răspunsă îlă va pută dă cabinetulă Tisza Cordnei până atunci, până când naţionalităţile nemaghiare nu se voră trezi din letargia loră spre a reîncepe cu energiă lupta legală în contra sistemului asupritoră. Au dreptate foile maghiare. A cjice numai că eşti nemulţumită nu e destulă, ci acdsta tre-bue să-o dovedesci, printr’o luptă resolută în comună, în judeţă, în ţdră, în contra abusuriloră organeloră administrative, justiţiare şi financiare. Noi Românii amă păcătuită multă, prin aceea, că amă totă înghiţită la noduri şi amă tăcută. -----o------ CRONICA POLITICĂ. De câteva Josă Tisza!* se autjiră şi alte voci. Abia putu în fine să încăpă discursulă şi când pomeni numele lui Apponyi, o salvă de aplause se ridică în onărea a-cestuia. Cu totă succesulă strălucita ală oposiţiunii, se pare că proiectulă de lege ală reformei camerei magna-ţiloră se va primi de maioritatea tisaistă. Nu scimă însă ce sărte va avea în camera magnaţiloră. Vom reveni. * .National-Zeitung* din Berlină a primită din Agram următdrea corespondenţă: »Deja cu câtva timpă înainte »National-Zeitung« a făcută propunerea, ca cancelarulă imperiului germană să înfiinţeze în Agram ună con-sulată germană din consideraţiune pentru interesele comerciale germane în Bosnia şi Herţegovina. Acăstă escelentă propunere a fostă reprodusă dăunăcjl de o fdiă rusâscă ce apare în Odessa şi a aprobat’o. .Sloboda* de aci, organulă partidei starceviciane, reproduce după fdia rusă propunerea clarului germană, găsind’o de bună. Acăstă împrejurare, precum şi faptulă că limba germană este lăţită în Croaţia, Slavonia şi fdstele Graniţe militare; că relaţiunile politice-comerciale ale ţăriloră sudslave cătră Germania se întărescă totă mai multă, fiindcă aci se recundsce însămnătatea loră, înfiinţarea unui consulată germană în Agramă, până acum celă mai mare şi mai inteligentă emporiu ală sudului slavică, este bine venită şi dorită.* Atâta mai lipsea, ca să se amărască diletaceloră din Pesta, înfiinţându-se ună consulată germană înp|ram l Cumplită s’ar deochea în 'faţa Germaniei cei dela putere ! * Foile autonomiste din A^tria susţină, că legea de timbre n’a alterată nicidecum posiţiunea cabinetului Taaffe, nici chiar a ministrului da finanţe Dunajevski. Organulă lui Rieger .Pokrok« scrie însă cu tdte acestea: .Suntemă convinşi, că guvernulă nu va pute sa’şî ese-cute programa cu maioritatea actuală în împrejurările actuale ce domnescă în sînulă ei. încă dela începutulă erei de faţă amă cerută o îmbunătăţire a acestoră împrejurări şi n’amă ascunsă slăbiciunile maiorităţii. Cre-demă că şi guvernulă recundsce necesitatea acestei îmbunătăţiri şi de aceea considerămă întâmplarea din urmă nu ca o nenorocire, ci cu o furtună trecătore, care curăţă aerulă, o considerămă ca o crisă, după care trebue neapărată să urmeze o întorcere spre bine.* — Va să (J>că şi Rieger sperăză că se va face o schimbare, nu însă în favdrea centraliştiloră nemţi, ci spre întărirea partideloră federalistice din Austria. * Ambasadorulă actuală din Constantinopole ală Italiei contele Corti, care a fostă la congresulă din Berlină ca representantă ală Italiei, caută printr’ună memoriu, ca să-şi scuze purtarea sa dela acelă congresă faţă cu compensaţiunile ce le-a aşteptată Italia dela acelă congresă. Acesta memoriu arată pentru ce Italia n’a pronunţată atunci cuvântulă compensaţiune, când a ocupată Austria Bosnia şi Herţegovina. Causa este, că Italia a fostă atunci jerfa grupării puteriloră coloră mari europene. Prinţulă Bismarck dorea pace şi o alianţă cu Austria. Anglia a vrută să j6ce pe Austria în contra Rusiei şi astfelă Austria căpătă Bosnia şi Herţegovina. Francia fu câştigată pentru planulă acesta cu condiţiu-nea, ca să o lase să ocupe Tunesia în Africa. Pe Turcia o întimidâ Bismarck ca să nu facă oposiţiune, că de nu va fi mai râu de ea. Rusia acceptă bucurosă tote şi în cele din urmă nici Corti n'avu încătrău şi căută să aprobeze şi elă tdte. De cumva ar fi făcută Corti vr’o oposiţiune, atunci pdte Bismarck ar fi trecută peste protestulă Italiei la ordinea <^ilei. Acuma Italia vătjân-du-se din tdte părţile respinsă s’a apropiată de Anglia, cugetândă că cu ajutorulă ei pdte să capete in Africa nisce compensaţiunl cari în Europa le-a căutată în deşertă. In modulă acesta a scăpată Anglia din isolaţiu-nea, în care se aila după ultima conferinţă dela Londra care se ţinuse în cestiunea egiptenă. * In cele din urmă a încheiată şi regatulă Portugalia ună tractată cu societatea africană, şi dacă actulă generală ală conferinţei africane va fi gata, conferinţa se pdte închide în pace şi în linişte. Nu se scie ce a îndemnată pe cabinetulă din Lisabona în dra din urmă, ca să în-cheiă cu societatea africană tractatulă. Pdte fi că a contribuită la acestă actă presiunea puteriloră său compensaţiunile, ce i s’aă făcută Portugaliei. Acuma după ce a subsemnată şi Portugalia contractulă cu societatea a-fricană s’a asigurată statulă de pe lângă rîulti Congo. Pdte că va fi şi acestă stată chemată la conferinţa din Berlin, ca să i-a parte la şedinţa ultimă a conferinţă şi să subsemneze actulă conferinţii, care regulâză afacerile africane. * După dorinţa generalului Wolseley se oferi prinţului egiplână Hassan (fratele lui Tevfik paşa) comanda peste ună corpă de cavaleriă egiptănă pentru espediţiunea din Sudană. Prinţulă Hassan să fi pusă condiţiunea că să fie patru mii trupe turcesc!. Se (Jice că prinţulă Hassan va purtă titlulă de guvernatoră generală ală Sudanului. Acăstă măsură va face o impresiune bună asupra poporaţiunii din Sudană, fiindcă acdsta vrea să <}ică că Englesii nu voiescă să ţină Sudanulă pe sâma loră. ------O-------- Nr. 29. GAZETA TRANSILVANIEI SOIRILE PILEI. In filele de 13, 14, 16 şi 17 Martiu 1885 au să se presinte la asentare, în localulii Otelului Nr. 1 de aci, tinerii comunei Braşovului din clasele de etate 1865, 1864 şi 1863 în ordinea următâre: In 13 Martiu la 9 âre a. p. se voră presenta mai ântâiu reclamanţii, cari nu suntă destoinici a lucra, deei4ându-se asupra petiţiu-nilorii lor ti, după aceea se vorii visita tinerii din classa I. de etate născuţi în 1865 şi anume după sorţi. In 14 Martiu la 9 ore a. p. se vorii înfăţişa tinerii din classa a II de elate, născuţi în 1864. In 16 Martiu la 9 (5re a. p. se vorii presentâ tinerii din classa IÎI de etate, născuţi în 1863. In 17 Martiu la 9 ore a. p. se voră presenta cei ce s’au înţărcată şi streinii, pentru cari s’au înaintată la magistratul!! orăşenescă din partea de-regătoriei locului lord natală listele de presentare. La înfăţl^e să fie toţi curaţi şi cu mintea luminată. —0— In urma unei ordinaţiunî a ministerului de honvecjî se convocă la recrutarea din acestă ană şi clasa a IV de etate, adecă cei năşiţi în 1862, şi au să se presinte acei tineri la 16 Martiu 1885 a. p. în localuîă Otelului Nr. 1. Tinerii clasei a IV de etate numai atunci se voră supune assentărei, dacă contigentuld recruţiloră şi reser-vei suplinitâre nu se va acoperi din cele trei clase de etate, anume dintre tinerii născuţi în 1865, 1864 şi 1863. Părinţii şi fraţii, cari voescă a elibera pe fii, resp. pe fraţii loră, au să înainteze reclamaţiunile loră, bine in-struate ca şi în cele trei clase de etate, celă multă pănă la 10 Martiu n. a. c. la magistrată. Tinerii cari se află în streinătate au să fie încunoscinţaţi prin scrisori de cătră părinţii, resp. fraţii loră, ca să se anunţe imediată la autoritatea din localitatea în care se află, ca astfelă magistratulă să fie încunoscinţată unde se găsescă spre a se trimite listele de assentare în casă de trebuinţă, a-anume dacă loculă şederii se află în Austro-Ungaria. Mai departe cei ce au dreptulă a face voluntariatulă de ună ană, precum şi cei ce au pretenţiuni a fi eliberaţi de serviciu presentă, să’şî înainteze petiţiunile cu actele cuvenite celă multă pănă Ia 10 Martiu n. —0— Sâmbătă în 2 (14) Februariu, amă asistată la a treia Convenire colegială a Reuniunei române de cântări din Braşovă. Ună publică forte numerosă aşteptă cu nerăbdare esecutarea următârei programe frumâse şi variate: 1. a) Riedel. »Mierla cu vestmântă cernită....* b) M. Hauptmann. ,Când vrea o părechiă* coră de dame şi bărbaţi. 2. L. Denza ,De m’ai iubi* solo baritonă cântată de d-nu Butnariu. 3. Ioh. Brahms. »Cântecă de sără* cord de dame şi bărbaţi. 4. Declamaţiune. (Ana D6mnă, legendă de Vasile Alexandri declamată de domnişdra JH. I. T. Popoviciu. 5. Iacobă Mureşianu »Primăvara* poesiă de I. Lăpădată, terzetă pentru Soprană (D-na Hareti Nemeşă) Tenoră (D-nu 1. Mureşană şi Basă (D-nu P. Dima) cu acompaniare de pianfi (D-ş6ra Octavia Russu.) 6. I. Mureşană: a) Rapsodiă românescă, b) Improvisaţiune pentru solo piand, esecutate de com- positorulă. 7. I. Mureşană. »Dorule odorule.« coră de dame şi bărbaţi. Celă mai mare efectfi l’au produsă fără îndoială, composiţiile române din urmă, cari au fostă multă aplaudate. In deosebi terzetulă pentru sopran, tenoră şi basă a fostă întâmpinată cu aplause sgomotâse şi îndelungate. Ddmna Hareti Nemeşă posede o voce puternică c’ună timbru fârte plăcută şi i-a succesă dela începută păn’ la sfârşită de-a ţine încordată atenţiunea publicului printr’o esecutare lăudabilă a pârtiei sale destulă de grele. In modă însemnată au contribuită la succesulă acestui terzetă probatulă şi dibaciulă nostru basistă d. P. Dima şi in partea tenorului d. I. Mureşiană. Toţi trei cântăreţii au fostă viu aplaudaţi. Dintre coruri celă din urmă a trebuită să fie repeţită. Nu putemă în fine să nu amintimă cu plăcere impresiunea plăcută ce ni-a făcut’o d-ş6ra Elena Popoviciu declamândă cu efectă legenda Ana Dâmnă de Vasile Alesandri. Asemenea trebue se memorămă şi solo simpaticului baritonistă d. Butnară, care a reuşită fârte bine. —0— In urma decisiunii adunării din Aradă a societăţii pentru fondă de teatru română, comitetulă a luată măsuri pentru ca să se înfiinţeze comitete filiale, pe unde se voră putea. Deocamdată comitetulă s’a adresată cătră membrii din Aradă, Blaşă, Deva, Lugoşă şi Sibiiu. Este de dorită ca acele comitete filiale să se înfiinţeze şi să-şî încâpă activitatea câtă mai curândă, adunândă membri noî şi arangiându diferite petreceri în folosulă fondului teatrală, care deja se apropie de suma de 40,000 fl. —0— 0 stea nouă se ivesce pe orisonlulă artistică română, Z^e »Familia*. D-ra Elena Floriană, fiica d lui lână Floriană, preşedinte ală Tribunalului din Odorheiulă secuiescă, încă tânără în etate, se arată deja maestră în artă. La recentulă concertă dată în insîitutulă dâmne-loră englese din Budapesta juna elevă a pusă în admi- raţiune cu joculfi său pe piano ună auditoră numerosă şi cunoscătoră. Liszt, Barthay, directorulă conservatorului, archp. Haynald, toţi cei competenţi, au felicitată pe elevă şi pe celebrulă său maestru Uihas pentru strălucitulă succesă repurtată. D-ra Elena Floriană are tOte calităţile cerute pentru a fi peste scurtă timpă o artistă de pri-mulă rangă. O înfăţişare plăcută, atrăgătâre; presenta-ţiunea sa lipsită de pretenţiune seu afectată modestiă, e încântătâre de simplicitate şi naturală. Joculă său revelă, dela primele note, ună talentă deosebită. Sonulă îi este dulce, plină, pătrumjetoră; degetele, cu o pntere egală, au o iuţâlă surprindătore la astă etate. Dela moliciunea unui fragedă suspină sonurile sale ajungă la ună trio a la Liszt. In concertulă în mol de Mozart, în compo-siţiunile lui Liszt şi Brahms juna virtâsă a dovedită că scie pricepe şi redâ cu genialitate simţirile cele mai adânci, intenţiunile cele mai subtile ale mariloră maeştri. —0— In Mercurea fiulă notarului de acolo a fostă atacată Marţia trecută sera pela 7 Ore de ună individă necunoscută, care a voită să-lă lovâscă cu ună cuţită. Din norocire, a scăpată numai cu o uşOră lovitură în frunte, âr necunoscutulă a dispărută. —0— In Recea, lângă Mercurea, judele a fostă cumplită bătută de câţiva omeni. —0— In Gârbăulă românescă a fostă la 10 Februariu n. ună focă înspăimântătoră, pusă de mâni duşmane. Edi-fieiele de pe moşia P. au arsă împreună cu 37 de boi, vaci şi viţei, cari nu s’au putută scOte din grajduri. —0— ţiiarulă »Figaro* dela 10 Februariu st. n. sub titlulă Tronulă României spune, că la ferestrele casei Kriger, astâdî Domont în Paris, se âflă expusă tronulă României. ţ)iarulă în cestiune descrie acestă tronă ca pe ună obiectă de mare valore şi de înaltă Duminecă nOptea, după Orele 12, s’a simţită ună cutremură de pământă în BucurescI, Brăila, Galaţi, Ad-judă, Bârladă, Huşi şi Măeină. —0— Se scrie din Sofia * Telegrafului,* că consululă austriacă din Vama, corniţele Pereira, a denunţată printr’o depeşă cifrată comitelui Kalnoky, că s’ar fi descoperită ună complotă în contra vieţei regelui Milan, proiectată de a fl esecutată în Ziua de 27 Iuniu anulă curinte. Se Zice că conspiraţiunea a fostă urnită de nisce aginţî provocatori ruşi. ■o Portretele Archiereilorti. din Blaşiu. Încă fiindă în viaţă episcopii Blaşiului ’şi-au pregătită fiecare portretulă său. Portretele aceste puse în rame frumOse galbene se păstreză până în 4iu pariam eu iul ii românii. (Camera) Şedinţa dela 4 Februariu. — D. V. lepurescu anunţă o interpelare în privinţa denunţărei convenţiunei comerciale auslro-ungare şi Zice ca nu va mai avea nici ună scrupulă de a amâna interpelarea, deorece ministerulă s’a compusă într’ună modă strălucită. D-sa, procedândă la desvoltarea interpelărei, declară că ea este desbrâcată de orice spirită de ostilitate, deârece pe banca ministerială şi titularii la externe este d. I Câmpinânu. Cere ună răspunsă categorică în privinţa denunţărei sâu re-înoirei convenţiunei comerciale. Spune că acum 10 ani aveamă o posiţiune politică nedefinită, că a fostă o epocă de tristă memoriâ în care s’a găsită ună partida, adică partidulă conservatoră, care a încheiată convenţiunea comercială pentru nenorocirea ţărei, creZendă că face ună actă naţională; acelora însâ cari voră mai reînoi acelă actă, 4ice d-sa, ţara e în dreptă a le arunca cu piatră. Spune că acelă actă l’a primita în silă partidulă liberală când a ajunsă la putere, modificându-lă însă pe cât a fostă posibila în avantagiulă ţărei; declară că partidulă liberală şi ţâra aşteptă cu nerăbdare momentulă resilierei acestui contractă. Face proteste de amiciă la adresa d-lui prim-ministru şi cere o anchetă asupra rcsultatului Nr. 29. GAZETA TRANSILVANIEI 1885. aplicărei convenţiunei comerciale. D. Iepurescu îşi es-primă temerea ca nu cum-va, închi^endu-se Camera, să vie deputaţii la tdmnă şi să găsâscă ună faptă îndepliniţii, adică nedenunţarea convenţiunei. D. prim-minislru: Eu credii că deja amii făcută declaraţiuni în acâstă Cameră că suntemă decişi a denunţă convenţiunea (aplause.) De ce mă aplaudaţi, căci nu-mi facă decâtă datoria, şi chiar în Ungaria şi Austria suntă unii deputaţi cari ceră denunţarea; este dar o trebuinţă din ambele părţi de a se revisui acestă actă, care expiră peste ună anii. Deeă ţâra s’a pronunţată că convenţiunea trebue denunţată şi reformată, ar fi din parte-ne ună ce nechibzuită de a merge contra ei, când mai alesă va trebui ori cum să venimă şi să avemă aprobarea d-vostră. Nu era credă trebuinciosă de atarî vorbe înflăcărate şi de forţe pentru deschiderea unei uşî deschise, când noi chiar suntemă de opiniune a ne reforma; este insă indespensabilă de a studia ces-tiunea cu seriositate, şi a vedea ceea-ce este de făcută; chiar noi amă aderată la numirea comisiunei care să se ocupe cu elementele constitutive ale convenţiunei. D. Iepurescu cjiee că presenţa d-lui Câmpineanu ar fi o schimbare în politica internă şi esternă, ceea ce nu este; s’a introdusă numai nouă elemente de activitate şi ni-mică mui multă. Politica nostră dar nu s’a schimbată; dar e trebuinţa să fimă circumspecţi când e vorba de ună actă internaţională pe care la venirea ndstră la putere a trebuită să-lă sancţionămă, căci nu putâmă di-solva Camerele şi crea ţărei dificultăţi externe, când vecinii noştri deja sancţionaseră legea. Amă căutată a nu face ună monopolă numai pentru o putere, ci amă dată tuturoră drepturi seu favoruri egale, şi chiar Turciei; vomă căuta la încheiere să cvitămă de se p6te părţile vătămătâre. Nu trebue însă să punemă numai în comptuld convenţiunei t6te relele de cari suferimă, căci şi Austro-Ungaria şi Francia şi Italia suntă în crisă. Credă că colegulă meu dela domenii va numi o comi-siune, care împreună cu aceea a Camerei să adune elementele trebuitorei Pănă atunci să căutămă a ne face datoria şi pe altă cale, căutândă a face faţă nevoiloră ţărei. D. I epurescu se declară satisfăcută în urma de-claraţiuniloră d-lui prim-ministru şi incidentulă se închide. -----O------- Libertatea în Ungaria. Dintr’o foiă germană din sudulă Ungariei ,Kronst. Ztg.« reproduce următdrele observaţiuni interesante despre libertatea ungurâscă: »Bismarck nici odată nu va înţelege corectă libertatea ungurâscă, elă ’şî închipuesce că e adevărată libertate. Negreşită e adevărată, că nimică nu e interzisă, dâr nimică nu e nici permisă, şi de aceea ministrulă, prefectulă şi vice-prefectulă, judele şi notarulă satului, străjarulă, inspectorulă de dare şi esecutorulă, finanţulă, capulă poliţiei, procurorulă, oficerulă de gendarmeriă, comisarulă, gendarmulă şi Mihassna Andraş ne potă interzice, permite şi face, cu noi cetăţenii liberi, orice le place. ,Libertatea, cum o avemă noi, este cea mai bună lege socialistă, acăsta a declarat’o Tisza lui Kalnoky şi Taaffe, cari ascultau rîZendă şi cari cu acâstă ocasiune le păreau cumplita de rău, că nu suntă şi ei aşa de liberali. Totă arta constă într’aceea, eă ministrulă este responsabilă de tote ,înaltei case* (dietei), a cărei majoritate este alăturea cu elă. Dacă marile puteri ar dori, Tisza le estradeză pe orice socialistă ca criminală şi pentru acesta îşi ia asupră’şi răspunderea. Dacă se esprimă dorinţa, elă poruncesce să se încarcereze o legiune şi răspunde de acesta, său introduce în capitală, în locă de starea de asediu, dreptulă de stată, şi poruncesce să’i spânzure pe toţi dearândulă, şi va răspunde şi pentru acăsta.« ,De ce aşadară o lege socialistă? Ar fi vătămă-toră să se restrîngă libertatea poporului. * Nici nu se pută caracterisâ mai bine lăudata libertate ungurăscă. Ungurii potă fi mândrii Concertultt şi balulfi românii din Lngoşin. Lugoşă 14 Februariu 1885. Neştărsă va fi — şi încă pentru multă timpă — din amintirea fle-cărui participatoră impresiunea serei dela 12 1. c. st. n. Sera acăsta ne-a dată o nouă dovadă de ceea ce p6te Românulă voindă şi lucrândă în unire. Numai puţină energiă şi voinţă de a lucră să re-cere din partea Românului şi apoi face progrese de minune, — în butulă tuturoră vitregimiloră timpului — fie pre tăremulă arteloră ori a sciinţeloră. Capacitate are Românulă — cu tote că adversarii noştri se încârcă — firesce fără succesă — a i-o denegâ şi acăsta. Elă e în stare de a stărce admira ţiunea şi a celoră mai pronunţaţi duşmani ai noştri. Dovadă destulă de vedită a fostă săra de 12 1. c. st. n. cănd străinii participatori la serata costumată de cântă şi danţă, arangiată de Reuniunea română de cântă din locă în unanimitate şi-au esprimută admiraţiunea pentru progresulă „Chorului Reuniunei*. S’a esecutată în acâstă sără de »Reuniune* urmă torulă programă: 1. Din opereta «Javotte*: a) Cântarea păzitorului de nâpte. b) Chorulă de patroîă. c) Duetulă cofetariloră. d) Recitativ şi Brindisi. e) Quar-tetulă şerifiloră. 2. Din opereta »10 bărbaţi şi o femeiă*: a) Cânteculă ştergătorului de cisme. b) Chorulă »Iată-ne suntemă aici.* c) Solo şi choră. d) Hapcii, norocă, norocă. e) Duett. f) Scena de producţiune. 3. Din opereta »Miculă principe* : a) Chorulă şi întroducţiunea. 4. Ună solo de violină primejdiosă, cu acompaniare de piano, constătătoră din ună adagio durerosă, din ună rondo melodiosă şi din unu finale înspăimăntătoră. Acestă programă pe câtă de picantă, avută în hu-morurî şi interesantă, pre atâtă a fostă de cu mai mare succesă şi esactfi interpretată din partea membriloră Re-uniunei, îneâtă blândă în consideratiune că suntă numai diletanţi, nu au lăsată nimică de dorită. După săvârşirea programului întâmpinată cu cele mai frenetice aplause din partea ascultătoriloră şi admirată pentru frumseţea şi precisiunea esecufărei şi din partea streiniloră, părechile tinere s’au înşirată în frumosulă jocă ,Lugoşiana,« âr mai târZioră ceva în admirabila »Hora Sinaia.* Serata fiindă costumată presenţa ochiloră o iconă din cele mai feerice. Sala întrâgă ţi-se desvâlea privirei ca şi o conglomeraţiune de colori din cele mai varii, a-mestecată în mare de lumină, răspândită dela Zeci de lampe. Nu sciai ce săadmirî: frumseţa şi farmeculă jocuriloră naţionale, vioiciunea jucătorilorfi, gentilitatea frumoseloră dănţui-târe, ori variaţiunea şi splendârea imposantă a costumeloră, între cari şi pictoresculă costumă naţională purtată de mai multe dâmne şi domnişâre şi de câţiva tineri. In astă sără ,iia« şi cămaşa cu altiţă* rivalisau în eleganţă — decă nu întrecâu — cu mătasea şi catifeua. Serata a fostă cercetată cu multă mai tare ca altă dată, nu numai de elita societăţii române şi străine din locă, ci şi din împrejurime. Jocurile naţionale »Lugo-şana*, *Ardelâna‘, »Pe picioră,* precum şi Quadrilele au fostă jucate de preste o sută de părechî. Printre damele ce au luată parte la acestă serată am cunoscută pe d-nele: Sidonia Majoră, Ecaterina Sfo-jană, Haţegă, Martinescu, Rotaru (soţia redact. »Luminătorului») în costumă naţională, asemenea d-nele Bredi-ceanu şi Popeţiu, apoi d-nele Rezeiu, Lazară, Prosteanu, Schiszler, Pavelă ş. a. Dintre d-şOre am cunoscută pe d-ş6rele: Sofia Martinescu, Ana şi Aurelia Cobilaşă, Nina Condali, Iulia Teodoroviciu, apoi în cnstume naţionale d-şorele: Ecaterina Pesteanu, Stolojanu, Iujia Tuculia, Curescu, Pavelă, Florescu, Pârvu, Barbu ş. a. Pre lângă ună succesă morală strălucita a mai avută serata şi ună succesă materială nu mai puţină strălucită. Au incursă săra la cassă 300 fl. v. a. —d— ------o------- întrebuinţarea eorăblelorik de răsboin pe Dunăre. In casina oficeriloră din Pesta, subloc. Constantină Pott dela marina de liniă a ţinută în săra de 12 Febr. n. o interesantă conferinţă despre întrebuinţarea corăbie-loră de răsboiu pe Dunăre, fiindă viu aplaudată de pu-bliculă militară. Conferenţiarulă schiţă mai ântâiu referinţele de na-vigaţiune pe Dunăre dela Ulm pănă la Sulina, luândă în consideraţiune mai multă întinderea de 2424 Klm. dela Regensburg pănă la Sulina. Aminti mai departe referinţele de navigaţiune pe rîurile Drava, Sava, Tisa şi Prută, făcă istori-culă desvoltării navigaţiunei pe Dunăre, dovedindă că ea începe cu începutulă sutei a douăsprezecea. Ună avântă puternică a luată navigaţiunea dela aplicarea vaporului ca motoră. Importanţa Dunării s’a recunoscută de timpuriu. In 1541 s’a înfiinţată în Viena ună oficiu de magistru de corăbii, care a esistată pănă la 1843. Cătră stârşitulă răsboiului 1683—1699 oficiulă magistrului de corăbii coustrui şâse corăbii de răsboiu pe Dunăre. Chiar şi Turcii la operaţiunile loră au întrebuinţată corăbii de răsboiu şi la luarea Cladovei şi Orşovei erau în acţiune şâseZecî de corăbii de răsboiu. Prinţulă Eugenă de Savoia s’a folosită la asediarea Belgradului de corăbii de răsboiu. Conferenţiarulă arată cum s’a mărită mereu flotila Austriei pe Dunăre, câtă de puternică era sub admiralulă Pallavicini. In răsboiulă ruso-turcă 1809—1812 de ambele părţi au fostă în acţiune flotile pe Dunăre. In 1829 Silistra a fostă închisă de o flotă rusă dinspre apă şi aduse după sine căderea fortăreţii. In 1853— 1854 flotila rusă de vapdre pe Dunăre forţă trecerea la fortărâţa Isaccea, pe care o aprinse. Moni-torele dunărene austriace au făcută mari servicii la ocuparea Bosniei. Conferenţiarulă vorbi apoi despre ultimulă răsboiă ruso-turcă, despre acţiunea flotileloră ambeloră puteri şi despre aplicarea torpileloră, care au cufundată monitorulă turcă >Safi« şi canoniera turcă „Sămme.* Ca încheiere conferenţiarulă comunică cele mai nouă date statistice despre flotilele stateloră litorariloră Dunării, de unde reese că Rusia dispune de cele mai multe vase de răsboiu, Serbia din contra n’are nici unulă. Esplicâ apoi întrebuinţarea corăbieloră de răsboiu pe Dunăre. Ele suntă chemate a întregi acţiunea armateloră de câmpă parte transportândă trupe, aprovisionândă locurile tari, distrugândă liniile căiloră ferate ce mergă dealungulă li-toraliloră sâu tunelele, ce se află în apropierea Dunării, sfărâmendă podurile stabile, închiZândă trecătorile în şi peste fluviu, asigurândă şi apărândă aşeZarea poduriloră etc. Pentru ajutorarea şi sprijinirea flotileloră de răsboiu au să servescă torpile plutitâre şi baterii litorale. Conferenţiarulă şi-a întregită tractatulă său prin desemnuri şi planuri, ce le-a esecutată exactă pe tablă. -----o------ SCIRÎ TELEGRAFICE. (Serv. part. ală »Gaz Trans.*) JPesta, 18 Februariu. — Prefecţii aflaţi în capitală au ţinută eri o conferinţă, în care au hotărîtrt, ca toţi prefecţii să felicite în corpore pe ministru preşedinte la 2 Martiu, când se împli-nescu (Jece ani dela numirea sa ca ministru de interne. Paris, 18 Februariu. — Ună protestă subscrisă de 300 de studenţi, în contra depunerei cordnei de cătră socialiştii germani cu ocasiunea îinormântării scriitorului socialistă Valles, că ar fi mai bine să mără cu toţii, decâtă se mai sufere miseriă. Tatălă loră le deschide gura cu sila la fiecare pe rândă, 6r mama loră le turnă câiulă în gură, fără să ţină sâmă de sberetele lui Franciscă. Copii, afară de Matilda, n’au înghiţită, âr Blanca prâ puţină din câiu. Băeţii s’au dusă apoi în bucătăriă să se culce, âr Blanca se aşeZâ lengă Matilda, care deja nu se mai mişca. Cuprinşi de spaimă, băeţii auZiră cum părinţii loră plângândă îşi luară rămasă bună unulă dela altulă. In curândă nu se mai auZl nimică. Băeţii nu închiseră nici ună ochiu. Deodată auZiră că cineva să dă din pată josă şi Blanca venf la ei în bucătăriă. Anton aprinse luminarea şi se duse în odaiă. Părinţii loră zăcâu în pată îmbrăţoşaţi, âr în altă pată Matilda; erau morţi. Anton stînse lumina, se întdrse în bucătăriă; tâtă nâptea le-a fostă râu vărsândft fiecare. A doua Zi poliţia fiindă însciinţată, cele trei cadavre fură transportate în camera morţiloră, âr cei trei copii rămaşi în vi-âţă daţi în îngrijirea spitalului. In Ziua înmormântării, Antonă, Franciscă şi Blanca fură duşi la cadavrele pă-rinţiloră şi surorei loră. Scena a fostă durerâsă, când bieţii copii, rămaşi orfani, îmbrăţişară şi sărutară cadavrele înecaţi de plânsă. Toţi cei de faţă au fostă pătrunşi de durere. Pentru nenorociţii orfani se facă colecţii de bani. * * * Costume românesc!. — Cetimă în »Familia:* Unulă dintre cele mai frumâse costume şi lăudată din partea multoră este celă din ţinutulă Borgăului. La acesta Palele sunt din pânză albă sâu satină decorate cu ună plissâ ângustă şi brodăriă, câtrinţa din dărăptă e roşie-galbenă şi de desuptă brodătura (alesâtura) constă din o ghirlandă de flori cum numai Borgăâncele sciu câse. Cămaşa este adevărată lucru artistică; roşele, viorelele, po-mişorii, găurele brodate cu mătase şi mărgele cugeţi că-să lucrate cu maşina. Şurţulă dinainte este din mătase grea desinată sâu catifea, brâulă este tăsătură de mătase tricoloră. Părulă de comună îlă pârtă împletită într’o c6dă şi înfrumseţată cu flori. — Frumosă este şi celă din ţinutulă Mureşului; la acesta cătrinţa din dărăptă e albastră întunecată, âr alesatura pestriţă de comună mai multă cu albă şi galbenă, şurţulă de mătase nâgră desinată cu roşu, brâulă încă de asemenea coldre. Trebue să observă, că la acesta cămaşa e brodată cu negru şi roşu sâu albastru şi negru. Papucii de piele roşiă şi năframă de mătase cu flori completâză costumulă acesta. * * CASAT0RIA. — In 15 Februariu n. s’a serbată în Beclână cununia d-lui Vasile Rebreanu, sub-notară în Chiuza cu d-şora Ludovica Diugană, prima diletantă teatrală în Beclână. Martori au fostă d. Petru Mureşianu cu soţia d-sale din Deşiu. Editoră: Iacobfi Mnreşianu. Redaetoră responsabilă.: Dr. Anrelă Knre.ianu Nr. 29. GAZETA TRANSILVANIEI 1885. Onmlft la bursa de Viena din 17 Februarie st. n. 1885. Rentă de aură 4°/0 . . . 98.95 Rentă de hârtiă 5% . . 93.95 Imprumutuld căilord ferate ungare...............146.75 Amortisarea datoriei căilord ferate de ostd ung. (1-ma emisiune) . . . 99.— Amortisarea datoriei căi-lord ferate de ostd ung. (2-a emisiune) .... 121.75 Amortisarea datoriei căi-lorti ferate de ostd ung. (3-a emisiune) .... 108.— Bonuri rurale ungare . . 102.50 Bonuri cu cl. de sortare 1C2.50 Bonuri rurale Banat-Ti- mişd.................102.— Bonuri cu cl. de sortarel02.— Bonuri rurale transilvane 102.— Bonuri croato-slavone . . 101.— Despăgubire p. dijma de vind ung...............—.— Imprumutuld cu premiu ung.....................118.75 Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 118.75 Renta de hărtiă austriacă 83.45 Renta de arg. austr. . . 84.— Renta de aurd austr. . . 106.70 Losurile din 1860 . . . 138 — Acţiunile băncel austro- ungare................. 865.— Act. băncel de creditd ung. 314 50 Act. băncel de creditd austr. 303.50 Argintuld —. — GalbinI împărătesei ..... 5.81 Napoleon-d’orI...........9.8 i Va Mărci 100 împ. germ. . . 60.55 Londra 10 Livres sterlinge 124.30 Bursa de BucurescI. Cota oficială dela 2 Februariu st. v. 188 i. Renta română (5°0). . . . Cump. vând. Renta rom. amort. (5°/o) . . 93V, — * convert. (6°/0) . . 88 — împr. oraş. Buc. (20 fr.) . . 32 — Credit fonc. rural (7%) . . 98*'8 — » .. (5%) • • 85 Va — » » urban (7%) . . 96 V4 — » * . (6°/.) • • 903/a — * . » (5°/.) . . 83 Va — Banca naţională a României 1195 — Ac. de asig. Dacia-Rom. . . 280 — « » » Naţională . . 217 — Aură 12'/a'/o — Bancnote austriace contra aură — — Cursulu pieţei Braşovu din 18 Februarie st. n. 1885. Bancnote românesc! .... Cump. 8.75 Vând. 8.7 Argint românesc................... » 8.50 > 8.6C Napoleon-d’orî................. > 9.7 8 * 9.8 Lire turcesc!..................... > 10.98 * 11.— Imperial!......................... * 9.98 » 10.— Galben!........................... * 5.70 » 5.76 Scrisurile fonc. »Albina* . . * 100.50 * 101.— Ruble Rusesc!..................... » 129.— > 130.— Discontulă » ... 7—10 % pe ană. Nnmere singuratice din „Gazeta Tran-silvanieiu se pottt cumpăra în tutunge-ria lui Gross (în casa prefecturei.) completă. Anunţămîî aceloră onoraţi cetitori, cari vortt binevoi a se abona la foia nostră de aici încolo, că avemă încă în reservă numeri dela începutulti anului 1885 prin urmare potă se aibă colecţiunea ________________________________________________________Administraţiunea „Gazetei Transilvaniei/' Stabilimentulu de fortepianurl ală lui luliu iaschik CCS CCS Braşoyfi, terguln dosului (Flacliszeile) Nr. 26 II. Et. Depositulă celă. mai bogată de pianuri şi pianinurî noue şi întrebuinţate din fabricele cele mai renumite. Pianuri vechi s6 ieau în schimbă. Se primescă şi plăţi în rate. Cu deosebire sunt a se recomanda: pianuri noue dela c. r. fabricanţii de pia-nurî Heitzmann în Viena, lucrate în lemnă frumosă de nucă, fl. 500; pianuri Mignon, cu cdrdele încrucişate, în negru fl. 600. Pianuri de nucă său negre fl. 450. Afară de acesta este de vânejare ună piano întrebuinţată de Streicher cu fl. 230, ună piană bine cvnservată de Eisenhut, 7Va octave şi cu placă de metală lată fl. 200. 2—10 Zambaeh şi Gavora Fabrică de vestminte şi recuisite bisericesci de ritu latinu şi grecu în Budapesta, strada Vaţului, Vâczi nteza Nr. 17. Falonă său Odăjdii, Albe, Stihare, Dal-matice, Baldacbinu, prapuri. T6te felurile de stăgurî, şi pentru societăţi industriale (şi pentru pompieri) Covoru pe altariu, potirurf, Pie-tohlebnica, cădelniţe, Pacificată, candele de altaru, policandre pentru biserici, Ri-pide, Chivotă, cărţi de Evangeliă etc. Comande se electuescă promptă. — Obiectele, care nu voră conveni, se voră schimbă cu altele. Mersulti trenurilord pe linia I*redealtt-Budapesta şi pe linia Tefuşd-Aradii-Budapesta a călei ferate orientale de statii reg. ung. Predealft-Biidîipesta Budapesta- —Predealii Trenii Trenft Trena Trenu Trenă Trenu Trenă Trenă accelerat Q® omnibus de de omnibus accelera omnibus j persone persone persone BucurescI 7.U — — Viena 8.21 8.3E 3.3C 8.00 Predeală IM — — 3.51 Budapesta 8.00 6.55 9.45 2.47 Timişfl 1.35 — — 10.1£ Szolnok 11.24 10.5E 12.18 6.36 Braşovft | Feldiora 2.06 — 10.5C P. Ladâny Oradea mare | 2.01 2.04 1.59 10.09 2.16 6.3G 5.4c 4.11 &.1B 3.20 2.44 7.09 6.2t 4.21 9.37 3.25 Apatia 3.03 7.41 7.07 Vârad-Velencze 4.29 9.45 — Agostonfalva 3.18 8.09 7.42 Fugyi-Vâsârhely 4.40 9.59 — Homorodd 3.51 8.53 8.51 Mezo-Telegd 5.02 10.28 3.56 Haşfaleu Sighişora 4.51 10.18 10.52 Râv 5.46 | 11.41 4.31 5.11 10.55 11.56 Bratca 6.03 12.15 — Elisabetopole 5.39 11.36 12.43 Bucia 6.28 12.48 — Mediaşd 6.00 12.11 1.23 Ciucia 6.52 1.48 5.28 €opsa mica 6.29 12.35 2.07 Huiedin 7.32 3.21 6.01 Micăsasa — 12.54 2.27 Stana 7.51 3.54 — Blaşiu 7.02 1.29 3.06 Aghiriş 8.12 4.34 — CrăciunelQ — 1.45 3.22 GhirbSu 8.24 4.52 — TeiuştL 7.38 2.26 4.15 Nedeşdu 8.38 5.11 — Aiudâ 7.55 2.48 4.44 Clnşiu ^ 8.57 5.40 7.08 Vinţulâ de susd — 3.12 5.10 9.23 6.00 7.18 Uiora — 3.19 5.19 Apahida 9.50 6.29 — Cncerdea 8.24 3.36 5.47 Ghiriş 11.15 8.14 8.29 fihirisă 8.48 4.10 6.38 Cncerdea 12.04 9.49 8.53 Apahida — 5.39 8.51 Uiâra 12.12 9.58 — Cluşiu | 10.08 5-59 9.18 Vinţulti de susfi 12.19 10.07 — 10.18 6.28 8.00 Aiudâ 12.45 10.42 9.17 Nedeşdu — 6.54 8.34 Teinştt Crăciunelâ 1.15 11.32 9.40 Ghirbâu — 7.10 8.59 1.44 12.03 — Aghirişd — 7.25 9.35 Blaşâ 2.00 12.24 10.12 Stana — 7.49 10.16 Micăsasa 2.34 12.43 — Huiedind 11.33 8.11 11.04 Cop şa mică 2.52 1.22 10.45 Ciucia 12.06 8.52 12.17 Mediaşâ 3.27 2.24 11.07 Bucia — 9.11 12.47 Elisabetopole 4.01 3.06 11.29 Bratca — 9.29 1.21 Sigişdra 4.50 4.17 12.15 R6v 12.25 9.52 2.05 Haşfaleu 5.08 4.51 12.30 Mezfi-Telegd 1.11 10.27 3.08 Homorod 6.47 7.07 1.32 Fugyi-Vâsârhely — 10.46 3.39 Agostonfalva 7.36 8.10 2.04 Vârad-Velinţe — 10,56 3.55 Apatia 8.09 8.46 2.24 Oradia-mare | P. Ladâny 1.49 11.04 4.06 Feldiâra 8.41 9.20 2.44 1.54 11.14 7.30 Braşovtt | 9.20 10.15 3.15 3.14 1.47 11.05 — 6.00 3.25 Szolnok 5.10 4.40 2.37 Timişâ — 6.57 4.03 Buda-pesta 7.30 7.44 6.40 Predeald — 7.32 4.28 Viena 2.00 6.20 2.00 BucurescI — — 10.25 1 Nota: Orele de ndpte suntd cele dintre liniile grose1 Tciuşâ-Aradft-Budapesta Budapesta- Aradtt-Teiuştt. Trenă de Trenă Trenă Trenă de Trenă persbne omnibus omnibus persone omnibus Teiuşft 2.39 9.50 8.20 Viena 8.25 8.35 Alba-lulia 3.40 10.42 9.10 Budapesta 8.00 6.55 Vinţulă de josfl 4.04 11.09 Szolnok 11.14 12.28 Şibotă 4.35 11.43 3.35 5.30 Orăştia 5.02 12.13 4.00 6.20 Simeria (Piski) 5.44 1.22 Glogovaţă 4.16 6.39 Deva 6.05 1.48 Gyorok 4.47 7.19 Branicîca 6.34 2.21 Paulişă 5.02 7.39 Ilia 7.01 2.54 Radna-Lipova 5.25 8.11 Gurasada 7.15 3.09 Conopă 5.57 8.49 Zam 7.49 3.48 Berzova 6.18 9.18 Soborşin 8.32 4.37 Soborşin 7.11 10.27 BSrzova 9.19 5.30 Zam 7.48 11.18 Conopă 9.40 5.58 Gurasada 8.22 11.57 Radna-Lipova 10.16 6.38 8.24 Ilia 8.40 12.27 Paulişă 10.32 6.56 8.41 Branicîca 9.02 12.57 Gyorok 10.48 7.15 9.01 Deva 9.32 1.45 Glogovaţă 11.17 7.48 9.30 Simeria (Piski) 10.12 2.58 12.32 8.05 9.45 Orăştiă 10.47 3.46 Araau ^ 12.00 8.45 6.10 Şibotă 11.14 4.20 Szolnok 4.00 2.10 7.27 Vinţulă de josă 11.46 5.06 Budapesta 7.44 6.40 — Alba-lulia 12.21 6.15 Viena 6.20 — — Teiuşft 12.53 7.00 Aradă-Timişăra Simeria (Piski) Petroşenl Trenă Trenă de Trenă omnibus persdne omnibus Aradft 6.00 12.30 Simeria 3.08 Aradulă nou 6.26 12.54 Streiu 3.45 Nâmeth-Sâgh 6.51 1.19 Haţegă 4.33 Vinga 7.28 1.50 Pui 5.19 Orczifalva 7.49 2.12 Crivadia 6.05 Merczifalva 8.09 2.30 Baniţa 6.43 Tlmiş6ra 8.58 3.15 P etroşeni 7.00 Timişdra-Aradft Petroşenl—Simeria (Piski) Trenă de Trenă Trenă persone omnibus omnibus Timişdra 12.25 5.00 Petroşenl 8.56 Merczifalva 1.16 5.56 Baniţa 9.37 Orczifalva 1.34 6.16 Crivadia 10.09 Vinga 2.04 6.50 Pui 10.48 Nâmeth-Sâgh 2.25 7.11 Haţegă 11.26 Aradulă nou 2.54 7.44 Streiu 12.06 Aradti 3.10 8.00 Simeria 12.37