CMETA TRANSILVANIEI.
BEDACŢIUNEA ŞI ADMINISTBAŢinEA t	S£PRENUMERÂ:
BRAŞOVtJ, piaţa mare Nr. 22.
----- la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi.
,OAZETA“ IESE ÎN FIECARE ţ)I.	-----
Pe unfi and 12 fior., pe şâse luni 6 fior., pe trei luni 3 fior.
România şl str&inătate:
Pe anfl 36 fr., pe ş6se luni 18 fr., pe trei luni 9 franci.	Sorltorl nefranoato nu ae primesofi. — lanuaarlpta nu se retrămltu.
N® 28.	Mercuri 6 (18) Februariu	1885.
ANULU XLVIII. 0 ,ă	,	»•
O senă garmonafi 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare
BraşovH, 5 (17) Februariu 1885.
Foile maghiare au adoptată faţă cu cetitorii loră tactica, că nu le comunică nic! ună faptă din cele multe şi nenumărate, cari justifică ne-y mulţămirea năstră cu starea actuală, ci ele reproducă numai câte unu pasagiu din articulii foiloră năstre naţionale, ce pare mai aspru şi mai înverşunată şi apoi esclamă c’ună aeră de nevinovăţia: Daţi-ne dove^î pentru Dumne4eu, arătaţi-ne fapte reale prin cari se probaţi, că vă merge aşa de rău sub stăpânirea ungurâscă, cum vă plângeţi în pressa văstră ?
Una din foile guvernamentale, ce apară în Cluşiu, scriâ Zilele aceste despre Români într’ună articulu de fondă: „Ei vrâu ceva, dăr nu sciu cp. Le trebue libertate, dăr nu sciu ce felă să fie. Se vaetă său turbăză, se răgă său pretindă, dăr niciodată nu se păte sci pentru ce. Sâmtă că atârnă cătuşile de sclavă de mânile şi de pi-ciărele loră, întocmai ca unu omă care-şi închi-puiesce, că are o brăscă în scăfârliă___“
Gu alte cuvinte: Românii sunt atacaţi la creeri, ei suferă de idea fixă, că sunt apăsaţi şi condamnaţi la umilitorulă rolă de iloţi, pe când iu realitate stările constituţiunale de a(Ji ar vărsă cu profusiune asupra capului loră tăte libertăţile şi bunătăţile, de care se păte bucura ună poporă.
Intr’adevără ocârmuirea ungurăscă stă să ne omăre cu dragostea!
Dăr unde sunt faptele ?
Publiculă maghiară cetesce numai foile din Cluşiu şi din Peşta. Aici să’nţelege că nu voră află nici unu faptă, care să vorbăscă pentru cei asupriţi, ci voru vedă înşirate numai faptele glo-riâse ale apăsătoriloră.
Cu modulă acesta de a ţină pe cetitori în nesciinţă asupra adevărateloră cause ale nemul-ţămirei năstre, foile maghiare credă a aduce unu serviciu mare causei maghiarismului şi ideei de stată ce-o propagă. Se’nţelege, pentru ca să se pătă continuă răsboiulă în contra naţionalităţi-loră trebue susţinută spiritulă ostilă în ăstea ce-loră dela putere, apetitulă Maghiarului romano-fagă trebue mereu jidărită, căci altfelă cum ar pută elă înghiif vr’odatâ pe Română cu opincă cu totă?
Puterea ameţesce capetele ămeniloră şi când omulă e ameţită vede tăte învârtindu-se împre-jurulă lui. Celă ce e bătă jură întotdăuna când te vede, că tu eşti bătă şi nu elă. Astfelă ne pomenirămă şi noi cu imputarea, că Românii ară fi aceia cari suferă de idei fixe. Dacă n’ar fi la mijlocă atâta obrâzniciă şi prefăcâtoriă, amă Zice că omulă vede lumea numai prin ochelarii lui proprii, şi amă trece la ordinea Zilei* Dăr aşa vomă respunde c’ună nou faptă, sperândă că păte totă se va aflâ vr’ună Ungură de ome-niă, care să-lă citâscă.
De câte ori vine vorba de lipsele năstre culturale şi materiale foile maghiare sunt cele dintâi, cari le constată. Le întrebămă acum ce s’a făcută din partea stăpânirei unguresc! de 17 ani încăce ca să se îmbunătăţăscă starea culturală şi materială a poporului română ?
S’a înfrumseţată Peşta, s’au băgată sume e-norme în clădiri pompăse, s’au vărsată miliăne pentru reconstruirea Seghedinului şi se voră vărsa
pentru zidirea parlamentului din capitală, şi pentru alte multe de aceste. Numai cu a cincea parte din aceste colosale sume se putea ferici întrăga Transilvaniă, dăcă s’ară fi întrebuinţată pentru ameliorarea stării ţărani loră şi pentru ridicarea culturii loră.
Ba, voră Zice amabilii noştri protivnicî, amă înfiinţată şi o universitate şi mai multe scăle de stată unguresci. — Bine, le vomă răspunde, dăr spuneţi-ne ce folosă au adusă poporului română frumâsele clădiri din Peşta şi din Seghedină şi institutele vdstre unguresci? Sâmte elă a<ji după 17 ani măcară o îmbunătăţire câtă de mică a stă-rei sale materiale?
Să nu ne veniţi cu mângâierea, că peste o sută de ani, dacă ne vomă face toţi patrioţi buni maghiari, p6te să ne mârgă bine. Nu-i vorba de ce-o fi nu scimă când, e vorba de ceea ce este, acum îndată vremă să scimă cum stămă şi ce a făcută stăpânirea ungurăscă bine pentru noi ?
Dăcă nu sciţi, noi ve vomă spune.
In Deşiu capitala Solnocă-Dobâca se înfiin-ţăză unu teatru unguresă. Comunele române din acestă judeţă suntă lipite de sărace, abia îşi potă susţină învăţătorii cu lefuri de nimică. Cu tăte astea li se impune comuneloră române din Solnocă - Dobâca, ca să contribue la acestă teatru. Ţăranii noştri stau să pâră de fâme, dăr teatrulă maghiară din Deşiu se face cu contribuiri silite dela ei.
Esemplele atragă. Ungurii din Târgulă-Mu-reşului se decidă se facă şi ei asemenea. Se aran-gâză ună bală pentru teatru maghiară. Viceşpa-nulă e în fruntea comitetului. Elă trămite la representanţele comuneloră o circulară cu câte ună biletu, pe care pretinde ca comuna să-lă răscumpere cu 5—10 fl. v. a. Notarulă de cercă să fie însărcinată de a trămite banii din lada comunală de-adreptulă cu evitarea forme-loră oficiâse (minden hivatalos szinezet ki-keriilâsevel) la d-nu solgăbirău. Bietulă notară face cum i se comandă, „ca să nu rămână îndăreptăw în împlinirea porunciloră ce-i vină de susă şi la peste 160 de comune române destulă de lipsite din ju-deţulă Murăşă-Turda li se stărce cu sila o sumă colosală nu pentru vr’ună grânară, ci pentr’ună scopă cu totulă străină, din care nici neamă de neamulă loră nu va pută profită.
Apoi mai <Jică foile din Cluşiu, că poporulă nostru se plânge şi se vaită de geaba şi că este numai închipuire, că lanţurile sclăviei îi atârnă de mâni şi de piciăre!
In totdâuna le amă adusă fapte spre a dovedi, că despoţi şi tirani suntă; aducă-pe acum şi ei măcară ună singură faptă prin care să ne pătă probă că voiescă binele poporului română.
CRONICA POLITICĂ.
Interzicerea banchetul!, ce avea să se dea în onă-rea redactonloră * Observatorului* şi «Tribunei,* face pe «Magyar Polgâr* din Cluşiu, care represintă ideile celoră patru amploiaţi ce au luată parte la balulă românescă de acolo, să scrie ună articulă de fondă, în care <fice între altele: «Petrecerea, demonstraţiunea duşmană statului, s’a interzisă. Acăsta a fostă ună «îndrăsneţă* începută. «Sieb. D. Tageblait* observă că pe astfelă de cale împăcarea naţionalităţiloră cu greu s’ar pută dobândi. La acăsta răspundemă noi, că nici nu vremă să
ne’mpăcămă. Statulă ungară nu va face nici ună pasă. Şi chiar dacă l’ar face şi le-ar întinde mâna, acâstă mână nu le va oferi nici o concesiune, nici ună dară, ci o pedepsire.* Le place toastanţiloră dela Cluşiu darulă ce ni’lă promite «vitâza* f6iă ungurâscă ? Mai beţi pentru înfrăţire!
Amărită e şi «Szâkely Nemzel* pentru telegramele de felicitare, primite de «Observatorulă* şi «Tribuna* în Ziua în care era să se dea banchetulă. Biata f6iă să-cuiâscă să vede că sufere de frigurile rachiului, de care mereu pomenesce.
*
O scire din Sofia comunică, că ministrulă preşedinte bulgară Karavelov nu e nicidecum dispusă să lase a se aplana confhctulă sârbo-bulgară; elă nu vrea să facă nici concesiuni Serbiei nici să’i dea satisfacţiune. In cercurile guvernamentale din Belgradă se susţine părerea, că o resolvare favorabilă a certei pentru teritoriulă dela Bregova trebue să se facă dependentă ds o schimbare a guvernului bulgară, deârece o intervenţiune diplomatică a Austro-Ungariei, Germaniei şi Rusiei este puţină probabilă. Se pote întâmpla ca prinţulă Alexandru ală Bulgariei, care e pentru aplanarea conflictului, să silâscă pe Karavelov a eşi din guvernă, decă cumva influinţa rusă nu va face nici o presiune asupra prinţului în favărea lui Karavelov.
*
Protestulă Porţii în contra acţiunii italianepe malulă egiptână ală Mării roşie n’a aflată aceea primire amicală la puterile împărătesei după cum s’ar fi presupusă în urma limbagiului celui bruscă ală organe-loră din Viena şi din Berlină în contra procederii unilaterale a Italiei. Când s’a anunţată ocuparea Beilului de Italia, erau ceva necăjite puterile pe Italia şi se plânseră, că guvernulă regelui Italiei n’a aflată demnă, de a în-cunosciinţa puterile vecine despre intenţiunea lui. Dar îndată politica intereseloră în Viena a covârşită politica de afaceri şi s’a întrebată, că ce motive potă îndemna pe Austria, de a sprijini Porta într’o cestiune care nu-o atinge directă, pe când guvernulă Sultanului nu face nimica, pentru ca să îndeplinâscă pretensiunile drepte şi basate pe tractate ale cabinetului vienesă cu privire la juncţiunile căiloră ferate orientale. Dacă undeva, spoi în politica esternă se păte aplica principiulă acela care Zice: do, ut des, adecă dau ca să-mi dai, şi se înţelege de sine că Austria nu este nicidecum dispusă pentru ochii cei frumoşi ai Turciloră a se strica cu vecinulă său italiană.
*
Despre espedarea episcopului catolică Hry-niewiecki din Vil na se scrie la «National Zeitung* din Petersburg: Episcopulă a procesă faţă cu clerulă său într’ună modă arbitrară şi anume pe preoţii, cari s’au arătată binevoitori cătră guvernă, i-au stersă din matricule; din contră a pusă din propria sa autoritate în locurile loră Poloni. Citarea episcopului la Petersburg a făcută o impresiune detunătăre. Cu tote că călătoria s’a ţinută ascunsă şi a urmată năptea târZiu, totuşi s’au adunată mulţime de 6meni pe strade şi la gară. Acolo episcopulă s’a pusă în genunchi şi mulţimea a urmată după esem-plulă său. După ce s’a sculată le dete tuturoră câţi erau de faţă binecuvântarea archierescă. Tâtă adunarea a lăcrămată. Şi pentru casulă, că episcopulă se nu se mai întorcă la Vilna, îi deteră neguţătorii din Vilna multe lucruri de su-veniră şi daruri bogate. Sortea episcopului din Vilna în Petersburg s’a decisă curândă. Episcopulă îndată se duse după disposiţiunea ministrului de interne la Jaroslavă, unde a fostă esilatfi. Ună mică salariu de susţinere
i-se dete. Din procederea guvernului resulfeză că rela-ţiunile între guvernă şi clerulă romană s’au înăsprită fârte tare. Intervenţiunea ultimă a guvernului în contra unui episcopă din Podolia pentru asemenea întâmplări se cuprinde numai într’aceea, că i-s’a detrasă partea cea mai mare din salariu.
*
Cei dela Berlin aştâptă în totă momentulă ună răspunsă din partea Portugaliei cu privire la negocia-ţiunile cu «Association Atricaine.* Se pare, că guvernulă portugeză, pentru ca să scape de responsa-
• Nr. 28.
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
bilitate fată cu ţâra sa, voesce ca să fie constrânsă de' nulă epglesă va căuta însă să convingă prin o nouă pro marele puteri la ună tractată cu asociaţiunea. Subsem- clamaţţune nemurile din Sudan, că Anglia nu are nici
narea unui tractată între Danemarca şi între societatea dela Congo se aştâptă în 4‘lete acestea.
Revendicările Românilor*.
Până acum Maghiarii dela putere trăiau în 6rba credinţă, că nemulţămirea Nemaghiariloră faţă cu atitudinea adoratoriloră lui Abdulă Kerim paşa nu va putâ pătrunde dincolo afară de graniţele Ungariei şi că sugrumarea şi desnaţionalisarea Nemaghiariloră se va pute continuă în taină. Câtva tirapă foile streine au dată cre-
ună gândă rău faţă cu religiunea, libertatea şi neatâr narea loră, că voesce să deschidă calea Nilului şi să pună capătă negoţului cu sclavi.
SOIRILE PILEI.
Intr’unulă din numerile trecute, dândă soirea că scriitorulă italiană Angelo de Gubernatis a venită în Ungaria să adune date despre cele *3000 de celebrităţi*
: unguresc!, amă făcută observaţiunea că «Pesfer Lloyd«
lv „ <v , .. „	v . ..	y ..... J a lăsată să’i alunece condeiulă adăogândă două zero mai
dămentu foiloră ungurescl şi discursunloră dm dietă şi	... T ,	, .	A y ,
’	.	,	.	multă. Montz Jokay a declarată la serata dată la 14
ocasiunale ale falsiloră liberali consiluţionah, aşa incată „ ,	.	„	.	, . y
, w w .	IT .	. rebruariu n. in onorea scriitorului italiană, cănusuntă
aveu părerea că in adevără trăimă in Ungaria ca m i ,	. t y ,	, ,	.. y y	y
. w , . a w	decâtă 30 de celebrităţi unguresc!. O nouă
smulă lui Avramă.	I , ,y y	y . y
~	xv,	„	. ..	. v| dovadă că pressa ungurescă vrea cu orice preţă să facă
Cunositatea insă e lucru mare. Streinii voiau să .	; v
. „ x ,	„ ,	.............y , y * bou dm broscă.
cundsca starea lucruri loră de aci prin ei înşişi; desamă-	_ q___
girea le-a fosta mare. Foile streine ca >Leipz. Tagbll.. j 0 telegramă din ciuşin cătrfi .Pesler Lloyd. coşi *Munoh. Allg. Zig.« nici nu mai găsescQ cu cale ^ mnnică. că regele Carolfl ala României a trimisa advo-scrie articula seridse despre Ungur!. Altele, cărora des-, catu]uj Coroianu 200 franci pentru fondnla scolei de fele amăgirea le-a venita mai târtjiu, tota raaiereda încă că au'âBe c3 se va fnfiinţa ,n cluşiu,
cu cine să stea seriosă de vorbă; ele iau în apărare pe Ne-	__q___
maghiari, cari pentru modestele lord cereri suntB defâi-j ,Kolozsv. K6z.< spune, că la baluW ce l’au data maţi de pressa .eavalerilord * de industria falsului libe- ,ţ0inanjj d;n Quşiu s’au Introdusa şi patru indivizi bet.1 ralisma constituţionala.	.	| Aceştia erau Unguri şi aveu da gândă să provoce scan-
Etă ce scrie »Revue du monde latin de pe luna * au fostă însă scoşi afară evitându-se orice scenă Februariu despre starea lucruriloră în Transilvania.	neplăcută. Se vede că dintre Unguri erau de faţă toc
*De câtva timpă se facă încercări (de pressa ma-' maj capjj carj ag;tă si cari potolescă, după cum ceră ghiarâ. - Red. ,Gaz. Trans.*), a atrage atenţiunea di-1 intereaele momeritane. plomaţiei europene, că Transilvania ascunde în sine ună ;	__0
mare periculă pentru liniştea Orientului.	j La balulă costumată arangiată în 4’lele trecute de
»E ade;ărată că Românii din acestă ţinută protes- j contele Tasilo Festetich în Budapesta, contesa Maria An-tâză energică în contra purtării Maghiariloră. In fondă,1 drâsssy s’a presentatâ în costumă naţională românescă ceea ce ceră locuitorii români ai Transilvaniei, jde o rară eleganţă şi de mare preţă. Costumulă românescă
a făcută mare sensaţiune şi a plăcută tuturora.
-0—
»Monirorulă oficială* publică decretulă regald, cu data de 31 Ianuariu, prin care d. V. Alesandri se nu-mesce trimisă extra-ordinară şi ministru plenipotenţiară
cari formeză maioritatea în acâstă provinciă, nu pare escesivă: ei ar voi o universitate română, libertatea de a’şi vorbi limba loră şi de a’şî profesa religiunea loră. Ei strigă, nu în contra dominaţiunei casei habs-burgice, ci în contra guvernului maghiară, care în dis-preţulă justiţiei, a libertăţii, a b u n u l u i ajfl României pe lângă Republica francesă, in loculă d-lui simţă, şi în contra proprieloră sale interese, a intre-;L Bălăcenu, dimisionată prinsă sarcina nerealisabilă de a maghiarisa cu forţa pe Români etc.«
Gestiunea Macedoniei.
»Die Presse,* care neîntreruptă se ocupă de totă ce se petrece în Macedonia, scrie următârele:
»In pressa sârbă şi bulgară se urmâză o viuă disensiune asupra stării de lucruri din Macedonia şi asupra viitorului acestei provincii. De ambale părţi se afirmă că maioritatea poporaţiunei macedonone este sârbă sâu Wales. bulgară, după (Jiarulă care se ocupă de ea. In acelaşă timpă se espună de ambele părţi şi alte fapte istorice
-0-
Balulă dată Vineri sâra de Societatea , Car pa ţii* a reuşită pe deplină, spune «Naţiunea.* Multă animaţiâ şi frăţiă. Românii de peste munţi, refugiaţi în România îşi strîngă din ce în ce mai multă rândurile.
—O—
»United Ireland,* organulă lui O’Donovan Rossa, publică o telegramă din Dublină care anunţă, că Fenienii voră da o remuneraţiune de 10,000 dolari aceluia, care va predâ în mânile loră viu seu mortă pe prinţulă de
-0—
Corespondentulă lui »Standard* telegrafâză din Corii,
*u etnografice spre a se putea reclama pe viitori Ma-|că » sosit0 acol° untt	care a P4r4sita Chart"-
cedonia ca ţâri sârbă sâu bulgară. Voma reveni la tim-!mula la 2 Febraariu- Carierula, care a percursa directa
puia opoturud asupra acestei certe, din care se vede că!,4ră s6 se °Prfecă undeva’ Pus,ia Ba?uda- declar4 că nu ambele părţi nu se pricepa a face o deosebire Intre Al-jscie nimied desPre c4derea Chartumului şi despre mOrtea
bania şi Macedonia, mai alesd că nu esistă guverna- u Bordon* mente albaneze şi macedonene, ci numai paşalîcurl ca celă din Scutari, Ianina, Priştina, Monastiră, Salonică şi Seres. In fine mai observămă că foile ruse îşi iau datele loră statistice în acestă privinţă din voluminosa lucrare preseniată de corniţele Ignatief în anulă 1878 Congresului dela Rerlin. Pe acâsta işi întemeiază Bulgarii pret.enţiunile loră asupra Macedoniei şi d’aceea susţină că paşalîculă Priştina face parte din acestă provinciă. La tâte aceste planuri de împărţelă ale Sârbi-loră şi Bulgariloră vomă răspunde numai, că ei se certă pe pielea unei vulpe, pe care nici n’au văijut’o încă.*
Operaţiunile englese în Sudan*.
Foile ofieiâse din Londra publică următorele veşti despre ehipulă în care Wolseley are de gândă să pro-câdă în Sudană. Dânsulă va rămâftea în Corti, pentru ca să comunice cu guvernulă său. Armata Nilului, condusă de Brackenburg, înainteză spre Berber, şi Buller, care se află în Gubat, va ataca cât mai grabnică Me-tammehul — de nu*lă va fi atacată şi până acum. Buller va lăsa în urmă-i în Metammeh o garnisână numă-rosă şi va înainta apoi cu corpulă principală spre Berber, care va fi atacată de-odată şi dela Sudă şi dela Nordă. După luarea Berberului va rămânea armata acolo t6tă vera, în vreme ce calea Suackim-Berber va fi liberă După căderea Berberului, calea prin pustiulă Bajuda va fi părăsită. Trupele englese trimise la Suackim nu voră fi lăsate să înainteze multă pe calea Berber. Problema lorO este nimicirea lui Osman Digma şi deschiderea şoselei Berber. Aceste trupe voră rămânea după aceea în Suackim. Drumulă de feră dela Suakim la Berber va fi construită repede sub apărarea trapeloră indice. Guver-
Câţi Români sunt peste CarpaţîV
Sub acestă titlu gâsimă în «Naţiunea* următoruiă articulă statistică:
Nu ne-amă numărată până astăzi, noi prin noi, şi de aceea spunemă felă de felă de cifre, mai multă sâu mai puţină greşite, căci le scotemă din statisticele făcme de eătră duşmanii noştri. De <}ece ani şi mai bine n’a-vernă peste Carpaţi decâtă totă trei milione de Români. Şi totuşi omenii aceştia încă se înmulţescă, şi este constatată că se înmulţescă în mal mare măsură decâtă Ungurii, în mai mare măsură decâtă Slovacii, cari se maghiarisâză, şi în măsură multă mai mare decâtă Saşii cari stagneză. Emigraţia, dacă răreşte ici şi colo rândurile elementului românescă, răreşte însă în acelaşă timpă şi pe cele ale Unguriloră. Ce folosă? Statisticele maghiare presintă pentru rasa ungurâscă sporulă celă mat mare cu care se pote lăuda ună poporă pe pământă, ne lăcândă abstracţiă nici de jidani. Şi dacă lucrurile voră merge totă astfelă, dacă totă Ungurii voră îucropi aceste pseudo-statistice, după douăzeci—cincizeci de ani totă trei milione de Români vomă avea peste Carpaţi, dacă nu cumva voră anunţa într’o bună dimineţă, că din Dacia centrală au dispărută cu desăvârşire colonii lui Tra-iană.
Am (Jtsă pseudo-statistice şi avemă dreptate. T6te suntă puse în Ungaria în serviciulă intereseloră rasei usurpătore, până şi sciinţa. Sciinţa statisticei mai vâr-tosă se deprinde cu o falşitat.e premeditată, de care nu şî pută dâ sema de câtă cei nemijlocita loviţi de ea. Cum ne închipuimă ore că procede statisticulă maghiară, ca să constate numărulă locuitoriloră cari aparţină unei naţionalităţi ? Aşa oâ întrebă: ce eşti tu: Ungură, Română, Sasă etc.? Ferescă D-(Jeu. Ilă întrebă: ce limbă vor-ceştl? Dacă i-se răspunde: vorbescă românesce, atunci p 61 e că va fi admisă în rubrica Româniloră; dacă vorbesce şi românesce şi ungure.sce, de şi Română şi spune că este. cu greu este trecută în acestă rubrică; dacă în sfârşită şî-a uitată limba maternă, cea românescă,
şi avemă din nenorocire fraţi de aceştia peste 60,000 in Secuime şi p6te multă mai mulţi în părţile extreme ale Crişanei, Maramureşului, — e rubricată ca Ungură neaoşă, deşi Românulă protestâză, spune că este Română şi de religiunea românâscă. E poruncă de susă şi aici, ca în tâte, în ţările subjugate de Unguri: să nu se caute ade-verulă şi să nu se spue decâtă dacă prieşte poporulu, maghiară; să se calce în piciore şi să se desfigurezei dacă aşa ceră interesele asupritorului.
Inlr’o statistică ungurescă se întâmplă de nici să nu-ţi mai recunoscl judeţulă seu sătulă în care te-ai născută. Tu te sciai născută într’ună sată, într’ună judeţO românescă şi peste ndpte Ungurii ţi-l’au ciuntită şi ţi-i’au făcută dacă nu întregă ungurescă, de sigură însă de jumătate. Câţi nu am păţit’o astfelă! — Ună Română se plânge într’o foiă de peste munţi că în staiirtica ungurescă dela 1880, din cei 811 Români greco-catolicî, cari locuescă în sătulă său, suntă înscrişi numai 93 ca Români, er 718 ca Unguri, cu tâte câ toţi grăieseă românesce şi se lepădă de naţia maghiară. Ună altă casă Iotă în acea statistică: judeţulă Satmarului e presintafă cu 167,000 de Unguri, pe când în realitate suntă numai 95,000, er Românii suntă puşi cu 99,063, deşi suntă 116,438. — Ungurii şi-au însuşită anume, fără nici o sfială, pe Jidovi, pe catolicii Nemţi, pe Ruşneei şi pe de-asupra, ca o bucătură specială de delicată 22,000 de ^ Români.
Cu neputinţă nu este, în aceste condiţiunî să pre-cisămă în modă esactă, numărulă Româniloră de peste Carpaţi. Ceea ce suntemă în dreplă a face, pe puţină, e de sigură, dacă nu să îndoimă cifra statisticei ungureşti, să punemă încă ună sfertă din ea, şi să nu mai dicemă dara pe viitoră »lrei milione de fraţi robiţi de Unguri,* ci celă puţină patru şi fiind-că este şi Bucovina, să 4'cemă peste patru.
Ună mare folosă ar aduce naţiunii loră episcopatele române de peste munţi, dacă ar publica bl fiecare ană, seu celă puţină din trei în trei ani, tabele esacte despre credincioşii loră cari suntă toţi Români. Atunci amă demasca tolă pehlivănia ungurescă şi n’amă mai
şovăi. Până atunci...... vomă înşira mai la vale, numele
tuturoră judeţeloră românesci de peste munţi, unde elementulă nostru e seu în maioritate covârşitore, seu alcătuindu-le, cum amă 4ice, elă singură. Aceste judeţe portă pecetea naţionalităţei române:
1. Cluşulă 196,307 locuitori. 2. Dobâca 193,677 locuitori. 3. Bistriţa-Năsăudă 91,017 locuitori. 4 Mu-răş-Turda 158,999 loc. 5. Braşovă 82,929 loc. 6. Fâ-găraşă 84.571 Ioc. 7. Târnav t-Mare 132.454 loc. 8. Târnava-Mi< ă 92,214 loc. 9. Sibiiu 141,627 loc 10. Huneddra 248.464 loc. 11. Alba-Iulia 178,201 loc. 12. Turda 137.031 loc. 13. Caraşă Severin 381,304 loc.
14. Timişă 396.045 loc. 15. Toronlală 530,988 loc. 16. Cenad 109,110 loc. 17. Arad 303,964 loc. 18. Bihor 446,777 loc. 19. Sălagiu 171,079 loc. 20. Satu-Mare 283,092 loc. 21. Maramureşă 227,436 locuitori.
Bucovina numără în totală 571,691 locuitori, din care maioritatea relativă Români.
Din Ardelă am trecută cu vederea cele trei judeţe * săcuescî: Hâromszâk, Odorheiu şi Cic, căci, cu toţi Românii risipiţi prin ele în mare numără, pOrtă nota maghiarismului. — In unele din celelalte judeţe sunt mulţi streini, chiar în cele mai espuse, Românii întrecă însă prin numără orice elementă.
CORESPONDENŢA NOSTRA DIN COMITATE.
Te uşă, 8 Februară n. 1885. Domnule Redactorul Binevoiţi a publica următorele rânduri: Balulă nu docenţele l’a arangiată, ci noi sub-scrişii împreună cu d-nii Bălană Ştefană, Munteanu Ja-oobă, Tiuşană Ioană şi Munteanu Georgiu, toţi proprietari, în folosulă numitului docente, în semnă de recu-noscinţă pentru multele binefaceri ce ne-a făcută în decursă de 14 ani. Balulă a decursă în ordine esemplară, precum a scrisă şi «Kozerdek* din Aiudă. Toţi participanţii fără deosebire de naţionalitate au fostă deplină mulţămiţi. De asemenea n’amă avută neplăceri nici din pari ea ospătarului.
Ne permitemă acuma a reflecta şi d-lui paroehă Gregoriu Sârbu. Răspundemă că noi cei de susă arătaţi amă aragiată balulă în semnă de stimă cătră docenţele, care prin purtarea sa o merită. Nu putemă a nu ne esprima durerea, când vedemă desfăşurându-se pe calea publicităţii, astfelă de lucruri şi încă la iniţiativa d-lui paroehă Gregoriu Serbu, care de când e în Teuşiu în nici o afacere câtă de mică nu ne-a ajutată, pe când numitulă docente în t6te afacerile destulă de numerose obvenite în comuna nostră de 14 ani ne-a ajutată şi încă cu succese strălucite.
lacobft Jomaleanu,	Efremă llaţă,
sub-jude, tutore Comun, şi pro-	primară,
prietară.
Dleiuoraudulâ
Reuni unei provinciale a înveţătoriloră din Austria inferioră.
Comitetulă centrală ală reuniunei învăţătoriloi ă din Austria inferiâră a lucrată ună memorandă, care pledâză pentru delăturarea sistemului actuală de clase de salariu după leliulă scoleloră, pentru ca să se introducă ună stată concretuală şi îu legătură cu acesta o regulare a retribuţiuniloră corpului didactică dela scOlele civile şi poporale din Austria inferiOră.
In memorandă se accentuâzâ mai cu sâmă, că îm*
Nr. 28.
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
pârţirea actuală a scâleloră în trei clase In privinţa salariului după locuri, are urmări rele pentru scâle, pentru că multe srâle cu salariulă de clasa a treia trebue să rămână luni de ZA©, ba ani întregi neocupate. Sistema actuală se pare faţă cu comunele şi cu contribuabilii nejustificată, din causă că contribuţiunea şcolară este de o potrivă împărţită, şi de aceea şi ţăranulă pretinde cu drepţii cuvântă, ca să aibă o scâlă totă aşa de bună ca şi cetăţânulă din cetate. Se propune în memorandă, ca gradaţiunile salariului după feliulă s< âleloră să se caseze şi sâ se stabilăscă unîi stată concretuală ală învăţători-loră din Austria inferiâră afară din Viena după urmă-târele trei categorii: 1. Ună stată concretuală ală învă-ţătoriloră civili eu două clase de câte 1000 fl şi de câte 900 fl. 2. Ună stată ală învăţătoriloră poporali cu patru clase de câte 900 fl., 800 fl., 700 fl. şi 600 fl. 3. Ună stată ală adjuncţiloră cu două clase de câte 600 fl.
s’au luată garanţii dela acest! săteni când li s’au arendată moşiile.
D. ministru ală domeniiloră răspunde că s’au luată garanţii, dar că sătenii n’au fostă în stare să plătăs’ ă fiind fârte săraci şi toţi casierii, cari au avută ordine să’i urmărăscă, n’au avută ce lua. Se cere închiderea discuţiunei şi se primeşce. Legea în totală se admite cu 72 voturi contra 3. D. Iepurescu, rapor-torulă comisiunei delegaţiloră, dă citire proiectului de lege pentru scutirea săteniloră foşti arendaşi ai statului pe moşiile Vânătorii, Târgu-Vântului etc. de remăşiţele datorite. D. Cerchez spune că va vota în contra acestei legi, fi n tcă statulă nu trebue să părijă atâtea sume de bani, ci trebue să urmărăscă pe toţi datornicii săi. I). ministru ală domeniiloră Z>ce că statulă totă nu va câştiga nimică, dacă va avea în registre datorii ce nu se potă încasa. Guvernulă, dice d-sa. n’a voită să’i
şl decâte 500 fl. Remuneraţiunea adjuncţ'loră fără tes-j urmărăscă, căci ună guvernă liberală nu trebue să ur-timoniu de calificaţiune se slabilesce fără diferiuţă dejmărâscă pe nisce âmenî cari au ajunsă să nu mai aibă locă cu <0. te 400 fl. Stabilirea şi evidenţa statului după j nici cenuşe în vatră. Cere dar ase vota legea. D. Co-
cabgorii afară din Viena o face şi-o ţine comitetulă provincială, âr în Viena consiliulă municipală. La Introducerea învgţăloriloră în statulă respectivă şi la înaintarea loră suntă de a se asculta autorităţile şcolare cer-cuale pe calea consiliariului scolariu provincială. Prin noua împărţire să nu sufere nici o scădere singuraticii învăţători din retribuţiunile actuale, computabile la pensiune. In consecinţa desfiinţării claseloră de salariu după
găiniceanu susţine proiectulă de lege, făcând observări d-lui Cerchez, că, în locă ca d-sa să susţie ca guvernulă să fie mai puţin aspru, tocmai d-sa apasă mai multă pe nenorociţii săteni? Inţelegă, <Jice d nu Cogăl-niceanu, să vii alăturea cu mine şi să stărui a nu se păgubi statulă cu cifre mari, er nu să nu se scutăscă nisce nenorociţi ţărani. Discuţia se închide. Legea în totală se voteză. D. Vila cros citesce proiectulă de
localităţile scâleloră se propune: Adausurile funcţionalejlege prin care statulă să fie autorisată a ceda 6 pogâne ale diriginţiloră şcolari la scâlele poporale se voră corn- teren judeţului Vâlcea pentru clădirea unei casarme de pata după numărulă claseloră sistemisate, pentru fiecare j dorobanţi. Legea în totală se votâzâ fără discuţiă. D. clasă o sumă anuală de 30 fl. ce se va computa lajlepurescu, raportorulă comitetului d« delegaţi, citesce pensiune. Dirigenţii scâleloră poporale de câte o clasă' proiectulă de lege pentru ertarea rămăşiţeloră datorite voră căpăta pentru funcţiunea de dirigenţl o sumă a-1 Statului a mai multoră locuitori din judeţulă Tecuci nuală de 40 fl. Pentru purtarea agendeloră şcolare Legea în totală se votăză fără discuţiă. voră căpăta directorii aceîoră scăle civile, care suntă	-----o-------
împreunate şi cu scăle poporale, câte 300 fl. pe ană, ăr	ortTDf ăVPT 1?GD \ TiiT/Tij*
directorii scâleloră civile de câte trei clase voră căpăta	oOLtll	lUiii.
câte 200 fl. Are o scolă civilă său poporală clase pa-	(Serv. part. ală »Gaz Trans.«)
ralele, atunci capătă directorulă o remuneraţiune decâte j	_ -n ,	•	-r,* i
’	„	.	,	. n ■	\ Viena, 17 Tebruanu. — Părechea prin
30 fl. pe ană, care nu se socotesce la pensiune. Cum-! . w	r
, ,	.	.	- j c * j i xi i	i ciara de coronă a visitatu şi a felicitatu pe co-
cuenalele pentru învăţători definitivi dela scâlele popo-i . ,	.	. m	’	r
i .... y ~ L .«A r, o	,	j mitele şi comitesa laane.
rale şi civile să fiă câte 100 fl. Suma care s ar recere!	y
după cum cere memorandulă ar face pe ună anăl .	17 Februariu. Reichatagulă a
362 160 fl	| Pornită mărirea taxei vamale cu 3 mărci pe să-
Dacă se plângă învăţătorii din Austria asupra cala- car& Ş1 g“rau
mităţiloră, de care sunt loviţi cu privire la clasarea sa-
Paris, 17 Februariu. — La îmormen-
iareioră şi ceră să se facă îmbunătăţiri în tâte privinţele, j tarea scriitorului socialistă Valles, cununa dăruită măcar că în Austria s’au făcută îmbunătăţiri, atunci ce j d© socialiştii germani a provocată bătaia, din să (jicemă de bieţii învăţătorii noştri? îmbunătăţiri la noi |causă că caţiva studenţi au voită să înlăture sunt neapărată de lipsă dacă e vorba ca să nu înceteze cur- j cununa; doi studenţi au fostă răniţi. In mai sulă său regulată din causa salarieloră necorăspun- niulte puncte sau aurită strigătele: „Josă cu Zătâre.
Cestiunea îmbunătăţirii salareloră corpului nostru didactică, de care atărnă progresulă scâleloră, ar trebui să preocupe în primulă locă autorităţile şi eorporaţiunile nâstre şcolare administrative, la care de ună şiră de ani,
Germanii!“
DIVERSE.
Insurătăre cn sila. — In Frankfurt lângă Main corpulă didactică de aci totă mereu cere prin memo-,aP^ia tribunală, în filele trecute, o fată tânără şi rande şi representaţiunî, ca să se facă salare corăspun- frumuşică cu advocatulă său şi acusâ pe ună tânără ar-Zâtâre obligăminteloră, ce au de a Ie împlini după cbiteclă de acolo, ca acesta seu să o ia în scurtă timpă
legile cele grele şi aspre şcolare.
Este timpulă supremă ca eorporaţiunile nâstre administrative să se gândăscă cu tâtă seriositatea la acăstă cestiune. Să nu facemă şi noi cum au făcută ordîna-riatele nâstre şcolare cu fondulă de pensiune ală invă-ţătoriloră, unde perdemă în favorulă altora peste o jumătate de milionă şi pe totă anulă câte 25,000 fl. Acestea sume enorme le-a perdută biserica nâstră autonomă numai din causa indoîinţii şi fatalismului orientală, cu care s’au tractată treburile nâstre şcolare în tâte die-cesele nâstre românesc!. Acuma trebue să asude sudori de sânge autorităţile nâstre şcolare confesionale, ca să scâtă din ghiarele celoră dela putere prada ce au apucat’o.
de soţiă, său să’i plătescă 10,000 mărci despăgubire cu interese de 6°/0 dela 25 Augustă 1884. Fata se logodise cu tănărulă omă, dovedindă acesta printr’ună pachetă de scrisori, dâr ginerile luase lucrulă în glumă. Acusa-tulă declara înaintea judecătorului, că a promisă a o lua de soţiă, der nu ©;te în stare să susţină o femee Din contră partea acusătâre reflectă, că acusatulă are d’n partea mamei sale o avere de 50,000 mărci, pe care o administreză tatălă său. Adevărată că venitulă său lunară e de 100 mărci, dăr unui bărbuţă cultă îi este uşoră a’şl găsi ună postă mai bună. Sentinţa sună: Acusatulă este obligată să se cunune cu acusatârea în timpă de două luni şi să plătâscă eheltuelile procesului. In casă că acusatulă nu esecută sentinţa, să plătâscă acusătârei 10,000 mărci.
Din parlamentnltt românii,
(Camera)
Şedinţa dela 1 Februariu. — D. Strej eseu în-trâbă dacă proiectulă de lege pentru îmbunătăţirea sâr-tei clerului s’a depusă la birou, şi dacă s’a depusă, să se Invite comisiunile ca să se pronunţe mai repede asupra lui. D. Preşedinte spune că ministerulă culte-loră l’a retrasă spre a’lă mai studia şi modifica. D. Sefendache spune că n’ar trebui ca camera să se preocupe de acâsta lege, fiindcă ministerulă a făgăduită că va presinta elă însuşi ună proiectă de lege şi n’ar trebui ca adunarea să fie pusă în posiţiă a se ocupa de două ori cu acăstă lege. D. Iepurescu cere a i se permite să citâscă două proiecte de lege prin cari nisce ţărani să fie ertaţî de datorii cătră Stată. Propunerea se pritnesce. D. Iepurescu dă citire proiectului de lege pentru scutirea locuitoriloră, foşti arândaşî ai moşii-loră statului Răsărită-Apusă şi Valea Cotmeni din judeţulă Argeşă, de suma de lei 32,791,40 datorite cătră Siatfi din anii 1871—79. D. Cercheză întrăbă dacă
*
* *
Duelă pentru o şapcă. — In Colonia s’au duelată doi oficerî pentru lucru de nimica. Sublocotenentulă Wille fusese săra în casină şi tocmai voia să plece a-casă. Gând ’şî puse şapca în capă, se apropiâ de elă subloc. Gutzkov, spunăndu’i că şapca e a lui. Subloc. Wille susţiiiea contrarulă şi Gatzkov îlă lovi peste faţă cu şapca. Duminecă în săptămâna trecută s’au duelată. Condiţiunile au fostă: 15 paşi distanţa cu înaintare la 5 paşi. După unii s’au schimbată 12 glânţe, după alţii 27, pănă ce subloc. Wille a primita ună gionţă în pântece şi că(ju mortă. Consternaţiunea e generală în Colonia.
*
* *
Cum pedepsea priuţnlă Danilo. — Prinţulă Munte-negrului Danilo, care se sui pe tronă la 1852, era de o asprime ne mai pomenită faţă cu supuşii săi, fără deo sebire de persână, când aceştia comitâu vre-o faptă urîtă. Aşa ună preotă, care refusase a înmormânta ună Muntenegrână săracă, fu aspru pedepsită. Tocmai trecea prinţulă Danilo, venindă dela vânătâre, pe lângă cimi-
firă şi au(J»ndă sgomotă şi vaete întrebă despre cele ce se petrecâu acolo. Aflândă că preotulă refusă înmormântarea, fiindcă nu i se plătesce, prinţulă porunci âme-niloră săi să pună mâna pe preotă şi să’iă înmormânteze pe elă de viu. Aşa se şi făcă. Porunci apoi să se sape o nouă grâpă şi aducându-se ună preotă din cea mai de aprâpe localitate, înmormântâ cadavrulă cu onorurile unei căpetenii a ţării. De atunci ferit’a Dumnezeu să mai refuse vre-ună preotă a înmormânta fără plată pe săraci. Ce ar fi făcută ună Danilo în Zdel© trecute ?
* *
*
0 nuută cu omori! şi răuirî. — Căsătoria lui Col-son Baldridge, din Webber’s Falls, teritoriulă indiană, a fostă celebretă printr’ună bală în casa vecinului şi amicului seu Davis. Era whiskey în de ajunsă pentru toţi Invitaţii, şi petrecerea era dintre cele mai vesele. Cătră orele 12 din nâpte, ginerele fu rănită de ună gionţă slo-bocffiă d’afară. Eiă alergă îndată spre uşe şi că^u mortă, după ce slobozi trei glânţe de revolveră în direcţiunea omorîtorului său, care o luase la fugă. La scirea despre rrârfea lui Baldridge, toţi şi-au scosă revolverele din bu-zunară, şi peste ciacI-Zed detunărl au răsunată în sala de bală. Dupăce trecu primulă momentă de aprindere, dănţuitorii, văZendă că nu sciu pentru ce se bată între ei, depuseră armele şi ridicară pe răniţi, cari erau în numără de cinci, din cari patru lâcâu parte din secsulă frumosă, şi anume Jenni Butler, Jenni Smith, şi două indiane. Singurulă bărbătă rănită este ună indiană numită Joe Muskrat. Colson Baldridge omorîse acum câtva timpă p’ună ârecare Jesse Foreman, şi se presupune că unulă din amicii acestuia l’a omorîtlă la răn-dulă lui.
* *
*
Principalele preocupări ale femeei. — Ecă, după ună filosofă, cari suntă principalele preocupări ale fe-meiei in viaţa sa:
La patru ani, ea se gândesce la bombăne; la 7 ani, singura ei grije este păpuşa; la trei-spre~Zece ani, cugetă Ziu© şi noptea la vărulă ei; la opt-spre-Zec© ©ni, se gândesce la căsătoriă; la două-Zeeî şi cinci de ani, îşi mângăe copilaşulă; la trei-Z©ci şi cinci de ani, ea este preocupată de primulă ei firă de pără albă; la patru-Zed de ani se vede pe faţă-i prima sbârcitură şi grija de care e coprinsă; la cincî-Zecî de ani, jea se gândesce la trecută; în fine, la şese-Zecî de ani, femeia nu cugetă decâtă la reverendulă părinte X...., directorulă său spirituală!
Lăsâmă filosofului în cestiune răspunderea obser-vaţiuniloră sâle.
* *
*
Costnmulti română într’nnă bală aristocratică în Budapesta. Sub acestă titlu cetimă în »Familia*: La strâlucitulă bală costumată dată de contele Tassilo Fes-tetich şi soţia sa ducessa Hamilton, în săptămâna trecută în palatulă loră din Budapesta, între admirabilile costume din tâte epocele şi a tuturoră naţiuniloră, s’au remarcată şi două costume naţionale române, care au făcut mare efectă. Unulă, eşită din atelierele societăţii »Furnica« din BucurescI, a fostă purtată cu deosebită graţiă şi maiestate de frumosa contesă Maria Andrâssy. Fidelă tradi-ţiunii în tâte detailele, bogăţia costumului ardicată prin scule de monede antice rare şi preţiâse, avea de cea mai rară podâbă două cosiţe negre pănă la călcâi, precum se ce,re adevăratei frumuseţi românescl. Totulă era deci admirabilă.
Visulă poesiei române a fostă personificată de juna contesă Blanca Hessenstein. Nici micuţă, nici năltuţă, cu ochii mari negri ca murele, cu cosiţe ca raZe vii rupte din sore, fâţişâra sa spuma laptelui, obrajorii săi doi trandafirei, cu iia numai fluturi şi mărgele, cu totă modulă său d’a purta cel mai frumosă costum dela GolescI, răpitârea contesină nu părea o fiinţă aievea, ci o Zînă-co-pilă creată de imaginaţiunea poetei-regine său a bardului dela Mircescl. Năframa la brău, flori la cingâtore, ciorapi cusuţi cu fluturi şi betâlă, papucei negri cu funte mari roşie, flori sămănate în cosiţe de susă până josă, nenumărate mici detaile arătau c’acestă costumă a fostă arangiată şi pusă c’o îngrijire deosebită. Cercetândă causa, aflarămă, că îucântătorea contesă este p’atâtă română pecâtă germânâ-maghiară. Muma mumei sale a fostă contessa Kornis, născută br. Stîrcea, adecă fiică d’a ilustrei familie Stîrcea. care dela Ştefană şi până acum,
este din cele mai patriotice ale aristocraţiei bucovinene.
* *
*
Producţiuuea de aură a pământului. — După datele oficiale americane, producţiunea totală de aură a tuturoră ţăriloră în anulă 1884 a fostă numai de 188 mi-ione fiorini de aură; ea a căZută constantă dela 1860, după ce s’au scosă cantităţile cele mari de aură în California şi Australia. Numai producţiunea de aură a Rusiei s’a suită continuu şi vine nemijlocită după California. In 1884 producţiunea în Australia a fostă de 54 miliâne fiorini de aură, în California de 52 milione, în Rusia de 46 miliâne, în tâte celelalte ţări de 26 miliâne. Produc-iunea totală de aură în cei 28 de ani, dela 1857—1884 inclusivă, se evaluâză la 6854 miliâne florini de aură.
Editoră: Iacobă Mureşiaim.
Bedactoră responsabilă: Br Aurel6 Mureşiann
Nr. 28.
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
Oorsală la bursa de Viena
din 16 Februarie st. n. 1885.
Rentă de aură 4°/0 . . . 98.30 Rentă de hârtiă 5°/0 . . 93.95 împrumutul^ câilorfl ferate
ungare................146.75
Amortisarea datoriei căi-lorfl ferate de ostfl ung.
(1-ma em isiune) ... 99. — Amortisarea datoriei căi-lord ferate de ostfl ung.
(2-a emisiune) .... 121 75 Amortisarea datoriei căi-1 onl ferate de ostu ung.
(3-a emisiune) . . . . 108. — Bonuri rurale ungare . . 103. -Bonuri cu cl. de sortare 1C2.50 Bonuri rurale Banat-Ti-
mişfl.................102.50
Bonuri cu cl. de sortarel01.50 Bonuri rurale transilvane 102.—
Bonuri croato-slavone . . 101. — Despăgubire p. dijma de
vinQ ung...............—.—
Imprumutulfl cu premiu
ung......................118.75
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 118.30 Renta de hărtiă austriacă 83.20 Renta de arg. austr. . .	83.35
Renta de aurfl austr. . . 106.70 Losurile din 1860	. . . 138 —
Acţiunile bănceî austro-
ungare.................866 —
Act. bănceî de creditd ung. 312 50 Act. bănceî de creditd austr. 302.90 Argintuld —. — GalbinI
împărătesei............... 5.80
Napoleon-d’orI.............9.80V2
Mărci 100 împ. germ. . . 60.45 Londra 10 Livrea sterlinge 124.10
Sursa de Bucurescl.
Cota oficială dela 2 Februariu st. v. 1884.
Cump.
Renta română (5°0).	...	—
Renta rom. amort. (5%) . .	938/4
»	convert. (6°/0)	.	.	88
împr.	oraş. Buc. (20 fr.)	.	.	32
Credit	fonc.	rural	(7%)	.	.	986'8
*	„	„	(5%)	•	•	85 Va
»	»	urban (7%)	.	.	96l/*
,	(6%)	.	.	907*
»	•	»	(5°/0)	•	•	837a
Banca naţională a României 1195 Ac. de asig. Dacia-Rom.	.	.	280
«	»	» Naţională	.	.	217
Aurtt........................ 127a°/o
Bancnote anst.riace contra aurii	—
vend.
Cursulu pieţei Braşovfl
din 17 Februarie st. d. 1885.
Bancnote românesc! . Argint românesc . . . Napoleon-d’ori ....
Lire turcesc!...........
Imperial!...............
Galben!.................
Scrisurile fonc. »Albina« Ruble Rusesc! .... Discontuia	»
. Gurnp.
8.74 Vend. 8 50	*
»	9.76
»	10.98
*	9.98
»	5.70
»	100.50
»	129.—
7—10 °/0 pe ana.
8.78 8.60
9.78 11.— 10.—
5.76
101.—
130.—
Numere singuratice din „Gazeta Transilvaniei “ se potti cumpăra în tutungeria lui Gross (în casa prefeetnrei.)
ANUNCIU DE PREŢURI
prîvitora la „petrile de m6ră“ massive de cremene din „Ciceu,“ fosta cetate a lui Petru Rareşiu în 1526, ce să află de ven^are în
DeposituLu de Petrii de Moră,
Cn ban! gata
aia lui
Josifu Rledy în Deşiu.
Petrii de iuorâ perfectă cioplite.
Cu rembursare.
Grosimea
poli-
înălţimea petrii î n_ metr i i ş i p ollcari
0.15%
6"
0.18
7"
0.21
8"
0.24
9"
0.26
10"
0.29
11"
0.32
12"
0.34
13"
0.37
14"
0.40
15"
<'.42
16"
0.45
17"
0.47
18"
		frt	|cr.	frl	|cr.	frt	jcr.	frt	jcr.	frt jcr.		frt	jcr.	frt	1 jcr.	frt	jcr.	frt	|cr.	frt	jcr	frt	|cr.	frt	cr.	frt	cr.
0.95	36"	16	20	1.8 90		21^60		24	30	27			29Î70		32!40		35!l0		3780		40j50		43	20	45 90		48	60
0.97	37"	16	50	19,25		22	f 1-	24	75	27	50	30	25	33			35.75		38150		41 25		44		46; 75		49	50
1.00	38"	16	80	1960		22j40		25	20	28	—	30	80	33	60	36	'40	3920		42	1		44)80		47	60	50)40	
1.02	39"	17	10	19,95		22 80		25 65		28	50	31	35	34	20	37,05		39,90		42 75		45)60		48	45	51,30	
1.05	40"	17	40	20,30		23 20		26! 10		29	—	31	90	34	80	37;70		40,60		4350		46)40		49	30	52.20	
1.07	41."	17	70	2065		2360		26	55	29	50	32	45	35	40	38	35	41	30	44	25	47	20	50	15	53	10
1.10	42"	18	—	21	i	24	—	27	—-	30	—	33	—	36	—	39	—	42	—	45	—	48	—	51	—	54	—
1.12	43"	18	30	21	35	24 40		27	45	30	50	33	55	36	60	39	65	42	70	45	75	48	80	51	85	54	90
1.15	44"	18	60	21 70		24*80		27	90	31	—	34.10		37	20	40 30		43	40	46)50		49	60	52	70	55,80	
1.17	45"	18	90	22,05		25	20	28'35		31	50	34'65		37	80	40,95		44	1.0	47 25		50	40	5355		56|70	
1.20	46"	19	20	22	40	25	60	28)80		32	—	35(20		38	40	41 60		44	80	48	—	51	20	5440		5760	
1.22	47"	19	50	22	75	26	—	29)25		32	50	35175		39	—	42 25		45	50	48	75	52	—	5525		58)50	
1.25	48"	19	80	23	10	26	40	29	70	33	—	36 30		39	60	42,90		46	20	49	50	52	80	56 10		5940	
1.27	49"	20	10	23	45	26	80	30	15	33	50	36 85		40	20	43,55		46	90	50	25	53	60	5695		60|30	
1.30	50"	20	40	23	80	27	20	30	60	34	—	37,40		40	80	44	20	47	60	51	—	54	40	57j80		61	20
1.32	51"	20	70	24	15	27	60	31	05	34	50	3795		41	40	44	85	48	30	51	75	55	20	5865		62	10
1.35	52"	21		24	50	28	—	31	50	35	—	38|50		42	—	45	50	49	—	52	50	56	—	5950		63	—
Fie-care petră cum iese din baiă cioplită numai din grosă şi negăurită, este mai eftină cu 6 fl.
Transportate ia gara «‘Alei ferate în Deşin.“
Comandele se efectuesca pe lângă anticipaţiă de 10 fl. de bucată, cu care ocasiune se aviseză calitatea, mărimea petrei, şi la cele cioplite şi lărgimea găurei, precum şi aceea, că la ce fela de moră or! măcinişa este de lipsă?
Observa, cumcă renumitele petrii din Ciceu, car! prin mine s’au probata in 12 anî, precum s’au aflata in locurile până acum folosite ca cele mai excelente, şi întreca în calitate tota felula de alte petrii, au cea mai preţiăsâ însuşire a gropiş6-relora or! porilora şi destulă tăriă, care in nenumărate caşuri obvina ca cele mai ţapene şi gropicidse, prin urmare s’ar putea impărţi in mai multe clase, dară pentru scopul procurărei mai uş6re le înşira in 4 sorturi: 1. de tota massive, 2. cu por! mici, 3. cu pori mijlocii, 4. cu pori mari, şi cari corespunda la tota felula de măeinişu.
Mai incolo, ca la ori ce fela de măcinătură petrile nu să lipescu, şi Ia mă-cinatuia ordinara incă sporesc-e lă:na mai multa, ca or! şi ce petră până acum cunoscută.
Mă roga de concrederea comandatorilorii cu atâta mai vertosă, că cu oca-siunea trimiterei comandelora voia stărui ea petrile comandate se indestulescă pe p. t. comandatorî prin car! să le meritezu încrederea şi in viitora.
Comandele se adresăză la
IOSIFC bledi.
de positoruld petrilo rade moră înDeşiu, unde este postă, cale ferată şi telegrafă.
Observa, că sunta petrii de vendută, dar nu sunta adevărate, genuine, numai acestea ale mele.
Notiţe de preţuri se trimită franco or! cui cere.
lOSrF’XJ BLELT,
aremlatoru minei de petrii de moră şi maestru de zidire de mori.
Minunea industriei.
Numai fl. 3.75
costă la mine de acjî încolo o escelentă, regulată şi de sine lumiriafore
Pendulă cu bătaie
bate orele întreg! şi jumătăţile de ore, cu 2 punţ! bronţaţi,
în pervasa de nuca luxosa, f6rte fina poleita, cibucitd, cu tablă arătătore prea frumăsă, care este împreunată cu massă de luminata brevetată şi luminăză noptea de sine, aşa că se pofe îndată vede la câ,e ciasur! e făr' de a mai aprinde luminarea. Pentru puterea de luminata garantezi! pe IO ani în serisik tocmai precum garanteză pentru buna îmblare a ciasului. Eu sunt unieuia invenlătora aia acestora ciasornice şi le vendă numai de aceea aşa de eftină, pentru că am vre>o 1300 bucăţî în deposita şi am lipsă de ban! gata. Ciasornicele aceste au costată înainte cu 3 Iun! încă întreita de-cum costă a(ji Fiecare ciasornicO e provenita cu patentă. Pachetarea se face în lătjî. Ciosornicele comandate se espedeză de 3 or! pe (Ji prin rembursâ seu plătinda înainte. A se comanda la
1. 11. Rabinovics
, HTa/torica, pend-vilelor-â. lTMciinătdre
WIEN. Leopoldstadt, Schiffamtsgasse Nr. 20.
t
Mersuld trenurilor»
pe linia Predealfi-Biidapesta a calei ferate orientale de stată reg. ung.
Predealu-Budapesta
Trenă
accelerat
Bucurescl
Predealu
Timişfl
Feldiora Apatia Agostonfalva Homorodfl Haşfaleu Sigili şora Elisabetopole
Mediaşu Copsa mică Micăsasa Blaştu Crăciunelfl Teiuşft Ai udă Vinţulfl de susfl Uiora Coeerdea Ghin să Apahida
Cluşiu
Nedeşdu Ghirbfeu Aghirişfl Stana Huiedinfl Ciucia Bucia Bratca R6v
Mezo-Telegd Fugyi-Vdsârhely Vârad-Velinţe
1.33
2.06
2.16
2.44
3.03
3.18
3.51
4.51 5.1 5.39
Oradia-mare
P. Ladâny Szolnok
Buda-pesta
Viena
6.00
6.29
7.02
7.38
7.55
8.24
8.48
10.08
10.18
11.33
12.06
12.25
1.11
1.49
1.54
3.14
5.10
7.30
2.00
Budapesta—Preilealu
Trenu de persone	Trenu omnibus	Trenă de persone		Trenfi de persone	Trenă Trenă omnibus accelerat	
—	—	—	Viena	8.2?	8.35| 3.30	
—	—	9.5(	Budapesta	8.00	6.55	9.45
—	—	10. u	Szolnok	11.24	10.5£	12.18
—	—	10.5C	P. Ladâny	2.01	2.04	1.59
6. HI	5.4?		Oradea mare	4.11	5.13	3.20
7.OS	6.2t			4.21	9.37	3.25
7.41	7,07		Vârad-Velencze	4.29	9.45	—
8.0S	7.42		Fugyi-Vâsârhely	4.40	9.59	—
8.53	8.51		Mezo-Telegd	5.02	10.28	3.56
10.18	10.52		R6v	5.46j 11.41		4.31
10.55	11.56		Bratca	6.09	12.15	—
11.36	12.43		Bucia	628	12.48	—
12.11	1.23		Ciucia	6.52	1.18	5.28
12.35	2.07		Huiedin	7.32	3.21	6.01
12.54	2.27		Stana	7.51	3.54	—
1.29	3.06		Aghiriş	8.12	4.34	—
1.45	3.22		Ghirbău	8.24	4.52	—
2.26	4.15'		Nedeşdu	8.38	5.11	—
2.48	4.44			8.57	5.40	7.08
3.12	5.10			9.23	6.00	7.18
3.19	5.19		Apahida	9.50	6.29	—
3.36	5.47		Ghiriş	11.15	8.14	8.29
4.10	6.38		Cncerdea	12.04	9.49	8.53
5.39	8.51		Uiora	12.12	9.58	—
559	9.18		Vinţulfl de susfl	12.19	10.07	—
8.28	8.U0		Aiudfl	12.45	10.42	9.17
6.54	8.34		Teiuşft	1.15	11.32	9.40
7.10	8.59		Crăciunelfl	1.44	12.03	—
7.25	9.35		Blaşfl	2.00	12.24	10.12
7.49	10.16		Micăsasa	2.34	12.43	—
8.11	11.04		Copşa mică	2.52	1.22	10.45
8.52	12.17		Mediaşfl	3.27	2.24	11.07
9.11	12.47		Elisabetopole	4.01	3.06	11.29
9.29	1.21		Sigişdra	4.50	4.17	12.15
9.52	2.05		Haşfaleu	5.08	4.51	12.30
10.27	3.08		Homorod	6.47	7.07	1.32
10.46	3.39		Agostonfalva	7.36	8.10	2.04
10,56	3.55		Apatia	8.09	8.46	2.24
11.04	4.06		Feldiăra	8.41	9.20	2.44
11.14	7.30		Braşovft |	9.20	10.15	3.15
1.47	11.05			—	6.00	3.25
4.40	2.37		Timişfl	—	6.57	4.03
7.44	6.40		Predealâ	—	7.32	4.28
6.20	2.00		Bucurescl		~	L0.25
Trenă
8.00
2.47
6.36
10.09
Nota: Orele de ndote suntfl cele dintre liniile grăse'
2. P
•X3
!Z5
p
m
B

£	p	CP	►1	
	ha.		&	
rt Oî CC	P	B CP	p- CP	
c	•xs	0	S	Ol
	0	CP	O	Cls
C<	CC c-t-	$	e-»- 55	
	p^			
1	cu	CD	2’	-t
Plastru pentru turişti
alţi lui
<& Saser.

Ună mijlocă sigură şi forte eficace în contra ochluriloră. de găină tari (bătăturiloră), aşa numita piele tare po talpa piciorului. în contra negeilortl şi a tuturora asprimelorti pielii. Efectulă, se garantâză. Preţuia unei cutii 60 cr. v. a. Cu poşta 10 cr. mai multă.
Depositulu principalii:
Jj, Schwenlc’s, Apotheke in Meidling bei WIEN.
Se p6te căpăta şi prin farmacii. Este veritabilă numai dăcă avisulă de întrebuinţare precum şi fiecare plastru portă marca fabricei şi subscrierea de mai susă; de aceea să se ceră întoldăuna espresă: Plastru pent ru Turişti de L. Luser. — Deposită în Braşovă la:
d. I. Horn ung, farmacistă.	1—6
Tipografia ALEXI, Braşovfl.