r BEDACŢIUNEA ŞI ADMINISTRAŢIVNEA l BRAŞOVC, piaţa mare Nr. 22. ,GAZETA" IESE ÎN FIECARE ţ>I. Pe untt and 12 fior., pe şâse luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România şi străinătate: Pe anii 36 fr., pe ş6se luni 18 fr., pe trei luni 9 franci. SE PRENUMERÂ: la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ANULU XLVIII. 0 bl. O sena garmondu 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare SorltorT nefranoate nu te prlmetou. — ■anuaorlpte nu ae retrimltu. N£ 27 Luni, Marţi 5 (17) Februariu 1885. Braşovii, 4 (16) Februariu 1885. Pe câtă de mare este sgomotulă ce-lă făcu Ungurii de ordinară în adunarea deputaţiloru din Peşta la fiecare cestiune mai însemnată, pe [ ¥ atâtă de liniştită funcţiunâză aparatulă parlamentară în camera din Viena. Discusiunile se facă aici cu mai multă moderaţiune, argumentele pre-cumpănescă, pasiunile sunt ţinute în frâu şi nu isbucnescă aşa uşoră. Ar fi însă o erdre dacă de aici amă conchide, că conflictulă de interese în parlamentulă din Viena este mai slabă ca în celă din Peşta. Din contră în dieta ungară sunt representate a-prâpe esclusivă numai interesele egemoniei maghiare şi acolo se tractâză între partidele maghiare numai de aceea, care dintre ele să fie la cârmă şi care e mai capabilă de a reali să idea-lulă maghiarismului, pe când în camera vienesă sunt în adevăru mai multă său mai puţină representate interesele tuturoră grupuriloră şi a tuturoră popdreloră din Austria şi prin urmare se p6te mai uşoră nasce ună conflictă între a-ceste interese, cari să deosibescă în modă esenţială unele de altele. Cabinetulă Tisza dispune de o falangă compactă, care urmăresce una şi aceeaşi tendinţă avândă o singură programă. Nu aşa cabinetulă Taaffe. Acesta se razimă pe o maioritate com-* pusă din elemente eterogene, cari se unescă numai în principiulă de a combate împreună ege-monia germană, de a-şl asigură împrumutată şi cu ajutorulă guvernului ună gradă câtă mai mare de autonomiă în favărea intereseloră loră speciale. Cehii, Polonii, Slovenii, clericalii-federaliştl, cei din clubulă Hohenwart şi din clubulă Coro-nini, cari laolaltă formâză astăzi maioritatea în camera din Viena, au toţi programe speciale. Or-ganisarea loră într’o partidă se susţine printr’ună comitetă esecutivă pe basa programului comună de acţiune în sensă federalistă. La fiecare cestiune mai însemnată problema acestui comitetă devine f6rte dificilă prin aceea, că elă trebue să ţină contă de tăte interesele fracţiuniloră de o parte şi de dorinţele guvernului de altă parte. pilele aceste s’a ivită unu conflictă mai însemnată între interesele diferiteloră fracţiuni ale maiorităţii şi între postulatele guvernului din Viena. Se tractă de votarea unei noue legi de timbre, prin care să se înmulţâscă venitele statului, ca din suma câştigată astfelă să se p6tă plăti adausele la congrua preoţiloră catolici, ce le-a încuviinţată camera nu de multă. Nu mai trebue să spunemă, că propunerile pentru urcarea dăriloră sunt şi în Austria totă aşa de nepopulare ca şi la noi. Legea de timbre n’a găsită în sînulă fracţiuniloră din maioritate sprijină de ajunsă şi din altă coneidera-ţiune. Pe la 24 Marţiu a. c. Reichsrathulă va fi închisă şi se voră face nouă alegeri pentru parlamentulă viitoră. Mulţi din maioritate şi-au (Jisă, că nu va face impresiune bună dâcă ei în ajunulă alegeriloră noue voră votâ o asemenea lege apăsătore. Guvernulă de altă parte stăruia ca să se primâscă legea de timbre, ca să p6tă satisface astfelă trebuinţeloră sale financiare. Vinerea trecută în fine s’a adusă decisiunea j In defavorulă guvernului. Proiectulă de lege a fostă respinsă primindu-se cu 160 contra la 135 de voturi o propunere, ca elu să fie predată earăşl comisiunei ca se’lu prelucre şi să’lă amendeze din nou. Mulţi din maioritate votară contra guvernului, alţii au părăsită şedinţa înainte de votare. Astfelă cabinetulă Taaffe a suferită ună desastru şi Nemţii din oposiţiune resemtă o justă bucuriă din causa neînţelegeriloră ivite în sînulă maiorităţii cu acâsta ocasiune. Posiţiunea cabinetului Taaffe nu s’a alterată nicidecum prin acâsta, dâr nu se pâte negă, că votarea de Vineri pâte avâ urmări însemnate pentru viitârea desvoltare a lucruriloră. „ Na-rodni Listy“ esdamă: Stânga (germană) a învinsă, guvernulă şi drâpta au fostă bătuţi, dâr pentru contribuabili este acestă desastru ună mare bine. Consecinţele votului nu se potă prevedâ, atâta e însă sigură că guvernulă nu mai posede o maioritate pe care să pâtă contă în ori ce împrejurări. “ Nemţii dorescă se caijă cabinetulă actuală şi se vină în loculă lui ună ministeră favorabilă loră. Cehii dela „Narodni“ dorescă să vină ună ministeriu şi mai pronunţată federalistă. Nu cre-demă însă că se va împlini deocamdată nici una din aceste dorinţe. Taaffe va rămânâ şi va află mijlâce de a-şî cârpi ârăşî maioritatea. -----o------- Din Sndană. Precum se raportăză din Londra, colonelulă Wilson declară că mărtea lui Gordon şi căderea Chartumului se atribue trădării lui Faragh paşa; elă comunică despre ac6sta următorele amănunte: , Faragh deşteptase de multă neîncrederea lui Gordon, ba deja se dovedise odată, că Faragh urmăresce scopuri trădătâre. Gordon îlă cruţă cu t6te aceste, său fiindcă se temea, că pedepsirea lui ar avea ună rău e-fectă la trupele sudaneze ce le comanda Faragh şi care ţineau la elă, său fiindcă Gordon dădu creTelegraphulă« ne dă următorulă scurtă resumată ală operei lui Hartmann: .Situaţiunea gintei germane în guvernamintele baltice ale Rusiei e fârte gravă, declară Hartmann, dar nu desperată. Aci, scrie d-sa, e vorba de a scăpâ de sub jugulă rusă câte-va oraşe germane şi o aristocraţiă funciară veche, care se sprijinesce pe întrăga societate inteligentă şi pe clerulă protestantă. Influinţa acestei aristocraţii germane întâmpină o resistenţă mare din partea elementului rusă, care rusificândă oraşele şi satele propagă printre poporaţiunea indigenă ură şi invidiă în contra aristocraţiei germane. A scăpâ aceste ţări de sub jugulă Rusiei este fârte greu, dar dacă scăparea se consideră necesară, apoi trebuesce făcută câtă de curândă, qăcî altmintrelea într’ună timpă fârte scurtă nici urme germane nu voră rămânâ în Finlanda, Curlanda şi Est-landa. „Condiţiunile politice-naţionale ale Austro - Ungariei suntă asemenea fârte complicate şi ceră o acţiune grabnică şi seriâsă, O resistenţă seriâsă a elementului germană faţă cu maghiarisarea devine cu neputinţă; ger-manismulă nu mai are atjî acolo pe nici ună aliată. Şi dacă într’ună timpă âre-care preponderanţa maghiară se va înlocui cu vr’o altă, apoi acâsta din urmă de locă nu pâte fi biurocraţia germană, ci ună elementă multă mai puternică, adică poporaţiunile slave, din care se compune maioritatea poporaţiuniloră. Maghiarii nu sc temă de locă de Germani şi fanatismulă loră naţională se basâză pe frica ce o au de valurile slave, care îi încunjură. >Şi în acâstă privinţă cei dela Pesta au mare dreptate, când se grăbescă a maghiarisâ poporaţiunile slave şi române, cari compună regatulă ungară, căci dealtmintrelea deşteptarea Slaviloră se apropiă şi atunci totulă va fi târziu. (Par’că d. Hartmann a fostă pusă anume de jidovii din Pesta ca cu asemeni absurdităţi să apere maghiarisarea. — Red. G. Tr.) *Cutâtă lupta care s’a încinsă, dfoe Hartmann, năvala Maghiariloră asupra poporaţiuniloră slave nu va putea să fie cununată cu succesă. Şansele sunt la moment ă fericite pentru Unguri, va sosi însă momentulă când învinşii slavi voră putea să se răsbune, luândă ca-pitalulă cu procente cu totă.* ,In jumătatea occidentală a imperiului, urmâzâ mai departe Hartmann, Herzegovina şi Bosnia sunt ţări slave. Asemenea şi provinciele vechi ale uniunei germane, despre cari mai visâză pangermanismulă, escepfiune făcândă de Tirol şi de câteva alte mici ţinuturi, suntă ţări cutro-pite de Slavi. »Maioritatea slavă, care se frământă în sînulă imperiului austriacă nu e sigură de puterea sa, dar în curând, cjice Hartmann, ea va simţi forţa sa şi atunci domnia elementului germană se va fini precum s’a finită în Boemia. Tirolulă se află singură într’o situaţiune escep-ţională, datorată unoră împrejurări, cari facă că acâstă ţâră scapă de desnaţionalisare şi tinde a se alipi de Ba-varia în zona căreia cade. Acâstă provinciă pâte să fiă deslipită de imperiulă austriacă fără vr’ună desavanta-giu şi chiar cu ârecare compensaţiă, în ceea'ce privesce misiunea Habsburgiloră la Orientă, unde se află chiămaţl a reconstitui vechiulă imperiu Bizantin..« >Monarehia Habsburgică, urmâză autorulă mai departe, nu pâte rămânâ fără capitală. Viena în secolulă ală 20-lea este menită a deveni ună oraşă germană, căci de-altmintrelea va fi ameninţată a se slavonisa şi a se transforma într’ună centru de fermentaţiune slavă. Viena simte nevoie de transfusiunea unui sânge nou Nr. 27. GAZETA TRANSILVANIEI 1885. germană, fără care nu va putea de locă birui năvala Slaviloră. »Actuala divisiune făţişă a elementelor!! sud-occi-dentale slave nu va dura lungă; poporele sârbe, bosniace, herţegovinene, Croaţii, Dalmaţienii, Rutenii, Cehii, Moravi etc. etc., sunt în ajunulă unei uniri slave, care va avea nevoiă de a’şî găsi ună centru de gravi-tare, er acestd centru nu pote fi fără de capitală — fie va acâstă capitală la Constantinopole seu Triestd. In ceea ce privesce acestd din urmă oraşd, apoi din pune-tuld de vedere etnografică eld nu pote fi considerată nici germand, nici italiană ci slavă. Ori cum va fi în viitoră guvernuld, monarchicd seu republicând, totuşi după opiniunea lui Hartmann acestd guvernă va fi nevoită a împlini tote dorinţele rasei slavone.* ,Dacă Austria va părăsi idea de a se forma în-tr’und stată slav-federativă-apusână, atunci sentimentele naţionale de rassă voră împinge pe poporele slave a se arunca în braţele Panslavismului, adecă a egemoniei ruse pe care ele deşi n’o potă suferi, totuşi acestd protectord le e mai plâcutd de câtă suferinţele sub jugulă unei e-gemonii formate de naţiuni străine gintei slavone. Dâr odată Austria formată într’ună stată federativă slavond, ea va atrage t6te sentimentele naţionale ale Slavilord de pe peninsula Balcanică, tote acele sentimente, cari pănă acum suntă înclinate cătră Rusia. Serbia însăşi va fi atrasă cătră cerculd federaţiunii slavone, avândd siguranţă că nu va perde autonomia sa. Câtă despre România, cu privire la care timpulă favorabilă de subjugare Ruşii l’au perdutu încă pe vremea răsboiului dela Crimea, şi ea se va simţi mai bine în mijîoculd confe-deraţiunii slave, decâtd în sînuld imperiului casei Ro-manoff. * SOIRILE PILEI. Ministeruld unguresed de comerţd a încunosciinţată printr’und comunicată comuna orăşenâscă a Pojunului, că deorece pesta bovină s’a stinsă în România cu to-tuld, ârăşî e permisd de aci înainte comerţuld cu oi de provenienţă din România, din contră importarea boilord din România rămâne şi mai departe oprită. —0— • Pester Lloyd« dela 29 Ianuariu scrie: Acum câteva (jfile vre-o 100 de ţărani, supuşi români, au năvălită în aşa numita Lunca, moşia Bossanezd pe teritoriu austriacă, unde au tăiată ca la doisprezece stânjeni pătraţi din sălciile proprietarului Barber. Lucrătorii moşiei voindd să gonescă pe năvălitori, au fostă atacaţi cu pistole şi puşti. Nici gendarmeria chiămată în pripă n’a putută face pe Români să părăsâscă teritoriuld austriacă, ci au dată mai multe focuri asupra gendarmiloră. Atunci şi aceştia au făcută usă de arme şi se dice că ună ţărână română a fostă dusă greu rănită. Prefectulă din Suceva a comunicată ministeriului telegrafică acestă incidenţă. —0— Senatulă universitară din Cluşiu e hotărîtă să ia măsuri în contra dueluriloră între studenţii universitari. —0— In comitatulă Solnocă-Dobeca asentarea pentru anulă 1885 se va face în următorele (Jde: La Beclenă în 20, 21, 23 şi 24 Martiu; la Gherla 30, 31 Martie şi în 1, 2 şi 4 Aprilie; la Deşă în 7, 8, 9, 10, 11, 16, 17 Aprile; la Ciaehi-Gărbău în 13, 14, 15 Aprile; la Uonda-mare în 20, 21, 22 Aprilie; la Lăpuşulă-ungurescă în 24, 26, 27, 28 şi 29 Aprilie. Preşedintele civilă în tote 7 locurile este Szarvadi Pal vice-şpană şi mediculd civilă este Dr. Gaizago Laszlo, mediculd supe-rioră ald comitatului. —0— •Monitorulă oficiald* de Sâmbătă publică urmă-torulă decretă: D. Dimitrie Sturdza, ministru secretară de statd la departamentulă afacerilord străine, trece la ministeruld de culte şi instrucţiune publică, în loculă d-lui G. Chiţu, a cărui demisiune s’a primită. D. I. Câmpineanu, ministru secretară de Stată la departamentulă agriculturei, industriei, comerciului şi do-menieloră, trece la ministeruld afacerilord străine, în loculă d-lui Sturdza. Suntă numiţi miniştrii secretari de stată: D. A. Stolojană, la departamentulă agriculturei^ indusiriei, comerciului şi domenieloră. D. G. Nacu la departamentulă justiţiei. D. generală Radu Mihai la departamentulă lucrăriloră publice. —0— Generalulă Vicloră Creţeanu, şefulu statului-ma-ioră regală, s’a trecută în funcţiunea vacantă de inspec-toră ală cavaleriei; er generaluld Barotzi Constantină, comandantuld divisiei din Dobrogea, s’a numită şefă ald statului-majoră regescă. —0— Vineri 1 Febuarie, Regele Carolă, însoţită de adju-tantulă de serviciu, a mersă spre a inspecta marele stată-majord ald armatei. La sosire Regele a fostă întâmpinată de d. generală Făicoianu, ministru de resboiu, d. generală Barotzi, şefuld casei militare regale, de d. colo- nelă Dona, subşefd ală marelui stată-maioră şi d-nii directori ai diferiteloră secţiuni. In secţia topografică, M. Sa a cercetată cu* ună viu interesă lucrările terminate ale Dobrogei în ulanurî de diferite scăli, cari în curândă voră. fi imprimate; precum şi acele ale părţei de Nordd a Moldovei. De aci Regele trecu în secţia geodesică pentru a vede registrele, calculele şi diferitele instrumente, cari aparţină acestei secţii. In secţiunile următâre, Ma-jestatea Sa a văzută cu deamănuntulă diferitele studii făcute asupra cestiunilord de organisare militară şi mişcările trupelord, precum istoriculd răsboiului 1877—1878. In urmă Regele a inspectată biblioteca şi rămânândd pe deplină satisfăcută, a binevoită a arătâ, la plecare, înaltele sale mulţămiri întregului personală. —0— Tribunalulă de comerţă din Bucurescî a declarată, ex-officio, în stare de falită pe d. Stephens, re-presentantulă cassei Hauser & Loeventhal, şi a ordonată arestarea sa. Din nenorocire, d. Stephens după ună seurtă arestd, a fostă eliberată pe cauţiune, de care profitândd s’a făcută nevăzută —0— Cetimd în »Curierulă Financiară* din Bucurescî: In săptămâna din urmă s’au manifestată ore care veleităţi de îmuunătăţire a situaţiunei. Câteva însemnate transacţiuni în grâne încheiate în Galaţi şi Brăila pentru Germania şi Austria au făcută să se înlăture und mo-mentd norii cei negri ce acoperd piaţa ndstră şi să ani-meze câtva afacerile. La acâstă înbunătăţire a mai con-contribuitd şi împrejurarea, că însemnate sume în aurd au intrată în ţâră filele trecute pentru cumpărarea de valori române. Scrisurile funciare şi urbane găsindu-se aijî pe preţuri forte avantagidse, au tentată capitalurile străine şi le-au îndemnată să dea ordine de cumpărări. Aurulă a putută astfelă să cadă în săptămâna anteridră până la 11% şi să se menţină acum la o primă de 12%; multe din valorile cotate în bursă au avută oeasiune d’a înregistra und momentd âre-care beneficii. Cătră finele săptămânei însă, situaţia s’a îngreuiată din nou şi parte din terenulă câştigată cu mari silinţe fuse perdută. De altfelă, trebue să constatămă că urcarea din primele a fost provocată în mare parte şi prin cumpărările necesitate de trebuinţele liehidaţiunei, pănă ce golurile esistente s’au acoperită. —0— Adunarea generală a acţionarilord Societăţii Comerciale Române Basarabeană, Calfoglu & Comp. s’a ţinută la 30 Ianuariu. Ună anunţă ală Societăţii face cunoscută că Cuponulă Nr. 2 de dividendă pe anulă 1884 a fostd fixată la Lei 1440 în aurd, şi că se plătesce cu începere dela 2 Februariu la Cassa Societăţii. —0— Se confirmă scirea că d. V. Alexandri va fi numitd ministru plenipotenţiard ală României la Paris. —0— ,Voinţa Naţională* află că în curendă se va pune la licitaţiă construirea de nou a podului de pe Şiretă la CosmescI, elă va fi pentru România o operă unică în lleluld ei, va fi cu douâ etage: etagiulă superiord pentru trecerea trenurilord, er celă inferiord pentru trecerea trăsuriloră. Acestd podă se va compune din două părţi: podulă propriu (Jisă pe Şiretă va avea 415 metri lungime, pe când celă actuală nu are decât 338 metri; a doua parte va fi podulă de inundaţiune pentru scurgerea apelord de o lungime de 110 metri. Adâncimea funda-menteloră va fi de 12 metri sub etagiu, adecă dela ni-veluld apeloră în josă. Costulă totală ală acestui podă» cu ald diverseloră anecse, terasamente, cantone, etc., va costa mai bine de 2,500,000 lei. —0— Trădările pentru răscumpărarea liniiloră române a căii ferate Lemberg-Cernăuţî-Iaşî urmate între statuld română şi intre societate s’au ruptă din causa pre mare-loră pretenţiunl din partea acesteia. —0— Cetimd în »Liberaluld:« Aflămd că ună impresară din Chişineu a venită în Iaşi şi a angajatd întrâga trupă a teatrului Naţională, pentru a da o seriă de vr’o treizeci de representaţii în Chişineu şi alte oraşe principale ale Basarabiei. Dorimd totd succesulă posibild, morală şi materială acestei escursiunl artistice. —D— D-şora Bârsescu, tragediana română dela Butgthea-trulă din Viena, a sosită în Cernăuţi, unde va da ună ciclu de representaţiunî. La gară a fostă primită de re-presentanţii reuniuniloră române. Artista a făcută o vi-sită mitropolitului Morariu, care a asistată sera la repre-sentarea piesei »Valurile mării şi ale amorului;* de asemenea a asistată şi preşedintele ţării baronulă Ale-sani. D-şora Bârsescu, când a apărută pe scenă, a fost frenetică salutată şi în totă timpulă jocului a fostă distinsă prin aplause entusiaste. —0— S’a constituită la Paris o societate de tineri studenţi Bulgari, Greci, Români. Scopuld societăţii este de a cunâsce şi mai bine pe representanţii popâreloră chiămate a akiătui mai curândă său mai târziu confederaţiunea poporaţiuniloră Europei orientale. —0— • Drepturile Omului* este titlulă unui nou ^iară ce apare în Bucurescî, avândă ună comitetd de redacţiă compusă din mai mulţi tineri, ţfiarulă va lupta pentru des-robirea economică a poporului, pentru interesele mulţimei muncitore. Ii urămă viaţă. —0— Abdul Kerim paşa, generalistimuld armatei turcescl la începutulă răsboiului ruso-româno-turcă, a murită în Metelin, unde fusese esilată. Ce se face cu sabia de onâre ce i-a dat’o tinerimea maghiară, ca semnă de recunos-cinţă pentru măcelărirea creştiniloră, cari voiau să scape de jugulă turcescă? —0— In ultima şedinţă a »Sobraniei* din Sofia principele Cantacuzino, ministru de resboiu a depusă pe biro-ulă camerei ună proiectă de lege privitoră la reînfin-ţarea guardei naţionale (narodnoje o polcenie). Camera a primită cu aplause acâstă lege. —0— In nâptea de 12 Febr. c. ună soldată siciliană din Padua cu numele Costanzo a împuşcată din ură doi caporali şi pe ună saperă, şi-a vulnerată ună soldată. Elă se mai repecLse şi asupra altora, însă a fostă arestată. CORESPONDENŢA NOSTRA DIN COMITATE. Din Reghinulu să». 7 Febr. 1885. Stimate d-le Redactoră! In oraşulă săcuescă Târ-gulă Mureşului (M. Vâsârhely.) unde în mijloculă pieţei se află statua lui Iosifă Bem, stăpânitorii cailei şi-au propusă înfiinţarea unui fondă pentru teatru maghiară stabilă. In; fruntea societăţii stă Corniţele supremă Br. Banffy Zoltan şi după dânsulă vice-comitele. Aceştia facă toţi paşii atâtă pe cale drâptă, câtă şi nedrâptă, fără a căuta ce facă — numai să-şi ajungă scopulă spre a putâ fini o-pera mărâţă, — pentru ca în M.-Vâsârhely unde se află ,Bâm apa* să fie teatru stabilă. Şi cine le ar avâ grija sâu cine le-ar fi în contra la acâsta, dacă respectivii nu s’ar atinge şi întinde şi la banii comuneloră românesc!, — plătiţi în lada comunală de sărmanii ţărani cu multă trudă şi mare năcază pe calea esecuţiunei ş. c. 1. Vedeţi alăturata copiă după scrisârea vice-comitelui; vedeţi mai departe indorsatulă judelui procesă cu data Reghină 21 Dec. 1884 Nr. 5471 cum sună. Acâstă scri-sâre a avuta atâtă efectă încâtă dela tdtă comuna celă puţină 2 fl. âr dela altete 5 fl. şi mai multă s’au încas-sată şi trimisă la loculă specificată în acea scrisâre. Aşa stăpânitorii (jdei din T. Mureşului, după ce în comitatulă M. Turda se află 259 comune, dintre cari 2 părţi suntă comune cu suflete române, au încassată o sumă frumâsă, din care amărâtulă de opincară nu are nici ună foîosă, — de câtă că elă este silită prin forţă şi acuma ca mai înainte să facă totă pentru desfătarea domniloră şi să-şî dâe crucerulă câştigată cu mare greutate în mâna acelora, spre înfiinţări de fonduri teatrale şi alte multe. Eată de ce apucături drăcesc! se sciu folosi capii comitatului preste totă şi contra acestora nimenea nimica întrebuinţare nu eutâză a face. Comunele aflătore în comit. Mureşă-Turda nu au venite ci spesele comunale le suportă din aruncătura după fiorinulă de dare, — şi acâstă aruncătură în multe comune s’a urcată la 75 cr. după fiorinulă de dare — care sărmanii ţărani au de a-lă solvi; dar apoi afară de acâsta, peste ană câte aruncături extraordinare suntă puse asupra sărmaniloră ţărani, — destulă atâta că ce câştigă totă în aruncături şi în dare pună, şi cu finea anului nu cunoscă nimica, ba le pare bine că au eşită cu năcazurile în capătă, — nu-i pasă nimica, şi dacă sumanulă şi ciorecii îi suntă stricaţi şi rupţi. Vedeţi la atâta amă ajunsă noi în <}iua de aamă în scrină ună pachetă întregă de scrisori dela elă.* ------o------ Lista pentru însemnarea d-lorti contribuitori la balnltt arangiată în 19 Iannarin 1885 în comuna Teuşiu în folosulă docentelni greco-catolică. D-nii: Szâsz Josef jude cercuală 1 fl., Horvath Gejza 50 cr., Horvât Sândor 50 cr., Ştefană Bellanu 4 fl., Iacobă Zzomalyanu 2 fl., Buni Kâroly 1 fl., Nicolau Borza 1 fl., Iacobă Popa I. Gabrila 1 fl., Ioană Crişiană 1. Achimă 2 fl., Dumitru Munteanu 1 fi., Efremă Raţiu primară şi proprietară 4 fl., Chirilă Grişianu, Simtimbru 1 fl., Gavrilă Raţă 50 cr., Ioană Bretoj 1. Benedek 50 cr., Moldvai Ferencz 1 fl., Gregoriu Popă cantoră gr. cat. 1 fl., Maca vei Serbu 50 cr., Mihailă Raţă 50 cr., Paulă Radu 1 fl., Gregoriu Lazară 1 fl., Iacobă Lucaciu 1. Gabrila curatoră 50 cr., V. Lucaciu 1. Gabrilla 50 cr., Iac. Mureşiană 1 fl., Ioană Teuşană 1. Iacobă propr. 5 fl., Efremă Cri-şană 1 fl. 50 cr., Toth Venczel 1 fl, Kovacs Lâszlâ 50 cr., Simon Salamon 1 fl., Petru Ciceu 50 cr, Sza-baszlai Samu şi Krengel Sândor 1 fl., Horvath Lâszlâ, Stremtiu 50 cr., Lâre Samuel ospătară 1 fl., Breslauer şi Ferenczi Dânes 1 fl., Drach Jânos 1 fl, Romanu Gaboră 1 fl., Klein Mihâly 3 fl., Iacobă Lazară 1. Leontea 1 fl., Ignaţiu Borza sergente în A.-Iulia 1 fL, Nicolau Belană ser-gente în Alba-Iulia 1 fl., Aron Pal 50 cr., Simionă Munteanu 1. Nicolae 1 fl., Alempiu Barbu 1 fl., Nicodimă Heuşiu rotară 1 fl., Teodoră Belană 1 fl., Ştefană Popa 1. Gabrila 1 fl., Gligoră Belanu 1 fl., Gulâcsi Kâroly 1 fl. Alecsandru Comes 50 cr. notariu, Moina Josef 1 fl., Szekelyhidi Gergely 1 fl., V. Radu 50 cr., Kis Istvân 1 fl., Jzsak Baroch Gligoră Popa 1. Iacobă 50 cr., Berânyi Kâroly 1 fl., Popa Iac. aTyanului 1 fl., Fostocă Gligoră 1 fl. Vasiliu Raţă 1 fl, Bohaimer Ferencz 1 fl., Szâkely Ferencz 50 cr., Georgiu Munteanu 1 fl., Ujvâri Daniel 1 fl., Fried Ignacz 1 fl., Lore Salamon 1 fl., Vagner Enâ 1 fl., Iacobă Munteană 1. Atycz 2 fl., Gergelyfy Antal negus-toranu 1 fl., Vachpres Moricz 50 cr.,Schomotczer Lajos învăţ. rom. cat. 50 cr., Iacobă Lucaciu 1. Ioană 50 cr., Iacobă Munteană 1. Georgiu 50 cr., Nicolau Comană primară în Stremtiu 1 fl., Faură Vasilie 50 cr., Dr. de medicină Boâr Jeno 2 fl., Bescheri Ionă 1 fl., Opatiană Ona 50 cr., Iulius Popă 1 fl., Ştefană Popă par. ală Mihalţului 1 fl., Ioană Rosan propr. mar. în Mesente 50 cr. Suma 84 fl. Luată de pre origiuală dela D. Stef. Belană. Teuşă în 9 Februariu 1885. Stef. Crişiană, învăţătorii. Editoră: Iacobă Mureşianu. Redactorii responsabilă: Dr. Aurel fi Mureşianu Nr. 27. GAZETA TRANSILVANIEI 1885. Onraolu la bursa de Viena din 14 Februarie st. n. 1885. Rentă de aură 4°/0 . . . 98.35 Rentă de hârtiă 5°/0 . . 94.— Imprumutulă căiloră ferate ungare................146.75 Amortisarea datoriei căi-lord ferate de ostd ung. (1-ma emisiune) . . . 99.— Amortisarea datoriei căi-lorti ferate de ostă ung. (2-a emisiune) .... 122. Amortisarea datoriei căi-loră ferate de ostă ung. (3-a emisiune) . . . .108.— Bonuri rurale ungare . . 103. — Bonuri cu cl. de sortare 1C2 90 Bonuri rurale Banat-Ti- F misă..................102.50 Bonuri cu cl. de sortarel02. — Bonuri rurale transilvane 102.20 j Bonuri croato-slavone . . 103.— Despăgubire p. dijma de vină ung...............—.— Imprumutulă cu premiu ung....................118,75 Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 118.30 Renta de hărtiă austriacă 83.30 Renta de arg. austr. . . 83.85 Renta de aură austr. . . 106.60 Losurile din 1860 . . . 138 — Acţiunile băncel austro- ungare................. 864 — Act. băncel de credită ung. 314. — Act. băncel de credită austr. 303,30 Argintulă —. — GalbinI împărătesei............ 5.80 Napoleon-d’orI............9.77 V2 Mărci 100 împ. germ. . . 60.40 j Londra 10 Livres sterlinge 123.90 Bursa de Bueurescl. Cota oficială dela 31 Ianuariu st. v. Cump. 1884. vend Renta română (5°„). . . . 898/* — Renta rom. amort. (5°/0) . . 933/, — » convert. (6°/0) . . 88 — împr. oraş. Buc. (20 fr.) . . 32 — Credit fonc. rural (7°/0) . . 983/, — * JJ » (h°/<)) 85 V. — » » urban(7°/0) . . 961/, — . (6%) • • 90V, — » » * (5°/o) • • 83 Va — Banca naţională a României 1200 — Ac. de asig. Dacia-Rom. . . 280 — * * » Naţională . . 210 — Aură — Bancnote austriace contra aură — — Cursulu pieţei BraşovO din 16 Februarie st. d. 1885. Bancnote românesc! .... Cump. 8.76 Vând. 8.80 Argint românesc................... » 8.50 * 8.60 Napoleon-d’ori.................... » 9.76 » 9.78 Lire turcesc!..................... * 10.98 » 11.— Imperial!......................... » 9.98 » 10.— Galben!........................... * 5.70 » 5.76 Scrisurile fonc. »Albina* . . » 100.50 » 101.— Ruble Rusesc!..................... * 129.— , 130.— Discontulă » ... 7—10 °/o pe anii. ^ Numere singuratice din „Gazeta Tran-^ silvanieiw se potti cumpăra în tutunge-^ ria Ini Oross (în casa prefecturei.) cămpletă. , Anunţămă aceloră onoraţi cetitori, cari voră binevoi a se abona la l6ia nostră de aici încolo, că avemă încă în reservă numeri dela începutulă anului 1885 prin urmare potă se aibă colecţiunea Administraţiunea „Gazetei Transilvaniei^ Subsemnatulu am onfire a aduce la cunoscinţa m. o. publică, că am înfiinţaţii în piaţa de aici: tergulii pomelorii Nr, 93 (casele PI echer de Pleckersfeld) Unu magazină de lipscăniă, lingeiiă, ţesături şi de mărunţişuri şi recomandă depositulu meu bine asortată de mărfuri şi anume: t6te felurile de haine moderne sadea de lână şi de lână cu bumbacă, caşimire negre şi colorate indigene şi din străinătate, satină pentru plapome, per-calină cu ţipară, oxfortă, t6te soiurile de mollins, şifi5ne şi pânză de perine, precum şi pentru mobile albă şi colorată, mare asortimentă în rufăriă de dame şi de cavaleri în t6te soiurile şi mărimile, şaluri de velură şi de harasă calmucă, pichetă, barchentă, watmoll, t6te soiurile de ciorapuri de lână şi de bumbacă, flanele de dame şi de cavaleri, batiste cele mai moderne de mătase, feţe de masă şi şervete, dantele (spi-ţuri), panglice, mătase grea şi atlasu în t6te colorile moderne, totă felulă de şinoră de tivită, regată de cavaleri, corsete, flori, plapome gata, bumbacă pentru plapome, t6te felurile de aţă de ciorapi şi de crosată albă şi colorată, mare asortimentă în lână tdrsă pentru ciorapi în ori ce co-16re pentru lucrări de dame, totă asemenea ibrişină sadea şi colorată, dantele de Paris, bortele, mignandiese, £r pentru croitoriă de dame şi de cavaleri totă felulă de obiecte necesare pentru căptuşită CU preţurile cele mai eftine. Rufării pentru dame şi cavaleri se făcu şi la comandă cu preţu eftinu. Recomandândă magazinulă meu înfiinţată din nou atenţiunei] binevoitore a unui m. o. publică, îlă asigură de serviciulă celă mai promptă şi solidă, şi speră că nimeni nu va părăsi nemulţămită localulă meu, chiar de n’ar face decâtă cea mai mică încercare. Cu înaltă stimă T6th JozseL In sala Otelului Ur. 1. se va ţină Marţi în 17 Februariu 1885 unii cu următorele 20 de câştiguri: 1. strigare: Ună taleră de argintă. 2. » Ună losă-kincsem care pdte câştiga 50,000 fl. 3. » Ună losă pentru săracii din Viena, câştigulă principală 1000 galbeni. 4. » Detto. 5. » Detto. 6. » Detto. 7. > 0 sticlă cu şampaniă fran-ţuzescă orî în schimb 6 franci. 8. » 0 garnitură serviciu de liqueur 9. 6 talere de masă. 10. strigare: 0 corfă de pâne. 11. » 0 chibritelniţă de părete. 12. 6 filigene fine de cafea. 13. » Ună Album. 14. » 0 buteliă cu şampaniă un-gurescă. 15. » 3 franci de argintă. 16. » Ună sacă de scolă. 17. » 2 franci. 18. » 0 tortă. 19. » 0 buteliă Voslauer. 20. » Ună francă. Bilete scose mai înainte: pentru cei mai în etate 60 cr. pentru copii 35„ Sera la cassă cei mai în etate 80 cr., copiii 40 cr. Fiecare biletu primesce untî losu gratis pentru câştigurile de mai susiU Până la II ore jocă numai copiii. «— Inceputuiu la 7 ore. ^ranciscu <£,udwig, otelierti. Primele veritabile bombăne de Malzextract de pieptă pentru desfacerea flegmei ale lui Ioană Hoff sunt în hârtiă albastră. Extractă de Malz a lui loanifi Hoff* „Gesundheits-bier.44 0 sticlă 60 cr. Extracţii de Malz concentrată a lui Hoff. 0 sticlă 1 fl. 12 cr. 0 sticlă mică 70 cr. Capacităţile medicale din Viena: Profesorulă Dr. Bamberger, Schrfitter, Schnitzler, Rokitansky, Basoh, Finger etc.; în Berlină d-nii profesori Dr. Frerichs, Langenbeck, Osc. Liebreich etc.; ordoneză acestea remediurî în multe caşuri de bole cu cele mai vădite succese. Joii anii Hoff’s Brustmalzextrakt-Bonbons â 60, 30, 15 şi 10 cr. numai în tocă albastru.- Johann Hoff’s Malzgesundheits-Chocolade. Va Kilo I. fl. 2.40 cr. II. fl. 1.60 III. fl. 1 V* Kilo I. fl. 1.30 cr. II. 90 cr. III. 60 cr. hi mu la suferinţe de pieptă şi stomachâ, tuse, răguşală, inflegmare, (înclinări cataralice), oftică, anemiă, slăbiciune de nervi, trebuinciosă pentru întărire la recovalescenţi, pentru cei slabi în desvol-tare şi slăbiciune, ca şi pentru conservarea sănătâţei. XDomninJL’CLi IOANU HOFF inventatorulă şi fabricatorulă preparateloră de Malz, c. r. furnisoră de curte a celoră mai mulţi suverani din Europa etc. Wien, Stadt, Graben, Braunerstrasse UTr. 8. Bucurescî, 11 Aprilă 1882. De mai multă timp am suferită de tuse şi durere de peptă fără să fi găsită vre-ună leacă. La recomandaţiă am luată din depoulă ce se află aci berea de Malzextract, în urma căreia iute m’am vindecată. Mă bucură cu acesta ocasie a vă pută mulţumi prin scrisă. Ală D-vostră plecată Gabrielti Froimescu, Bucurescî. Brăila (România). D-lui Joh. Hoff, Wien. Vă rogă a’mî trimife urgentă 13 fiacone bere de Malzextract a lui Joh. Hoff şi 3 tocuri (în hârtiă albastră) bombăne pentru uşurarea flegmei, de 6re ce dama pentru care suntă destinate într’adevără că nu mai p6te trăi fără întrebuinţarea loră. Cu totă stima A. Borghetti. St. D. Vă rogă pre multă pentru repeţirea trimeterei cu expressă preparateloră D-tale excelente de Malzextract pentru ală căroră bună efectă viu a vă mulţumi. Bolnavulă se simte cu multă mai bine şi va întrebuinţa încă îndelungă preparatele l)-tale de sănătate. (^Comande: 11 flacăne bere concentrate de Malzextract, 5Va tocuri de Malzbonbons, 51/3 Pf. Malz-Chocolodă II.) Cu deosebită stimă A. Neumann, farmacia »La Tigru* în Iaşi. Baportâ medicala. Botoşani, 5 Octomvre 1882. St. Domnule! Efectulă de vindecare s’a constatată şi în mai multe caşuri, la pacienţii mei, ceea ce mă face a comanda şi pentru soţia mea 100 flacăne bere de Malzextract şi 20 tocuri Maizextraclbonbons, cu trimiterea prin rembursă poştală. Cu deosebită stimă Dr. Patil Bleicher, fostă asistentă la clinica d-loră prof. Arlt Siegmund etc. în Viena. Paris. Malzextractulă lui Johann Hoff este ună remediu dietetică care premerge tuturoră celorlalte leacuri bune pentru constituţiun! slabe şi de întrebuinţare la inclinări cataralice organeloră de respiraţiune şi digestiune. 1^1 60 de decoraţiuni înfiinţată 1847, în Viena şi Budapesta la 1861. 60 mari decoraţiuni înfiinţată 1847, în Viena şi Budapesta dela 1861. Deposite în Braşovă: Demeter Eremias, Bucurescî: F. Bruss, J. G. Rissdorfer, R. Schmetau farmacişti, G. Rietz, Martinovics, Ploi esc!: N. Pe-trescu et C-nie, Bistriţa: Cari Nussbăcher, Dees: Fr. Nik, Deva: G. Isse-kuti, Sibiu: C. Bugarsky, Alba-Iulia: I. Frolich, S. Mihellyes, Cluşiu: I. B. Misselbacher farmaciă, Tergulă Mureşului: M. Bucher, C. Hutflesz, Mediaşă: C. Buckneră, Aiudă: Ioană Winkler, Sighisoră: I. B. Misselbacher sen. I. B. Teuch. Odorheiu săcuescă: Solymossy farmacist. Sepsi Szt. Gyorgy: Fr. Barabas farm., Turda: I. Timbus şi fiu. Tipografia ALEXI, Braşovu.