GAZETA REDACŢIUNEA ŞI ADMINISTRA f'IVNEA : BRAŞOVt, piaţa mare Nr. 22. ,OAZETA“ IESE ÎN FIECARE DI. Pe unii anii 12 fior., pe şese luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România şl străinătate: Pe anii 36 fr., pe ş6se luni 18 fr., pe trei luni 9 franci. TRANSILVANIEI SE PRENUMERA: Ia poşte, Ia librării şi pe la dd. corespondenţi. ANULU XLVIII. 0 .. a „r O seria garmondu 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare SorlsorT nefranoate nu se prlmesofl. — Manusorlpte nu se retrămltd. NE 25 Joi, Vineri 1 (13) Februar!u 1885. Braşovd, 31 Ianuariu (12 Febr.) 1885. Cei dela putere întotddima au protestată contra îinputărei, ce li-o faceniu, că voescă să maghiariseze cu forţa şi că spre acestîî scopu se fol osescu de miji6cele cele mai condamnabile de terorisare. Nu de multu codiţele din Cluşiu ale pressei guvernamentale maghiare se plângeau amară că noi, când vorbimu de uneltirile loru, întrebuin-ţămă prea adeseori terminală de „terorisare" şi de „terorişti.“ Ei bine, ce facă ei cu întregu aparatulă de lingăi de t6tă categoria alta, decâtu a ameninţă, a insultă şi a terorisă mereu pe cei ce nu voru să-i recunăscă ca stăpâni absoluţi în acăstă ţără? Multă mai strigă acum foile unguresci în contra juraţiloră din Sibiiu. De ce ? Pentru că aceşti juraţi n’au suferită a fi terorisaţi şi au pronunţată sentinţele după a loră convingere şi consciinţă curată, nu după cum pretindeau foile din Cluşin. Vedea-vomu, scrieau aceste foi, dăcă juraţii din Sibiiu voru fi la înălţimea chiămărei ce o au în statală maghiară cum ni-lă închi-puiină noi şi cum vremă noi ca să fie; numai aşa va mai avea viaţă juriulu de pressă din Sibiiu! Nu este acăsta terorisare ? Dăr Sibiiulă este unală din cele mai mari şi mai culte oraşe ale Transilvaniei, şi de aceea nu-i mirare, că locuitorii lui nu se lasă a fi terorisaţi prin nisce articol! răutăcioşi ai foiloră jidano-ma-ghiare. Ceea ce însă este multă mai remarcabilă, servindu-ne nouă de laudă, ăr adversariloru noştri de admoniţiune, e faptulu, că nu numai la oraşe, ci chiar şi la sate ameninţările şi tero-risările nu mai prindă. Cetitorii noştri îşi voru aduce aminte, că foile cluşiene începuseră a strigă ca din gura şăr-pelui în contra celoru, cari au serbată în anulă trecută aniversarea cjilei 3 (15) Maiu 1848. Intre aceştia era şi zelosulă protopopu şi notarulă din Indolu, precum şi bravii locuitori munteni din Intregalde. Foile din Cluşiu nu ţipă niciodată de găba# Autorităţile se puseră în mişcare şi bieţii 6meni fură traşi în judecată. Părintele din Indolă la întrebările: din ce causă a serbată (Jiua de 3 (15) Maiu cu poporulă; de ce a cântată „Deştăptă-te Române; de ce s’a rugată în biserică, ca „Dumnezeu să scape poporulă românescă de multele nedreptăţi ce i se facă" a răspunsă cu demnitate de adevărată păstoră sufletescu: „După ce o na-„ţiune nu p6te esista fără limbă şi fără drepturi : „politice, între marginele legii şi pe viitoru îm- 1 „preună cu toţi soţii mei de principii voiu lupta 1 „pentru egala îndreptăţire naţională." ^ Şi care fîi resultatulă cercetărei judecăto- j resci ? — Tribun alulă din Turda, neavendu nici i ună motivă legală de a condamnă pe acusaţl, 1 i-a absolvatu în 28 Iuliu 1884, ear Tabla re- 1 găscă a confirmată judecata primei instanţe în 16 Decembre anulă trecută. j Foile din Cluşiu negreşită că au cunoscinţă de aceste sentinţe. De ce tacă înfundate? De ce ( nu strigă că tribunalele maghiare compuse din 5 funcţiunari maghiari, trădăzâ prin sentinţele loră ‘ achitătăre patria maghiară? , Fată judecători maghiari, cari nu sciu apăra i „idea de stătu maghiară", cari nu sciu să dă satisfacţiune societăţii şoviniste jidano-maghiare, ce a foştii aşa de cumplită „ofensată," prin rugăciunile preotului din Indolu! Ce să mai dă Saşi, dacă şi Ungurii cu diplome dela universităţile din Cluşiu şi Pesta nu facil altfelu decâtu ei? Bine (^cea ^Pesti Naplo," că numai juraţi unguri din oraşele unguresci, ce sunt prodomnite de terorişti, potă se salveze „ideea de stată maghiară.“ Căci atunci se va face mişcare mare în acele oraşe şi pressa va strigă, ăr juriulu sub impresiunea acestui curentă va trebui să-şi dea în totdăuna sentinţa nu numai pentru „apărare" ci şi pentru „nimicire." Câtă pentru demnii şi curagioşii locuitori din Intregalde, cari asemenea au fostă traşi în cercetare judecătorăscă, cetitorul binevoiăscă a se informa din corespondinţa de mai la vale, ca să se convingă până unde mergă terorisările mişelesci în contra poporului românescă. Apucături nedemne. »Pester Correspondenz* a primiţii dela ună »pn-blicistă* ungurii următorea comunicare, alâ cărei scopă uşorii se păte înţelege: Cumcă propaganda română se face nu numai în Ardălă, ci se nutresce şi se sprijinesce şi în România, dovedesce următorulii casO: >Acum ună ană şi jumătate am avută ocasiune să facă, pe drumă între Varna şi Bucurescî, cunoscinţă unei persăne din cea mai înaltă ramură a justiţiei. In conversaţiunea nostră veni vorba şi despre politică, mai cu sămă despre raportulă ce esistă între monarchia austro-ungară şi între România. Amintitulă demnitară română, care, ca quasi Judex Curiae ală patriei sale, prin positiunea sa cunăsce cu temeiu aspiraţiunile cu-renteloră politice ale României şi societăţii române, se esprimâ asupra acestei cestiunî astfelă: »Politica guvernului nu este totdăuna identică cu aspiraţiunile politice, ce suntă sădite în spirilulă viu ală poporului. Politica oficială se schimbă cu evenimentele (filei; dar în acestă schimbare se află ceva neschim-băciosă: tendinţa permanentă a aspiraţiuniloră naţionale. In politica oficială, relaţiunile dintre Austro-Un-garia şi România potă fi cele mai amicale şi cele mai cordiale, tosuşi esistă între monarchia d-v6stră şi între România totdăuna ună contrastă ce nu se păte aplana şi o adencă prăpastiă desparte pentru totdăuna pe aceste două state unulă de altulă. Tăte stratele poporului română suntă pătrunse de convingerea, că Ardălulă, Bă-natulă şi ori ce petecă de pămentă în Ungaria, unde lo-cuesce vr’ună Română, aparţină Ungariei numai în urma unui abusă şi că dreptulă de proprietate asupra acestoră teritorii usurpate de Unguri ni se cuvine nouă, adecă statului română* >Pote să sune curiosă acăsta, lucrulă însă stă astfelă, că Austro-Ungaria numai atunci pote câştigă adevărata amiciţiă a României, când va renunţă la tote aceste părţi ale ţării, în care locuescă Români, în favorea României. »Câştigarea acestoră teritorii este idealulă nisuin-ţeloră nostre naţionale. Statulă română pote abcfice de realisarea acestui ideală din motive de oportunitate, dar poporulă română are consciinţă neclintită, că acele părţi ale Ungariei a<Ş.î ori mâne — e mai multă o cestiune de timpă — se voră anecta cu ori ce preţă la România.« *Ellenzăk« din Cluşiu, într’ună articulă întitulată , Visurile vecinului*, observă la acăstă: ,Alte dureri n’are ?!« Ne mirămă, cum de acelă »publicistă* ungară, care ca toţi Ungurii încă trebue să sufere de limbăriţă, a putută tăcea ună ană şi jumătate şi tocmai acum i s’a deslegată limba comunicândă »conversaţiunea* sa de mai susă? Dar aci e ascunsă ună planO, pe care evenimentele actuale ni-lă trădeză. Publicistulă vrea să aplice două lovituri deodată. E vorba de a se adună »dovedi« pentru justificarea mă-suriîoră escepţionale ce se voră lua în contra Români-lonl; e vorba de cassarea juriului din Sibiiu, pentru ca diariştii români să fie trămişî în judecata juraţiloră unguri din Tergu-Mureşului şi Cluşiu pentru cea mai mică plângere în contra asupritoriloril; e vorba de maghiari-sarea forţată ce se va întinde peste totă Ardălulă ; e vorba de realisarea «ideii de stată maghîară* aşa precum o înţelegă adversarii noştri, adecă: în ţările coronei sf. Ştefan altă nemă afară de celă ungurescă nu e permisă să esiste, totă ce e nemaghiară său se va transforma în maghiară său va trebui se ia lumea în capă. Arma însă, de care se servesce »publicistulă* a-mestecândă în luptele nâstre Zilnice şi pe România, ca cu atâtd mai multă să’şi justifice Ungurii asuprirea ce-o esercită cu noi, e det]estabilă şi nedămnă, dăr totodată e destulă de grosolană, ca să nu se deoche jo-culă de după culise ală teroriştiloră Italia şi cestiunea orientalâ- Marile puteri europene, cari s’au aliată în scopulă, de a mănţină pacea cu orice preţă în Europa, astădi se uită cu ochi răi la toţi paşii, ce îi face său are de gândă să-i facă Italia pe ţărmurii Mării roşie şi pe costele Egiptului. Astăzi se aştăptă scirile ce vină dela Roma cu încordare, pentrucă de acfi pănă mâne se potă lua în Roma decisiuni, ce voră avă urmări însemnate nu numai pentru Italia şi Anglia, dar şi pentru pacea euro-pănă, care eu tăte asigurările aliaţiloră puternici totuşi se pote turbura uşoră. După cum asigură ună corespondentă ală lui ,N. fr. Presse,* Anglia să fi provocată oficiosă pe Italia ca să ia parte la espediţiunea egiptănă. Diarulă italiană ,Opinione« năgă acăsta, susţine însă că ministrulă italiană Mancini tractăză în privinţa acăsta cu ministerulă englesescă. In Roma şefii resorturiloră militare ţină mereu la conferinţe, în arsenale se lucrăză cu-o activitate febrilă, pentru ca să se echipeze o flotă şi să espedeze ună corpă nou de armată. In orice împrejurare Italia va ocupa litoralulă egiptănă ală Mării roşie. Dăcă voră merge trupele italiene şi în Sudană, va aterna dela compensaţiunea ce-o va oferi Gladstone Ita-lieniloră. Că cestiunea egiptănă stă în strensă legătură cu cestiunea orientală nu mai încape nici o îndoiălă şi tocmai amesteculă Italiei în cestiunea egiptănă păte forte uşoră să aprindă cestiunea orientală, care arde sub spucjă. Mai (filele trecute se (fice că representanţii mai multoră state balcanice, cari au de-a regula diverse afaceri cu Turcia, avură convorbiri eu Mancini şi că representanţii României, Greciei şi Sârbiei au trimisă guver-neloră loră rapărte detaiate despre înţelegerile cu cabi-netulă italiană cu privire la scopurile politiciei coloniale. De se voră adeveri aceste comunicate, atunci s’ar vede că în unele cercuri politice ale peninsulei balcanice, încă înainte de a se ivi ună conflictă între Turcia şi între Italia, începură omenii a se ocupa cu idea ca se se folosăscă în interesulă loră de acestă conflictă. In ce chipă au conferită representanţii staturiloră balcanice cu cabinetulă italiană nu putemă sci, dar ceea ce am dori ar fi ca România să lucreze din tote puterile sale, ca în înţelegere cu Italia şi cu Anglia să-şi pătă realisa dorinţele şi să-şi pătă asigura la Pindă şi Boră-dagă interesele sale ca Românii din Pindă, din Macedonia pentru cari România a adusă şi aduce de 20 şi mai bine de ani mari sacrificii materiale, să nu fie sacrificaţi duşmaniloră loră seculari, pentru că atunci ar fi aruncată în ventă totă munca de două decenii şi mai bine, şi tăte sacrificiile cari s’ar fi putută întrebuinţa cu multă mai bine pentru alţi Români lipsiţi de cultură. Aceea că ăre sci-va diplomaţia română să profite de încurcăturile ce se voră ivi în Orientă şi de gruparea puleriloră europene, numai viitorulă ni-o va pută arăta. SOIRILE DILEI. Adresa ce a aşlernut’o sinodulă archidiecesei orto-doxe-române din Transilvania catră Maiestatea Sa mo-narchulă — din ineidentulă răspunsului primită de de-putaţiunea bisericei ortodoxe române cu ocasiunea ser- Nr. 25. GAZETA TRANSILVANIEI 1885. bărei pentru reconstruirea Seghedinului — s’a luaţii la cunoscinţă de cătră Maiestatea Sa, (Jice »Telegr. românii.* —O— Joi în săptămâna trecută s’a comisă în Ciapercî lângă Mercurea ună omoru misterioşii. Sera pe la 6 6re se aflau judele, notarulă şi pereeptorulă de dare în cancelaria oficiului locală, când o groznică pocnitură se au(jl şi perceptorulă de dare cătju imediată mortă la pămentă. După ce judele şi notarulă îşî veniră în sine din spaima cea mare, voiră să alerge afară, dar uşa dela stradă era ţepănă ferecaiă. Făptuitorulă se asigurase de urmărire. Din Miercurea a plecată o comisiune judiciară la Ciapercî să ancheteze casulu. S’au făcută câteva arestări. —Clin şedinţa dela 4 Februariu n. a comitetului reu-ninnei archeologice din comitatulă Huneddrei, ţinută în Deva, vicepreşedintele a ţinută o confeiinţă în care critica aspru pe d. Odobescu şi broşura sa despre revolu-tiunea lui Horia. —0— Ministrulă culteloră Trefort a dată societăţii archeologice din Deva suma de 500 fi. pentru continuarea să-păturiloră dela Sarmisegetuza. —0— Academia de »Jeux Floraux* din Tulusa a decretată, dice JJIndâp. roumaine,* literatei Carmen Sylva, Suveranei României, titlulă de magistră în arte. Membrii academiei au pusă să se graveze o măreţă diplomă, ce se va îmâna Maiestăţii Sale prin d. V. A. Urechiă. —0— Scola din Konragy, comitatulă Hunedorei, s’a închisă din causă că bântue difterita printre copii. —0— Concertulu Zichy. — Arareori îi succede unui artistă a întruni atâta publică precum a fostă Marţi sără în sala otelului Nr. I. Numai odată am vădută acestă sală şi mai îndesată de publică, în vâra anului 1883 la concertulă românescă dată în folosulă >Asociaţiunei transilvane.* Se vede că renumele ce şi l’a câştigată d-lă Zichy în capitalele mai multoră ţări, şi împrejurarea că dânsulă cântă Ia piană numai cu mâna stângă, a a-trasă publiculă în numără atâtă de mare. Contele Zichy născută la 1849, şi-a perdută mâna dreptă în etate de 15 anî la o venătore, de atunci sub conducerea marelui „Timesw despre tractatul* prusso-rus*. „Times* din Londra consacră tractatului de estra-dare încheiată între Rusia şi Prusia ună articolă de fondă, în care desaprdbă măsurile luate, (Jicendă că Anglia nu pote adera la ună astfelă de tractată. „E naturală, scrie »Times*, ca să nu ne gândimă nicidecum a schimba legile nostre aşa, ca să eslra-dămă fugari, cari nu suntă vinovaţi de astfelă de delicte, pe care noi le considerâmă de crime. Ţera nostră a trebuită să acorde în acestă veacă ospitalitatea sa nenoro-ciţiloră politici de totă felulă. Noi amă primită mai ân-teiu pe jertfele legiloră apăsătăre şi mai târziu chiar pe autorii acestoră legi. Actualulă împărată ală Germaniei a fostă veselă, că s’a putută retrage aci după evenimentele din 1848, şi câtă p’aci era să vină la noi în acelă timpă chiar şi d. Bismarck. Napoleon III, după ce 20 de anî a încercată să ne înduplece a schimbă legile nostre pentru străini, în anulă 1871 a avută motivă să se bucure, că politica nostră a rămasă neschimbată şi că elă a putută trăi în Chislehurst totă aşa de liberă de ori ce şicane, ca şi atunci când ca conjurată şi fugară din fortăreţa Ham locuia în King Street, St.. James. După comună Francia ne-a cerută, ca să estradămă pe comunişti; da dacă amă fi făcută acesta, atunci ni i-amă fi făcută duşmani ună numără dintre ex-isgoniţî, cari a4i şedă în camera deputaţilouă. Anglia trebue să rămână credinciăsă vechiului său sistemă de deplină neutralitate faţă cu luptele politice de pe continentu; nicidecum însă nu ne putemă bucură că tote porturile de refugiu streine se închidă acum şi că ţera nostră se transformă într’o prăvălie de esposiţiune pentru nemulţămiţii şi persecutaţii Europei. Din acestă motivă să sperămă, că Reichs-tagulă germană va precumpăni de două ori lucrulă, înainte de a primi proiectulă de lege a prinţului Bismarck. Ne îndoimă, că cancelarulă este deplină lămurită despre tăte neplăcerile şi periculele ce i le pote pregăti măsurile sale cu două tăişuri.* ------o------ Cu stimă, şi cu plecăciune la adresa vinovaţilor!!. (Coresp. part. din Bucovina). De pe verfulă Giumalăului, în Faură 1885. Prea Onorate Părinte! maestru Liszt, care l’a introdusă atâtă în musica clasică câtă şi în cea modernă, a urmată studiele în armoniă şi contra punctă cu succesulă celă mai strălucită, după cum ne-am şi convinsă în săra concertului deja la primulă numără ală programei, o composiţiune propriă bine succesă. Ouvertura ne-a descoperită pe lângă tehnică şi precisiunea jocului şi ună talentă de compo-sitoră bună şi desteră. Asemenea şi în »Visulă amo-rosă* de Liszt şi în Polonesa a-dur de Chopin, ne-a dovedită că scie interpretă cu sâmţă şi fără de orice afec-taţiune. In deosewî ne-a plăcută * Fantasia din opera Faust* de Gounod, care cu grelele ei pasage şi figuraţiunî, ca şi prin polifonia acordeloru, a fostă pă-trumjătdre. Pe lângă tâtă iuţela şi bravura esecutărei, totuşi s’au strecurată în acestă piesă şi unele disonanţe, cari n’au putută trece neobservate. Impresiunea totală a concertului te lasă însă a vede în Contele Zichy ună artistă însemnată cu multe calităţi frumose. Orchestra philarmonică sub conducerea bravului ei dirigentă A. Brandner a esecutată »Andante con moto* din Sinfonia italiană A-dur de »Mendelssohn şi Ouvertura din »Euryante« de Weber, cu aceeaşi acurateţă şi fineţă cu care suntemă dedaţi a-o au(Ji la diferite ocasiuni. Me-ritulă d-lui A Braudner ca dirigentă îlă cunoscemă şi totuşi credă că nu voiu esagera, decă îmî permită a constata cumcă esecutarea Ouverlurei de Weber a fostă de totă frumseţea. Venitulă curată ală acestui concertă este destinată pentru fondulă capelei orăşenesc!. Mulţă-mirea publicului esprimată prin îndelungate aplause, ca şi prin presentarea a două cununi de lauri ce le-a primită contele Zichy îi potă servi ca asigurare că şi aici şi-a sciută câştiga simpatiile publicului iubitoră de artă. —0— O »descoperire* a făcută »ElIenzâk.« In Gluşiu, cjice făia ungurescă cuprinsă de spaimă, s’a formată o societate germană, care-şî ţine întrunirile în casa unui cismară din strada Mănâstură. Membrii societăţii suntă în parte mare »SehulvereiniştI.* —0— Scriitorulu 0. F. Berg, editorulă foiei umoristice »Kikeriki* din Viena, a fostă instalată în institutulă de nebuni din Dobling. —0— Scirî din Odessa desmintă uciderea advocatului Ra-binoviei, întemeiătorulă sectei „Noulă Israilă.* —0— Se scrie din Frankfurt lângă Main, că ună ginere a fugită cu văduva sa soeră, pentru care avea mai multă simpatiă deeâtă pentru fiica ei, soţia sa. Ore atâtă de mare să fie corupţiunea? Greu de crezută. A trecută vreme îndelungată de când aşteptămă mereu, că dâră te vei îndrepta şi vei apuca altă cărare deeâtă aceea pe care mergi acuma. Am aşteptată cum (|ică multă, şi nu te-am ruşinată înaintea lumii pentrucă n’am vrută să dămă cu toporulă în baltă; ţi-am dată însă din când în când semne destule, ca să poţi înţelege că nu suntemă de felă mulţumiţi cu faptele şi purtarea Sfinţiei Tale, crecjendu că din aceste semne de nemulţă-mire îţî vei înţelege păcatele şi te vei îndreptă, fără să mai fimă siliţi a te aduce spre judecare înaintea forului | lumescâ. j Nimica n’a ajutată însă, şi din nepăsarea ce o arăţi ivenimă a conchide că Sfinţia Ta trăeşcl în credinţa că : tote ce le faci sunt bune şi plăcute lui Dumnezeu şi nouă, seu dacă nu că vrei celă puţină să rămâi numai ! deeâtă inimiculă nostru. | Ori care ar fi casulă, a sosită timpulă ca să ne | lămurimă numai deeâtă: ărtă dară, părinte, dacă vomă ! îndrăsni a-ţî număra şi spune păcatele, căci după cum | presupună pote nu ai înţelesă bine pănă acuma ceea ce se pretinde în generală dela Sfinţia Ta, ăr după ce ne 1 vomă face acestă datoriă, apoi îţî dămă voiă să pui mâna ! pe cruce şi pe peptulă Sf. Tale şi blastămă în numele | Domnului şi a sfintei dreptăţi pe acela, care se legă de | capulă Sfinţiei Tale fără causă. Vei fi sciind doră, părinte, că străbunii noştri glo-jrioşî au consacrată pe altarulă bisericei averi colosale, I pentru ca biserica să stee vecînică şi neclintită şi clerulă ! naţională să nu se per^ă. I Te întrebă, dară mă rogă părinte, să nu te superi \ de felă, că dacă ne vomă înţelege putemă fi ărăşî ceea I ce am fostă înainte, te întrebă, dică, î'.ă avem noi astăzi celă puţină pe aicea unde suntem aşa de aprope de mormentulă eroului celui mare, care a contribuită şi elă la temelia bisericei nostre naţionale? ţ)i părinte, ce vrei, noi, cu deosebiri rare, nu a-vemă clerulă nostru naţională. Dacă străbunii noştrii, s’au gândită că credinţa şi nâmulă nostru pote fi odini-oră periclitată, şi au întemeiată biserica cu ziduri grose naţionale, apoi trebue să înţelegi, părinte, că tocmai a-cuma a sosită timpulă în care se simte necesitate a ne strânge cu toţii sub scutulă bisericei nostre drepteredin-ciose, ca acolo să fimă ocrotiţi, şi să mai putemă rămânea ceea ce am fostă pănă acuma, adecă: „Români.* Ore ne va succede acesta? Cam greu, părinte, şi Sfinţia Ta în parte porţi vina că nu. Sfinţia Ta părinte te-ai înstreinată cu totulă de poporulă nostru, ai alergată cu simţulă, cu obiceiulă şi chiar limba strămoşesoă ne-ai lăsat’o s’o culţivămă noi bieţii opincari nemernici, şi te-ai dusă în tabăra streină, însuşindu-ţî şi cultivândă acolo altă limbă, altă simţă şi alte obiceiuri, ba poţi să ai pote şi chiar altă credinţă, căci noi atâta seim: cine vorbesce altă limbă trebue să şi crecjă altfelă. Dar ia sema bine, părinte, că oile mergă după cio-banu, să nu’ţî afli odată biserica golă şi tote oiţele duse după Sf. Ta în tabăra străină, până ce te vei întorce să le cauţi, streinii le voră duce în stâna loră, de unde a-apoi cu greu le vei căpeta înapoi, şi aşa vei rămânea ciobană fără turmă. Ai paralisată limba română, părinte, pe care ar trebui să o vorbesc! nu numai în biserică ci şi acasă şi or! unde te vei afla, şi prin acăsta părinte, umbli de vân-4are cu celă mai scumpă odoră ală naţiunei. Preotâsa d-tale se ruşineză să vorbescă românesce, dar ce e mai trist şi ridicolă chiar, e că streinii spună că ea ger-mâneşte numai atâta scie câtă au uitată Germanii. Nu te înţelegemă de felă părinte: acasă cu copii, cu preotesa, cu slugile vorbesc! în limbă streină, cauţi societatea streină şi ţi-ai făcută cuibulă în mijloculă duş-maniloră noştri. Trăescî cu străinii, te-ai înfrăţită cu denşii, Ie vorbesc! limba loră, inima Sf. Tale bate părinte numai pentru totă ce e străină, er între noi te răpetjf atuncea în fuga mare şi cu bucuriă, când prinzi vestea că a murită vreunulă dintre noi pentru ca să’Jă bagi iute în pământă, să’ţî încarci traista cu colaci, să’ţi umpli punga din ba-nulă nostru câştigată cu atâta sânge şi suddre, şi apoi încărcată cu acostă jertfă muiată în sânge să te întornî ei ăşi în fuga mare în mijloculă străiniloră, să risipescî acolo cu denşii ofranda ndstră, jucândă Tananaua cu aceia cari îşî bată jocă de neamulă şi credinţa nostră. VecJI, părinte! Dacă nu te purtai până acuma aşa, dacă nu te scăpai cu vorba, scii mai deunăzi când ai disă că ţăranului română sâ’i frigî ochii, pentru că se negolă şi nu vrea să dea câtă ceri; dacă nu ai fi isgo-nită din casa şi societatea d-tale limba ndstră, care ne este aşa de scumpă, nu puteamă astăzi 4*ce inima d-tale e stricată, şi la tote te cugeţi numai la sdrta n6s-tră nu. Poporulă din care face parte parochia d-tale, sfinţite părinte, geme de nevoi şi greutăţi, ăr Sfinţia Ta nu vrăi să laşi măcar o lacrimă de jale pentru densulă, şi în locă să te gândesc! la mijlocele prin care s’ar pute deştepta şi ridica, umbli cu preotâsa la baluri mascate şi o îmbraci cu ghete de piele de rândunică. Să nu. credi că invidia vorbesce astfelă, — nu, fe-răscă Dumne4eu; strînge, părinte, comori mari şi îmbo-găţesce-te să-ţî mărgă vestea din hotară în hotară, şi noi cu toţii ne vomă bucura, dar întrebuinţăză va4a şi in-fluinţa averei, câştigate din sudorea poporului, pentru pro-gresulă şi mărirea neamului şi a credinţei în care ne-amă tre4ită, pentru reservarea şi lăţirea limbei în care amă fi bucuroşi a te au4i că vorbesci totdeuna cu casa şi familia Sf. Tale, er nu de pe noi să jupesci pielea, şi-apoi să te duci în mijloculă streiniloră şi să o împărţeşti cu ei. T6te romanele şi cărţile scrise in limbi streine, şi tote 4*arele streine, care nu mai le au născocită timpulă, le găsesci la Sf. Ta şi preotăsa Sf. Tale, dar cea mai mică foiţă română, care strigă, plânge arătândă lumei neajunsurile poporului română, încă nu s’au norocita să’ţî calce pragulă casei Sf. Tale. Şi dacă lucrurile voră merge totă astfelă, părinte, te vei uita încă mai multă şi vei începe a ne ceti şi în biserică în limbă streină; dar îţi spunemă dreptă de pe acuma, că în altă limbă nu te vomă asculta. Vomă tăcă încă multă vreme, vomă răbda, dar dacă ne va trece de şagă, vomă îndrăsni a’ţi spune ’n faţă, că fundă noi Români, avemă dreptulă să ceremă preoţi eu inimele dreptă române, care să ne spue atâtă în biserică câtă şi afară de ea cuventulă lui Damne4eu clară şi lămurită în limba cea strămoşescâ. Asta o vremă er lucrulă rău dueă-se în iadă. Opinca. ------O-------- Terorisarea Muntenilor*. Valea G a 1 d e i în 6 Februariu 1885. Stimate domnule Redactoră! In 31 fanuariu st. n. s’a ţinută alegerea oficialilor* comunali, în comuna întregeai, unde D-lă subprefectă Koblos a presidată însoţită de d-lă notară cercuală Nicoîau Nestoră, unu pan-dură şi gendarmeria. Pote că d-lă subprefectă s’a temută că poporulă munteană va fi agitată în contra procedurei d-sale; dar n’ă avută de ce să se temă, că poporulă munteană nu-i aşa de periculosă, cum cugetă d-sa, ci suntă prea blân4i. Alegerea s’a putută întâmplă şi fără panduri şi gendar-meriă; nici au avută lipsă Intregăl4enii de acei 6speţî. Cugetulă d-lui subprefectă a fostă câ să alegă de jude comunală pe Matheiu Hăţăganu, şi să depue pe fos-tulă jude şi fără voia poporului, pentru aceea nici n’a voită a merge la cancelaria comunală, unde ar fi trebuită să se ţină alegerea. Paragrafulă 40 opresce a fi alegători comunali pe aceia ce se află sub curatelă părintâscă ori străină, însă cei ce au votată pentru Matheiu Hăţăganu au fostă primiţi; ăr votanţii pentru fostulă jude şi cei cu dreptă au fostă alungaţi pre uşă afară prin pandură. Năcazulă subprefectului asupra fostului jude se trage de acolo, că şi acesta a luată parte la aniversarea cailei de 3 (15) Maiu, de aceea şi-a pusă tote puterile dinpre-unâ cu notarulă, spre a-lă depune ca să reuşescă Matheiu Hăţăganu, a cărui pruncă a fostă denunţantele învăţătorului Domşa cu poesiile. D-lă subprefectă înainte de începerea alegerei a înfruntată pe învăţătorulă nostru, fără de vină, într’ună tonă atâtă de vătămătoră, încâtă acesta nu se putea aştepta, dela ună omă care posede cultură şi cunoscerea legei; 4icendă: Aici îţi dau penă şi hârtiă, publică alegerea în »Gazeta« vostră românăscă. — Răs-punsulă fu: D-le prefectă! Eu nu ţi-am greşită nimica, nici te-am vătămată cu vr’ună cuvântă; apoi penă şi hârtiă nu-mi trebuie dela d-ta, şi eu am pe ce-mî cumpără. La »Gazetă« nu te întrebă pe d-ta când voiu scrie. In fine provocă pe d-lă preotă Nestoră şi co-mitetulă înformându-i ca pe viitoră să destitue pe învăţătorulă Domşa, fiind-că-i agitâtoră contra Unguriloră, Nr. 25. GAZETA TRANSILVANIEI 1885. şi a ridicaţii stindarde contrare statului maghiarii. — Hăspunsulă din partea comitetului fu: Noi îl ii cu-noseemă că-i învăţătorii: harnicii, diligenţii şi o mă cu purtare morală de laudă, decă d-ta eşti nemulţămitil cu purtarea-i, noi sun ternii mulţămiţî de ajunsă; nici că avemă vre-o causă de a-lă scote din oficiu. Mai departe dise subprefectul Ci: Să nu te cerci a mai ascultă de învăţâtorulă, că eşti tânără şi vei fi acu-sată pela tribunală ca în anulă espirată... Acum va 11 d-lă subprefeclă deplină voiosă, că s’a alesă jude după plăcerea d-sale; numai câtăpre cale nelegală.... Şi a căpătată denunţianţî, spre a’i arătă pe cei ce voiescă binele poporului Intregăldeană, ca făcători de rele. In 2 Februariu st. n. d-lă preută şi învăţătorulă au înaintată judelui arătarea abs. şi lista pentru salariulă învăţătorului, fiindă şi notarulă de faţă au fostă rugaţi de a mijloci a se scote dela poporă fiindă în restanţă 200 fi şi a îndemnă părinţii a-şî trimiie pruncii la scălă. — Hăspunsulă ce l’au primită preotulă şi învăţă-v torulă fu: »Noi nu ne mestecămă în trebile scolei.* Unu alegetoru. -----O------ Din parlamentul» românii. (Camera) Şedinţa dela 28 Ianuariu. — D. Poroineanu interpeleză pe d. ministru aîă justiţiei în privinţa înfiin-ţărei unei judecătorii de pace în Urbea Caracală. D. ministru răspunde că recunosce trebuinţa şi va insista pe lângă eomisiunea bugetară a se trece în bugetă suma cuvenită acestei înfiinţări. D. D. Ionescu depune ună proiectă de lege din iniţiativa parlamentară pentru aplicarea art. 64 din legea de organisare, relativă la alternarea judecătoriloră de Curte, şi spre a se resolva pe cale legislativă acâstă prescriere a legei pe care nu o aplică t6te curţile, precum cea din Focşani. D. ministru agri cui turei rogă ca, în lipsa d-lui primă-mi nistru şi a d-lui ministru de culte, să se amâne interpelarea relativă la greva studenţiloră dela Facultatea de medicină. D. Co za di ni declară că consimte la amânare pe mâne dacă este a se amâna mai târcjiu, apoi preferă a retrage interpelarea. D. Epurescu ^ice că eomisiunea numită de ministeră pentru cercetarea neorândueleloră dela facultatea de medicină, întârzie a depune raportulă şi cere dlui ministru a face să se activeze depunerea raportului acelei comisiunl, raportă ce’lă crede utilă în desbaterea afacerei studenţiloră. D preşedinte consultă pe d. îonescu D. asupra interpelărei sale relative la mutarea unui profesoră dela universitatea djn Iaşi la cea din Bu-curesc!; d-sa consimte la amânare. D. Robescu citesce raportulă comisiunei financiare asupra deschiderei unui credită de lei 2,500, trebuitoră pentru cumpărare de lemne la spitalele rurale; acestă proiectă e adoptată. D. N a c u citesce ună raportă ală comisiunei financiare pentru aprobarea unoră sume întrebuinţate în anulă 1883 pentru esploatarea căiloră ferate, care se ridică la cifra de lei 502,100 bani â4. Camera aprobă. D. Robescu citesce ună raportă ală comisiunei financiare pentru deschiderea unui credită suplementară de lei 20,000, necesară pentru cumpărare de hârtie, de ore-ee suma prevăzută în bugetă nu este suficientă, din causa împrimărei firrneloră de comerciu şi a suplernenteloră la »Monitorulă oficială.* In urmă Camera trece în secţiuni pentru studierea mai multoră proiecte de lege. (Senatulâ) D. Isvorană cere ca biroulă să întrebe guvernulă, când va pută d-sea să-şî desvolte interpelarea privitore la scrisdrea d-lui Bălăeânu, publicată în ,Românulă.« D. V. Alexandri declară că cererea onor. senatoră se va comunica guvernului. D. Verga ti cere ca interpelarea d-sale făcută ministrului de instrucţia, să fie ficsată irevocabilă pentru Joi. Se dă citire proiectului de lege privitoră la auto-risarea statului să se ştârgă din veniturile statului suma datorită de C. Pantazi arendaşulă comunei Săpunuri, de 22,000 lei. D. Mârzescu cere ca raportulă să fie tipărită. D. D. Ghica, preşedintele senatului, amintesce maturului corpă că cererile de acestă soiu ilă împedică de a lucră. Şi aşa se (Jice că Senatulă nu lucreză. Ce este proieclulă de lege în cestiune? Ună arendaşă a păgubită şi n’are cu ce să plătâscă statulă, elă arată că are datorii asupra ţăraniioră şi remite guvernului rămăşiţele să fie ridicate de pe la ţărani. Comisiunea senatorială, văzând că ţăranii nu au cu ce plăti a dispusă să se ştergă suma datorată. Pentru ce dar vă tre-buesce raportulă tipărită? Se pune la votă tipărirea raportului şi se respinge. D. C. Boerescu vorbesce în contra descărcărei d-lui C. Pantazi şi admite descărcarea locuitoriloră comunei Săpunarî. D. Schina răspunse d-lui Boerescu şi declară că nu se p6te des-cărcâ de suma de 22,000 lei ţăranii, cari datoreză arendaşului, dacă cu acâstă sumă nu se va descărcâ şi arendaşulă Pantazi. Arendaşulă nu se descarcă de-câtă din creanţa, ce are asupra ţăraniioră. D. G. Boe- rescu propune ună amendamentă în care se anumită fetele de măritată în piaţă unde veniau şi tinerii, cari voiau să se însdre. Aici se ivia şi ună tetală care licita pe rândă t6te fetele, începândă cu cea mai frumdsă, pentru care firesce ofertau cei mai mulţi Babilonenî. După ce se licitau tote fetele frumose, se purta grije şi pentru cele urâte aducândă procedura întdrsă, celă ce luâ o fată urîtă, primia bani{ şi mai mulţi bani primia neapărată acela care lua pe cea mai urîtă. Banii aceştia se luau din sumele incassate pentru cele frumâse, şi astfelă cele frumdse măritau pe cele urîte. ★ * * Computulă unni gâde. — Pentru îndoita esecutare a părechiei Romanov în Timişâra, gândele Kozarek a presentată procuraturei de acolo următorulă comptă: Birja în Pesta până la gară 3 fl. 50 cr., drumulă îndâ-rătă 3 fl. 50 cr., totală 7 fl. Călătoria din Pesta pănă în Timişâra clasa II. 12 fl. 65 cr. cu intârcerea 25 fl. 30 cr. Drumulă a două ajutore clasa III 16 fl. 86 cr., cu întârcerea 33 fl. 72 cr. Dela gara din Josefstadt cu birja în oraşă 1 fi. 80 cr., cu. întorcerea 3 fl. 60. Diurna pe 5 4ile, â 6 fl. 30 cr., 31 fl. 50 cr. Diurne celoră două ajutore pe patru 4de, â 3 fl. 15 cr., 25 fl. 20 cr. Pentru ridicarea furciloră 12 fl. Pentru esecu-tarea sentinţei, 12 fl. 60 cr. de capă, 25 fi. 20 cr., Pentru scoborîrea cadavreloră şi înmormântarea loră â 6 fl,, 12 fl. Cheltuelile totale 188 fl. 12 cr., care s’au şi plătită gâdelui imediată. * * * Esecutarea atentatorilor^ dela Niederwald. — Din Halle se raporlâză că la 7 Februariu n. la 8 ore dimi-neţa au fostă esecutaţî anarchiştii Reinsdorf şi Kuchler cari fuseseră condamnaţi la mârte, pentru că au voită să omore pe împeratulă Wilhelm. Mai întâiu a fostă dusă lângă furci Reinsdort. Mângăerea preotului a re-fusat’o, cetirea sentinţă a ascultat’o liniştită , der luân-du’şî pălăria în mână şi oscilându’o în aeră strigă: ,Josă cu barbaria! Trăiască anarchia!* In timpulă ulti- meloră cuvinte fu legată şi apoi esecutată. * * * 0 nenorocire. — »Democratulă« spune că Luni în 21 Ianuariu curentă, dimineţa pe la ora 6, ajungândă la malulă rîului Prahova, pe drumulă ce merge la Târgo-visce, o trăsură gdlă cu patru cai de aici ai d-lui poliţaii! din Ploesci, care mergea să aducă pe d. prefectă Furduescu dela penitenciarulă Mărgineni, la malulă apei, o fată din Brătăşanca şi două femei din Aricesc!, Ilinca cu fie-sa Anica, care avea ună copilă de vr’o două luni în braţe, s’au rugată de vizitiu să le trâcă şi pe ele rîulă dincolo. Din nenorocire, vizitiulă a dată cu trăsura într’ună ochiă seu bolbocă adăncă, formată din grămă-direa sloiloră de ghiaţă, unde nu s’a mai vă4ută afară decâtă coşulă trâsurei. Vizitiulă şi cu fata fiindă pe capră, au putută să iasă d’asupra; âr femeile cu eopilulă au fostă înecate din causă că coşulă trăsurei fiind ridi-dicată n’au putută să plutâscă. Sărindă omeni călători au scosă pe fată, căci vizitiulă putuse luptâ şi eşi singură, au trasă şi trăsura afară cu câte patru cai morţi şi eopilulă asemenea, care era sprijinită între cai; er femeile mame nu s’au găsită, fiindă luate de curentulă apei pe sub ghiaţă. Din acâstă nenorocită întâmplare resultă ca la trecerea apeloră, coşulă (coperişulă) trăsuriloră este bine să fie totd’auna lăsată josă. Editorii: Xacobă Mnreşiaim. Redactoră responsabilă: Dr. Aurel ă Mureşiauu Tipografia ALEXI, Bri o ftl B* W e . p* ■< » cd’ JL S3 Y m u> IU rt- P *0 & -=!^Sl30CdC3dOilSW>O52î E? a:. C c îi’e S3"tra !-r‘m ‘ t"1 Sa , & 5' P' 0> (Dx H era N <ţ ■ co « p <3 > ^ ia *g E § P "' ‘ 5* E! 3* ’-i s p p. s, p“ F ^ 2 n cd tL 5 fit-» CD CA £ ca £c pc P -g. g3c £ S- P £ ss* O p< OB 60 P P CA fi* p s s S se a sa ET. fK ps o tn UJL -m a a S hj p ^ — BJ O -*2 <2. ©' > 51 CP? 75 ® O fa n, ui r+ Er. O P’ Ş' B p P, < w H >-s ES‘ es 3 «•00 CE. tS=>, a» 05 xj| Oi: O cl o ^ ^ o M* tO . l-x l-x 1 ?®r 1 1 l-x l-x l 1 P 9 1 00 00 - 1 ^ ^ I ■xj P iso 1 1 0 00 1 l 1 1 ho 1 P b® 1 1 cr os 1 0 1—x cr 05 05 00 00 00 £x cr 00 bo 05 cr.l CT CT tfs 05 05 05 j>® b® b® e-x h-x to’c W......................... CO °l CO § s 2,3 0’O’r‘O^r‘CWO^ H' H- 00 05 4^ Oi 05 05 CD CT ^pppţOjOffiţXlOOşlKl^Oi ocrPb®inissPin........ ^ J-x p p 05 >£» b® 1—x CT ia cDUO^a Oipi^WWWbOMHi-kMMMH.ppODCOslsl CrOoPooPPpLoPbOCrbsPbsinPcroPOâ; OOQOitONiQOOifflCO i£xCri-x05Crao®5CO i-x CO O POc: o ^ O c <1 05 O ic t> c® 75 ere £ P o Wffig®wg«^C3dn^f>- 2 3Qt>wKo&3«pg^-=) ist?s.lăi?i Ejr §: isî.ii sş-1 §■ g 1 a ? f <§ s- cr f-i p os pi'^oc o- a p “ JS 2* P CA p & g. p 6CK c< tf.-S £ pc P, & £. EK p 03 » _ p .. 3. tr g'*-* s: S pa 5. c CD 2, Pj p' B‘ CP' CP J“ ^ §: ^ •< O ►s pa P- r° f P3' l-t E^ X M ^ Ş p S1 p- £. iŞ P' 7T ’C ţS O v- in CO 00 00 <1 05 bO ^ O 05 ît» O l_L îO 05 *>3 Oi^'je>*05ţObOţOh-'j-*-bOţOţsObOj-kCOcOOOOOOOOO‘ fco to P o bo c 05t500^H^4sC 05 05 05 in b bO '—' o CO 00 00 <1 P bO P P o 0^0050*^ b0b0b0_h-^ppc0c00005050np^^fe!'05 05l-kb0b0h^pc0!0ţc P P in io in bo P P P P bo in P ic O^bfi^rfi'H'OOCOC^i-^QOCOOc^ jţN ^ 05 bO bc p O to bO ^ M o W o O' 4» c- b5 1—k 05 ht»bOO5^*O5bObO«>J00CO^*CO cn ISO o cr. P O in cn >05 ^ Ol & H3 .ii 3 O’ CD ţ5 s ? B ® s» ^^WWţOţOM^MM^Hp coOMPPbbwwPboP co 05> o» Cn ^ ^ ^ bo O 01 co <1 cn P co co I I 00 00 1 SS I I 1 1 ^ cr 1 I >£x 05 I M I CW 05 H-»* DO cc 05 l-X 1 in b® l-X O ’ ' 1 1 b h® 1 • cjd cn * 1 b® b® in. i-x k. io b® 05 CO 00 00 h* 00 l-x 05 cr 0 co cc 0 * » & M s< I H s & SS © % ss 6S fi & fi © ae fi is © & © fi O 05 bO co p 05 P o CC 05 <1 o B >-3 2. 8 -g o < & Tiinlş6i*a Merczifalva Orczifalva Vinga N6meth-Sâgh AradulO nou Âradfi 1—X 05 b® ţsO b® j-x h-x b® P cr t® 0 io P t® O it^ cr hfcx ^ 05 cr Trenu de persone jXlxlvIOioi p p P cr f-x je>xxpo: 5.00 5.56 0 B H 2. © &3 g m CA ffi P o P B* f? j» g. 3. g «* H < 5 £ P5 -p N as» 2 Q 55. CP o OQ 55c sa ţOfO^ppCOOO bo o to P O bo in <1 05 05 CC CO <1 05 B ^ s » O-S es p N* g 4? p I ► & Zi & * © p*- 9 9 £ I 9 9 *■• 9 'p ^2 O 3 N OQ P - - K 5= B- g -3 p ». s O* a 9 ^ p CP sa sa sa _ .. 21 CA H Jfl. 53 (W O cr c 00 ţ» ş] şj Oi Oi p in O P bo in bO O 00 CO CO 00 F-k 05 p 05 ţso bO j-k J-». J>0 bO P bo P cr P cr bo crotootD^>o BwntfficA® * P 2. 53 sa ff +* 9 g < sr cp p so 5' cp ys. 5 OQ o 2 ^ s N« p S^« c 05 O' P ţt» 05 W p 05 P o co co cr 00 cr p g * V S s 3 II ► 9 p Zi ■ H I «3P 9i 9 p 2 53* 9 9 o 9 B S i sa & p * 9 % ► 9 p Zi A '=rt< O'-OPOKCANQPPPCp O-CA ni k* <**j ca /Tv rT* m r—1: Sa 50 O O 53 Ol 3 O ^2 p 73 C3< • ck •5" o < p epc O sa 3 ^r o 0 o l-s -t ^ 3. S- C* 3C ţ-' s 9 B 12* o UI Ct sa -SB p fi B bO NO P O bo ppp®«p0v] OCCOKtnpNCAPOpOPCQ 9-“ Li- »-9 S* CT> ^9* r- TJ O mk /—s Sx« fvi .^4 1— & g - 3 ^ »* a* -*-•* O i 5-ls&Ş B B sx CP Sa 5. o" •—t C5 sa sa 5B sa o 3 o ’O Ct X S£ p sa OL 3 § -£■ 1 53t p 'a' o < sa (K 3 § ► 9 p Zi fi 3 M cp *5 *9 s g Ox& gg- 3 S I p •5 9 % C3t ^-V/~V 1—X 1—X 1—X l-x x )_x MM^KppcOCOOOCOxJxjg, cr b® P mx P P 05 0 P b® P P î- 05h-x05^* ţr