REDACŢIUNEA ŞI ADMIXISTRAŢIUNEA : BRAŞOVtJ, piaţa mare Nr. 22. ,GAZETA" IESE ÎN FIECARE DI. Pe uafl an fi 12 fior., pe şâse luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. Komânla şl străinătate: Pe anfi 36 fr., pe şâse luni 18 fr., pe trei luni 9 franci. ANULU XLVIII S£ PRENUMERĂ: la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ANUNCI URILE: 0 seriă garmondfi 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare 8orlsorî nefranoate nu sa primesoQ. — Manusorlpta nu se retrămitS. N® 24. Mercurî 30 Ia mat rin (11 Februar iu) 1885. Din oausa S-tel sărbători de Mercuri, Zlarulu nu va apare deeâtă Joi. Braşovti, 29 Ianuariu (10 Febr.) 1885. Pănă în momentul u acesta n’avemu nici o scire despre răspunsulu ministrului de justiţia Pauler la interpelarea lui Blasiu Orban. Probabilii că se lucrâză la proiectulu de lege, prin care ministrulu voiesce să facă o surprisâ nu numai mamelucilorti, ci şi oposiţiunaliloru cu gura mare, ca să aibă şi aceştia o bucuriă, după ce în alte privinţe nu potu dobândi nici unu suecesu reală în parlamentă faţă cu falanga puternică a d-lui Tisza. Pănă ce se va pronunţa marele cuvântă ministerială în cestiunea strâmutărei juriului din Sibiiu, credemă că va fi bine să citămă şi opi-niunile Ziarel°ru de căpeteniă oposiţiunale în acâstă însemnată şi delicată cestiune a libertăţii pressei, pentru că numai astfelă vomă pută probă, că tâte presupunerile nâstre se împlinescă şi că avemă de a face în adevără cu-o acţiune a maghiarismului violentă în contra românismului din Ardâlă. Foile oposiţiunei maghiare acusă mereu regi-mulă actuală pentru tendinţele sale reacţiunare, îlă acusă că vinde Nâmţului interesele naţiunei şi că calcă libertăţile publice numai spre a face I* voiă celoră dela Viena; îlă acusă îji fine că lăţesce corupţiunea în ţâră. Mai alesă cei din stânga estremă se fălescă la orice prilegiu cu aceea, că ei representă principiele democratice faţă cu reacţiunarulă Tisza. Chiar acum a ho-tărîtă clubulă partidei independente şi dela 1848 de a respinge proiectulă de reformă a camerei magnaţilor^, fiindcă „stă în contrazicere'cu principiile democratice.44 Ei bine, aceşti pretinşi liberali şi democraţi unguri devină mai reacţiunari deeâtă reacţiunarulă Tisza, îndată ce este vorba de sugrumarea vieţei naţionale a Româniloră şi a celorlalţi Ne-maghiarl, cari n’arată nici cea mai mică dorinţă de a se contopi în cazanulă celă mare cu pa-prică de Debreţină şi Seghedină. Cea mai bună probă despre acesta ni-o dă atitudinea foiloră principale oposiţiunale în afacerea strâmutărei juriului din Sibiiu suscitată de Blasiu Orban. Este caracteristică modulă cum argumentâză oposiţiunalii unguri în favârea politicei, ce-o ur-măresce cabinetulă Tisza în contra pressei nâstre. Ei apără instituţiunea juraţiloră, dâr adaugă cu alte cuvinte, că acâsta instituţiune trebue să esiste numai pentru cei ce representă principiulă ege-moniei maghiare. Orga nulă oposiţiunei moderate „Peşti Naplo“ accentuâză, că în justiţiă principiulă celă mai de frunte trebue se fie „apărarea ideii de stată.44 Noi scimu ce va se acâsta din esperiinţă. Celoră ce nu sciu fie-le Z^ă, că aici nu e vorba de apărarea statului şi a pacinicei desvoltări a locuitoriloră lui, ci numai şi numai de apărarea ideiloră celoră ce conducă statulă. Dacă spre esemplu aceştia susţină, că Românulă nu pâte fi patriotă bună pănă ce nu cunâsce literatura maghiară şi dacă se găsesce vr’unulă, care să se opună părerii celoră dela putere, atunci se ivesce casulă atinsă de „Peşti Naplo44, ca justiţia să sară în apărarea acestei păreri. Nu instituţiunea juraţiloră, Zice „Peşti Naplo44, ci numai guvernulă şi neprevederile lui suntă de vină la tâte. Gruvernulă a împărţită la 1871 aşa de rău cercurile judecătoresc! şi n’a modificată acâstă împărţire atunci când s’a introdusă noulă codice penală. „ Astfeliu,44 adauge „P. Naplo,44 guvernulă a făcută possibilă, ba a contribuită chiar, ca idea de stată maghiară să fie aşa de scandalosă şi de greu vătămată prin verdictele de achitare ale juriului din Sibiiu sub masca eserciţiului puterei judiciare ungare.u „Dâcă curţile cu juraţi44 continuă numita fâiă, ,,voră fi concentrate în oraşele de căpeteniă (nnguresci) din Ungaria şi Transilvania, atunci cutezămă a susţinâ, că apărarea energică a ideei de stată va fi în mâni multă mai bune, dâcă sâmţulă de dreptate ofensată ală societăţii naţionale se va putâ esprima în oraşele capitale ale ţărei imediată prin juraţi în verdictulă loră, de-câtă dâcă apărarea va fi încredinţată formeloră mârte ale judecătorului de profesiune, la care nu vomă putâ află puterea împunătâre, şi, de va ji de lipsă, şi nimidtore a acestei idei. Suntemă curioşi a vedâ ce felă de scandaluri mai sunt de lipsă, pentru ca guvernulă să nu pregătâscă re-acţiunea, dâr să-şi împlinâscă datoria faţă cu o-nârea naţională şi idea de stată maghiară.44 In acelaşă sensă vorbesce şi organulă celoră din stânga estremă „Egyetârtes,44 cu a cărui articulă s’au declarată aşa de mulţumite Zorele guvernului. „Pentru toţi politicii noştrii — Zi°e j>Egyet-ertâs44 — este ună adevără constatată, că ordinea nâstră socială şi de stată are încă părţi fârte gingaşe, faţă cu cari, lăsându-se deplină libertate agitaţiunei, s’ar nimici possibilitatea unei pacinice desvoltări şi s’ar sguduf ori-ce siguritate a orga-nisaţiunei statului, Nici ună stată n’a renunţată vreodată ca să se îngrijâscă în ţaţa unoră astfeliu de pericule pentru mijlâcele necesare de apărare. Anglia s’a îngrijită în totdâuna, ca se sisteze activitatea aceloră curţi cu juraţi, cari au devenită mine esplosibile ale conjuraţiunei contra statului. Şi statulă maghiară acum de curândă alcătuită nu pâte renunţă la ună mijlocă, de care se fo-losesce din când în când Anglia........44 „Nu voimă să despreţuimă pericolulă agitaţiunii daso-române. Românii voră putâ să-şi continue passivitatea mai departe, precum facă de 17 ani totă cu mai puţină succesă, ei voră putâ şi în viitoră să scrie cu destulă (?) libertate şi vomă fi cu cruţare şi faţă cu neactivifcatea loră; dâr satisfacţiunea se n’o aibă, ca libertatea crimeloră loră în contra statului să fie publicată şi sancţiunată prin sentinţe judecătorescl ale tri-bunaleloră statului maghiară în numele lui Dum-neZău şi ală Regelui.44 Intrebămă acum pe orice omă nepreocnpată şi iubitoră de adevără, care cunâsce numai câtă de puţină relaţiunile din acestă stată, dacă, după ce a cetită părerile foiloră oposiţionale în cestiunea strămutării juriului din Sibiiu, nu este convinsă, că aceste foi pledâză în deplină acordă cu Ziarele guvernamentale pentru luarea de măsuri escepţionale reacţiunare faţă cu Românii? Dâr facă Ungurii oposiţiunali şi guvernamentali, ce voră crede de lipsă şi ce au făcută de 17 ani încâce fără ca să aducă nici celă mai mică folosă statului şi popâreloră lui, âr noi să nu uitămu de a face din parte-ne ceea ce este sânta nâstră datoriă, ca cetăţeni leali şi ca Români adevăraţi! CRONICA POLITICĂ. Diarele rusescî, cari pătrundă mai multă său mai puţină în misteriile politicei cancelarului germană faţă cu Rusia, îşi ridică din cândă în cândă vocea loră şi o spună curată că politica, ce-o urmăresce Bismarck cu privire la Rusia nu este nicidecum bună şi ele tare să temă, că Bismarck nu âmblă după altceva, deeâtă să păcălâscă pe Rusia, unde numai pote. Acăstă temere legitimă şi-o arată diarulă »Sovremennyja Jsvestya* din Moscva într’ună articolă dela 6 Februariu, în care Zice, că politica lui Bismarck i-se pare periculosă pentru integritatea Rusiei europene, căci dacă va pute isbuti Bismarck cu planulă, de a fundă ună mare imperiu orientală între Dunăre, Marea adriatică, Marea nâgră şi Archi-pelagulă grecescă, de ce să nu-ş! îndrepteze împeriulă celă nou privirile sale asupra Nistrului cu Odessa, Volhi-nia şi Podolia? Rusia după pofta lui Bismarck să se mulţămăscă cu Mervulă şi cu Armenia turcăscă. Şi (fi-arulă »Ruscaja Myssl« (Ideile rusescî), care urmăresce totă acea politică ca şi fâia lui Acsacov, este forte emo-ţiunată pentrucă Rusia să plâcă dinaintea alianţii Germanii cu Austria, care o slăbesce. Totuşi acestă Z>ară esplicâ slăbiciunea cea închipuită dintr’o politică slabă. Deşi adauge »R. M.f o premenire a diplomaţiei n’ar pută restitui prestigiulă perdută, totuşi relaţiunile este-riâre ale Rusiei le-ar putâ modifica în modă corăspunZă-toră demnităţii naţionale. * Prin cercurile bonapartistice din Parisă circulâză faima, că regele Italiei nu din consideraţiunî familiare ci din consideraţiunî politice n’a vrută să primâscă pe cum-natus’o fărâme Napoleonă. Din causă că prinţul Jârome a făcută o visită lui Kossuth, guvernulă Italiană redicâ obiecţiunl în contra primirii prinţului din partea regelui pentru ca să nu să dea Austriei ocasiune la ob-servaţiuni. Incâtă acestea suntă adevărate său nu cu positivitate nu putemă sci, dar »Presse* Z*ce totă comunicatulă este o invenţiune tendenţiosă. Oricum Italienii trebue să se ferăscă să nu supere cu tote flâcurile pe puterniculă loră vecină, că tocmai acum au lipsă de sprijinulă morală ală Austriei spre a-şî putâ ajunge scopurile politicii loră coloniale. * Francia, Anglia şi acuma şi Italia suntă ocupate cu răsbâie în ţări depărtate. Mai alesă Francia se bălă-bănesce mereu cu Chinesii din Tonching şi acuma de o vreme încâce a luată parte la lupta pe faţă cu marele imperiu chînesescă. De eurendă trupele francese au făcută nisce operaţiuni în contra Lang-Sonului, cari au fostă încununate de succese frumâse. Generalulă Briere, care a condusă acestă espediţiune în contra acestui oraşă a ocupată tabăra chinesâscă dela Dong-Song şi au respinsă trupele împărătesc! peste drumulă Mandariniloră. Acâsta espediţiune ce o făcu Briere să pote numi o espediţiune de descoperire, pentru că în acestea locuri n’a mai călcată nici ună europână. Armata francesă a avută de a învinge în aceste locuri necunoscute şi neumblate greutăţile cele mai mari. Nu numai tunurile, muniţiunea, provîantulă, dar prin unele locuri au trebuită să fie transportată după trupe şi apa. Ele au trebuită se facă drumă prin păduri seculare şi peste stâncile munţiloră. Greutăţile terenului, cu cari au să se lupte Francesii suntă cu multă mai marî, deeâtă lupta cu trupele împărătesei, care la Dong-Song n’au făcută tocmai mare resistenţă. Acum trupele francese se află numai marşă de două Zile dela Lang-Song, dar au trebuinţă de repausă şi de pro-viantă, mai înainte de a putâ continuă operaţiunile: Suntă dâue fortăreţe Lang-Song şi Tat-Ke, pe cari trebue se le ocupe Francesii şi atunci voră avâ pace şi linişte la ră-săritulă Tonchingului din partea Chinesiloră. In luptele din urmă Chinesii avură 200 de morţi, între cari se află mai mulţi Mandarini şi ună oficeră europână. In luptele dela 25 Ianuariu până la 1 Februariu n. Chinesii avură morţi şi răniţi 700 de omeni. Acuma Francesii se si-lescă cu totdeadinsulă să pună capătă câtă mai curândă acestei espediţiunî coloniale, ca să nu să nască vr’o încurcătură în Europa şi ei să fie încurcaţi în China şi să nu pâtă luâ parte activă, cum ar dori Bismarck să-şî facă mendrele sale pe socotâla Francesiloră. -----O------ •o- Nr. 24. GAZETA TRANSILVANIEI 1885. Din dieta Ungariei. In şedinţa dela 7 Februariu n. deputatulii Alexandra Csanady a adresaţii ministrului preşedinte următârea interpelare: Are d. ministru preşedinte Coloman Tisza cunos-cinţă despre aceea, că în anulă 1875 d. Coloman Tisza, ca condnoătoră ală oposiţiunei de atunci şi-a vândută principiele sale politice numai ca cu preţulă loră să a-jungă în fotoliulă de ministru (Mare ilaritate), şi că, spre a espia crimele sale antinaţionale şi nepatriotice comise prin acâstă apostasiă, făcu o declaraţiune în spiritulă şi sensulă, că elă numai de aceea a acceptată ministeriulă pe basa, condamnată şi blestemată de elu, a afaceriloră comune, pentruca: 1) . S8 restabiiescă echilibrulă între veniturile şi cheltuelile statului; 2) . Fiindcă prin aceea, că a acceptată ministeriulă pe basa afaceriloră comune, n’a renunţată la principiile sale patriotice, ce le profesâ în trecută, ci numai le-a pusă la-o parte, respective le-a atârnată de cuiu; 3) . Dacă d. ministru preşedinte Coloman Tisza are cunoscinţă despre ceea ce a disă acum (Jece ani ca con-dueătoră ală oposiţiunei de atunci, îlă întrebă: Este d. ministru preşedinte înclinată să’şî ia josu din cuiu principiile sale politice puse la o parte, adecă este înclinată se între ârăşî pe arena de luptă — şi când? — pentru redobândirea independenţii şi neatârnării naţiunei? Căci cine vrea să fie luată în serioşi, trebue să’şî împlinâscă cuvântulă dată, promisiunea sa. (Mare ilaritate). Interpelarea s’a înmânată ministrului preşedinte. ------O------- Interpelarea d-lui Vajda. Cluşiu, în Faură 1885. Moţiunea ce a cetit’o d. Vajda în adunarea generală a comitatului Coşiocnei în contra reuniuniloră de maghiarisare este în resumată următârea: Considerândă că buna înţelegere între naţionali'ăţî condiţionâză viitorulă patriei maghiare ; Considerândă eă la începutulă erei constituţionale, câtă timpă s’a ţinută sâmă de acestă bună înţelegere s’a observată că popârele trăiau frăţesce, pe când acum tâte legile au devenită pentru noi litere morte şi suntem reduşi la zero ; Considerândă că diferitele reuniuni maghiare caută să ne desnaţionaliseze şi că din ele facă parte şi funcţionarii, ceea ce va deştepta pasiunile, ura de rassă şi va pregăti terenulă pentru evenimente vătămătore in viitoră ; Considerândă că orice naţiune numai în limba sa propriă se pâte cultiva şi că forţată nimenea nu învaţă bucurosă limba maghiară, eă şi dacă o învaţă nu i să dă funcţiune, căci şi puţinii funcţionari români car! mai suntă se pensioneză înlocuindu-se cu Unguri, silindă pe Român! a’ş! părăsi patria, că în privinţa bunei înţelegeri ar pută face multă foile publice maghiare, dacă ară înceta cu suspicionările şi defăimările loră faţă cu Românii, stabilindu-se egalitatea şi dreptatea între Român! şi Maghiari, âr nu tractându-se Românii ca nisce fii vitregi; Considerâudă că reuniunile de maghiarisare au a-ţîţată ura de rassă, ceea ce e oprită prin lege ; Considerândă eâ intenţiunea cea părintâscă a M. Sale monarchului e ca interesele tuturoră naţionalităţi-loră să fie respectate ; Propune următorea moţiune: 1. Congiegaţiunea să roge ministerulă a face dis-posiţiunile de lipsă, ca reuniunile maghiari sătâre să înceteze cu turburarea bunei înţelegeri dintre fiii patriei; 2. Ce privesce reuniunea, ce se va înfiinţa în Transilvania, să fie rugată comitetele supremă, ca împreună cu alţi bărbaţi destinşi din congregaţiune să capaciteze pe urătorii aceleia şi de nu ar isbuti, atunci să r6ge ministerulă a nu aproba statutele acestei societăţi; 3. Să fie opriţi prin comitată oficialii municipali de a participă la aslfelă de societăţi; 4. Să se roge tâte municipiile ca să susţină re-presentaţiunea, ce se va face şi totodată moţiunea acâsta motivată să se inducă în protocolă. S6rtea acestei propuneri o cunâscemă; ea a fostă respinsă, rămânândă ca Sisifii din Cluşiu să rostogolâscă petra maghiarisării pănă se voră obosi şi voră vedea că — s’au făcută de rîsă şi de batjocură. Situaţiunea în Sudanu. Cele mai nouă sdrî sosite în Londra de pe câm-pulă de răsboiu din Sudană comunică, că edificiulă guvernamentală din Chartum pare a fi distrusă, deorece nici ună stegă nu flutură pe elă. Wilson, care fusese trimisă înaintea Chartumului să ia informaţiunî despre Cordon, a comunicată generalului Wolseiey, că pe bor-dulă steamerului a avută ună mortă şi cinci răniţi. Despre Gordonă încă totă nu se scie nimică. Se (Jice, că s ar fi închisă în biserică cu câţiva Greci, Popora-raţiunea pe amândoi litoralii Nilului a trecută în partea Mahdiului. Unu solă ală acestuia sosi la 29 Ianuariu n. la Wison, căruia îi spuse că Mahdiulă îlă provâcă pe elă şi pe Englesi să se predea şi să se facă mohame-danî, căci în casă contrară îi va nimici. Generalulă Wolseiey a trimisă soli să se informeze mai de aprâpe despre sortea lui Gordonă. Din Gorti a sosită proviantă în Gubat pentru Englesî. Metammehulă e ocupată de vr’o 2000—3000 de rebeli. Guvernulă englesă a dată generalului Wolseiey, piintr’ună comunicată oficială, deplină libertate de acţiune şi îi va acorda orice sprijină ce va cere, căci generalulă e hotărîtă să libereze cu ori ce preţă pe Gordon, dacă va mai fi în viâţă. ţfiarele din Londra aprobă cu mulţâmire acesta hotărîre a guvernului. Totdeodată con-siliulă de miniştri a cerută lui Wolseiey să raporteze, de ce mijlâce ar ave trebuinţă ca să inântuiescă pe Gordon şi să apere Egiptulă. Se crede că Wolseiey va merge, de va fi posibilă, spre Berber, de unde va esecutâ luarea Chartumului din inânile Mahdiului. Procesulu de pressă alu „Tribunei.“ (Urmare, după » Tribuna.*) Dacă dar autorulă articolului incriminată, în care lucră datorinţa publicistului în consonanţă cu aceea a membriloră unei naţionalităţi egală îndreptăţite a Ungariei, luptă în contra unei încălcări a dreptului acordată prin lege, a dreptului de a’şî pute folosi limba naţională la judecătorii, dacă în acestă încălcare privesce o parte a măsuriloră cari se aplică în Ungaria pentru a despoia naţionalităţile nemaghiare de consciinţa loră naţională — nu’i e permisă ore să privâscă — fără de a fi pedepsită — în aceste măsuri ună atacă asupra vieţii naţionalită-ţiloră nemaghiare? Nu e silită ore a atrage atenţiunea la consecuenţele cele mai extreme, de care trebue să ne temem că vor fi produse prin lupta provocată în mod necesar de acest atacă? întrebă, d-loră juraţi, pâte-i-se face aceluia imputarea a fi provocată însuşi nenorocirea, care dă expresiune temerii sale că se va întâmpla ceva, ce lui i se pare a fi o nenorocire, şi descrie totodată acestă nenorocire ? j Pote-i-se împuta unui astfelă de om, că a provocată elă j însuşi acestă nenorocire seu că a agitată pentru a o provoca ? j Seu — pentru ca să ilustrez aceste cuvinte prin ună exemplu —: Eu văd stândă lângă o bute cu prafă pe ună omă cu luminarea. Din ună motivă âre-care ’nefiindă în posiţiă de a-1 depărta de butea cu prafă j cu putere fisică, — pdte totuşi până la densulă să pâ-jtrundă vocea mea şi eu ii descriu cu colorile cele mai Jvii nenorocirea ce s’ar nasce, dâcă ar cădea o scânleiă în pulverea din bute. Decă însă pe lângă tote acestea (cade totuşi o scânteiă în butea cu pravuiă, p6te-mi-se împuta mie, că eu l’aşă fi aţîţatâla acesta? Ce altă a jfăcută autorulă articolului încriminată? El descrie eventualităţile ce s’ar nasce cu sila după părerea sa ca o urmare a procederei în contra naţionalităţiloră nemaghiare. El descrie cu colori negre, ceea ce vede că urmeză, regretă şi-şî exprimă temerea în forma unei îngrijiri. Elă cjice: Dâcâ atacurile îndreptate în contra naţionalităţiloră 1 nemaghiare se voră continua, urmarea desastrosă neapă-;rală a acestoră atacuri e duşmănia îndreptată în contra jatacătorului acestoră naţionalităţi, cari s’ar împărtăşi japoi de silă la ună actă, ce ară resulta din acestă duş-măniă. Eu credă deci — şi mi se pare că cu totă drep-tulă — că în acâsta e de a se privi o recercare de a nu mai continua atacurile îndreptate în contra naţionalităţiloră nemaghiare şi în acestă credinţă suntă întărită şi mai tare prin cuvintele: »Suntă orbiţi de cea mai deplină orbiă Maghiarii, decă n’o înţelegă acesta şi mai aiesă cândă e vorba, nu de noi .... de Germanii cari . . .« Acela însă, care declară indicarea la dujmă-niă dintre Maghiari şi naţionalităţile de altă limbă, o consideră ca o agitare menită a provoca acestă duşmă-| niă, acela — ca să revină la exemplulă de mai nainte ,— mă pâte învinovăţi şi pe mine ca pe utiă omă care aşă fi provocată la producerea explosiunii pe omulă de lângă butea cu pulbere prin descrierea pericolului. Ab-străgândă însă dela acâsta, — o provocare aţiţătâr^a nu subversâză nici din causă că aşa ceva nu se cfic*prin nici ună cuvântă ală articolului. Dacă acum vre-ună interpretă cuteză! oră, — fă-cândă silă cuvinteloră articolului încriminată, — ar putâ scâte din elă, celă puţină după părerea sa, vre-o provocare agitătâre şi în acestă casă ar trebui să se urmeze disposiţiiloră § 75 ală legii penale care 4»ce: Ca crime suntă a se privi numai fapte săvârşite cu propusă. — Aceeaşi are valâre şi despre delicte. Intr’u adevără ar fi a dice o calumniă, dacă ar voi cineva să-i impute pe basa unei astfelă de interpretări provocare agitatorică vrednică de pedâpsă, — autorului. In acestă casă i-s’ar octroâ autorului nu numai o faptă punibilă, ci şi propu-sulă pentru acâstă fapte. Nu aceea ce ună interpreta prea zelosă stârce din articolă, ci aceea ce a cugetată autorulă, aceea ce i-a fostă în propusă, are să servâscă la judecarea faptei. Deârece însă nici ună cuvântă nu cuprinde vre-o provocare, vre-o agitare, din nenorocire e cu putinţă de a presupune, că autorulă a avută pro-pusulu de a fi aţîţată spre o lucrare oprită prin lege, şi cu atâtă mai puţină spre răsturnarea existenţei de stată a Ungariei. De sine se înţelege, că întocmai lipsesce orl-ce îndreptăţire de a împutâ acestă propusă redactorului , Tribunei,* d-lui Cornelă Popă Păcurară, abstragendă de la aceea, că la acestă acusaiu, care preste totă ar veni în combinaţia numai ca ajutoră, lucrurile ară sla aîteum. D-lă Popă Păourară ar fi numai atunci a se pedepsi dacă elă ar fi avută propusulă de a provocă seu mijloci uşurarea săvârşirii unui delictQ, dacă deci densulă în publicarea articolului ar fi recunoscută săvârşirea unui de-lictă şi pe acela cu tâte aceste nu i’a împedecată. Deârece însă prin lipsa faptică din cuvintele articolului a unei provocări aţîţătâre e exclusă şi posibilitatea uvei astfelă de cunoscinţe, şi de-orece nu se pote presupune, că d-lă Popă Păcurară aparţine acelora interpreţi, cari totuşi voiescă să descopere în articolă aţîţare, ast-felă la nici ună casă nu se pâte recunâsce ca vinovată în sensulă legii penale. De-orece acusarea susţine, că prin publicarea articolului încriminată s’a comisă delic-tulă de agitaţiune provădută în § 163 ală legii penale, mă simtă datoră a cercetă mai cu din adinsă acâstă parte din lege. §. 173 ală legii penale (Jice (citesce tex-luîă legii): în § 173 suntă enumărate precisă şi taxativă delictele, ce urmâză a se pedepsi ca agitări. Totă astfelă suntă indicate cu precisiune şi ob ectele acestoră delicte, de exemplu: ordinea succesiunii pe tronă, puterea obligătâre a legii, legătura dintre ambele state ale mo-narchiei etc. Precum vedemă acum, nici unulă dintre aceste obiecte nu întră în cerculă cestiuniloră discutate în articolă, şi ârăşî, de altă parte fapta, de care actulă de aeusare învinovăţesee articolulQ, adecă agitarea pentru răsturnarea statului ungară, nu este dintre faptele enumărate în § 173 a legii penale. Luândă însă în considerare, că după § 1 ală legii penale numai aceea faptă e crimă ori delictă, pe care legea o declară ca atare, mai luândă apoi în considerare, că numai paragrafulă citată în actulă de aeusare pote să fie luată dreptă basă pentru sentinţă, acusaţii nu pofă să fie condamnaţi chiar şi numai pentru motivulâ, că n’au fostă acusaţi de nici una dintre faptele declarate in § 173 dreptă delicte, âr de altă parte fapta, pentru care suntă acusaţi, nu e cua-lificată în § 173 dreptă delictă. D-loră juraţi! Incheiu deci expunerile mele cu ru-garea adresată d-vostră, să vă aduceţi aminte la pronunţarea verdictului de sentinţa, pe care marele patriotă, Ştefan Szâchenyi a pronunţat’o în anulă 1842 în în academia ungurâscă de sciinţe: »Pe vecîniculă D-cjău! nu este ore ori şi care fiu de altă limbă ală Ungariei silită de a privi ca ceva multă mai multă decâtă susţinerea legală a limbii maghiare în tâte acele încercări, prin care cei pripiţi voră să răspândâscă naţionalitatea nâstră şi să ne asigureze astfelă existenţa naţională! Să ne dâmă sâmă: cine âre sufere fără de a resistă să i-se scâţă cu puterea măcară ună firă de pără? Noi Maghiarii, amă suferi noi âre dacă vre-o putere ar voi să ne siluiascâ într’ună procesă atâtă de scurtă, mai alesă când forma în care ar face-o acâsta ar fi atâtă de puţină atrăgâtâre? Ne-amă supune noi âre unei porunci, ne-amă supune chiar unei legi, care deşi nu ar cere tocmai trădare faţă cu naţiunea, însă în aplicarea ei, mai alesă ţinândă sâmă de neîncrederea multora, ar fi tiranică?* Acâstă iubire de dreptate să vă conducă în pronunţarea verdictului d-vâstră. Vice-procurorulă Tribus e uimită de a aiuji, că ar-ticolulă încriminată ar vrâ binele Ungariei şi ar fi ună actă de prietinie. Acâsta de sigură că nu s’ar putâ scâte din articolă. Şi despre aceea n’ar putâ exisfâ nici o îndoială, că articolulă nu conţine o părere, ci o provocare. Dacă se (}ice hi eld, că Românii ară trebui să pândâscă spre a-i face statului ungurescă pretutindenea duşmani, apoi acesta de sigură e o provocare. Dacă acu-satulă şi apărătorulă susţină, că acâsta e adevărată numai încâtă privesce alternativa amintită în articolă: orî trebue să se stingă ori ce viaţă nemaghiară, ori trebue să pâră statulă ungurescă, apoi acâsta ar fi trebuită să se însemne prin o observare premergâ-târe. Dâr în articolă alternativa acâsta e pusă ca faptă nu ca ipotesă. Mai departe e o provocare şi o aţîţare, dacă se cjice, că Saşii trebue să îndemne pe Germania, să detragă Maghiariioră simpatiele loră. Acusatulă a mai accentuată, că acusa ar reclama în contra terminiloră »duşmăniă ârbă* din articulă. Pentru statulă ungurescă şi pentru procuroră nu e însă importantă, dacă cineva în lăuntrulă seu cugetă duşmănesce sâu ba. Nu e vorba de sentimentu. Altmintrelea îti&ă stă lucrulă, îndată ce sentimentulă duşmănescă se esprimă în acţiuni. Pâte fi ceştiune de părere, dacă ună Sasă în Viena său ună Română ardeleană în Bucurescî, întrebată fundă cum stau lucrurile în Ungaria? răspundă: merge rău. Dâr cu totulă deosebită de ună astfelă de răspunsă este provocarea, de a face duşmani. Acusatulă îmi mai impută că laşă fi ţînendă atâtă de şiretă, încâtă ar voi să mituâscâ pe judecătorii sei. Nu pe judecătorii săi a voită să-i mituâscă, căci atunci când a scrisă articlulă, încă n’a sciută dacă va fi acusată. Dâcă însă dă es-presiă jegretului său, că viaţa nemţâseă stă să se stingă aici, atunci evidentă că umblă după simpatiile Sasiloră. Dlă apărătoră, mă miră că a luată în consideraţiă numai actulă de aeusare, Jfără a atinge măcară cu ună jcu-ventu cuvântarea de aeusare, ce amă ţinut’o astăzi. Tă-gâduescă şi exactitatea afirma ţi unii sale, că § 173 a cod. crim. nu s’ar potrivi spre întemeierea acusării. Este adevăratulă că § 173 (Jice: cine aţîţă în contra institu-ţiuniloră singuratice ale constituţiunii, se face culpabilă de delictulă aţîţârii. Ei bine, nu pâte exista o instituţii mai sublimă ca statulă, statulă încă e instituţia a constituţiunii. foaiui Slavft’i. Dlă procuroră persistă a afirma că articolulă <}ice : amă ajunsă atâtă de departe, încâtă trebue să firnă duşmani ai stalului ungară. Presupunând dâr neadmiţendă, că aşa este, este o crimă, dacă mă mărginescu a constata o faptă. Dlă procuroră accentuâză totodată simpatiile germane. Am arătată însă că scriindă articululă, nu ain fostă inspirată de simpatiile germane, ci de semţimântă generală omenescă. Este ună dreptă omenescă de a cere, ca acusatulă să se pâta apără înaintea jndecătoriloi ă in limba sa maternă. Pertractarea procesului din eestiune m’a înduioşată. Sas>'i au venită suntă şepte sute de ani în ace-:tă GAZETA TRANSILVANIEI 1885. Nr. 24. *3ră şi au susţinuţii aici pănă în (Jioa de astăZi o viaţă germană. Acumă e vorba să se stingă acesiă viaţă P6t,e că nu este aşa, der aşa simţii eu, că ea e pe stîn-sete. Ori încetază acestă viaţă, ori a statului ungară. Acesta ni-o spune şi aeusarea. Ea Zice: trebue să aibă cineva în acestă stată rolulă conducătorii. Dacă merge aşa departe, încâtă noi nemaghiarii trebue să renunţămă la propria nostră viaţă naţională, atunci acestă rolă con-ducătoră nu pote duce decâtu la desfiinţarea statului ungară. Nu provocă pe nimeni, ci o constată acesta cu durere. Amă Domniloră scumpi camarad!! 0 împrejurare dure-rosă ne adună astăzi împrejurulă acestui sarcofagă; sun-temă chemaţi să dămti ultima amintire generalului Slăniceanu, pe care o morte prematură ’l a smulsă din sî-nulă nostru, lăsândă o soţie neconsolată şi regretele fra-ţiloră săi de arme, cari deplângă golulă lăsată în rândurile ăstei de unulă din cei mai distinşi membri ai săi. Eşită în viaţa publică în anulă 1856, ca sublocotenentă, cu ântâia promoţiune a scolei militare, generală Slăniceanu, ca fruntaşă ală scălei era menită să ajungă la cele mai înalte trepte ale erarhiei militare; şi în adeveră, elă a luată o parte însemnată fie ca oficeră inferioră, fie ca şefă de corpă, directoră ală scolei militare şi ca şefă de stată-majoră la desvoltarea instituţiuniloră nostre militare, concurândă continuu şi fără pregetă la transformarea, la regenerarea armatei. La anulă 1876, în preziua eve-nimenteloră ce aveau să aibă în curândă locă în peninsula Balcanică şi la care România nu putea sta nepăsătore, generalulă Slăniceanu, ca ună omă deja încercată, prin serviciile aduse armatei, fu chemată în capulă ministerului de resbelă. Graţiâ inteligenţei şi activităţei sale, puţinulă timpă câtă generalulă Slăniceanu a ocupată a-cestă înaltă funcţiune, în momentele cale mai critice, a sciută a’lă întrebuinţa bine, creândă regimente nuoi şi pregătindă tote resursele necesare armatei, ce în curândă era chemată a intra în campanie. Ca şefă ală marelui stată-majoră ală armatei, înaintea trecerei Dunărei, gene-ralulu Slăniceanu a dovedită erăşi calităţi militare supe-riore. Sarcina sa fu cu atâtă mai grea cu câtă multă era de făcută pentru organisarea şi mobilisarea armatei, care pentru ânteia oră intra în campanie. In totă cursulQ carierei sale militare, generalulă Slăniceanu a fostă omulă datoriei, oştenulă fără pregetă şi tocmai rând, ajunsă la maturitate, era mai necesară armatei şi ţârei, tocmai atunci mortea ’lă a răpită dintre noi. D-loră camarazi, ocasiunea durerosă în care ne aflămă mă opresce de a continua cu biografia fratelui nostru de arme, pentru care ar trebui pagine întregi. Suntemă prea apidpe de momentulă ce ne desparte de dânsulă pentru eternitate ca, în trăsurile generale ce vomă da fisionomiei sale, -----O------ TELEGRAMĂ PARTICULARA A >GAZ. TRANS.« Sibiiu, 10 Februariu, 121/a <5re. Banchetulă, ce s’a proiectată în ondrea re-dactoriloră Bariţă şi Slavici, s’a oprită prin ordină mai înaltă. -----o------ laicii aţinui. Căile ferate române publică din nou furnitura a 1347 metri cubici traverse speciale de stejară, pentru liniile Bucurescî-Fetescî şi Făurei-Fetescî, ofertele se voră primi la Direcţia Generală, Secţia I, pănă la Ziua de 31 Ianuariu (12 Februariu 1885.) Idem, licitaţiă la 28 Februariu 1885, pentru apro-visionarea a 10,000 metri cubici lemne pentru focă. Comitetulă Permanentă jud. Romanaţi, licitaţiă la 14 Martie 1884, pentru aprovisionarea cu 761 metri cubici petrişî, pe calea judeţiană Caracală-Stoenesci, condiţiunile se potă vedea în tote Zilele? în cancelaria comitetului. Compania căiloră ferate Lemberg-Ger-năuţi-Iaşî, avendă trebuinţă de ipsosă, vară, pietre de hotară, piatră bolovani, prundă, cărămidă, geamuri ordinare, pari de lemne, pîrghii de lemnă, mânere pentru unelte, mături de nuele, şindrile, parchete etc., publică licitaţiune prin oferte, ce se voră depune celă multă pănă la 8/20 Februariu 1885, la 10 ore din ZI la Comitetulă dirigentă din Bucurescî (Strada Scaunele Nro. 49) său la Direcţiunea din Iaşi (Gară) cu o cauţiune de 5°/0 din valorea furniturei. Ministeriulă de răsboiu, licitaţiă la 31*Ia-nuariu curentă, în localidă ministerului şi la penitenciarul militară Târgşoră, pentru aprovisionarea a 2000 kilograme cânepă crudă, meliţată şi nedârăcită, 10,000 kilograme cânepă dărăcită Nro. 6; 3000 kilograme cânepă dărăcită Nro. 8. ' f NECROLOGtf. — Rosal ia Colceriu născ. Pap de Kâpolnok-Monostor după o bălă grea în etate de 40 ani, în ală 23-lea a prea fericitei sale căsătorii, s’a mutată la cele eterne. Fie-i ţărina uşdră! Editoră: îacobă Mnraşiaun. Redactoră responsabilă: i)T\ Aiiiwti Murep u Nr. 24. GAZETA TRANSILVANIEI 1885. Cursul ti la bnrsa de Vlena din 9 Februarie st. n. 1885 Rentă de aură 40/0 . . . 97.95 Rentă de hârtiă 5% . . 93.80 Imprumutuld căiloră ferate ungare................146.25 Amortisarea datoriei căi-lorfi ferate de ostd ung. (1-ma emisiune) . . . 98.80 Amortisarea datoriei căi-lord ferate de ostii ung. (2-a emisiune) .... 122. — Amortisarea datoriei căi-lortl ferate de ostii ung. (3-a emisiune) . . . .107.50 Bonuri rurale ungare . . 102. — Bonuri cu cl. de sortare ICI.50 Bonuri rurale Banat-Ti- mişfl.................101.50 Bonuri cu cl. de sortarelOl.— Bonuri rurale transilvane 101.50 Bonuri croato-slavone . . 102.— Despăgubire p. dijma de vinii ung.............. 98 50 Imprumutuld cu premiu ung.....................118.75 Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 118.— Renta de hărtiă austriacă 83.30 Renta de arg. austr. . . 83.90 Renta de aurii austr. . . 106.20 Losurile din 1860 . . . 137 75 Acţiunile băncel austro- ungare.................. 865.— Act. băncel de creditd ung. 311 50 Act. băncel de credit0 austr. 302.90 Argin tulii —. — Galbinî împărătesc!.............. 5.81 Napoleon-d’orI............9.771/2 Mărci 100 împ. germ. . . 60.35 Londra 10 Livres sterlinge 123.30 Bursa de Bucurescl. Cota oficială dela 26 Ianuariu st. v. 1881. Cump. Renta română (5%). ... — Renta rom. amort. (5°/o) ■ • 93V» » convert. (6%) . . 88 împr. oraş. Buc. (20 fr.) . . 32 Credit fonc. rural (7°/0) . . 981/a » „ „ (5%) ■ • 84*7, » » urban(7°/o) . . 96 » » » (6%) . . 90 » , » (5°/0) . . 83 Banca naţională a României 1195 Ac. de asig. Dacia-Rom. . . 280 — « » » Naţională . . 207 — Aură........................ U727o — Bancnote austriace contra aură — — Cursulu pieţei BraşovO din 10 Februarie st. n. 1885. vând. Bancnote românesc! . . . Cump. 8 70 Vând, 8.72 — Argint românesc .... . » 8 50 8.60 — Napoleon-d’orî . » 9.75 » 9.77 — Lire turcesc! . » 10.98 11.— Imperiali . . » 9.98 » 10.— Galbeni . » 5.70 » 5.76 — Scrisurile fonc. «Albina* . » 100.50 » 101.— — Ruble Rusesc! Discontulă » . » 128.— . 7—10 °/o pe » ană. 129.— Numere singuratice din „Gazeta Tran-silvaniei“ se potfl cumpăra în tutunge-^ria lui Oross (în casa prefecturei.) ÎTumai fl. 3.75 costă la mine de acji încolo o escelentă, regulată şi de sine luminătore Pendulă cu bătaie bate orele întregi şi jumătăţile de ore, cu 2 punţi bronţaţi, în pervasă de nucă luxosă, fărte fină poleită, cibucită, cu tablă arătătore prea frumosă, care este împreunată cu massă de luminată brevetată şi lumineză noptea de sine, aşa că se pole îndată vede la câte ciasuri e fâr’ de a mai aprinde luminarea. Pentru puterea de luminată garantezft pe 10 ani in scrisii tocmai precum garanteză pentru buna îmblare a ciasuîui. Eu sunt uniculă inventătoră alii acestoră ciasornice şi le vendă numai de aceea aşa de eftină, pentru că am vre-o 1300 bucăţi în deposită şi am lipsă de bani gata. Ciasornicele aceste au costată înainte cu 3 luni încă întreită de-cum costă adî Fiecare ciasornică e provăcjută cu patentă. Pachetarea se face în lădî. Ciosornicele comandate se espedâză de 3 ori pe (fi prin rembursâ seu plătindă înainte. A se comanda la 1. H. Rabinovics Calorica pexid.'U.lelor’UL l-u.minât6ro WIEN. Leopoldstadt, Schiffamtsgasse Nr. 20. n i—— Zambaeh şi Gavora Fabrică de vestminte şi recuisite bisericesci de ritu latinu şi grecu în Budapesta, strada Vaţului, Vâczi utcza Nr. 17. Falonă. sdu Odăjdii, Albe, Stihare, Dal-matice, Baldachinu, prapuri. Tdte felurile de stoguri, şi pentru societăţi industriale (şi pentru pompieri) Covoră pe altariu, potiruri, Pie-tohlebnica, cădelniţe, Pacificală, candele de altaru, policandre pentru biserici, Ri-pide, Chivotă, cărţi de Evangeliă etc. Comande se etectuesctt promptă. — Obiectele, care nu voră conveni, se voră schimbă cu altele. Mersulă trenurilora Predealu-Bmlapesta BacurescI Predealu Timişti Brasovn Feldiora Apatia Agostonfalva Homorodă Haşfaleu Sighişora Elisabetopole Mediaşd Copsa mică Micăsasa Blaşiu Crăciuneltt TeiuşA Aiudfl Vinţuld de susti Ui6ra Cucerdea GhirisA Apahida Clusiu | Nedeşdu Ghirbfiu Aghirişd Stana Huiedină Ciuda Buda Bratca Râv MezS-Telegd Fugyi-Vâsârhely Vârad-Velinţe Oradia-mare P. Ladâny Szolnok Buda-pesta Viena Trenu accelerat 7.15 1.09 1.33 2.06 2.16 2.44 3.03 3.18 3.51 4.51 5.11 5.39 6.00 6.29 7.02 7.38 7.55 8.24 8.48 10.08 10.18 11.33 12.06 12.25 1.11 1.49 1.54 3.14 5.10 7.30 2.00 Budapesta—Predealu Trenu de persone Tren& omnibus Trenu de persdne Trena de persdne Trenu omnibus Trenfi accelerat Trena omnibus — Viena 8.25 8.35 3.30 8.00 — — 9.50 Budapesta 8.00 6.55 9.45 2.47 — — 10.15 Szolnok 11.24 10.55 12.18 6.36 — — 10.50 P. Ladany 2.01 2.04 1.59 10.09 6.30 5.45 Oradea mare > 4.11 5.13 3.20 7.09 8.28 4.21 9.37 3.25 7.41 7.07 Vârad-Velencze 4.29 9.45 — 8.09 7.42 Fugyi-Vâsârhely 4.40 9.59 — 8.53 8.51 Mezo-Telegd 5.02 10.28 3.56 10.18 10.52 Rev 5.46 11.41 4.31 10.55 11.56 Bratca 6.09 12.15 — 11.36 12.43 Buda 6.28 12.48 — 12.11 1.23 Ciuda 6.52 1.48 5.28 12.35 2.07 Huiedin 7.32 3.21 6.01 12.54 2.27 Stana 7.51 3.54 — 1.29 3.06 Aghiriş 8.12 4.34 — 1.45 3.22 Ghirbfiu 8.24 4.52 — 2.26 4.15 Nedeşdu 8.38 5.11 — 2.48 4.44 8.57 5.40 7.08 3.12 5.10 9.23 6.00 7.18 3.19 5.19 Apahida 9.50 6.29 — 3.36 5.47 Ghiris 11.15 8.14 8.29 4.10 6.38 Cncerdea 12.04 9.49 8.53 5.39 8.51 Uiora 12.12 9.58 — 559 9.18 Vinţulti de susfi 12.19 10.07 — 6.28 8.00 Aiudtt 12.45 10.42 9.17 6.54 8.34 TeinşA 1.15 11.32 9.40 7.10 8.59 Crăciunelfi 1.44 12.03 — 7.25 9.35 Blaşfi 2.00 12.24 10.12 7.49 10.16 Micăsasa 2.34 12.43 — 8.11 11.04 Copsa mici 2.52 1.22 10.45 8.52 12.17 Mediaşâ 3.27 2.24 11.07 9.11 12.47 Elisabetopole 4.01 3.06 11.29 9.29 1.21 Sigişdra 4.50 4.17 12.15 9.52 2.05 Haşfaleu 5.08 4.51 12.30 10.27 3.08 Homorod 6.47 7.07 1.32 10.46 3.39 Agostonfalva 7.36 8.10 2.04 10.56 3.55 Apatia 8.09 8.46 2.24 11.04 4.06 Feldiora 8.41 9.20 2.44 11.14 7.30 9.20 10.15 3.15 1.47 11.05 Braşovă > — 6.00 3.25 4.40 2.37 Timişd — 6.57 4.03 7.44 6.40 Predealu — 7.32 4.28 6.20 2.00 Bucuresd 10.25 Nota: Orele de ndpte suntd cele dintre liniile grose' Teiuşft-Aradifc-Iiiidapesta Budapesta-Aradft-Teiuşft. Trenii de Trenu Trenfi Trenu de Trenfi persâne omnibus omnibus persâne omnibus 9.50 8.25 8.35 Teiuşft 2.39 8.20 Viena Alba-lulia 3.40 10.42 9.10 Budapesta 8.00 6.55 Vinţulă de josă 4.04 11.09 Szolnok 11.14 12.28 Şibotă 4.35 11.43 Aradft | 3.35 5.30 Orăştia 5.02 12.13 4.00 6.20 Simeria (Piski) 5.44 1.22 Glogovaţă 4.16 6.39 Deva 6.05 1.48 Gyorok 4.47 7.19 Branicîca 6.34 2.21 Paulişă 5.02 7.39 Ilia 7.01 2.54 Radna-Lipova 5.25 8.11 Gurasada 7.15 3.09 Conopă 5.57 8.49 Zam 7.49 3.48 Berzova 6.18 9.18 Soborşin 8.32 4.37 Soborşin 7.11 10.27 Bărzova 9.19 5.30 Zam 7.48 11.18 Conopă 9.40 5.58 Gurasada 8.22 11.57 12.27 Radna-Lipova 10.16 6.38 8.24 Ilia 8.40 Paulişă 10.32 6.56 8.41 Branicîca 9.02 12.57 Gyorok 10.48 7.15 9.01 Deva 9.32 1.45 Glogovaţă 11.17 7.48 9.30 Simeria (Piski) 10.12 2.58 Aradft | 12.32 8.05 9.45 Orăştiă 10.47 3.46 12.00 8.45 6.10 Şibotă 11.14 4.20 Szolnok 4.00 2.10 7.27 Vinţulă de josă 11.46 5.06 Budapesta 7.44 6.40 — Alba-lulia 12.21 6.15 Viena 6.20 — — Teiuşft 12.53 7.00 Aradft-Timişdra Simeria (Piski) Petroşeul Trenfi Trenfi de Trenfi omnibus persdne omnibtu Aradft 6.00 12.30 Simeria 3.08 Aradulă nou 6.26 12.54 Streiu 3.45 N6meth-Sâgh 6.51 1.19 Haţegă 4.33 Vinga 7.28 1.50 Pui 5.19 Orczifalva 7.49 2.12 Crivadia 6.05 Merczifalva 8.09 2.30 Baniţa 6.43 Timişftra 8.58 3.15 P etroşeui 7.00 Timişftra- Aradft Petroşeul—Simeria (Piski) Trenfi de Trenfi Trenfi persone omnibus omnibus Timişftra 12.25 5.00 Petroşeul 8.56 Merczifalva 1.16 5.56 Baniţa 9.37 Orczifalva 1.34 6.16 Crivadia 10.09 Vinga 2.04 6.50 Pui 10.48 Nemeth-Sâgh 2.25 7.11 Haţegă 11.26 Aradulă nou 2.54 7.44 Streiu 12.06 Aradft 3 10 8.00 Simeria 12.37 Tipografia ALEXI, Braşovă.