RE» ACŢIUNEA ŞI ADMINISTRAŢI UN EA t
BRAŞOVO, piaţa marc Nr. 22.
,<JAZETA« IESE ÎN FIECARE ţ>I.
Pe unfi and 12 fior., pe şâse luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. Kom&nla şl străinătate:
Pe and 36 fr., pe ş6se luni 18 fr., pe trei luni 9 franci.
SE PRENUHERA:
la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi.
ANULU XLVIII.	AIDHOIURILB:
0 seriă garmondd 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare Sorlsorî nefranoate nu se prlmesoff. — Manuscripte nu se retrăraltQ.
N* 23.
Luni, Marţi 29 Ianuariu (10 Februariu)
1885.
Braşovti, 28 Ianuariu (9 Febr.) 1885
In interpelaţiunea, ce a făeut’o d-lii Ladislau Vajda în adunarea comitatensă din Cluşiu la 3 Ianuariu a. c., şi a căreia cuprinsu îlu vomu pu blica. în numărulă de mâne. d-sa a (jish între altele, că reuniunile de maghiarisare voră face imposibilă şi în viitorii orice apropiarc între Ro mâni şi Maghiari, cari după situaţiunea loră. geografică şi etnografică ară fi cliiămaţi a se apără împrumutată. D-lă Vajda a adausă, că dăcă inimiciţiile între aceste doue elemente nu se potă curmă, causa de căpeteniă este atitudinea pressei maghiare.
Dăcă (Jiarele maghiare, — <Jice d. Vajda ară înceta numai câtva timpă de a mai suspi ţ'rnna pe Români, decă ară mai slăbi puţiuă din atacurile şi defăimările loră neîntrerupte şi ară tractă cestiunea naţionalităţiloră mai obiectivă îndată ară începe şi foile nemaghiare a se apără în altă tonă şi prin acăsta s’ar face ună pasă însemnată de apropiare.
Nu voimă să analisămă părerea esprimată de d-lă Vajda. Asupra purtărei pressei maghiare faţă cu noi ne-amă pronunţată nu numai odată francă şi fără reservă mentală şi suntemă de acordă cu d-lă Vajda, că foile maghiare sădescă şi nutrescă numai inimiciţiă între Maghiari şi Români. Ceea ce voimă a constată a<jî este im presiunea ce au făcut’o lealele şi patrioticele cuvinte rostite de d-lă Vajda în adunarea comita-tensă din Cluşiu asupra unoră Maghiari, cari cu mintea loră sănătdsă şi cu logica loră nemăes-trită nu potă cuprinde nicidecum, de ce ar tre buf cu orice preţă să se mânce Maghiarulă cu Românulă în acăstă ţără, unde este locă destulă pentru ca amendoi se p6tă trăi în pace şi în linişte.
Trebue să presupunemă, că în congregaţia din Cluşiu s’au aflată în adevără câţiva Maghiari de aceştia mai puţină preocupaţi, cari s’au săturată de meschinăriile jidano-armenescî, ce se săvârşescă sub firma „ideei de stată maghiară“ în prejudiţiulă păcei dintre popdrele acestei ţări; trebue să presupunemă acăsta, căci la din contră nu s’ar fi aflată îndemnată guvernamentalulă „Ko-lozsvări Kozlăny44 de a scrie ună articulă lungă şi lată ca să se apere în faţa aceloră Maghiari, despre cari presupune că în „ignoranţa“ loră său în „necunoscinţă de lucru“ ascultândă „cu bună credinţă“ pe d-lă Vajda, au fostă seduşi de a-i dă cre(jămentă.
Făia cluşiană mărturisesce că şi între membrii maghiari ai representanţei judeţene din Cluşiu „nu numai unulă, “ împărtăşesce părerea d-lui Vajda. Acesta mărturisire este fărte preţiăsă pentru noi fiindcă ea justifică în modă eclatantă afirmările năstre, că ostilităţile în potriva nămului românescă nu iesă din sînulă poporului maghiară ardelănă, doritoră şi elă de a trăi în pace cu toţi, ci se facă şi se nutrescă din partea teroriş-tiloră din haita guvernamentală şi din partea unoră fanatici, cari neputendu-şi câştigă alte merite pentru poporă strigă şi înjură mereu în contra naţionalităţiloră şi se fălescă că-lă apără de ună periculă închipuită, ce l’ar ameninţa din parte-ne.
„Este tristă,u esclamă f6ia din Cluşiu, „că în locă de-a întîmpina recunoscinţa ce-o merită,
pressa ndstră e constrînsă încă să se apere; numai atâtă mai trebue, ca să i se ia creditulă şi să fie paralisată înaintea cetitoriloră maghiari...“
In câtă privesce purtarea unoră gazetari unguri faţă cu naţionalităţile, ar fi de dorită să se găsă3că şi între Maghiari 6menî, cari să se stră-duiăscă a pune odată capătă scandaleloră publice ce le provdcă aceşti gazetari (Jilnică. Ne tememă însă, că numai câte unulă de aceia mai cutăză a simpatisa pe faţă cu ideile conciliante ale d-lui Vajda, cari, după (fisa lui „Kolozs. Kozl.,w „cu-noscă pră puţină starea lucruriloriV*; cu alte cuvinte, 6meni cari nu sunt iniţiaţi în meşteşugurile celoră ce se impună societăţii maghiare cu o rară obrăsniciâ.
Ne bucurămă însă, că se află şi de aceştia, cari, fiindcă nu se numeră între advocaţii şi juriştii rabulişti, sunt numiţi de f6ia maghiară „ignoranţi/4 Câtă pentru noi, suntemă de firma convicţiune, că aceşti dineni, cari nu cunoscă năcazurile poporului numai din articulii foiloră cluşiene, ci din propria esperienţă, au de cfece ori mai multă pătrundere în starea reală a lu-crurilocă şi mai multă judecată sănătdsă decâtă tdtă căta advocaţiloră unguri din Cluşiu. D. Vajda le-a dată în glasă acestora şi astfelă şi-a câştigată ună merită deosebită.
Acuma se vede, că aceia, cari pretindă că voră să împăciuăscă pe Maghiari cu Românii, ’şi-au greşită cariera scoţendă ună (jiară în limba română, cu scopă de a ne linişti pe noi, pe când ei trebuiau să’lă scdtă în limba maghiară, ca să ’mblântjăscă pe cei aţîţaţi de pressa ungurăscă şi să le vină într’ajutoră aceloră elemente încă nemolipsite din sînulă poporului maghiară, cari au idei mai sănătdse în privinţa pacinicei convieţuiri a naţionalităţiloră.
Ne mirămă cum crede făia cluşiană de a capacita pe Maghiarii, cari nu simpatisăză cu atitudinea ei, vorbindu-le câte ver<Ji şi uscate des-ore relaţiile dintre pressa francesă şi germană şi despre acelea dintre pressa maghiară şi cea din România. Paciniculă cetăţănă maghiară, care voesce să trăiască în bună înţelegere cu poporulă română, nu vrea să scie de nisce argumente luate din sfera diplomaţiei înalte, pe care domnii dela Cluşiu o ’nţelegă aşa de rău. Elă scie una şi jună, că în relaţiile lui cu compatriotulă său română nu se tractăză de interese a duoe state diferite, ci e vorba numai de aceea, cum să tră-iăscă două popdre diferite în unulă şi acelaşă stată, fără să se mânce unulă pe altulă.
S’au înşelată gazetarii din Cluşiu, dacă au crezută că neghiobiile şi mârşăviile, ce le producă ei de ună lungă şiră de ani în contra nămului românescă nu voră produce odată ună efectă contrară intenţiuniloră loră, Maghiarii dela ţără ’au săturată de comedia ce se jăcă cu ei. Ei vădă că tăte ducă numai la ună capătă destulă de tristă: la sărăcirea generală. Nu mai prindă a<Ji fantasteriile şi nedumeririle gazeteloră unguresc!, nici chiar la publiculă maghiară. Elă a începută a se scârbi de atâtea minciuni. Noi nu outemă decâtă se salutămă cu bucuriă acăsta apariţiune.
Nouă probe de ,,cultură.u
Intr’ună articulă de fondă întitulată .Sznvak* guvernamentalul ă »Kolozsvâri Kozlony* dela 6 Februariu c. face din articulii făiei năslre o colectiune de pasage scurte, scăse din tecstă, fără legătură, cu intenţiunea de a ne descrie pe noi ca ămenî duşmănoşi, pe când noi nu fa-cemă decâtă a ne apărâ în contră duşmăniei şi a pri-goniriloră loră. Pe basa acestoră tendenţiăse citate, pe cari le numesce .^şlagvortăk« (Sehlagworter) şi pe cari le reproduce fără de a espune motivele şi ideile conducătăre ale articuliloră noştri, făia cluşiană are cutezarea a arătâ cu degetulă asupra năstră şi a (jice: »ătă duşmanii statului.*
»Kol. Kozlony* vorbesce de .impertinenţe* ce le-ar ceti 4'Inică în făia năstră. Ei bine, îlă întrebămă : păte fi o impertinenţă mai mare ca aceea de a arunca în faţa cuiva o asemenea acusare, fără a produce nici măcară o singură dovadă reală pentru justificarea ei? De ce nu reproduce numita făiă articulii noştri întregi, căci nu din câteva »şlagvorturî* ci numai din sensulă întregului articulă se păte vede clară şi limpede ce păreri avemă şi unde ţintimă ? Ne aşteptamă ca întrebările, ce le-amă adresată Cluşieniloră în articolulă »Ce mai voră Cluşienii dela noi,« să nu fie pe placulă acelora, cari îi aţîţă mereu în contra năstră. Der abstragăndă dela fanatismulă şi ura de rassă a d-loră dela >Kol. Kozlony,* ăre nu s’ar pretinde dela ei, cari necontinită se fălescă cu cultura loră ce voră să ni-o impună, ca celă puţină ca cjiariştî să fie leali şi să observe regulele bunei cuviinţe, ce se observă de Ziaristica cultă din tătă lumea? Ori dără >patriotismulă« loră este de aşa natură, încâtă îi deslăgă de tăte îndatoririle ce le are ună omă cultă în societate cultă ?
Căderea Chartumului.
Scirea despre căderea Chartumului a produsă mare turburare în Anglia. Tătă lumea aştăptă cu nerăbdare vre-o scire despre sărtea lui Cordon. Până acum gu-vernulă englesă scie numai, că colonelulă Wilson a părăsită Metammehulă la 24 Ianuariu şi după 36 de ore a ajunsă înaintea Chărtunului, pe care l’a găsită ocupată de Arabi; prin urmare Chartumulă trebue că a căzută în mânile Mahdiului între 24 şi 26 Ianuariu Wilson raporteză, că Arabii au deschisă ună focă violentă asupra vapăreloră sale, din care causă nu s’a putută aropia mai tare de Chartum, ca să se informeze de sortea lui Cordon, ci s’a văcfută silite să se întărcă îndărăt. Doue din vapărele sale însă s’au isbită de insula Tuti, unde Wilson şi ămeniî săi s’au întărită în şanţurj fiindă espuşî focului fărte violentă ală duşmanului. Wort-ley raportă acesta la Metammeh, de unde pleca ună va-poră şi mântui pe Wilson şi escorta sa.
La scirea despre căderea Chartumului, Arabii au ocupată Metammehulă şi au salutată căderea capitale Sudanului cu multe împuşcături pe tunuri. Ună numără de triburi, cari până aci se deduseră de partea Engle-silord, au trecută la Mahdiulă. Tăte Intrările spre Char-tumă suntă ocupate de trupele arabe. In Halifiel Mahdiulă are patru tunuri Krupp de ală căroră focă, precum şi de ală tunuriloră din Modurman, vapărele englese au fostă silite să se intărcă îndărătă. Arabii au ocupată insula Tuti, care se află la întrunirea celoră doue braţe ale Nilului înaintea Chartumului. Se pare că tăte edificiile publice din Chartum suntă ocupate de Mahdiulă. După tătă aparenţa, palatulă este distrusă. Tăre rapăr-tele declară, că trădarea a fostă causa căderii Chartumului, şi trădătorulă ar fi Faraz paşa, care comanda valurile oraşului şi care se fi introdusă la 26 Ianuariu pe duşmană înăuntru. Sgomotele despre Gordon suntă contra<Jicătăre; după unele elă ar fi prinsă, după altele mortă.
»Pall Mall Gazette* e de părere, că Anglia nu mai păte înainta spre Chartum, dar nici prin pustiă nu se păte retrage. O astfelă de fugă ar face pe orientali să declare de bătută pe Anglia. Garnisănele, (hce numita făiă, trebuescă tăte întărite şi imediată să se procâdă la despresurarea Metammehului, ea celă puţină pe Ste-wart să-ltt scape, decă mântuirea lui Gordon a sosită pră târziu.
Nr. 23.
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
Mai t6te foile recomandă să se trimâţă trupe la Suachim, ca să asigure drumulă spre Berber, care tre-bue ocupată. Se crede că se voră trimite trupe indiene sâu din garnisânele Mărei mediterane şi din Anglia.
------O-------
R&spunsulti Italiei la protestul^ Porţii.
Amă comunicată, că P6rta a protestată în contra ocupării porturiloră dela Marea roşiă de cătră Italia Guvernulă italiană a răspunsă acum la protestulă Porţii, declarândă Mancini că ocuparea oraşeloră litorale nu stă în contrazicere nicidecum cu respectarea drepturiloră de suveranitate ale Sultanului. Ocuparea, 4'ce minis-trulă italiană, a devenită necesară prin retragerea garni-sdneloră egiptene. »N. fr. Presse* spune că marele puteri nu sunlă nicidecum îreântate de politica colonială a Italiei, ci aprobă protestulă Porţii. Nu totă astfelă stă lucrulă cu Francia, ea înclină spre Italia. «Ternps* îi dă dreptate acesteia dicândă:
«Italienii voră avă pe partea loră dorinţele întregei Europe pentru opera civilisaţiunii ce o întreprindă ei adî cu atâta curagiu şi prin care puterea şi demnitatea loră
în totă casulă voră câştiga... In fine ei s’au decisă: Ber-
linulă era prâ departe, Viena n’a întorsă visila; astfelă ei au lăsată la o parte Berlinulă şi Viena, urmândă stelei Angliei.*
Francesii ceră însă în schimbulă aderării loră la politica colonială a Italiei, ca acâsta, să nu-şl încerce noroculă în Tripolis. Dâcă Italia va ţinea sâmă de acestă dorinţă a Franciei, nu putemă afirma, căci e sciută cu totă siguritatea, că ţinta şi dorinţa Italiei este ocuparea Tripolisului. Spre a-şî ajunge scopulă Italia lucrâză mână în mână cu Anglia şi în cercurile cele mai bine informate din Roma se crede ca contractată o intervenţiune a Italiei şi Angliei în Sudană. Unii pretindă a sci, că răspunsulă dată de Granville lui Hassan Fehmi paşa ar fi: Anglia şi Italia voră ocupa, în înteresulă siguranţei politice-economice, atâtea puncte pe litoralulă Mărei roşie câte voră fi necesare, fără să se vateme cu acesta drepturile de suveranitate principale ale Sultanului. De sigură că Pârta va persista în protestulă său, care va putea avea ună efectă numai în casulă când va fi susţinută de celelalte mari puteri.
Procesul!! de pressă alil „Tribunei.14
(Urmare, după «Tribuna.*)
Apărătorulă Franciscă Friihbeck: Cu ocasiunea pertractării ultime, ţinută înaintea curţii cu juraţi la 15 De-cemvre anulă trecută, şi-a introdusă d-lă acusatoră ple-doarulă său arătândă, că juraţii au apărută înaintea baroului acestuia spre scutulă de drepturi sublime înainte cu mai multă de doi anî. Acestă împrejurare a fostă citată ca dovadă de îndelungă răbdarea şi indulgenţa guvernului faţă cu presa, âr ruperea armistiţiului, ce a ţinută atâtă de îndelungă între procurorulă reg. şi presă ca ună momentă pentru punibilitatea articolului din (Jiară supusă juraţiloră spre judecare.
De atunci au trecută 7 săptămâni şi ărăşi vi se impune, d-loră juraţi; problema, ca să decideţi, că <5re subversâză vre-ună atacă punibilă ală presei în contra statului, seu că acusa ridicată e lipsită de basă. In casulă primă acusatulă urma să fie pedepsită pentru moţi-vulă că atâta timpă nu s’a mai ridicată nici o acusă. Ce e dreptă, eu nu susţină, că atunci s’a făcută o cerere în forma acesta şi nici nu susţină, că adî s’a cerută verdictulă d-vâstră de ,e vinovată,* din causă că dela acusarea ultimă a trecută ună intervală de timpă atâtă de scurtă, dar e evidentă conclusiunea că, precum atunci s’a citată pausa de mai multă de doi anî a guvernului ca ună merită, întocmai astăzi se aduce tim-pulă fOrte scurtă, după care a urmată antecesorei sale acâstă pertractare a curţiloră cu juraţi, — se atribuie numai păcătuirii presei locale.
Cu ocasiunea ultimei pertractări înaintea curţi cu juraţi, juraţii au hotărîtă cu ună unanimă , nevinovată* la întrebarea despre necesitatea — dacă e permisă a Zice aŞa — ruperii păcii dintre procurorulă re-gescă şi presă. AstăZî aţi fi avendă de a vă dâ expre-siune convingerii, că Ore pOte-i-se presei atribui ca vină, că vi-se cere pentru a doua Oră în timpă de şepte săptămâni verdictulă d-vâstre?
Acusa ridicată e una dintre cele mai grele. Ea se rapOrtă la fapta, care e cualificată ca o provocare agitatorică de tăgăduire şi răsturnare a existenţei de stată şi a înstituţiunii constituţionale a Ungariei; ea se rapOrtă la o pedepsâ de până la 5 ani. In adevără temeiu destulă spre a luâ în consideraţiune seriosă conţinutulă articolului, temeiu destulă spre a judecă, matură acusa, ce ţintesce la îndreptăţirea, la on6rea şi libertatea aloră doi cetăţeni ai acestui stată. Iertaţi-mi să adaugă la acestă examinare conscienţiosâ şi pe aceea a mea. Acesta voiescă să o facă de o parte în convingerea că dânsa nu va împedecă pe nime de a-şî deprinde oficiulă său de judecâtoră cu deplină asprime la casulă când în articolă s’ar cuprinde întru ade-vără provocarea aţiţătOre ce i-se impută, de altă parte pătrunsă de încrederea cea mai firmă, că iubirea de ade-vără a d-vOstre, nesguduiveră prin nici o consideraţiune laterală, de sigură nu va declara de punibilă problema sublimă a publicistului de a păşi liberă, bărbătesce şi ne-spăriată pentru convincţiunile sale.
Articolulă încriminată se ocupă cu o cestiune, care — pOte ca nici o alta în statulă nostru — ia la disposiţiă nu numai în interesulă tuturoră cercurilor şi claseioră popo-
raţiuniî, ci deştâptă în măsură extraordinară şi patimile tuturoră celoră ce iau parte la aceea. Acâsta e deoparte nisuinţa netăgăduită de a provoca procesulă de asimilaţiune a di-feriteloră naţionalităţi din patria nOstră poliglotă în o naţiune, sau — unde s’a începută deja pe acesta a’lă accelera, ca naţionelităţiloră nemaghiare să li se restrîngă totă mai tare usulă limbei loră naţionale ăi să li se îngreuneze totă mai tare însuşirea şi cultivarea temeinică a acesteia; de altă parte apărarea purtată cu o energiă mai mare sau mai mică în contra acestui atacă. Ună detailă ală acestei cestiunî de limbă, restrîngerea dreptului naţionalităţiloră de a face usă de limba loră naţională la judecătorii, o ia articolulă ca punctă de plecare a expuneriloră sale şi şi eu trebue să mă ocupă cu elă cu atâtă mai multă, cu câtă în actulă de acusaţiune se face imputarea, că articolulă ridică obiecţiunî in contra folosirei oficiâse a limbei maghiare. Acâstă imputare e de totă neîndreptăţită. Nu în contra usului legală ală limbei maghiare oficiose se luptă articolulă, ci în contra împrejurării, că usulă limbei mămesci se declară de ne-permisă chiar şi în acele caşuri, în care legea expresă îlă concede.
Pentru explicarea şi dovedirea acesteia, concedeţi-mî să iau în consideraţia legile referitâre la cestiunea lim-biloră, genesa acelora, expunerea şi întrebuinţarea loră prin organele statului Cestiunea naţionalităţiloră a formată, cu ocasiunea redobândirii constituţiunii, ună obiectă de căpeteniă atâtă de însemnată, încâtă rescriptulă Maiestăţii Sale urmată la adresa primă din 1866 face amintire despre aceea în urmăiorulă mod:
,Mai departe eonsiderămă ca de lipsă de a recerca pe magnaţii şi deputaţii adunaţi, ca la iniţiativa proiec-teloră regesci său Ia ale dietei să aducă la desbatere ună astfelă de proiectă, care să conţină o formulare clară şi expresă a drepturiloră naţionale ale locuitoriloră nemaghiari ai Ungariei nâstre, extinderea acelora atâtă relativă la desvoltarea limbei şi a naţionalităţii loră, câtă şi la raportele loră politice.*
La aceste Francisc Deâk a răspunsă în memorabila sa adresă:
«Şi noi scimă că sentimentulă naţională ce se des-voltă pe Zi ce merge totă mai tare merită atenţiune şi că nu se p6te de a-lă măsura pe acesta cu măsura trecutului şî a legiloră mai vechi. Noi nu vomă uita, că locuitorii nemaghiari ai Ungariei încă suntă cetăţeni ai Ungariei şi noi vomă acorda prin o lege cu deplină bunăvoinţă totă aceea ce ceră în acâstă privinţă interesele loră şi binele publică.*
Acâstă lege se cuprinde în titlulă: «Despre egala îndreptăţire a naţionalităţiloră,* articolulă de lege 44 din 1868 al cărui §. 1 alineatulă ală doilea Z‘ce:
,Egala îndreptăţire a tuturoră cetăţeniloră nemaghiari ai Ungariei se pote supune, relativă la usulă oficială ală diferiteloră limbi ale ţării numai întru atâta unoră prescripţii deosebite, întru câtă acâsta o pretinde ca necesară unitatea ţării, posibilitatea practică a guvernării şi administraţiunii şi deprinderea punctuâsâ a justiţiei.*
§. 7 ală aceleiaşi legi cohţine disposiţiă, că fie-care locuitoră ală ţării p6te folosi la judecătoriile cercuale limba protocolară sâu oficiosă a comunei sale, âr la alte judecătorii limba oficiâsă sâu protocolară a acelei juris-dicţiuni.
§. 8 ală acestei legi dispune: In caşurile §-lui 7 judele resâlvă acusa seu rugarea, în care s’a predată instrucţia, ascultarea martoriloră, repertulă judecătorescă şi alte funcţiuni judecătorescî atâtă în afaceri de procesă, ca şi în proceduri penale — o conduce în limba parti-deloră, ce părtă procesulă, şi respective a persâne-lorfi ascultate: potroeolele de pertractare ale proceseloră Ie portă totuşi în aceea limbă, pe care şî-o alegă din afacerile jurisdicţiuniloră prin învoiala partideloră, ce portă procesulă. Conclusulă de citaţiă în interesulă partideloră citate e de a se concipia în limba loră naţională.
Conclusulă judecătorescă e de a se concipia în limba protocolului de pertractare.
§. 9 sună: In tâte procesele civile şi criminale, cari suntă de a se purta cu întrevenirea unui advocată la judecătoriile de prima instanţă relativă la limbă, atâtă la purtarea procesului, câtă şi la luarea sentinţei, e de a se susţinea pretutindenea usulă de până acum până atunci, până când va decide legislatura preste regularea definitivă a judecătoriiloră de prima instanţă şi peste procedura verbală.
Aceste suntă disposiţiunile cari ar avea de a forma basa pentru usulă la judecătorii a limbei naţionale din partea cetăţeniloră nenaaghiarî ai Ungariei; âr o schimbare legală nu s’a făcută până acum cu privire la aceste disposiţiî. Primulă atacă asupra acestora disposiţii s’a întreprinsă în părţile ardelene ale Ungariei, atunci, când preşedintele tablei regesci din Mureş-Oşorheiu, după ce a cercetată în anulă 1872 ca comisară ministerială judecătoriile ardelene de nou înfiinţate, a exmisă o ordi-naţiune contrară legiloră.
Peşedintele: Nu voiescă să restrîugă libertatea apărării, dar îlă rogă pe d -lă apărătoră, să nu se extindă aşa departe, dedrece precedenţele enumărate nu se ţină de obiectulă acusei.
Franciscă Fruhbek (continuând): Eu credă însă totuşi că în adevăr consună cu elă. Dar voi vorbi fârte pe scurtă. Plângerea ridicată de cătră preşedintele de pe atunci ală tribunalului reg. din Braşovă în contra ordinaţiunii preşedintelui judecătoriei supreme din Mureşă-Oşorheiă precum şi interpelaţiunea făcută totă în aceeaşi causă din partea deputatului Gustavă Kapp, au avută, ca urmare că ministrnlă de justiţiă de pe acelă timpă, Ştefan B;tto, a exmisă sub numărulă 3977 cu datulu de 3 Aprilie n. 1872 o ordinaţiune, prin care dispune că disposiţiile legale, cari se raportă la usulă limbiloră nemaghiare pe la judecătorii, sunt de a se păstra in esenţa loră neschimbată. Se părea prin urmare, că starea creată prin lege — pănă la o mică schimbare — are se fie apărată şi susţinută din partea guvernului. Acâstă aparenţă a fostă |însă înşelătore. Prin ordinaţiunea din 15 Noemvre 1875
nr. 32,710 ministrulă din acelă ană, Perczel, a dispusă că intervenţiunea advocaţiloră — fie acâsta verbală sau scripturistică — numai în acelă casă e de a se primi, dacă aceştia la intervenirea loră se voră folosi exclusivă numai de limba maghiară.
Ministrulă de justiţiă — interpelată fiind în casa depu-taţiloră pentru procederea sa contrară legiloră — n’a fostă în stare de a răsturna atacurile ridicate în contra’i şi declară (la 22 Februariu 1876): că deârece dânsulă, starea ce s’a născută şi s’ar pute nasce pe lângă legea actuală din cestiunea limbiloră, nu o consideră de prin-ciâsă nici în interesulă statului nici a deprinderii justiţiei şi dedrece elă ţine, că o îmbunătăţire radicală a aces-toră stări e posibilă numai pe calea legislativă, de aceea va ţină de a sa datorinţă de a exopera sanarea răului existentă prin ună proiectă clară — care să escludă orice interpretare falsă.
Acestă proiectă de lege nu s’a adusă încă pănă a-cum, din contră însă cu datnlă de 8 Aprilie 1878 s’a trimisă din nou o ordinaţiune a ministrului de justiţiă cătră judecătoriile încă neascultătore prin care li s’a ordonată strictă, ca în procese civile şi criminale, cari se pdrtâ cu intervenţia de advocaţi, să se concâdă numai usulă limbii maghiare. Astfelă s’a întâmplată, că tribu-nalulă reg. din Sibiiu în şedinţa sa dela 14 Decemvre 1881 sub n-rulă 7544 a luată conclusulă, ca actele ad-vocaţiale ce nu se voră preda în limba oficidsă a statului, începâudă din 1 Ianuariu 1881, să se respingă.
De pe acestă timpă se întâmpla aci, ca şi în alte locuri mai înainte deja, acea desconsiderare a drepturiloră acordate de lege ale cetăţeniloră nemaghiari ai a-cestei ţări, — relativă la usulă limbii loră naţionale. Abstragândă dela aceea, că advocaţii ca representanţî ai partideloră, ce’şî cârcă dreptulă, sunt siliţi a se folosi exclusivă de limba maghiară în actele loră, la pertractările înaintea judecătoriloră civili şi la apărarea susţinută înaintea judecătorului criminală, — se mai conci-piază în limba maghiară resoluţiunea pîriloră şi a cere-riloră, repertulă luată cu martorii, protocâlele de pertractare, citaţiunile şi sentinţele judecătoresc! — exclusiv numai în limba maghiară şi în procesele civile şi criminale, cari se pârtă fără intervenţiunea advocaţiloră.
Trebue apoi, dacă acâsta stă în contrazicere cu legea, să eonsiderămă ca neîndreptăţită sau chiar puni-bilâ fapta că se vorbesce cu durere de ataculă ce se face sentimentului unei părţi a cetăţeniloră Ungariei? P6te-se trage la răspundere autorulă articolului incriminată, dacă elă, cu considerare la aceea că pertractarea finală are de scopă a deştepta convingerea generală, că pedâpsa e echitabilă şi trebuinciâsă, că acâstă pedâpsă e în faptă o satisfacţiune, — elă, autorulă consideră ca ună lucru nelogică că pertrăctarea finală a unui procesă criminală, s’a purtată în o limbă, pe carea cei presenţî, sau celă puţină, o parte a acestora nu o înţelegă? I se pâte impune culpabilitate autorului, care numesce asuprire tap-tulă, că acusaţii sunt apăraţi în o limbă pe carea ei nu o pricepă, că acestora li se publică sentinţa în o limbă neînţelâsă de dânşii, cu tote că limba loră naţională e o limbă universală, o limbă a unei naţivnalităţî egală îndreptăţite în Ungaria?
Dacă şi în lupta pentru bunuri materiale e îndreptăţită; cu câtă mai tare trebue să fie îndreptăţită lupta pentru naţionalitatea propriă, după-ce credinţa şi atragerea cătră acâsta trebue să se privâseă nu numai ca ună dreptă, ci şi ca o datorinţă a fiiecăruî individă? Cu a-tâtă mai tare trebue să stimeze acâstă luptă publicistulă care în calitate de espresiunea opiniunii publice, e chemată de a critica aceea ce se întâmplă publice, — e chemată a indica urmările ce sunt în stare să le pro-vâce întocmirile şi disposiţiile ce atingă interese publice.
(Va urma).
-----O-------
SOIRILE ţ)ILEI.
Academia română, în şedinţa sa dela 26 Ianuariu (7 Februarie) 1885, a luată următârea decisiune:
,VăZândă că raportulă anuală ală secretarului Sec-»ţiunii istorice a Academiei relativă la Mişcarea lite-«raturei istorice în România şi în străinătate «urmată în decursulă aniloră 1880 şi 1881, pu-«blicată în Anale pe 1881—1882 (seria II, tom. II «Secţ. II p. 165—330) s’a tradusă în limba germană şi ,s’a adresată prin acâsta la ună cercă de cetitori multă, «mai numerosă, putendă provoca o discuţîune publică >prin foile streine ;*
«Academia declară, că nu ia nici ună felă de răs-«pundere pentru părerile cuprinse în raporturile anuale «ale Secretariloră de Secţiuni.*
—0—
Ministrulă culteloră şi instrucţiunii Trefort are de gândă să înfiinţeze în comitatulă Coşiocnei încă Zece scâle de stată.
—0—
Comisiunea de cinci, care lucrăză statutele reuni-unei dă maghiarisare din Cluşiu, a ţinută la 5 Februariu n. o şedinţă, ală cărei resultată face pe «Kolozs. Koz.« să-şî iasă din fire de bucuriă, Z^ndă c& Peliculă în curândă se va afla în faţa unui faptă îndeplinită.* Sârmanî Sisifl!
—0—
D.	T. Văcărescu, pănă ccum ministru plenipolen-ţiară ală României la Bruxelles, e permutată în aceeaşi calitate la Roma.
—0—
«Naţiunea* spune, că negoţierile pentru răscumpărarea liniei Lemberg-Cernăuţi-IaşI se voră reîncepe în cu-rendă. D-nii de Kunhelt şi dr. Weisel, delegaţii consi-
Nr. 23.
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.

li ului de administraţiune ai acestei linii, au reveniţii in Bucurescî. Se <Jice că compania ar fi cerândă 90 de miliâne pentru a cedă României partea românâscă a acestei linii, în întindere de vr’o 230 de kilometri.
—O—
Congresulfi infernaţiouală ală poşteloră a fostă des chisd la 4 Februariu în Lissabona.
—0—
O’Donovan Rossa, care merge spre însănătoşare, a publicată und manifestă, în care ameninţă cu reprasalii în contra Englesilord ce Irăiescă în America, deârece eld bănuesce că Dudley a fostă plătită de guvernulă englesă şi trimisă ca se-lă omâre.
-0—
«Daily News« a primită din Egiptă scirea, că în Chartum au fostă măcelărite 2000 de persâne.
Fâia »Magyar Aflam*.
Oradea-mare 25 Ianuariu v.
»Magyar Aflam,« N-rii 35 şi 36 din 5 şi 6 Faură n. 1885 din incidentulă proceseloră de pressă ultime nu mesce pe (Jiariştii român! împreună cu curtea cu juraţii din Sibiiu «trădători de patriă.» Astfeîă aţîţă acestă organă — scrisă, vetji Dâmne, în spirită eclesiastică — publiculă său cetitoră asupra poporului română. Scimă cu toţii, că dorinţa cea mai fierbinte a turisticei maghiare este de a-ne învrăşmăşi cu tâtă lumea şi »M
A.« firesce nu pote face escepţiune. De aceea 1’amQ lăsa şi pe elă să.. cânte la Innă, dâcă n’amă sci câte sacri-
ficii morale şi materiale se facă în favorulă lui din partea unoră preoţi cari dicfi a fi român!.
Intrebămă acum pe respectivii d-nî preoţi, că âre cu ce inimă şi cu ce consciinţă tacă pentru ,M. Aflam« câte 30—40 de slujbe — intentiones — or! şi-lă prenu-meră câtă cu 20 de florin!, precând multe foi românesc! au apusă din lipsa de abonanţî, ăr altele şi acum numai vegetâză, — cum este d. e. şi «Fâia bisericâscă din Blaşiu?* E recomandabilă a ceti din când în când şi foi inimice ca să scimă ce păreri desvâltă, dar ca preoţi români suntem ă dator! a-ne prenumera mai ântăiu la foi române, chiar cu risiculă de a nu potă avă şi pe »M. A.«
E păcată şi «crimen laesae nationis nostrae* a-ne rugâ pentr’ună inimică şi a-lă sprijini materialminte, — când elă din ajutoriulă primită dela noi îşi fabrică arme pentru a luptă contra nâstră. —	Dixi.
Din parlamentul ii românii.
(Camera)
Şedinţa dela 25 Ianuariu. - - D. Secretară C. Zam-firescu dă citire mai multoră comunicate care se tri-metă la comisinnile respective; între acestea: Mai muliî locuitor! din Comuna Albesc!, judeţulă Fâlciu, ceră a fi înproprietăriţl. Mai rnulţî rezervişti din capitală ceră a li se da mijlâce de esistenţă, până Ia înproprietărire. Se citesce o propunere subscrisă de mai mulţi deputaţi, prin care se cere modificarea legei pensiuniloră dela 1868 în sensă ca funcţionarii atâtă civili câtă şi militar! să pătă trece la pensii avândă etatea de 50 anî. D. ministru ală domenieloră dă citire unui proiectă de lege pentru ună credită de 2,000 fr. D. Mihăilescu presintă o peti-ţiune a corpului profesorală dela Seminariulă din Galaţi, prin care ceră să beneficieze şi ei de legea de grada-ţiune.
D. raportoră Porumbaru, dă citire raportului, şi proiectului de lege pentru înfiinţarea de târguri de vite în oraşele Severină, Constanţa şi unu în Burdugen! (Moldova de susă Suceva,) — proiectă depusă de d. ministru ală Domenieloră. Se prevede cheltuelile pentru înfiinţarea tîrguriloră, să se facă jumătate cheltuelile de cătră Stată, şi câte ună sfertă de cătră judeţă şi comună. D. ministru ală Domenieloră cere ca acestă articolă să se modifice în sensulă ca cheltuelile să se repartiseze în părţi egale între stată, judeţă şi comună. D. Karp, întrăbă, care este suma rotundă la care s’ar urca chel-tuelile. D. ministru ală Domenieloră răspunde d-lui Karp, că fixarea cheltueliloră pentru ună târgă se ridică la 900,000 lei. D. Codrescu <pce că Statulă singură ar trebui să se însărcineze cu cheltuelile acestoră târguri, scutindfl astfelă judeţele de sarcini nouă.
D. raportoră Porumbaru, susţine raportulă; d-sa declară că judeţulă câtă şi comuna Severin primescă cu cea mai mare plăcere acestă tergă, dacă însă celelalte judeţe nu voră voi a primi, de sigură că acolo nu se vorfl înfiinţa. D. Karp întrebă cam câtă aproximativă se voră urca veniturile acestoră tergurî.
D. ministru ală comerciului 4‘ce că nu pote fixa aproximativă veniturile şi când s’au hotărîtă pentru înfiinţarea acestoră târguri, a avută în vedere nu profi-tulă ce’lă pută trage, ci crearea unui debuşeu acestei ramuri de avuţiă naţională care astfelă ar înflori, mai cu sâmă că astfelă de târguri ar pute apăra vitele nâstre de epizootii, şi orice comersantă din străinătate va găsi tot-dâuna sub privegherea sanitară. Conchide rugândă Ca-
mera să binevoiescă a primi acestă proiectă, deârece d-sa a avută chiar cu judeţulă discuţia în acâstă privinţă, şi că judeţulă primesce cu mare plăcere aceste sarcini.
D. Preşedinte dă citire amendamentului propusă de d. Codrescu, care 4*ce c& tâte cheltuelile să fie pe sâma Statului, remâindă tote drepturile totă Statului
D. Cercheză susţine amendamentulă d-lui Codrescu.
D. Karp arată că raportulă din practiculă punctă de vadere lasă multă de dorită. Nici ună comerciantă străină nu va veni la Severin să cumpere porc! când va sci că nu pote trece graniţele. Aceste cheltuel! vo'ă fi zadarnice, deârece graniţele ne voră fi închise. Propune a se retrămite acestă lege din nou în studiulă secţiuni-loră. D. ministru ală domeniiloră răspunde dl ui Karp arătândă că argumentaţiunea d-sale e greşită. D-sa susţine a se face leg! de prevedere, nu leg! de esperienţe. D-sa <|ice că trebue să ne preparămă să fimă organisaţî gata, ca atunci când veţi denunţa convecţiunea comercială, să nu aibă ţâra a suferi nimică. Combate amânarea propusă de d. Karp, deârece acesta ar descuragia şi activitatea ce se cere dela guvernă, ar face şi ună rău efectă pentru ţâră. — Se pune la voîă legea în totală şi se primesce.
italiană, spaniolă şi chiar cea grecă vechiă, cu car! avemă multe legături. Cu Ungurii n’avemă alte legături, decâtă acelea ce le are aurulă şi argintulă printre stânci, printre cari se află.
Academia ungurâscă.
In şedinţa Academiei unguresc! dela 3 Februariu vorbi mai ântâiu profesorală Sigmund Simonyi, care cugetă a ţînâ ună şiră de disertaţiunî academice asupra obiecţiuniloră ridicate de Paulă Hunfalvy în scrierea volantă: «linguistica şi instrucţiunea limbii.« (Nyelvtudo
SCM TELEGRAFICE.
Budapesta, 9 Februariu. —• Conferenţa oposiţiunei moderate a stabiliţii tecstulu resolu-ţiunei ce voiescu să-o propună în contra proiectului de reformă a camerei magnaţiloru. In Conferenţa partidei tisaiste s’a începutii discusiunea generală asupra acestui proiectă şi se va continua mâne.
Budapesta, 9 Februariu. — Adunarea generală constituantă a reuniunei pentru industria de arte alese pe Trefort de preşedinte, pe ministrulă Szecheny Bela şi pe Lypthay de vicepreşedinţi.
Paris, 9 Februariu. — Poliţia a arestată două-(Jeci de anarchişti, cari ţinură discursuri prin cari aţîţau şi îndemnau poporulă la prădare. Toţi cei ce au arangiată întrunirea metinguariloră anarchistice pe diua de erl au fostă arestaţi.
Viena, 9 Februariu. — Adunarea generală a societăţii de acţiuni dela Stadttheater au decisă lichidaţiunea.
----o-----
DIVERSE.
Norocii orî focă. — Noroculă este ciudată; la unii vine pe saltea, fără nici o muncă din partea loră, alţii
__, r ,	o j____ * iqq/\	i- __• insă alârgă cu gura căscată după densulă, dar le ese cu
mâny es nyelvtamtâs, Budapest 1884), m contra linguis-!. . w	.... .
.J J	r	/’	TT ®, totulă secă. Ce e dreptă, se întâmplă adesea chilipiruri.
ticei moderne maghiare, representândă faţă cu Hunfalvy ge vgdă pe totă (jiua 6meni perduţl, cu averea prăpădită tesa stabilită de Mansvet Riedl şi de Iosifă Budenz, că I şi incapabili de a-ş! scâte viaţa prin munca loră, pu-trupinile sâu temele cuvinteloră unguresc! la începută nândă mâna pe zestre fabulâsă şi speriândă lumea cu
erau cu o vocală mai lungi, de cum suntă ele astăzi. Pentru susţinerea tesei sale aduce următârele argumente:
gusturile loră desordonate. «A dată noroculă peste densulă,* 4ice lumea când se împedică de asemenea fericiţi muritori. Cam la acâsta se gândea de sigură şi bietulă Ântâiu demustră din limbile înrudite că cuvintele jţiffler împărţitoră de anunţuri, când a primită următârea
ugrice (astfelă se numescă limbile din Nordulă Asiei, cari scrisâre: »îngeraşul ă meu! Te-i minuna de îndrăsnâla mea, se înrudescă cu limba ungurâscă) aveau desinenţe voca- j dar dragostea iartă tote; sunt sigură că-ţî aduc! aminte
lice, cari în unele limb! ugrice numai în timpulă mai din ’ m'ne> pentru că mie îmî împărţi de două trei ori pe * j. x .*	* iu j .1	, j. _ idi, după cum mă împinge gândulă ca să viu să te vădă,
urmă au dispărută. - Ală doilea produce din monu- ^unţuPrile tale. şi credă că ai băgată de sâmă cu câtă drâ-
mentele vechi ungurescl numărâse urme despre desinenţe vocalice originale, cari altmintrelea nu s’ar pută esplica. — Ală treilea demustrâză, că multe cuvinte străine, cari întrară fârte de timpuriu în limba maghiară, avură desinenţe vocalice, pe cari apoi cu timpulă în limba ma-
goste te privâmă. Ah! imî vine să plângă ca o nebună când te vădă cu aerulă tău aşa de măreţă, împăriţndă la anunţuri pe la trecători. Scumpulă meu îngeră, sunt văduvă, tânără şi plăcută, după cum ai putută vedea singură, cu 8,000 lei venită şi cu o mulţime de pretendenţi; dar de când te amă vă^utu, nu te vreau de câtă pe tine. Te voiu asceptâ
ghiară le perdură. Ală patrulea demustră, că vocală ag{& s£ră ca sg vorbimă, şi o să ve<JI mai bine de două numită legătâre, în care s’a conservată până astădî o rămăşiţă din vechia desinenţă vocalică a temei (în cuvintele: hâz-a-k, ir-o-mâny, ir-o-gat) vocalele dintre cele două liniâre nu suntă vocale legătâre, ci suntă vocale, cari odiniâră se aflau în trupina cuvinteloră şi formâză o parte integrantă a cuvântului.
Aşa că în cuventulă hâz nu este representată adevărata trupină, ci aceea este hâz-a aşa în hâz-a-m, lâz-a-d, hâz-a-ja; în hâz-a-k numai k represent.ă caracterulă pluralului şi este derivată dintr’ună t.
Firesce, că (t) a avută după sine una sâu două vocale, ca să pâtă trece în k şi anume a trebuită să fi fostă teo sâu tea, şi stă în legătură cu trupina dela tobb, tav-ab.
In limba Barmană »omeni« se esprimă prin luto, care însemnâză multitudo hominum, lu însâmnă omă, to mulţime, aşa au 4'sl& şi protopărinţii Maghiariloră actuali, oniniâră haz-a-ko sâu haz-a-teo casă mulţime, case; îal-a-k pesce, mulţime sâu pescî; şi noi Românii încă lormămă pluralulă printr’ună cuvântă ce însâmnă felă precum vină pl. vin-url, mai de multă vinu-ură sâu vino-voră.
Dâcă amă urmări acâstă cestiune interesantă ne-ar duce prea departe.	Acestă vocală importantă nu
se pote privi dâr ca o simplă vocală, la care să ser-vâscă numai spre a uşurâ pronunţiaţiunea. Hunfalvy precum în istoriă	propagă	teoriile cele mai ab-
surde, astfelă caută şi în linguistica maghiară să propage teoriile cele mai greşite, pe basa cărora nu pote esplicâ nici cele mai elementare procese fonologice şi morfologice ale limbei maghiare, ci după teoriile lui Hunfalvy la totă momentulă trebue să alergi la vocale legătâre şi să dai cuvinteloră forme, cari n’au esistată nici odată în limba maghiară aşa după Hunfalvy trebue să desparţi kalap-om, kalap-od, âr după ceilalţi desparţi kalapo-m, kalapo-d, etc.
Aşa dar şi la Maghiari în limbistică, suntă două scâle: una a lui Hunfalvy, alta a lui Budenz. Amândoi de origine germani. Tot ună germană Oswald demustră pe basa limbei maghiare, că nâmulă ungurescă nu este capabilă de o cultură şi civilisaţiune mai înaltă. Apoi să nu stai încremenită, când pe noi Românii ne totă tortureză cu cultura ungurâscă, când noi absolutamente nu ne putemă însuşi cultură dela Unguri. Dară nici n’avemă trebuinţă de cultura loră, pentru că nouă Ro-mâniloră ne stau la disposiţiă alte culturi multă mai su-periâre şi mai originale şi mai acomodate cu firea şi cu spiritulă limbei nâstre, cum este cultura latină, francesâ,
sute din anunţurile tale pa cari le-amă păstrată ca suve-niră dela tine. Astă sără la 8 ore. Amelia, văduvă Champion, proprietărâsă strada Pigalle 22, catulă 1, pe partea din dosă. P. S. Cu tâte acestea scrie’mi ună bileţelă ca să sciu dâcă ţii la mine, căci fără asta nu mai veni. Amelia care te iubesce.« — Cine s’ar fi gândită că acâstă drăgălaşă scrisâre avea să aducă pe Rifflet înaintea tribunalului corecţională ? Iată cum povestesce lucrulă recla-mantulă Chataignon: Aşa este, recunoscă că am făcută o glumă cu Rifflet, care de feiulă său este forte fudulă, închipuindu’şî că tâte muerile se prăpădescă după dân-suiă, şi cretjendă, fiindă că nu’şî cunâsce părinţii, că se frage din viţă mare... Rifflet: Necunoscându’mî etimologia şi avândă gusturi superiâre sârtei desgustătâre în care m’a aruncată natura, cu dreptă cuvântă potă să am o asemenea credinţă. Preşedintele (cătră reclamantă) : In sfârşită, te a bătută pentru păcălitura ce ’i ai făcută? Rifflet: Mă rogă, d-le preşedinte, lucrulă este teribilă! Când ajungă la catulă ântâiu, în partea din dosă, mă pomenescă cu ună omă câtă ună munte că mă dă în ghionturi josă pe scară; atunci, citindă din nou scrisârea şi cunoscândă condeiulă lui Chalaignon, ’mi-am (jisă numai decâtă: »elă ’mî a făcută măgăria asta.« Chataignon: Asta nu’ţî da dreptnlă să mă omori în bătaie, cum ’mi-ai făcută. Rifflet: Nu, dar, d-le preşedinte, pune-te în loculă meu; eram nebună de bucurie când am primită scrisârea (o citesce.) Numai de câtă m’am dusă la eârciumarulă de alături, am băută câteva pahare ca să mă răcorescă şi am cerută ca să scriu acelei persâne, cărei ’i-am trimisă scrisârea, m’am mai cinstită pe urmă cu o oca de vină, fiindă că eram prea turmentată. Chataignon: Aşa facă toţi beţivii. Preşedintele: Taci din gură! Rifflet: Pe urmă mi-am 4^: ce facă cu Augustina, buna mea pretină pe care nu o mai potă ţine, de vreme ce o să iau pe văduva cu 8,000 lei venită? Nu vreamă să o reducă la funcţiunea nenorocită de muritâre de fâme, şi m’am hotărîtă să o căpătuescă. Am dat’o dar unui tinichigiu pe ună pachetă de tutună; când i-amă spusă Augustinei acâsta, ea mi-a răspunsă pre bine! si sâra mă pomenescă aruncată josă din capulă scărei, că puteam să-mi rupă şi gâtulă! Preşedintele! Destulă! R i t fl e t: Şi închipuesceţî, d-le preşedinte, că Chataignon şi cu mine eram prieteni ca Oreste cu Pilată, după cum ne învaţă vechiulă testamentă. Preşedintele: Destulă! Şe4ijosd! Chataignon: Fiindă că eram prieteni, trebuia să rî4i şi tu. Rifflet: Te despreţuescă, asta am se-ţi spună. Chataignon: Şi eu... Peşedin-tele: Faceţi bunătate de tăceţi din gură! Rifflet: El îmî procură întreruperi sinalagmatice. Tribunalulă îlă condamnă la optă 4He închisâre. Chataignon: Ia să ve-demă Rifflet. . . Prieteni vechi ... Rifflet (cu maiest-tate): Pei din chii mei.	»Dreptulu.«
Editoră: lacobă MureşianUc Redactoră responsabilă: Dr. Aurelă Mureşiauu
p
Nr. 23.
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
Oonnli la bursa de Vlena
din 8 Februarie st. n. 1885.
Rentă de aură 4°/0 . . . 98.25 Rentă de hârtiă 5°/0 . . 94 20 Imprumutulii căiloră ferate
ungare................146.25
Amortisarea datoriei căi-lorfl ferate de ostă ung.
(1-ma emisiune) . . . 99.30 Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostă ung.
(2-a emisiune) .... 122 50 Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostii ung.
(3-a emisiune) .... 107.40 Bonuri rurale ungare . . 102. — Bonuri cu cl. de sortare ICI.50 Bonuri rurale Banat-Ti-
mişă..................101.50
Bonuri cu cl. de sortarelOl. — Bonuri rurale transilvane 101.50
Bonuri croato-slavone . . 100.— Despăgubire p. dijma de
vină ung............... 98 50
Imprumutulii cu premiu
ung....................118.90
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului	. 118.—
Renta de hărtiă austriacă 83.45 Renta de arg. austr. . .	84.—
Renta de aură austr. . . 106.75 Losurile din 1860	. . . 137 50
Acţiunile băncel austro-
ungare ................ 866 —
Act. băncel de credită ung. 312.75 Act. băncel de credită austr. 303.40 Argintulă —. — Galbinl
împărătesei............ 5.80
Napoleon-d’ori............9.77y2
Mărci 100 împ. germ. . . 60.30 Londra 10 Ljvres sterlinge 123.70
Bursa de Bucurescl.
Cota oficială dela 26 Ianuariu st. v. 1884.
Renta română (5°0). . . .	Cump.	vând
Renta rom. amort. (5°/0) . .	93 V.	—
» convert. (6°/0) . .	88	—
Impr. oraş. Buc. (20 fr.) . .	32	—
Credit, fonc. rural (7%) . .	m%	—
» „ >. (5°/.) • •		—
* » urban (7%) . .	96	—
» » , (6%) - •	90	—
» . > (5°/o) • .	83	—
Banca naţională a României	1195	—
Ac. de asig. Dacia-Rom. . .	280	—
« » * Naţională . .	207	—
Aură		11’/. 7.	—
Bancnote austriace contra aură		—
Cursulu pieţei BraşovO
din 9 Februarie st. p. 1885.
Bancnote românesc! . . . . Cump. 8 70 Vend. 8.72
Argint românesc................... »	8 50	*	8.60
Napoleon-d’orî.................... >	9.75	*	9.77
Lire turcesc!..................... »	10.98	*	11.—
Imperial!......................... >	9.98	*	10.—
Galbeni........................... »	5.70	»	5.76
Scrisurile fonc.	»Albina* . .	»	100.50	»	101.—
Ruble Rusesc!..................... »	128.—	,	129.—
Discontulii	»	... 7—10 °/o pe anii.
Numere singuratice din „Gazeta Tran-~?E[silvaniei“ se potti cumpăra în tutunge-®^ria lui Oross (în casa prefecturei.)
I KT g C 11BT T A R E.
9
Subscrisulu are ondrea a face cunoscuţii on. publicii că a deschişii aici unfi
CUR.SU
spre învăţarea desemnului de croială si a croitului pentru, liaine de demne.
instruândă după celă mai nou metodă parisiană şi academică.
Elevii se instrueză după ună metodă uşoră astfelă, încât ă înşişi potă lua măsură şi croi cu garanţie şi asigurare în timpulă câtă ţine cur-sulă de instruire. In acelaşi timpă să instrueză şi în lucrări practice. Atestate numerăse se potă presenta. Onorarulă pentru orele de instrucţie se stabilesce prin învoire prealabilă. Fete sărace primescă instrucţiâ gratuită Subscrisulă recomandându-se cu tolă adinsulă publicului p. t., se rdgă de cercetare câtă mai viuă.
Locuinţa mea se află în strada Căldărarilortk, casa lui Montaldo Nr. 468 scara i) etaglulă I, uşa Nr. 3.
Cu totă stima
J.	Graf, instructorii de croită.
Hulţămită generală din Viena, Peşta, Pojună, Aradă, Alba* lulia, Sibiu.
Adeverimă că amil invgţată dela d-lă J. Graf în timpă de 6 sgptfimânl completă desemnulă de croită pentru haine femeescî şi compunerea loră. Dreptă aceea ne simţimă atinse în modă plăcută, de a exprima dlui J. Graf mulţumită nostră pentru ostenâla şi diligenţa sa şi de a-lă pute recomanda pretutindenea cu privire la cunos-cinţele sale speciale şi la metodulă seu uşoră de cuprinsă.
Alba-Iulia, în Iulie 1884.
P6pp Gybrgyne, Ince Sândorne, Emilia Nicola, Irene Frolicli, Ana Siebert, Ida Lbw, Hermina Mendl, Irena Halasz. Şi tote elevele.
Bole secrete
le vindecu pe basa celei mai nouă constatări ale sciinţei, chiar şi caşurile cele mai desperate fără ca cineva să fie împiedecată dela lucrulă său. Asemenea vindecu urmările rele ale pâcatelorti tinereţei (onania), slăbiciune de nervi şi impotenţa. Mare discreţiune. Ne rugărnu pentru descrierea completă a bălei.
I>r. JSella,
membru ală mai multoră societăţi scienţifice etc.
6.	Place de la Nation, 6. — PARIS.
De observata.
Cei ce suferii de spasmuri, de cârcei şi de nervi găsescu ajutoră sigură prin metoda mea. Onorariele se dau după ce se voră observa succese. S’uu vindecată sute de 6menî.
Pro/. Dr. Atbert,
distinsă, pentru deosebitele succese, de cătră societatea scienţifică Irancesă cu marea medalii! de aurii cl. I.
6. Place du Frone, PARIS.
Epilepsia.
Tractarea în scrisă.
MersulCt trenuri!orii
pe linia Predealfl-Bndapesta şi pe linia Tefwşii-Aradii-Bwdapesta a c&lei ferate orientale de stată reg. nng.
Predealu-ISiidapesta						Budapesta-		-Bredealii		
		Trenu	Trenu	Trenu	Trenfi		Trenfi	Trena	| Trena	Trena
		accelerat	de	omnibus	de		de	omnibus	1 accelerat	omnibus
			persone		pers6ne		persdne		1	
									1 1	
Bucuresd		7.15	—	—	—	Viena	8.25	8.35	; 3.30	8.00
Predealu		1.09	—	—	3.60	Budapesta	8.00	6.55	9.45	2.47
Timişă		1.33	—	—	10.15	Szolnok	11.24	10.55	12.18	6.36
Braşovă Feldiora	( (	2.06	—	—	10.50	P. Ladâny Oradea mare |	2.01	2.04	1.59	10.09
		2.16	6.30	5.45			4.11	5.13	3.20	
		2.44	7.09	6.28			4.21	9.37	3.25	
Apatia		3.03	7.41	7,07		Vârad-Velencze	4.29	9.45	—	
Agostonfalva		3.18	8.09	7.42		Fugyi-Vâsârhely	4.40	9.59	—	
Homorodă		3.51	8.53	8.51		Mezo-Telegd	5.02	10.28	3.56	
Haşfaleu Sighişora		4.51	10.18	10.52		Râv	5.46	11.41	4.31	
		5.11	10.55	11.56		Bratca	6.09	12.15	—	
Elisabetopole		5.39	11.36	12.43		Bucia	6.28	12.48	—	
Mediaşă		6.00	12.11	1.23		Ciucia	6.52	1.4t5	5.28	
Copsa mică		6.29	12.35	2.07		Huiedin	7.32	3.21	6.01	
Micăsasa		—	12.54	2.27		Stana	7.51	3.54	—	
Blaştu		7.02	1.29	3.06		Aghiriş	8.12	4.34	—	
Crăciunelă		—	1.45	3.22		Ghirbău	8.24	4.52	—	
Teiuşă		7.38	2.26	4.15		Nedeşdu	8.38	5.11	—	
Aiudă		7.55	2.48	4.44		Clnşin |	8.57	5.40	7.08	
Vinţulă de susă		—	3.12	5.10			9.23	6.00	7.18	
Uiora		—	3.19	5.19		Apahida	9.50	6.29	—	
Cacerdea		8.24	3.36	5.47		Ghiriş	11.15	8.14	8.29	
Ghirisă		8.48	4.10	6.38		Cncerdea	12.04	9.49	8.53	
Apahida	( (	—	5.39	8.51		Uiora	12.12	9.58	—	
Cluşiu		10.08	5-59	9.18		Vinţulă de susă	12.19	10.07 10.42	9.17	
		10.18	6.28	8.00		Aiudă	12.45			
Nedeşdu		—	6.54	8.34		Teiuşă	1.15	11.32	9.40	
GhirbSu		—	7.10	8.59		Crăciunelă	1.44	12.03	—	
Aghirişă		—	7.25	9.35		Blaşă	2.00	12.24	10.12	
Stana				7.49	10.16		Micăsasa	2.34	12.43	—	
Huiedină		11.33	8.11	11.04		Copşa mică	2.52	1.22	10.45	
Ciucia		12.06	8.52	12.17		Mediaşă	3.27	2.24	11.07	
Bucia		—	9.11	12.47		Elisabetopole	4.01	3.06	11.29	
Bratca		—	9.29	1.21		Sigişora	4.50	4.17	12.15	
Râv		12.25	9.52	2.05		Haşfaleu	5.08	4.51	12.30	
Mezo-Telegd		1.11	10.27	3.08		Homorod	6.47	7.07	1.32	
Fugyi-Vâsârhely		—	10.46	3.39		Agostonfalva	7.36	8.10	2.04	
Vârad-Velinţe		—	10,56	3.55		Apatia	8.09	8.46	2.24	
Oradia-mare	(	1.49	11.04	4.06		Feldiora	8.41 9.20	9.20	2.44	
	(	1.54	11.14	7.30		„ (		10.15	3.15	
P. Ladâny		3.14	1.47	11.05		Braşovu ;	—	6.00	3.25	
Szolnok		5.10	4.40	2.37		Timişă	—	6.57	4.03 4.28	
Buda-peata		7.30	7.44	6.40		Predealu	—	7.32		
Viena		2.00	6.20	2.00		Bucurescî	—	—	J0.25	
									1	
Nota: Orele de nopte suntă cele dintre liniile gr6se-
Teiuşft-Aradfi-Biidapesta				Budapesta- Aradfi-Teiuşfi.		
	Trenfi de	Trenfi	Trenfi		Trenfi de	Trenfi
	persfine	omnibus	omnibus		peradne	omnibus
Tefuşft	2.39	9.50	8.20	Viena	8.25	8.35
Alba-Iulia	3.40	10.42	9.10	Budapesta	8.00	6.55
Vinţulă de josă	4.04	11.09		Szolnok	11.14	12.28
Şibotă	4.35	11.43			3.35	5.30
Orăştia	5.02	12.13		AratlU. ^	4.00	6.20
Simeria (Piski)	5.44	1.22		Glogovaţă	4.16	6.39
Deva	6.05	1.48		Gyorok	4.47	7.19
Branicîca	6.34	2.21		Paulişă	5.02	7.39
Uia	7.01	2.54		Radna-Lipova	5.25	8.11
Gurasada	7.15	3.09		Conopă	5.57	8.49
Zam	7.49	3.48		Berzova	6.18	9.18
Soborşin	8.32	4.37		Soborşin	7.11	10.27
Bărzova	9.19	5.30		Zam	7.48	11.18
Conopă	9.40	5.58		Gurasada	8.22	11.57
Radna-Lipova	10.16	6.38	8.24	Ilia	8.40	12.27
Paulişă	10.32	6.56	8.41	Branicîca	9.02	12.57
Gyorok	10.48	7.15	9.01	Deva	9.32	1.45
Glogovaţă	11.17	7.48	9.30	Simeria (Piski)	10.12	2.58
	12.32	8.05	9.45	Orăştiă	10.47	3.46
	12.00	8.45	6.10	Şibotă	11.14	4.20
Szolnok	4.00	2.10	7.27	Vinţulă de josă	11.46	5.06
Budapesta I	7.44	6.40	—	Alba-Iulia	12.21	6.1b
Viena	6.20	—	—	Teluşfi	12.53	7.00
Aradfi-Timişfira				Simeria (Piski) Petroşeni		
	Trenfi	Trenfi de		4	Trenfi	
	omnibus	persfine			omnibua	
Aradfi	6.00	12.30		Simeria	3.08	
Aradulă nou	6.26	12.54		Streiu	3.45	
Nâmeth-Sâgh	6.51	1.19		Haţegă	4.33	
Vinga	7.28	1.50		Pui	5.19	
Orczifalva	7.49	2.12		Crivadia	6.05	
Merczifalva	8.09	2.30		Baniţa	6.43	
Timişfira	8.58	3.15		P etroşenl	7.00	
Timfşdra-Aradfi				Petroşeni—Simeria (Piski)		
	Trenfi de	Trenfi			Trenfi	
	persdne	omnibus			omnibus	
Timişfira	12.25	5.00		Petroşeni	8.56	
Merczifalva	1.16	5.56		Baniţa	9.37	
Orczifalva	1.34	6.16		Crivadia	10.09	
Vinga	2.04	6.50		Pui	10.48	
Nemeth-Sâgh	2.25	7.11		Haţegă	11.26	
Aradulă nou	2.54	7.44		Streiu	12.06	
Aradfi	3.10	8.00		Simeria	12.37	
Tipografia ALEXI, Braşovă.