REDACŢIUNEA ŞI ADUIJfJSTRAŢIOiEA l
BRAŞOV0, piaţa mare Nr. 22.
,GAZETA" IESE ÎN FIECARE ţ)I.
Pe unii anii 12 fior., pe şăse luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România şl străinătate:
Pe anO 36 fr., pe şâse luni 18 fr., pe trei luni 9 franci.
ANULU XLVIII.
S£ PRENUMERÂ:
la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ANUNOIUBILE:
0 seriă garmondtl 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare SorlsorT nefranoate nu se prlmesoB. — Manueorlpte nu se retrămitfi.
Ni 22.
Duminecă 27 Ianuariu (8 Februariu)
1885.
BraşovU, 26 Ianuariu (7 Febr.) 1885.
Este de lipsă ca sâ urmărirau cu cea mai mare atenţiune fasele campaniei întreprinse cu scopiî de a nimici cu desăvârşire libertatea de pressă pentru Românii şi Saşii din Transilvania.
Prevederile şi presupunerile nostre în privinţa tacticei celorfi dela putere se adeverescu. Stămu faţă c’unu atacu combinată. Biasiu Orban din stânga estremă a devenită deodată omulu situa-ţiunii. Nu numai foile oposiţiunale, ci şi cele guvernamentale se grăbescă a cântă în coru: Vivat, vivat, Blasius!
încă nici nu sosise la Cluşiu vestea despre interpelaţiunea vitâzului Biasiu şi foile maghiare de acolo preziceau acestu mare evenemântă scriindu, că juraţii din Sibiiu trebue să fie coborîţl de pe tribuna de judecători, unde nu merită a stă, şi exlamându: „Să nu ne mai facemu ilusiuni. As-piraţiunile deşteptate nu le putemă negă. Să lu-crămă dâr. Cine nu e cu noi e în contra nostră!“ (Kolozsvâri Kozl. Nr. 30.)
îndată după ce au aflată cuprinsulă inter-pelaţiunei lui Blasius Orban, pe care o aşteptau cu mare nerăbdare, foile cluşiene s’au grăbită de a-i da aprobarea loră şi a-i mulţumi pentru că „a sciută a se folosi aşa de bine de ocasiunea" ce i-au oferit’o procesele de pressă din Sibiiu.
Dar să nu ne oprimă la „dii minorum gen-tium" din Cluşiu, ci să mergemă mai departe „mai la centru“ şi să citămă următorele cuvinte, cu cari încheiă „Pester Lloyd" de Vineri arti-clulă său de fon dă:
„In ceea ce privesce asemeni sentinţe, ca ceea ce s’a dată de curându în Sibiiu, lucrulă este fdrte simplu. Statulă este acela, care prin-tr’o lege a încredinţată juraţiloră apărarea drep-turiloră cetăţeniloră săi şi şi apărarea sa propriă, adecă a statului. Acelora, cari nu suntă demni de a esercitâ acestă sfântă dreptă şi cari nu suntă capabili de a-şî împlini acesta datoria, acelora statulă n’are decâtă să le ia simplu earăşi din mână puterea, ce le-a dat’o; elă nu va delăturâ principiulă juriului, dâr nu’lu va mai lăsă pe mâna acelora, cari voiescă să’lă întrebuinţeze ca armă în contra statului. Ori-ce disposiţiune a guvernului, ce va avă de scopă acâsta p6te să fie sigură de consâmţemântulă necondiţiunată ală tu-turoră partideloră."
„Fărte nemerită observă a(Ji „Egyetârtâs" : „Nu ne trebue lege contra dinamitiştiloră şi anar-chiştiloră, de cari la noi nu se află nicăiri; adevăratele mine de dinamită spre distrugerea statului suntă verdictele de feliulă celui mai recentă din Sibiiu" şi totă asemenea ne alâturămu necondiţionata — o plăcere ce arareori o putemă avă — şi la interpelarea de eri a deputatului Biasiu Orban,"
„Dacă verdictulă din Sibiiu lâgă mai strînsă pe Români şi Saşi unii cu alţii, elă a deşteptată de altă parte în tâte partidele maghiare semţământulu de solidaritate faţă cu astfelă de duşmănii şi le-a convinsă despre necesitatea unei grabnice schimbări a acelei instituţiuni, pe care de-a o susţină şi mai departe, după astfelă de esperiinţe, n’ar fi din parte-ne nici mărinimiă nici liberalismă, ci slăbiciune de creeri, cari pe lângă pagubă ni-ar atrage şi batjocura duşmaniloră."
Va să 4ică „solidaritatea tuturoră partide-loră maghiare." Deodată „Pester Lloyd" conglă-suesce cu „Egyetârtâs" şi are rara plăcere de a „consâmţi necondiţionată la interpelarea lui Blasius din stânga estremă. Şi ce scopă are acâstă conglăsuire a guvernamentaliloră cu oposiţiunalii,
ce urmăresce solidaritatea loră proclamată de or-ganulă dlui Tisza?
Este vorba de a ni se nimici şi ultimulă restă de libertate, de care ne puteamă folosi în lupta ndstră legală contra sistemului asupritoră de atjî: libertatea pressei. Să nu ne mai putemă nici plânge în viitoră, să nu mai afle nimeni pe lume nemulţumirea şi durerile nâstre. Este cu ună cuvântă încoronarea despotismului, ce se esercâză în contra nâstră sub masca constituţionalismului.
Ei bine, acum scimă destulă de lămurită la ce ţintescă adversarii noştri. Ce măsuri vomă lua spre apărarea nâstră? Sci-vomă răspunde cu solidaritate la solidaritatea loră?
CRONICA POUTIOĂ.
Se apropiă timpulă când se voră începe desbaterile asupra reformei camerei magnaţiloră. In aju-nulă acestoră importante desbaterî se observă o mişcare mare în sânulă aristocraţiei, ca pe timpulă proiectului de lege pentru căsătoriile mixte. In şedinţa din urmă a camerei magnaţiloră, 41 de aristocraţi cu dreptă de votă au anunţată cereri spre a li se trămite cărţile de invitare regesci; între aceştia se află principii Franciscă şi Henrică Lichtenstein, Gustav Lamberg şi Carolă Trautt-mansdorff (toţi austriaci), mai departe 17 comiţi, 16 baroni şi 4 fişpani.
Nu se scie qe sdrte va ave proiectulă de reformă, der se dă cu socotela că elă va căde în camera magnaţiloră. Nu numai magnaţii oposiţionali suntă în contra lui, ci şi episcopii şi toţi acei membri vechi, cari suntă ameninţaţi de a-şî perde dreptulă de magnată în urma reformei. Chiar şi magnaţii din Ardei ă se pregătescă a face oposiţiune şi foile maghiare ardelene asigură, că aceştia în adevără au dreptate de a se plânge, căci drepturile loră au fostă multă ignorate în proiectulă de lege ală d-lui Tisza.
*
Guvernulă ungurescă se <}ice că are de gândă, îndată ce se va termina reforma camerei magnaţiloră, se aducă în camera deputaţiloră ună proiectă de lege, prin care să se prelungescă durata mandatului de deputată dela trei ani la cinci ani, Acăstă măsură are de scopă numai asigurarea domniei sistemei actuale încă pe ună şiră lungă de ani. Ar fi forte tristă dacă ară succede a mai ţină în viaţă multă vreme acestă sistemă. Guvernanţii noştri actuali nu vădă că sărăcindă şi slâ-bindă naţiunile nemaghiare sufere în tăte privinţele şi statulă, care este ală tuturoră şi nu numai ală Maghiar iloră.
*
Cetimă în »Luminătorulă«: Deputaţii sârbi din Ungaria şi Croaţia, fără considerare la coloritulă loră politică, se consultă de mai multe <Jile între dânşii cu scopă: d’a statorf o programă comună în politică, pe carea s’o urmărâscă toţi Sârbii. Ce programă voră staton ei, acâsta încă nu o scimă, dar faptă e, că tare iute şi de grabă vătjură şi se convinseră Serbii, cumcă au greşită tare şi mare fiasco au făcută cu programa renumită din Chi-chinda-mare, faţă cu vechia loră programă naţională din Becicherecui-mare. Fără să preocupămă opiniunile şi vederile fraţiloră SărbI, una îi rugămă să aibă în vedere, adecă că este imposibilă a eluptâ drepturi naţionale de cari au şi ei lipsă, fără a face politică naţională. Dacă ei urmărescă scopuri naţionale atâtă pe terenulă politică câtă şi pe celă bisericescă, atunci nu le rămâne decâtă a’şî susţine vechia loră programă naţională, er încâtă pentru acţiune, ar avă să se însoţâscă cu acea naţionalitate care urmăresce asemenea scopă, asemenea programă. Dacă d-nii Şerbi nici după experienţele de pănă acum nu voră fi cu dînşii în curată, In acestă privinţă, atunci noi le (jicemă că mai bine să se culce, ori să nu mai vorbâscă de politică şi de programă naţională, ci să facă politică: fiecare pentru punga sa.
*
Porta otomană arată în circulara sa cătră puterile europene privităre la ocuparea unoră puncte la ţărmii Mărei roşie de cătră Italia, că s’a adresată .de-adreptulă guvernului italiană şi l-a provocată, să-şî retragă trupele din tăte punctele ocupate şi în viitoră să nu mai calce
drepturile de suveranitate ale Sultanului.
*
Courbet a telegrafată din Ghelung guvernului fran-cesă, că 1500 de Francesî cu 4 tunuri au ocupată la 25 Ianuariu mai multe locuri întărite inimice, care ameninţau trecerea Francesiloră dinspre sudostă cătră posi-ţiunile ce dominau minele. După ocuparea unei tari posiţiuni de pe platoulă prăpăstiosă şi bine fortificată, s’au continuată operaţiunile. Duşmanulă a opusă o vi-tejâscă resisteuţă şi împuşcă bine. Trupele francese arătau o mare plăcere de luptă. Perderile Francesiloră suntă de 9 morţi şi 35 răniţi.
------o--------
Procesulil de pressă alţi „Tribunei."
(Urmare)
Şi apoi una mai permiteţi-mî — situaţiunea e întocmai aceea, ca în filele nu de multă trecute, când încă am stată în faţa unei foi a jurnalisticei române, şi când am (Jisă: una să-o precugetaţî! Câte fiinţe credule din poporulă domnului autoră ală citatului articolă nu pân-descă după cuvintele inteligenţiloră săi. In câte legăne a sărăciei spirituale nu’i chemată diaristica a aduce cultură şi povaţă. Ce să întâmplă acuma, când urechia credulă, necultă, şi ce’i mai rău: cea semidoctă aude astfelă de vorbe! Mi s’ar pută pote reflecta, că ună primă articolă nu e scrisă pentru 6meni neculţî, e posibilă însă că e scrisă pentru semidocţi, cari caută în elă cultură, şi e imposibilă, de a înţelege altcum cuvintele clare, ce se cuprindă în elă. Susţină deci pe basa §-lui 173 din proc. pen. acusa în contra d-lui Slavici, ca autoră ală articolului încriminată şi în contra d-lui Popă Păcurară, ca redactoră răspuntjătoră ală *Tribunei«, şi ceră dela d-v6stră pentru acestă faptă a’i declara de vinovaţi, fiind din parte-mî atâtă de convinsă despre dreptatea pretenţiei mele, ca despre lumina sârelui, care străbate în a-ceste localităţi. Ca să judecaţi amăsurată jurământului d-v6stre, închipuiţi-vă, că vorbele aceste s’ar fi pronunţată în Germania în contra statului germană, în Austria cea cu multe limbi în contra statului austriacă, căci cred că acolo ar fi fostă ună strigătă de indignare ecoulă acelora. Totă astfelă credă, că nu pretindă nici dela d-v6s-tră ceva nejustă, când (jică: Bărbatulă, care a scrisă aceea, e punibilă.
Cu privire la vinovăţia subiectivă a amânduroră a-cusaţi nu puteţi se vă îndoiţi, dacă aţi aflată odată însuşi articolulă de punibilă. Slavici recunăsce, că e au-torulă articolului, nâgă însă intenţia răutăciosă. Eu nu potă de locă crede, că ună omă de vacja şi cultura dlui autoră să fi voită altceva, decâtă ceea ce a scrisă, său să fi scrisă altceva decâtă ceea ce a voită să scrie. Cuvintele sale nu se mai potă trage la îndoielâ; şi nu potă nici aceea crede, ca autorulă întru atâtă de puţină să se încredă în pena sa, încâtă să nu fi voită a face cu ea efectă, ci să fi voită să scrie numai ună articolă, care nu va să cjică. nimică.
ţ)ice apoi, că dânsulă cere ca autorulă să fie osândită numai ca scriitoră şi încâtă pentru afirmarea autorului, că elă a fostă totdeuna plăcută maghiariloră, se miră că numai în Sibiu e avisată omulă la o duşmăniă <5rbă împotriva statului maghiară. Este o margine peste care nu se pote trece. In Ungaria numai naţiunea maghiară are puterea morală de a duce rolulă de conducă-tore. Autorulă, <hce> are 0 manieră de totă curiâsă de a’şi esprima părerile. Dar juriulă trebue să eserciteze justiţia cu acela, care le-a esprimată. Apoi urmeză aşa: D-lă Păcurară se recunâsce ca redactoră respuntje-toră ală »Tribunei,* a cetită articolulă înainte de edare şi l’a admisă să apară în fruntea 4iarului. Prin urmare eu consideră de motivată şi vinovăţia lui subiectivă. Dacă d-vâstră cumva nu aţi afla de punibilă cuprinsulă acestui articolă, să nu aflaţi vre-o vinovăţie personală, la ceea-ce nu mă aşteptă, să nu zăriţi în elă intenţia răutăciosă, atunci acusatorulă publică şi-a ţinută de dorinţă, a indică în potriva ambiloră acusaţi acusa eventuală, pentru predarea publicităţii a unui articolă şi aşa puni-biîă şi pentru negiigearea atenţiunei obligate şi a îngrijirii pe basa §-lui 34 procedurei din anulă 1853.
După-ce procurorulă a esplicată paragrafulă acesta a continuată: Acestă acusă eventuală trebue să o susţină; pentru că, dăcă a obvenită numai negrijea, care a deschisă calea spre publicitate unui astfelă de arLicolă, şi acesta trebue să se pedepsescă; deorece elă ar pute servi de făcliă de aprinsă pentru spiritele agitate, precum pedepsesce mama pe copilă, care se jocâ cu lumina, ca să ţină minte, să se lase de astfelă de jucărie, care se p6te preface în flacără arcjândă. Eu am vorbită şi
Nr. 22.
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
spereztt, că d-vostră veţi fi conduşi de conştiinţa sublimă, ce averi mari aveţi de a apără. Poftiţi a privi încă odată la cuprinsul!! articolului şi la efectul!! lui celă între împrejurările actuale. Ori cum va sună verdictulfi d-vostre, eu îlfi privesc!! de adevărată expresiune a conştiinţei d-v6stră. Mie permiteţi-mî însă a aşteptă, ca verdictulfi d-v6stră să fie: vinovaţi.
Ioanfl Slavici: După ce am aurita acum motivarea acusării, sunt atâta de convinsa, că punctulfi de plecare ala acusării a fosta numai o neînţelegere. Dacă d-la procurorfi dice, că e de prisosa a mai întemeiâ acu-sarea, aşfi pute şi eu să răspundă, că e de prisosa să mă apăra. De sigura însă nu e de prisosa nici întemeiarea acusării, nici apărarea. Ceea-ce se petrece aici e una lucru seriosa: trebue să aibă unâ scopa. Eu găsesca punctula de gravitaţiune alfi acusării în afirmarea, că este o duşmănia Orbă contra statului în mine şi într’una cerca de bărbaţi. O nega acesta cu totă hotărirea: primejdia, ce se presupune aici, nu eristă. E inexatfi, ceea-ce d-la procurora susţine, că eu agiteza contra statului ungara şi contra Maghiarilor! Am trasa numai conclu-siunea logică şi am enunţată, că procederea guvernului trebue se aibă urmarea firâscă, că aceia, cari astădi sunta amicii statului ungarfi şi ai naţiunii maghiare, vorfi trebui' să devină duşmani. Eu încheiu cu cuvintele: Nimeni nu pOte să pâră, fără ca se dee din mâni şi din piciâre. Şi nu înţelega, cum s’au putută restălmăci cuvintele mele. A doua obiecţiune ce voiesca a face e privitore la imputarea, că aşa fi scrisa articoluia cu scopula de a mă însinuâ pe lângă concetăţenii mei germani, cari acum, din întâmplare sunta judecătorii mei. Mi-se împutâ prin acesta o intenţiune ordinară. Vă încredinţeza însă, că daca Germanii le-ara face Maghiarilorfi din Cluşiu ceea-ce Maghiarii le facă Germaniîorfi în Sibiiu, aşa fi totfi-atâta de indignata de Germani, cum sunta acum de Maghiari, — indignată, nu ca Româna, ci ca oma, ca ce-tăţânfi, care vede, că ceea ce se petrece, nu pote să aibă decâta urmări rele. Nu voiesca să întru aici în discuţiunî politice. Trebue însă să facă o obiecţiune în ceea ce privesce rolula conducătorii alfi Maghiarilorfi. Nu combatfi conducerea Maghiariiorii, am 4>sfi însă şi că ei nu se folosescfi de conducerea lorii astfelfi, cum cere bineie ţării, şi că prin acesta e primejduită chiar şi conducerea ea însăşi. Mi-se mai face imputarea, că cerii intervenirea străinătăţii. Eu credfi, că este în interesulfi statului şi ala naţiunei maghiare, să producă simpatii în Germania şi în Rpmânia, căci de aceste două ţări e vorba. Aşa a şi fosta. Dacă însă acum una Româna merge la Bucureşti şi i se pune întrebarea, — cum merga treburile pela voi? — Ela va răspunde ca oma oneslfi: Rău mergfi 1 Tota astfelfi Sasulfi în Viena. Nici unuia dintre d-vostră, întâlnindu-se cu unfi frate germană, nu pote să <Jică: ne merge de minune nouă celorfi din Ardelfi! E datoria bărbatului, să arăte fără de sfială asupra primejdiei. — Aceasta am fâcut’o eu, şi vă rogfl deci să mă achitaţi. Insă nu aşfi fi încă mulţămitfi numai cu achitarea. Mi s’ar (Jice: eşti unfi omfi viclânfitu; câştigi pe judecători in favorulfi tău, făcândfi paradă de simpatii germane,	şi laşi apoi să te	răsplătâscă	cu achitarea.
Aşu	dori	dar să-lfi potfi convinge şi	pe acusatorfi,
câtă	de	lipsită de temeiu	e acusarea	ce-mî face.
Aşfi	dori	ca după ce amfi	venita ca	duşmani aici,
să ne despărţimfi ca prietini. Aşfi dori să străbată în cercuri largi convingerea, că nici din partea Românilorfi, nici din a Sasilorfi, nu ameninţă primejdia ce se presupune, ci Maghiarii facfi abusfi de rolulfi lorfi conducătorii. Acesta amfi 4*s’o şi în articolulfi meu. N’amfi (Jjs, că Românii şi Saşii trebue să fie duşmani ai statului ungarfi, ci amfi enunţată, că aceşti bieţi de dmenî, în urma întrebuinţăm, pe care o facfi Maghiarii de rolulfi lorfi conducătorii, contra propriei lorfi voinţe trebue neapărata să devină duşmani ai statului ungarfi. Acesta e vina mea, dacă e o vină acesta. Vă rogfi să mă achitaţi.
Cornelii Popii Păcurarii: Fie-mî permisii a mă esplica şi eu cu privire la causa mea, pentru ce anume amfi subscrisa cu conştiinţa liniştită artieululfi încriminaţii. Şi fiindcă nu poseda perfecta limba germână, me folosescfi de dreptulfi ce-mî dă legea de a mă pronuncia în limba mea maternă. D-lorfi juraţi! Tote năcazurile ce le suferă poporele din acâstă parte a monarchiei nOstre suntfi productul!! isvorîtfi din îngrijirea naţiunii maghiare pentru viitorulfi său. Nu noi nici celelalte popore con-locuitore, purtămfi vina că naţiunea maghiară e atâtfi de puţinii numărosă. Nouă ne e indiferentă lupta acestei naţiuni întru înmulţirea ei, numai să nu se facă acăsfa pe pielea nostră propriă, şi ârăşî nu noi suntemfi de vină că Dcjeu ne-a dăruită cu trăinicie şi nici nu e păcătuit! nostru că poporulfi maghiaro s’a aşe4atfi între astfelfi de popore pe care nu le potfi contopi. S’au aşezată şi ei unde au putută şi nu pote nime să tăgăduiască că acest poporfi a luptatfi cu multă abnegaţiune pentru viaţa sa. Eu nu o negă acesta, der îi contestfi dreptulfi de-a a-mărî filele cetăţenilorfi nemaghiari de dragulfi limbii lui. Nu e de lipsă de a răsfoi istoria trecutului, trecfi peste t6te greşelile trecutului ca preste nisce fapte ruginite, dreptăţi cuprinse în acte de statfi rămână din a mea parte în archivele de statfi, unfi fapta însă relevezfi: Românii suntfi locuitorii cei mai vechi ai acestei patrie, şi astăzi sub aşa numita coronă a Sf. Stefanfi suntfi în nu-mârfi aşa de considerabila încâtfi principiulfi ce dom-nesce astăzi în totă Europa, principiulfi naţionalităţilorfi cere ca naţionalităţile de sub orice stăpânire să fie îndreptăţite. Acestfi spirltfi alfi timpului presentfi şi bo-găţiă a viitorului nu-lfi vorfi pută sugruma Maghiarii: elfi poruncesce şi toţi trebue să i ne supunemu. Dacă nime nu se pote mântui de acâstă poruncă a naturii, şl cu atâtfi mai puţinfi concetăţenii maghiari, pentru ce se duşmănescfi cu tote poporele? Maghiarii însă, guvernă şi poporfi, suntfi atâtfi de înspăimânt aţi de viitorulfi lorfi încâtfi credfi şi acum în visuri şi astfelfi se duşmănescfi cu totă lumea, vădfi în tdtă umbra unfi pericolfi şi vreau să ne câştige dragoslea cu sîla. Dragoste cu sîla nu să lace* Şi cetăţenii nemaghiari ai acastui statfi totfi îi iu-
bescti, der îi iubescti de bună voiă, şi în dragostea cea mare ce o au pe conta pielei lorfi cutâză a-i feri de primejdii prin poveţe. Omulfi cu păcatulfi pe sufletfi nu crede însă nimănui. Maghiarii îngrijiţi de viitorulfi lorfi nu potfi suferi povaţa. Gonscii de nedreptăţile ce ni se facfi, ei nu potfi crede, că le-ai pută da poveţe bune. Eu pănă ce n’amfi vă4utfi incriminată articolulfi de sub întrebare, n’am pututfi nici odată crede, că Maghiarii să ne fi făcuta nouă atâta rău, deeâtfi ne tânguimti noi şi ceilalţi concetăţeni nemaghiarî ai acestei patrii. Văc^ândfi însă încriminată unfi articulfi ca şl celfi da sub întrebare, unfi articolfi care arată cu totă nevinovăţia o greşâlă a poporului astădll la putere, unfi articulfi care le spune Maghiarilorfi, că fapte de natura celei cuprinse în acestfi articulfi suntfi în stare a sili pe poporele acestui statfi poliglotă să facă ele odată sfîrşitfi rătăcitei Ungarie de astădi schimbându-o în unfi statfi mai echitabila şi mai fericitorfi — mi-amfi disfi: mare trebue să fie nedreptatea ce îndurămfi din partea acestui statfi când stăpânitorii lui nu potfi crede că îlfi poţi iubi. Abia acum începfi a măsura greutatea încălcărilorfi ce îndurămfi. Mare rău trebuie să ne fie fâcut.fi statulu acesta ca să nu se potă crede câ’lfi iubimfi. Eu nu mî-amfi pututfi şi nu’mî potfi închipui nici acum, cum pote cineva afla răutatea în ar-ticululfi incriminata. Duşmanulfi însă când voiesti să’ifi feresc! de rele, crede că’lfi împingi în primejdiă şi te dă pe mâna judecătorului.
Nisce cetăţeni vrednici au riscata averea copiilorfi lorfi, au jertfita bani şi au creatfi ,Tribuna« pentru ca să povăţuâscă statuia de primejdiile greşelelorfi naţiunii dela putere. Naţiunea acesta nu crede însă că se pote ca cetăţeni nemaghiarî să-şî jertfescă averea pe altarulfi statului. Amfi întrebată de multe ori şi pe mulţi că pentru ce nu credfi că noi le voimfi binele, dar nu mi s’a spusă de locO. Amfi răsfoita apoi puţinfi istoria câtorva 4ecî de ani şi n’am aflată nici o faptă prin care noi Românii ne-amfi fi făcut fi vinovaţi de atâta neîncredere. N’amfi aflatfi nici unfi actfi de trădare de patriă ce l’ar fi încercata moşii seu părinţii noştri. Căci nu se pote <4ice despre Horia şi Cloşca că ei au trădată patria. Ei s’au dusă cu credinţă la monarchulfi de pe limpulfi lorfi alfi acestei patrie. Revoluţionarii din 1784 mergeau cu fruntea senină înaintea fericitului împăratfi Iosiffi. Seu se pote ca să fie cineva aşa de coruptă încâtfi să păşescâ ca demnitate înaintea celuia pe care vo-iesce să-lfi trădeze? Unfi omfi curată la sufletfi nu-şl pote închipui atâta răutate. Mi-am cjisfi: De pe timpulfi acesta nu poţi deduce nici o causă de neîncredere. Dela 1784 pănă la 1878 nu mai cuprinde istoriă patriei nostre nici unfi titlu de revoluţiune. Amfi studiata dar mişcările acestui ană. N’ama aflatfi pe nici o pagină ca vreunii părinte de alfi nostru să se fi făcută vinovată de trădarea de patriă. Nicăirî n’amfi pututfi ceti vre-unfi nume românescfi pentru alfi căruia purtătorii să se fie ridicată furci pentru crima de trădare de patriă şi mă îndoiescfi că naţiunea maghiară ne-ar concede pe vre-unulfi dintre cei pentru care s’au ridicată în 1849 furcile. Eu sciu că acesta naţiune e cu mulţii mai jaluză deeâtfi să ni-i lase nouă pre aceşti bărbaţi.
Glasulfi acestui poporfi curaţii ca sârele, rîvnitorti de dreptate, a cerută autorului articolului, din greşâlă încriminaţii, ca se facă atenţi pe stăpânitorii săi de a(Jî că s’a pronunţată sentinţa de morte asupra alorii doi cetăţeni în o limbă pe carea ei nu o cunoscii. Ar fi lucru de rîsfi ca să îi fie unui statfi »puternică* ca alfi Ungariei frică, că doi păcătoşi cu unfi piciorfi în gropă ar pute periclita statuia. Nu se mai periclita deci idea de stată maghiaro dacă judecătorii le făceau mângâierea de a-i judeca în limba lorfi.
Apoi înşişi d-vostră, d-lorfi juraţi, v’aţî pututfi convinge a4î că d-10 acusatorfi nu-şî p6te motiva juridice acusa sa, ea e o acusă de sintimente înfrumseţată cu poesii.
D-lorfi! Guvernulfi, sâu nu se vorfi supăra concetăţenii maghiari când voia 4*c8 că statuia maghiara în forma lui de a4î prin nedreptăţile de care se împărtăşesefi naţionalităţile nemaghiare, prin şovinismfi înstrăineză inimile supuşilorfi săi şi fiindcă Maghiarii, statuia ungureştii voiesce să continue cu existenţa sa vătămătdre de pănă acum, trebue sguduitfi pănă la temeliile lui, temeliile trebue să rămână şi să se ridice pe ele o clădire după unfi planfi mai solidă.... Vinovaţii de agitarea cetăţenilorfi pacinicî suntfi cei ce susţină nedreptăţile de statfi de a4î-Să se facă acestei monarchii dreptate, să înceteze odată şovinismulfi de a mai înstrăina inimile cetăţenilorfi nemaghiarî şi să se facă dreptate. D-lorfi juraţi! Cu deplină cunoseiinţă de ceea ce cuprinde articolulfi încriminata, convinsă atunci, convinsa acum că articolulfi încriminată e o povaţâ plină de iubire cătră statfi, l-am subscrisfi şi voiu subscrie totdeuna astfelfi de poveţe chiar în interesulfi statului. Aşteptă dar să se pronunţe verdictulfi prin cetăţenii imparţiali!
Sărbătorirea episcopului Strossmayer.
La 4 Febrnariu episcopulfi croată Strossmayer a împlinită ala 70-lea anfi alfi etăţii. Cu acâstă ocasi-une ,Pozor‘ arată într’unfi articulfi de fondfi, că acestfi anfi e cu deosebire însemnata pentru Croaţia, fiindcă în acestaşî anfi se serbâză milenarulfi apostolilorfi Cirilfi şi Metodiu, a cinci4ecea renascere a literaturei croate şi alfi 70-lea anfi alfi nascerii episcopului Strossmayer. »Pozor« publică între altele şi urmălorea telegramă de felicitare ce s’a trimisă episcopului:
»Pe Escelenţa vâstră, Mecenatele promovatorfi alfi culturei naţionale, o felicită subscrisele presidii ale eru-diţilorfi şi scriitorilorfi de aci, ale reuniunilorfi artistice şi înrudite cu acâsta, cu ocasiunea 4^ a şepte4ecea a fericitei nascerî şi dorimfi, ca provedinţa divină să ţină
încă mulţi ani pe renumitulfi fiu alfi patriei spre folosulfl şi onârea ei.*
Telegrama e subscrisă de rectorul!! universităţii, de preşedintele academiei sudslavice alfi reuniunilorfi: de arte, Maticei croate, archeologice, Hieronimfi, juriştilor!^ pedagogice, economice, Alpilorfi croaţiei, de musică şi cântări »Kolo« »Sloga« şi »Lyra.«
In Djacovar a fostă unfi conductă cu facle. Telegrame de felicitare au sositfi din tâte părţile. Intr’unfi discursfi, ce l’a ţinută canoniculfi Dr. Vais, arătă meritele marelui episcopii şi îi mulţămi, că a creatfi, prin esemplulfi său, în Croaţia unfi clerfi patriotă. Meritele lui Strossmayer nu se potfi întuneca nici prin feştelirî, nici prin pismă şi desfavâre, ci chiar şi clevetirile se vorfi preface în noroefi şi binecuvântare pentru Croaţia, după cum odinidră blestemulfi lui Bileam s’a prefăcută în binecuvântare.
Strossmayer răspunse între altele: »0rî din ce parte arfi veni clevetirile şi născocirile, nu mă vorfi turbura. Conştiinţa mea e liniştită. Nici o faptă vătămătâre patriei sâu bisericei nu o împovăreză. Ori ce ai da peste mine, voiu suporta cu răbdare, fiindcă prin aceea mă asemânfi crucificatului mântuitorii şi speră că astfelfi folosescfi şi mai multa naţiunei mele.»
-----O-------
Din Reichstagulu germanu.
Socialii democraţi au presentatfi Reichstagului germana unfi proiectă de lege pentru protegiarea lucrăto-rilorfi, care stabilesce unfi oficiu imperială de lucru, oficii de lucru, camere de lucru şi tribunale deoMătore. Oficiulfi imperială de lucru va ave să supravegheze şi să esecute hotărîrile propuse, precum şi să ordineze şi să conducă măsurile şi cercetările provocate spre binele lucrătorilorfi; reşedinţa şi-o are în Berlin. Organisarea oficiului imperială de lucru o hotărăşce consiliulfi federală şi aceluia îi sunt subordinale oficiele de lucru ce se vorfi întocmi, celfi multă pănă la 1 Iuliu 1886 prin lege imperială, pentru teritoriulfi imperiului germană în districte dela 200,000 pănă la 400,000 locuitori. Oficiulfi de lucru se compune dintr’unfi consiliu de lucru şi din funcţionarii ajutători necesari; elfi ea hotărîrile şi deci-siunile sale în modă colegiala. Oficiulfi imperială de lucru alege consiliulfi de lucru din doi candidaţi propuşi de camera de lucru. Funcţionarii ajutători ce stau alăturea de consiliulfi de lucru în esercitarea dreptului său de supraveghere se alegă de camera de lucru, — se potfi alege funcţionari ajutători şi femei — şi anume jumătate dintre întreprin4ători şi jumătate dintre ajutorele lorfi. In privinţa invalidităţii şi pensionării, funcţionarii oficielorfi de lucru suntfi sub-ordinaţl hotărîrilorfi legale valabile pentru ceilalţi funcţionari ai statului. Funcţionarii oficiului imperială de lucru şi consilierii de lucru sâu ajutorele lorfi au dreptulfi să esamineze în orice timpfi localităţile de lucru, de asemenea dacă întreprinderile se facfi de statfi, de comune sâu de privaţi, şi să ia disposiţiuniîe necesare pentru viaţa şi sănătatea lucrătorilurfi. La esercitarea acestei supravegheri autorităţile poliţienesc! locale vorfi sta în ajutoră. Pentru representarea intereselorfi întreprin4ă-torilorfi şi ajutorelorfi lorfi, în fie-care districtfi alfi oficiului de lucru se va întruni o cameră de lucru din 24 sâu celfi multă din 36 membri, dintre întreprin4ătorî şi ajutorele lorfi mai bătrâni. Votulfi e egală, nemijlocita şi secretă. Camerele de lucru vorfi examina efectulfi tractatelor!! de comerţfi şi navjgaţiune, vămile, dările, taxele, lefurile, preţurile mâncărilorfi şi chiriilorfi, raporturile de concurenţă, scolele de cultură şi institutele industriale, colecţiunile de modelă şi mostre, starea locuin-ţelorfi, referinţele sanitare şi de mortalitate a popora-ţiunei lucrătâre. Camerele de lucru vorfi fixa şi lefurile tuturorfi lucrătorilorfi ajutători. Plângerile asupra lefurilorfi fixate le resolvă dieta camerelorfi de lucru. Tribunalele deci4ătâre resolvă certele dintre întreprin4ă-torî şi lucrători. Se p6te apela în contra hotărîrilorfi la camerele de lucru în timpfi de o săptămână jdela darea sentinţă.
Aşteptăm!! sc vedemfi, ce sârte va ave acestfi proiectă de lege, care va provocă de sigurii furtunâse desbaterl.
-----O-------
SOIRILE ţ)ILEI.
Primim!! din Sibiiu următorea împărtăşire:
Spre orientare. La numărâsele întrebări, ce ni se facfi din tote părţile în privinţa inactivărei societăţii »Opinca română,* ne luămfi voiă a răspunde pe calea acâsta, că statutele substernute la 24 Iuniu a. tr. înaltului ministeriu reg ung. de interne spre a fi provă4ute cu clausula de aprobare, prin resoluţiunea ddt. 3 Dec. s’au înapoiată subscrisului comitet!! ad hoc cu aceea, ca cercul!! de activitate alfi societăţii să se restrîngă la ţările aparţinătâre coronei ungare. Modificându-se conformă acesteia statutele, s’au înaintată de nou la d-lfi
Nr. 22.
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
ministru. Până la urmata aprobare lucrările pentru în-aetivare se voră ţinâ în suspensii.
Sibiiu, 24 Ianuariu 1885.
Pentru comitetulă ad hoc.
Anania Trombltasti.
—0—
Sâmbăta viit6re în 2 (14) Februariu, Reuniunea română de cântări de aci va aranja a treia convenire colegială. Programa o vomă publica’o în unulă din numerii viitori.
—0—
Din Iclodulă mică ni se scrie, că doi tineri ţărani au făcută rămăşagă să bea fiecare câte optfi optace (o cupă veche) de vinarsă. Unulă din ei, fiulă unei văduve din Şoimuşă, care venise în Iclodulă mică ca frate de miresă, cândă isprăvi cu beutulă, câ(Ju la pământii ca ună lemnă şi nu se deşteptă mai multă. Ală doilea scăpă întregu şi sănătosă, deorece bău numai apă curată în locă de rachiu.
E datoria preoţiloră şi învăţătoriloră să vegheze asupra tineriloră cu înclinări rele, să’i lumineze, căci .astfelă de apucături nu ne aduce nici onore nici bine. Să lase rachiulă otrăvitoră ală jidovului la o parte, dacă vrea ţăranulă să scape de miseriă. Când starea materială a ţăranului va fi bună, nu va suferi nici preotulă nici învăţătorulă, nici ţărănimea.
—0—	I
Primimă din Biserica-Albă înscinţarea, că Corulă vocală română de acolo va arangiâ în 12 Februariui 1885 st. n. prima serată ordinară cu jocă în sala ote-j iului »Stadt Wien« în care se va esecutâ urmatâ-rea programă: 1. »Tătarulă«, coră bărbătescă.
2.	»Luntraş ul ă«, coră mestecată da C. R. Karas.
3.	»B o t e z u 1 ă«, coră bărbătescă de Schăffer. 4. ,Adio la Carpaţî4, coră mestecată. 5. Tablouri vii: a) ,Danţă andalusic,4 b) »Coriolan şi Veturia,* c) Uciderea lui »Caius Julius Caesar.* Jocă. Bilete de vânzare (70 cr. de persâna) se află de vânzare la d-nii Alois Mina, Dem. Bălănescu, şi Nic. Krestics în Biserica-Albă, âr săra la cassă cu 80 cr.
—0—
La înmormântarea rabinului supremă din Aradă Iacob Steinhardt au luată parte şi episcopulă Meţiană» t6tă preoţimea diferiteloră confesiuni, corpulă funcţiona-1 riloră, maiorulă Pavelă în numele garnisonei, mai multe deputaţiun! din diferite comune, tribunalulă, corpulă pro-fesoriloră, tote reuniunile cu stegurile loră, şi mai multe mii de 6menl.
—0—
^ Deputatulă croată RadosevicI capătă în filele acestea decisiunea consiliului de ondre, care fu întărită şi de ministeră, că elă îşi perde gradulă de oflceră, pentrucă a subscrisă ună actă ală cărui conţinută n’ar fi compatibilă cu caracterulă de oflceră.
—0-
Bilanţulă casei de economii patriotice din Pesta arată ună câştigă curată de 1.197,682 fl. Tote sumele elocate facă 79 de milione florini, dintre cari 69 de mi-liâne suntă puse cu cărticele. Reservele facă 8 milione j de florini. Frumosă capitală se administrâză la acâsta casă. — Bilanţulă Panoniei, societate de mori cu vaporă, încheie cu ună câştigă curată de 62,052 fl. Pentru fiecare acţiă se plătesce dividendă de 50 fl. şî 1782 fl. se petrecă în contulă nou.	I
—0—
Consiliulă de direcţiune ală Băncii naţionale sârbescl publică următorulă comunicată: deorece pro-fitulu băncii naţionale dela înfiinţarea ei până astăzi, după detragerea cheltueliloră, nu ajunge pentru a se plătii cuponulă dela 1 Ianuariu, direcţiunea a hotărîtă ca de-1 ocamdată să se suspindă plata acestui cuponă. Totăl acelaşi Consiliu anunţă că interesele de escomptă s’aul ridicată la 6%, lombardulă la 7°/0. (In Austria acestea I sunt 4°/0 şi 5°/0).
—0—
„Monitorulă oficială* din Bucurescî publică urmă-târea lege: Taxa de exportaţiune prevăzută la art. 668 669 din tarifa drepturiloră de vamă pentru »sdrenţe şi petice* şi pentru .maclature de împrimeriă, sdrenţe şi rămăşiţe de chârtii4, se ridică la (Jece lei de fîe-care sută de chilograme.
—0—
Direcţiunea generală a căiloră ferate române aduce la cunoscinţa generală, că cu începere dela 15 Februariu n. se va deschide linia ferată Bacău-Pâtra pentru trafi-j culă de călători, bagage şi mărfuri de mare şi mică iuţelă.
—0—
In 2 Februariu, sera pe la 9 6re, s’a simîită ună violentă cutremură de pământă în Banjaluca, Jaice, Vacar-vacuf şi Travnică. Durata a fostă de 8 secunde.
—0—
Cismarulă lulius Lieske din Zossen, care e arestată I sub bănuiala că a omorîtă pe poflţaiulă Rumpff, până acum n’a putută fi dovedită, deşi a fostă confrontată cu mai multe persâne. Se bănuesce că elă a avută rolulă I d’a amăgi poliţia faţă cu făptuitorii.	|
| In Berlină s’au arestată mai mulţi anarchiştî. In I Mannheim s’a arestată ună lucrătoră boemă, er în Dresda doi studenţi ruşi; d’aci s’au isgonită mai mulţi socialişti.
—0—
O telegramă din Londra spune că în Whitechapel s’a arestată ună individă, care e bănuită, că a luată parte la atentatele cu dinamită din Londra şi care ar avâ legături cu arestatulă Cunningham.
—0—
La 2 Februariu sera s’a ţinută în Newyork o adunare de socialişti şi anarchiştî, care s’a terminată cu o straşnică păruială. Poliţia a arestată pe eonvocătorii adunării.
Bin parlamentulâ românii.
(Camera)
Şedinţa dela 23 Ianuariu. — Interpelarea d-lui Co-zadini adresată d-lui ministru ală instrucţiunei publice în privinţa turburâriloră dela facultatea de medicină din capitală se amână pâste 3 cjile, lipsindă atâtă titularulă câtă şi d. preşedinte ală consiliului, ambii, fiindă bolnavi. Se citesce raportulă comisiunei delegaţiloră care a respinsă proiectulă de lege privitoră la cedarea gratis, de cătră ministerulă domenieloră, judeţului Vâlcea a viei Statului în suma de 8 pogone numită Bistriţa din comuna Drăgăşanî, dealulă Oltului, judeţulă Vâlcea, pentru înfiinţarea de cătră numitulă judeţă a unei ferme-modelă pentru desvoltarea viticulturei. D. N. Voi no w luândă cu-vântulă susţine proiectulă şi combate conclusiunile raportului: d-sa arată importanţa formărei unei asemenea ferme-modelă, pentru desvoltarea viticulturei la noi în ţâră. dâcă nu pe o scară aşa de întinsă ca în străinătate, celă puţină sS dea primele idei ale cultivărei viiloră. D. ministru ală domenieloră spune că d-sa nu este decâtă itermediarulă între cererea judeţului şi Cameră, căci judeţulă, neputândă face proiecte de legi, s’a adresată ministerului şi că d-sa, presentăndă delibarărei Ca-morei acestă proiectă, nu a făcută decâtă să’şî împlinescă datoria; Camera deci pâte să admită sâu să respingă proiectulă după cum va crede de cuviinţă că este bine. Punându-se la votă conclusiunile raportului, cari sunt pentru respingerea proiectului de lege mai susă citată, se admită. Se citesce proiectulă de lege prin care se I deschide pe sâma ministerului de răsboiu ună credită de 12 mii lei pentru înmormântarea repausatului generală Dabija şi se primesce fără discuţiune.
Şedinţa dela 24 Ianuariu. — D. V. Epurescudă cetire unei propuneri semnată de 9 deputaţi privitâre la reabilitarea condamnaţiloră. D. I. I. Rădulescu cere I din nou să ’i se pună ia disposiţiune dosarele lucrăriloră liniei ferate Golescî-Câmpu-Lungă. D. Tache Ion eseu dă cetire unei propuneri, susţinută de 20 d-nî deputaţi, pentru modificarea articolului 368 din legea instrucţiunei publice din 1864. Se cere- urgenţa, care punându-se la votă, nu se primesce. D. Gr. Coz a dini cere a i se pune la disposiţiune regulamentele privitâre la instrucţiunea publică. Din causa indisposiţiunei d-lui ministru de interne, se amână pentru Marţ! interpelarea d-lui M. Teo-dorenu privitdre la ingerinţele ce se pretinde că le-ar fi făcută administraţiunea judeţului Argeşă în ultimele alegeri ce s’au făcută la Pitesc!.
(Senatulâ)
Şedinţa dela 24 Ianuariu. — S’a decisă ca o comi-siune de 5 membri să represinte Senatulă la ceremonia funebră a decedatului generală Slăniceană, ce se va face Sâmbătă, şi care comisiune e compusă din d-nii N. Pessiacov, dr. Varlam, Alexandru Christofi, Gr. Monteor şi Remus N. Opreanu eşiţl la sorţi.
----O-----
SCIRÎ TELEGRAFICE.
(Serv. part. ală »Gaz. Trans.*)
Berlin, 7 Februariu. — Rupsch, care a | fostă condamnată la mdrte pentru atentatulă delă Niederwald, a fostă graţiată la temniţă pe viaţă. Reinsdorf şi Kurschler voră fi esecutaţi a(}î de diminâţă în Halle.
liondra, 7 Februariu. — Consiliulă de miniştri s’a întrunită. Se (Jice că se va hotărî pentru o energică politică. Wolseley va schimba tabăra, ca să bată pe Mahdi, să elibereze pe Gor-don sâu să’lă răsbune. E probabilă că se voră trimite trupe indiane spre întărire.
DIVERSE.
Ună dnelă în trenă. — O femeiă care luase locă într’ună vagonă ală unui trenă de mărfuri dela Louis-ville and Levington, a fostă causa unei certe între con-ductorulă George Jackson şi frânarulă James Wilson. Pentru a pune capătă acestei certe, au hotărîtă a se bate în duelă cu pumnalulă, d’asupra vagonului. Trenulă
mergea atunci cu o iuţâlă de 30 mile pe oră, şi se afla între Ghristianburg şi Emmence. Cei doi indivizi se urcară pe vagonă, încunjuraţî de ceilalţi funcţionari ai trenului. Intr’ună minută sângele începu să curgă d’asupra vagonului, dar furia loră devenia din ce în ce mai mare. Amândoi mănuiau bine pumnalele şi apărau cu braţulă loviturile cari ameninţau părţile vitale. Lupta ţinea de mai multe minute, când o sguduitură puternică a trenului, descriindă o curbă, făcu ca conductorulă să’şî perdă echilibrulă. Elă că4u, şi martorii profitară d’acestă in-cidinte pentru a se pune între dînsulă şi adversarulă său, dechiarandă că onârea era satisfăcută şi că nu le mai dădeau voie sâ se bată. Conductorulă şi frânarulă au recunoscută că martorii aveu dreptate, şi şi-au băgată pumnalele în busunară. La sosirea trenului la Luisviile, au fostă transportaţi la reşedinţele loră. Amândoi avâu braţele pline de împunsături; Jackson primise o rană forte periculdsă la peptă.
* *
*
Omnlă-museu. Poliţia din Leicester(Englitera), avândă să judece pe ună beţivă, a descoperită că acestă cre-dinciosă discipolă ală lui Bacus îşi văpsia corpulă fă-cândă totă felulă de figuri pe dânsulă. fCcă catalogulă lucrăriloră de artă, dată de poliţie, aflate pe corpulă acestui individă: Pe braţulă dreptă: portretulă unui marinară, ună crucifics, ună pesce, ună altă marinară purtând ă mai multe steaguri cu numele »Carlota,« scrisă cu litere mari. Pe braţulă stângă ună pesce, ună aginte de poliţie arestândă p’ună făcătoră de rele, cu legenda următore: »Credinţă, speranţă şi caritate.4 Pe peptă: ună coteţă de porumbei, o clae de fână, buchete de copaci, ună omă preumblândă ună berbece şi ună porcă, — de desuptulă căruia era scrisă forte frumosă: »Iubesce-mă şi nu mă părăsi,* rin memoria tu-toră pe cari îi iubescă;* apoi, o femeă scoţiană danţândă cu ună soldată scoţiană. Pe stomacă: scene militare; mai multe baionete, tobe, tunuri, muniţiunî de răsboiă, ună ulcioră, ună pahară şi două pipe încrucişate. Pe piciorulă stângă: portretulă unui necunoscută. Pe pi-ciorulă dreptă: o femeiă ridicândă ună drapelă, şi doi
tauri luptându-se într’o câmpiă.
* *
*
0 escomunicare. — O scrisâre pastorală a archie • piscopului din Genua a pronunţată escomunicarea în contra tuturoră cetitoriloră din acestă oraşă a farului La Epoca, care a publicată o foiţă întitulată: Amanta unui Papă.
* *
*
Pe ună sloiu de ghiaţă. — 0 miiă de persâne patinau pe Iaculă Lowerz, In Elveţia, aprdpe de Lucerna. Petrecerea eraodintre cele mai plăcute, toţi erau veseli şi voioşi, când dândă d’odată se aude o trosnitură îngrozi-tore şi o bucată forte mare de gheţă să rupse de la mală şi pornesce repede spre mijloculă lacului, avândă pe dânsa trei sute patinori. In timp de mai multe ore, nufu cu putinţă de a da nici ună ajutoră naufragiaţiloră şi d’a opri sloiulă de ghiaţă, care ameninţa d’a se sfărîma şi d’a răpi speranţa şi afecţiunea a trei sute de familii. Ce grâză! In fine, prin nisce sforţări de necrezută, se putu trage la mală sloiulă de ghiaţă şi toţi patinori! fură scăpaţi.
Căsătoria. — Duminecă în 27 Ianuariu v. se va celebra în biserica Sf. Adormiri din Turcheşă , (Săcele)
căsătoria d-lui I. G. Drăgănescu cu d-ş<5ra Maria B. Petcu.
* *
*
Dosurile de Bucurescî 20 Lei. — Le sertarea dela 1 Februariu a acestoră losurî au eşită următârele serii: 28, 160, 304, 342, 365, 403, 676, 793, 948, 974, 995, 1009, 1094,	1287,	1360,	1423,	1608,	1701,	1702,	1736,
1826, 1925,	1955,	1965,	2051,	2110,	2186,	2204,	2218,
2286, 2287,	2314,	2320,	2458,	2461,	2524,	2533,	2551,
2584, 2621,	2668,	2671,	2689,	2827,	2840,	2870,	2984,
3036, 3103,	3114,	3159,	3175,	3189,	3452, 3476, 3591,
3635, 3637,	3639,	3659,	3697,	3743,	3762, 3772, 3812,
3921, 3940,	3943,	4102,	4177,	4358,	4433, 4594, 4719,
4796, 4906,	4917,	5051,	5322,	5340,	2352, 5353, 5379,
5394, 5429,	5502,	5547,	5588,	5670,	5747, 5769, 5772,
5809, 5997,	6146,	6298,	6334,	6381,	6444, 6461, 6498,
6519, 6521,	6544,	6684,	6752,	6881,	6937, 7096, 7228,
7253, 7291,	7292,	7493.
------O-------
Invitare.
On. Domni membri ai Reuniunii române de gimnastică şi cântări din Braşovă suntă poftiţi la adunarea generală, ce se va ţină Duminecă în 3 (15) Faură a. c. în sala de desemnă a gimnasiuiui română la 3 ore postă meridiane.
Braşovă în 7 Faură (26 Ianuariu) 1885.
Ioană Lengerâ,	Dr. I. Bozooeanu,
preşedinte.	notariu.
Editoră: Iacobă Mureşianu.
Redactoră responsabilă: i)r. Aurel ă Mura jianu
Nr. 22.
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
Oursală la bursa de Viena
din 6 Februarie st. n. 1885.
Rentă de aurtt ungară6°/o — Rentă de aură 4#/0 . . . 98.60 Rentă de hârtiă 5°/0 . . 94.30 Imprumutulfl căiloră ferate
ungare................146.30
Amortisarea datoriei căi-lortt ferate de ostil ung.
(1-ma emisiune) . . . 99.g0 Amortisarea datoriei căi-loră ferate de ostil ung.
(2-a emisiune) .... 122.50 Amortisarea datoriei căi-lortt ferate de ostil ung.
(3-a emisiune) .... 107.50 Bonuri rurale ungare . . 102. — Bonuri cu cl. de sortare ICI.50 Bonuri rurale Banat-Ti-
mişfi.................101.50
Bonuri cu cl. de sortarelOl.— Bonuri rurale transilvane 101.50
Bonuri croato-slavone . . 100.— Despăgubire p. dijma de
vină ung.................98.50
Imprumutulă cu premiu
ung....................119.—
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 118.20 Renta de hărtiă austriacă 83.45 Renta de arg. austr. . .	84.—
Renta de aură austr. . . 106.70 Losurile din 1860	. . . 137 80
Acţiunile băncel austro-
ungare................. 867.—
Act. băncel de credită ung. 313.25 Act. băncel de credită austr. 304. — Argintulă —. — GalbinI
împărătesei.............. 5.80
Napoleon-d’orI...........9.761/,
Mărci 100 împ. germ. . . 60.30 Londra 10 Livres sterlinee 123.70
Bursa de Rucurescî.
Cota oficială dela 24 Ianuariu st. v. 1884.
Renta română (5°0).	.	.
Renta rom. amort. (5°/0) .
*	convert. (6°/0)
împr. oraş. Buc. (20 fr.) . Credit	fonc.	rural	(7°/0)	.
*	>5	}J	(5%)
»	»	urban(7°/0)	.
*	*	,	(6%)	•
»	>	»	(5°/0)	.
Banca naţională a României Ac. de asig. Dacia-Rom. .
«	*	* Naţională
j Aură
, Bancnote austriace contra aură
Cursulu pieţei Braşovâ
din 7 Februarie st. n. 1885.
Cump.	vând.	Bancnote românesc! . . .	. Cump. 8.60 Vând. 8.62	
—	—	Argint românesc ....	. » 8.45	8.50
93 •/.	—	Napoleon-d’ori		. » 9.75	9.77
	—	Lire turcescl		. * 10.98	11.—
ol 981/.		Imperiali		. . » 9.98	10.—
84*/.		Galbeni		. . * 5.70	5.76
98V.	—	Scrisurile fonc. »Albina«	. * 100.50	101.—
90%	—	Ruble Rusescî		. » 128.—	129.—
83% 1185		Discontulă »	. 7—10 °/0 pe ană.	
275
200
Numere singuratice din „Gazeta Transilvanieiu se potu cumpăra în tutungeria lui Gross (în casa prefecturei.)
20°!0 Tote preţurile scăzute 20,;|0
per comptantn.
CONOURStif
o
O
CM
O
P
>c3
O
CC
o
•c
Ph
©
-4-3
o
H
Magazinu de încălţăminte
ală lui
Ioanii Săbădeanu
Fabricaţii propriu şi străinii, solidă şi modernii. Recomandă on. publicu cu preţuri scădute t6te felurile de incălţaminte fine şi ordinare, pentru bărbaţi, dame şi copii, gata său după măsure fabricate.
Ghete de bărbaţi dela v. a. fl.	3.60	cr.	în	susii.
Ghete de dame „	„	„	3.—	„	„	„
Pantofi şi ghete de copii dela	60	„	„	„
Pantofi de casă de piele, pîslă său stofă brodate cu flori pentru bărbaţi şi dame dela v. a. fl. 1.30 cr. în susii.
Specialitate.
Cisme de copii în creţii de Karlsbad dela v. a. fl. 3.50 cr. în susă *	» fetiţe şi băieţi ,	»	»	, » » 4.50 » »	»
Şoşoni de postavă de pîslă şi cu Gumă englesesci. — Şoşoni cu talpe de pîslă lungi şi scurţi pentru voiagiori. = Galoci de gumă englesă. — Sandale de gnmă şi de pîslă pentru dame, bărbaţi şi copii cu preţuri eftine.
Cisme de	copii ordinare	dela	v.	a.	fl.	2 în	susii
„	»	bărbaţi *	*	»	»	*	51/a *	*
»	,	femei *	»	»	,	»	4	*	*
Comandele din afară se efectnâză după mesurile trimise promptă şi cela nepotrivite sc ian indfirftttt in schimbă.
K3
o*
e-t-
<D
►“S
a>
P
K- ■
t—•
O
ui
o
P
e-h
©
to
o
o
f
20°|0 Tote preţurile seă<jute 20°|0 igfcg

c3	>c6
fl u	sr
g ce S ■ ■
p, ^ a >o3 ©
8'a1*gf
P P
<! ~ &
0 E.S a ..
o
S Hd
w	fl	ev.	* fl	w	S	J3	^
<§	.*P	5	2	a	’g	cs
«	2^	os	$	o	’TS
^ a 2	<i> £
ta	©	P	»SS	C	oi	fl«
- I - -S «1^8 ’S
I llir 2-a
8 .2^ o s.S.h c« g ®
. «2îa al *
1 * S"S|
!	« <|1 -9* «
^ S S g fl-d <8 ^ ^
>2 2 .. o	s 2
H § «“-g g - o. “ S -8
gss: s.r
11 § t .S»'0 s «f
4S	is S 2 uc?
a> ^ >p <că	ÎS
>d Ph gn Q C O Oh _
05	P	^	w
•S	j{j	>3	3	u	-n	-	>S
g kS	a	^	§	>c3	a	*
*	oc>a)£‘-p	Pwj
>	^	g	o	^	fl	a.
g® g »e ”	?	°
S “ o ^
9 ,
pentru ocuparea postului de ajutoriu de secretariu la camera comercială şi
industrială din Braşov fi.
La camera comercială şi industrială din Braşovu a devenită vacantu postulă de ajutoriu de secretariu. Retribuţiunile lui suntă: salariulă anuală 700 fl. şi bani de cuartiră 150 fl. O condiţiune a punerii în postă este, că amendăue părţile îşi reservă dreptulă, de a denunţa serviţiulă cu o jumătate de ană înainte. Camera publică acestă concursă pentru acestă postă cu acea determinaţiune, ca petiţiumle să se insinueze pănă în 28 Februariu n. 1885 în cancelaria comercială şi industrială din Braşovă în casele lui Schobeln din piaţă Nr. 89.
Numai acelă concurentă p6te fi considerată, carele
1)	n’a trecută peste 40 de ani şi va produce despre acesta, testimoniu de boteză.
2)	care a absolvată o scdlă înaltă juridica s6u tecnică s6u economică şi va alătură pe lângă petiţiune şi testemoniile respective.
3)	Concurentulă are s& documenteze prin testimonii competente eserciţiulă în limba germână şi maghiară ca limbi oficiăse, şi în limba română ca limbă de comunicare.
4)	Concurentulă sS fie în posiţiune de a pută întră în serviţiulă camerii comerciale şi industriale cu l-a Aprile n. 1885.
Braşovă 27 Ianuariu n. 1885	Camera comercială şi industrială
Adolf Ilesshaimer. vicepreşedinte.
BXersulA trenurilor»
pe linia Teinşfi-Aradti-Budapesta a călei ferate orientale de stattî reg. ung.
	Teiuşft-Aradft-Budapesta				Bndapesla-Aradft-Teiuşft.		
		1 Trenu de	Trenă	Trenă		Trenă de	Trenă
		persdne	omnibus	omnibus		persdne	omnibus
			9.50		Viena	8.25	
	Teiuşft	2.39		8.20			8.35
	Alba-lulia	3.40	10.42	9.10	Budapesta	8.00	6.55
	Vinţulă de josă	4.04	11.09		Szolnok	11.14	12.28
	Şibotă	4.35	11.43		Aradfi |	3.35	5.30
	Orăştia	5.02	12.13			4.00	6.20
	Simeria (Piski)	5.44	1.22		Glogovaţă	4.16	6.39
	Deva	6.05	1.48		Gyorok	4.4 7	7.19
	Branicîca	6.34	2.21		Paulişă	5.02	7.39
	lila	7.01	2.54		Radna-Lipova	5.25	8.11
	Gurasada	7.15	3.09		Conopă	5.57	8.49
	Zam	7.49	3.48		Bârzova	6.18	9.18
	Soborşin	8.32	4.37		Soborşin	7.11	10.27
	Bârzova	9.19	5.30		Zam	7.48	11.18
	Conopă	9.40	5.58		Gurasada	8.22	11.57 12.27
	Radna-Lipova	10.16	6.38	8.24	Ilia	8.40	
	Paulisă	10.32	6.56	8.41	Branicîca	9.02	12.57
	Gyorok	10.48	7.15	9.01	Deva	9.32	1.45
	Glogovată	11.17	7.48	9.30	Simeria (Piski)	10.12	2.58
	Aradft |	12.32	8.05	9.45	Orăştiâ	10.47	3.46 4.20
		12.00	8.45	6.10	Şibotă	11.14	
	Szolnok	4.00	2.10	7.27	Vinţulă de josă	11.46	5.06
	Budapesta	7.44	6.40	—	Alba-Inlia	12.21 12.53	6.15 7.00
	Viena	6.20	—	—	Teiuşft		
	Aradft-Timişdra				Simeria (Piski) Petroşenl		
		Trenă	Trenă de			Trenă	
		omnibus	persdne			omnibus	
	Aradft	6.00	12.30		Simeria	3.08	
	Aradulă nou	6.26	12.54		Streiu	3.45	
	Nâmeth-Sâgh	6.51	1.19		Haţegă	4.33	
	Vinga	7.28	1.50		Pui	5.19	
	Orczifalva	7.49	2.12		Crivadia	6.05	
	Merczifalva	8.09	2.30		Baniţa	6.43	
	Timiş6ra	8.58	3.15		P etroşeni	7.00	
	Timişdra-Aradft				Petroşeni—Simeria (Piski)		
		Trenă de	Trenă	1		Trenă	
		persdne	omnibus	1		omnibus	
	Ximişâra	12.25	5.00	1	Petroşeui	8.56	
	Merczifalva	1.16	5.56		Baniţa	9.37 10.09	
	Orczifalva	1.34	6.16		Crivadia		
	Vinga	2.04	6.50		Pui	10.48	
	Nâmeth-Sâgh	2.25	7.11		Haţegă	11.26	
	Aradulă nou	2.54	7.44		1 Streiu	12.06	
|	Arad ft	3.10	8.00		1 Simeria	12.37	I