BEDACŢIUNEA ŞI ADMINISTRAŢI UN EA :
BRAŞOVU, piaţa mare Nr. 22.
S£ PRENUMERA:
la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi.
,UAZETA“ IESE ÎN FIECARE ţ>I.
Pe unfi ană 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., pe trei luni 3 fior.
România şi străinătate:
Pe ană 36 fr., pe ş6se luni 18 fr., pe trei luni 9 franci.	Scrisori nefranoate nu se prlmeseu. — Manuscripte nu se retr&mltfi.
ANULU XLVIII.
ANUNOIUSILS:
A /»r ci timKvn det >10


m 2L
Sâmbătă 26 Ianuariu (7 Februariu)
1885,
Interpelaţiunea lui Biasiu Orban.
Braşovă, 25 Ianuariu 1885. Dacă aru fi mai fostu de lipsă să aducemu probe despre aceea, că părerile, ce le-amu des-voltatu (jilele aceste în articulii: „Românii, Tro-nulă şi opiniunea publicâ“ sunt intemeiate pe starea adevărată a lucruriloru, atunci nu ne pu-teamil dori o probă mai tare şi mai eclatantă ca aceea ce a adus’o SScuiulu Biasiu Orban prin interpelaţiunea sa din şedinţa dela 4 Februariu a dietei ungare.
Aşa ne trebue. Dacă noi Românii şi Saşii din Ardălu, într’uuti şiră de ani atâtii de lungă, n’amu întreprinsă nici unu pasă seriosă spre a documentă înaintea Tronului şi a opiniunei publice, că situaţiunea, ce ni s’a creată de cătră regimulă ungurescă, mai alesă dela 1879 înedee, a devenită nesuferibilă şi că în deosebi din causa curentului nenorocită de maghiarisare poporulă nostru trebue să îndure (Jdnică nedreptăţirile şi prigonirile cele mai amare; dăcă noi Nemaghia-rii din Ardălă, cad suntemu încă odată aşa de numSroşi ca Croaţii, n’amu fostă în stare până acum de a află ună mijlocă legală, prin care să nimicimă odată pentru totdăuna tenden-ţidsele şi sistematicele defăimări din partea adversarilor u noştri: trebue se au^imă a<ji că noi sun-temă răsvrătitorii, noi clevetitorii, noi acusămă naţia maghiară înaintea străinătuţii, trebue să au-(Jimă a<Ji, după şăpte-spre-(}ece ani de maltrătare şi de asuprire, că poporulă ardelănă este liniştită şi mulţumită şi numai pressa naţională română şi sâsescă aţiţă spiritele, numai ea sădesce ura şi provăcă nemulţămirea în ţără.
Acăsfa teribilă acusare se pronunţa de pe tribuna parlamentară, chiar de ună deputată să-cuiu din Ardălii. T6te <}iarele din monarhiă o reproducă, firulă telegrafică din Peşta o transmite în t6te centrele stateloră europene şi lumea află în anulă Domnului 1885 din nou, că foile românescî şi germane din Ardâlu nu represintă causa poporului loru, ci facă servicii numai duş-maniloru din afară, agitându în contra statului.
Biasiu Orban a primită soliă dela Cluşieni, că se prăpădesce gintea maghiară din Transilvania, dacă nu se va cassâ juriulu de pressă din Sibiiu, dându-se foile „agitat<5re“ românesci şi să-pe mâna loru şi a fraţiloră loră de cruce s^cx> din Tergulă-Mureşului. Şi Biasiu, pe deplină ^vinsă că este timpulu ca Ungurii din Ardllft să oape şi de plaga gazetariloră români j fi sa^’ car* 1 amărăscu filele, se folosesce de momentă şi cert^e|a ministrulă de justiţia strămutarea juriului	delicte de pressă dela
Sibiiu.
Strămutarea acest.ava r)&r£ puţină lucru ce-loru ce nu cunoscu relaunije jn carţ traimă, dăr dăcă se va esecutâ, ea >u însdmnă nici mai multă nici mai puţină decâ^ secvestrarca complectă a libertăţii de pressă încâ* ne privesce pe noi cei ce ltptămu pentru drep*rile poporului ardelănă. Oiei putemu fi siguri, dacă este vorba ca <}iar*tii noştri să fie judec,$ de „pa-trioţii“ din fi uşiu şi din Tărgu - iureşului, aceştia în consiinţa loru ne voru afla vinovaţi ori de câte ori omil fi citaţi şi acusaţi hain tea tribunalului poprului. loru. Ară fi bine dăca
tinţe să ne aşteptămă în Cluşiu şi în Tergulă-Mureşului din partea unoră concetăţeni, cari pe fie-care (Ji cetescă în „Kolozsvâri Kozlony,“ „El-lenzăk“, „Magyar Polgâr“ şi în alte <Jecide diare unguresc!, că cărturarii români şi saşi din Ardălu nu ţintescu decâtu la distrugerea statului ungu-rescu şi a naţiunei maghiare ?
Voinicosulă Biasiu Orban este membru ală oposiţiunei estreme maghiare. Acăsfca este ună semnă ominosă pentru noi, căci de câte ori se plănuesce câte ună atentată nou în contra năstră cei din stânga estremă suntu, cari iniţiăză campania. Acţiunile în potriva năstră suntă totdă-una combinate şi ne-amu miră fdrte, dacă s’ar dovedi că d. Tisza de astădată n’a fostă înţelesu cu Săcuiulu din Ardălă.
Aşteptămă cu nerăbdare să vedemă respun-sulă ce-lă va dă ministrulu de justiţiă lui Biasiu Orbană. Dacă acestu răspunsă va fi favorabilă pretensiuniloru ungaro-săcuescî din Transilvania, atunci lumină deplină se va face asupra întregei comedie, ce se jdcă de unu timpă încăce, de când primulă ministru a anunţată „măsurile cs-cepţionale“ în discursulă său dela Oradea-mare.
Atunci se va vedă curată şi limpede, ca în amă(ja mare, că t<5tă sfara ’n ţără, ce au fâcut’o miniştrii şi foile unguresc! guvernamentale în înţelegere cu ale oposiţiunei din incidentulă anunţatelor măsuri escepţionale, n’a fost decât o manevră deghisată spre a pregăti şi j ustifica înaintea opiniunei publice strămutarea juriului din Sibiiu, care are de scopu de a despoia pe Românii şi pe Saşii din Ardălu şi de puţintică libertate de a se apăra prin pressă în contra încălcăriloră şi a fărădelegiloru celoră dela putere.
Atunci dovedită va fi şi aceea, că procesele ce s’au intentată în scurtulu timpă de şăse sep-temâni la doue (Jiare române oposiţiunale din Sibiiu, au fostă numai trase de păru ca să p<$tă fi folosite pentru scopurile meschine ale celoră, cari şi-au pusă în gândă să ne spulbere din acăstă ţeră.
CRONICA POLITICĂ.
In şedinţa dela 4 Februariu n. a dietei ungare, deputatulă Blasius Orban a ţinută ună discursă eu »mare patosă« în contra press ei române. Ună Română care a asistată la acăstă şedinţă ne comunică, că foia nostră a fostă în prima liniă onorată cu câteva »graţiosităţi« unguresc!. Numitulă deputată st adresată apoi ministrului de justiţiă următorea interpelare: 1. Are ministru cunoscinţă că foile române şi germane din Ardelă predică revolta în contra »ideii de stată maghiară,* insultă cu cea mai mare cutezanţă naţiunea ungară, acusă înaintea streinătăţii şi aţiţă. la ură pe pacinicii locuitori as Ardeiului? 2. Are cunoscinţă despre aceea, că foia română din Sibiiu »Tribuna* (Jice în numărulă său dela 80 Noemvre trecută, că Românii ar trebui să pândâscă ocasiunea, ca să sgudue din temelii acestă ţeră şi să se unescă cu duşmanii ei, şi că cu totă acestă trădare vădită a patriei juraţii din Sibiiu au achitată la 3 curentă pe acusaţi, precum au făcută de 17 ani cu toţi câţi au îndrăsnită d’a agita în contra esistenţii statului ungară şi a insulta naţiunea năstră? 3. Are de gândă să caseze pe calea ordinaţiunei juriulă din Sibiu şi în privinţa delieteloră de pressă în Ardelă să declare competente tribunalele cu jurii din Cluşiu şi Tărgu-Mureşului ? Seu are de gândă, daca nu crede că pote esecutâ acesta pe calea ordinaţiunei, să aducă în cameră lină proiectă de lege în acestă privinţă? Interpelarea se va înmâna ministrului, altfel
Totă în acestă şedinţă Bela Grunwald aminti, că după comunicările unoră foi provinciale o reuniune panslavistă pronunţată a arangeată în săptămâna trecută în Lipt6-St.-Miclăuşă o serbare împreunată cu declama-ţiunî, cântece şi jocă, care n’a fostă altceva decâtă o de-monstraţiune în contra Unguriloru şi a statului ungară. Lucrul u e cu atâtă mai bătătoră la ochi, că acestă demonstra-ţiune s’a petrecută în sala edificiului comitatensă, unde de altmintrelea nu se manifestă decâtă spiritulă patriotismului, Grunwald adresă apoi ministrului de interne următărea interpelare: 1. Are ministrulă cunosciinţă că edificiulă publică ală comitatului a fostă obiectă ală demonstraţi uniloră duşmane statului? 2. Are de gândă să ia disposiţiunile necesare pentru cercetarea faptulu i şi 3. Are de gândă să ia măsuri ca pe viitoră să nu se mai întâmple asemenea caşuri? — Ministrulă Tisza a răspunsă îndată, că n’are cunoscinţă despre acâsta, dar că va dispune să se cerceteze casulă, căci se pote că patrioţii din fruntea comitatului Lipta au fostă amăgiţi. Va face totă ce-i va sta în putere, ca aşa ceva să nu se mai întâmple.
«v *
v
ţ)iarulă ,Times* primesce din Constantinopolă soirea, că P6rta a adresată o notă circulară cătră puterile ce au semnată traetatulă dela Berlină, prin care le atrage atenţiunea asupra tratamentului rău ce-lă în tâmpină mahomedanii din partea autorităţiloră române şi bulgare în teritoriile anectate. Moslimii, t|ice nota, se vădă siliţi de a emigra şi proprietăţile loră se confiscă în modă ilegală. înalta P6rtă apeleză puteriloră şi le r6gă să intervină pe lângă guvernulă română şi bulgară, ca să se aplice cu dreptate articululă respectivă aiă tractatului dela Berlină. Aceeaşi foiă primesce o depeşă în care se <fiice, că o deputaţiune de mahomedani emigraţi din Dobrogea în Asia mică a predată Sultanului o petiţiune, rugându-se de ajutoră în contra persecuţiuni-loră, vecsaţiuniloră şi a şicaneloră, ce se (ffee că trebue să-le sufere musulmanii în Dobrogea. Aşteptămă să vedemă ce voru <Jice organele guvernamentale din România la aceste faime, ce se răspândescă din Constanli-nopolă.
Foile francese află din Roma, că Italianii voiescă să ocupe afară de Beilul şi de Massauah încă alte cinci puncte la Marea roşiă. Se’nţelege că acesta se va întâmpla numai după ce va sosi acolo şi a doua espedi-ţiune italiană. Câtă privesce protestulă Porţii foile din Roma declară că »Mancini nici nu va lua in considerare protestulă şi nici nu va răspunde la elă.« Italianii susţinu că Porta concedândă ca Anglia să ocupe la 1882 Egiptulă, nu mai potă interzice acum ocuparea unoră puncte la litorarulă Mărei roşie din partea Italiei, care a fostă invitată la 1882 a coopera cu Anglia. Bate la ochi, că ambasadorulă Italiei la Constantinopolă, corniţele Corti, a cerută şi a primită ună concediu de trei luni. Se consideră acâsta ea ună simptomă, că guvernulă italiană este aşa de sigură că Anglia sprijinesce politica sa de ocupaţiune, încâtă nu-i pasă multă nici de eventualitatea de a se rupe relaţiunile sale cu Porta.
*
Din Paris se anunţă, că generalulă Briere de l’Isle, care conduce operaţiunile în Tonching, va pornf cu două colone asupra cetăţii Lang-Sou. O colonâ va merge peste Bac-Lâ, ceealaltă peste Chu, pe unde n’a călcată încă pieioră de omă civilisată. Fiecare din aceste colone va fi compusă din 6000 6meni trupe bine disciplinate şi probate în răsboiu. Chinesii să fi concentrată vreo 20,000 omeni la Lang-Sou, dintre cari numai o mică parte sunt esercitaţî şi disciplinaţi după sistemulă euro-penă.
Iubileuli! Regimentului românii Nr. 64.
Or ăştia, 22 Ianuariu Domnule Redact^V.de'j^oărie, Asistând# Jardândă. Eu am vorbii
Slî.^rn|i^J-pî5tăce m flacâiă arqenoa_
nnnali îlrt
irt li»»
1.
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
lulia, ţinându-se mai multe cuvântări în nu-d-lui colonelă. şi a asistenţilor^.
Soldaţiloră li-s’a dată cu ordinulă de 4b >2 din 20 Ianuariu st. v. (1 Februariu) ală mentului următdrea comunicare în limba ro-
|
Ostaşi!
Astăzi este ună pătrară de seoulă de când în urma ei ordinaţiuni a Majestăţii Sale din câte unii Bata-i din regimentele de infanteriă Nr. 31, 50 şi 51 s’a .nţată Regiment ulii Nr. 64.
Regimentulii serbâză dară astăzi jubileulii de 25 de anî a esistenţei sale tinere, dar gloriose.
Cu litere de aură şi-a eternizată pentru totdâuna numele său în istoria resboiului prin fapte eroice. F a p-‘ ie gloriose ale strămoşiloră voştri şi ale aţi unei vâstre, care în t.<$tă vremea şi în cele mai ericulose periode a patriei s’a adunată sub stindardele mpărătescî; curagiulă şi eroismulă, venjoşia şi destoinicia, ascultarea şi fidelitatea garan-tâză pentru sceea, eă dacă apărarea înaltei case domni-t6ra şi a patriei ne-ar chema pe noi astăăî la fapte nouă, voi atunci vă veţi arăta ca fii şi următori demni ei na-ţiunei vdstre.
Orăştiă, la 22 Ianuariu v. (3 Februariu n.) 1885.
Cordei, colonela.
Procesulil de pressă alft „Tribunei/4
Reproducemă după »Tribuna* discursurile ce s’au rostită de cătrâ acusaţi, procuroră şi apărătoră în pro-cesulă ce s’a pertractată în 3 Febr. n înaintea juriului din Sibiiu:
Ioană Slavici: Legea îmi acordă dreptulă de a lua cuvăntulă, mai înainte de a se face citirea articolului incriminată. Nu potă să înţelegă acesta dreptă de-câtă astfelă, că era în intenţiunea legiuitorului să-i în-lesnescă acusatului, în casulă presentă mie, apărarea. Anume nu fapta în sine, ci reaua intenţiune e ceea-ce )gea pedepsesce în persona făptuitorului. D-v<5stră sun-.1 der chiămaţî a vă pronunţa, decă eu în adevără am vârşită cu rea intenţiune fapta ce mi se impută. Eu o •gă acesta cu iotă hotărîrea, şi câtă vreme nu-mi este moscută motivarea acusării, persistă a susţină, că numai o neînţelegere a putută să fie punctulă de plecare ală actualei pertractări finale. Dăcă v’aşă fi cunoscută, domniloră juraţi, aşă pută să aşteptă în tdtă liniştea ver-dictulă d-vostră; elă nu pote să sune altfelă, decâtă: acestă omă nu e capabilă de fapta ce i-se impută. Durere însă, trăiescă numai de vr’o câteva luni aici şi am fostă şi în acestă timpu alâtă de ocupată, încâtă ’mi-a fostă peste putinţă să întru în relaţiuni cu cercuri mai largi. Cei mai mulţi dintre d-văstră nu mă cunoscă, dăr nici chiar din vedere, nu potă deci să spereză, că mă veţi judeca după adevăratele mele vederi şi inten-ţiuni. Mă simţă dăr îndemnată a lua încă acum cu-văntulă, pentru-ca se vă pună în posiţiă de a mă judecă dreptă.
încumetându-mă să purcedă la resolvarea acestei probleme, sunt cuprinsă de simţămentulă penibilă că mă expună să ve supără şi să strică totodată causei, pe care o representă, mai multă decâtă potă să’i folosescă lu-crândă anî îndelungaţi. Nu mai suntă omă tânără, e însă prima dală in viaţa mea, că suntă silită a vorbi în publică. Singură acâstă împrejurare vă va esplica din destulă sentimentulă de strîmtorare, de care suntă cuprinsă în momentulă acesta. Mai stau acum şi ca acu-sată în faţa d-vOstră şi am să mă apără în o limbă, care ’ml este ce e dreptă, forte preţiosă, der pe care nu o vorbescă cu destulă înlesnire. Strîmtârea, în care mă aflu, să scuze stângăcia mea. Nu e presumpţiune, nu voinţa mea propriă, ceea-ce mă face să pună răbdarea d-vostre la încercare: mă silesce puterea, căreia ne su-pănemă cu toţii.
Stau aici sub greaua aeusare de a fi abusată de unulă din cele mai frumose drepturi ale mele, de libertatea cuvântului. Dumnezeu ’ml-a dată cuvăntulă, âr statulă ’mî-a acordată dreptulă de ală rosti în totă libertatea. Dacă este adevărată, că am abusată de acestă dreptă, atunci suntă ună omă stricată, şi ar fi o binefacere pentru mine, ca să mi se iee pentru viitorii putinţa de a urma relelor mele impulsiuuî.
• Nu am însă consciinţa că voiesc ceea-ce e rău, şi e numai cu putinţă, că fac ceea-ce e rău stărfiindă spre bine, E cu putinţă, că vederile, de care sunt condusă în actuala mea activitate, sunt în adevără periculdse, chiar criminale; acum însă când e vorba să fiu pedepsită pentru ele, este o legitimă apărare, dacă îmi dau silinţa să mă descarcă de vină. Dacă e adevărată, că sunt ună omă stricată, acesta e o nenorocire pentru mine, vina însă cade numai asupra împrejurăriloră, în care am crescută şi care au făcută din mine ceea ce snnt.
Daţi-mî voiă să vă indică, spre desvinovâţirea mea, aceste împrejurări, M’am născută în Viiâgos, în acelaşi Vilâgos, unde s’a săvârşită la 1849 celebra capitulaţiune.
E ună târguşoră măricelă, cu poporaţiune în mare parte românescă. O parte mai mică a poporaţiunii sunt Germani, aşa numiţi Şvabi, er una încă mai mică Maghiari. Casa părinţiloră mei era aşecjată într’o stradă locuită mai alesă de Maghiari, şi încă ca băiâtă mică vorbemă cu camarada mei maghiari totă atâtă de bine limba maghiară ca pe cea română. Până la terminarea studiiloră o-inmasiale am trăită apoi necurmată în cercuri marota: 6rele de	ry/'biţă şi în care mă simţiam
—Tiv—am perdui/
AlP	y
acâstă împrejurare nu ar fi putută să mă aducă pe banca de acusaţi.
Există în comuna nâstră o anomaliă, care a determinată vederile mele. Românii, Germanii şi Maghiarii nu trăiau în pace. Fiesce care dintre aceste trei elemente voia să-le impună celorlalte conducerea sa. Astfelă s’au produsă adeseori lupte, şi îmi aducă aminte, că pe timpulă. când eram băiată mică, mai multe dintre rudele mele au fostă puse în lanţuri şi duse în ca-sematele cetăţii dela Aradă. Astătjî de sigură nu se voră fi găsindă în întrega monarchiă decâtă puţine comunităţi, unde stările sunt atâtă de pacînice ca la noi. Cum s’a întâmplată acesta? Gând au văzută, că nu potă să veţuiască pacînicu împreună, dmenii au luată hotărîrea de a trăi pacînică unii lângă alţii. Ei şi-au 4'sb: în biserică nici odată nu avemă certuri; de ce ore să nu aveţi, pe câtă e cu putinţă, şi în afacerile comunale, voi primarulă şi notarulă vostru, er noi pe ai noştri. Ei au luată hotărîre de a face din o comună politică două, şi ori câtă de straniu ar părea, este în ţâra nostră de vr’o 20 anî o comună, care după naţionalităţi e îm^ă ţită în două: Olâh-Vilăgos şi Magyar-Vilâgos. Românii au primarulă loră, primăria loră; totă astfelă şi ceilalţi; er când e vorba de interese comune, se întrunescă re-pre.sentanţele ambeloră comune, — şi lucrulă merge. Dacă e bine ori rău aşa, acesta nu o vomă hotărî aici. Destulă, că eu m’am născută în acestă comună; nu este vina mea, că încă de copilă m’am deprinsă, ca fiesce care se şî pună viaţa după propriele sale înclinări la cale; nu este vina mea că am devenită cu desăvârşire incapabilă de a Înţelege oportunitatea unei direcţiuni opuse aceştia. Devină nervosă, cănd vădă, că ună omă vrea să-i impună celuilaltă limba sa, vederile sale, conducerea sa, fără ca să resulte din acesta vre-ună folosă fie pentru publicitate, fie pentru viaţa privată, fie pentru cea comună.
Astfelă am fostă crescută. Cu acâstă crescere am mersă, ca voluntară la Viena. In casarmă eramă peste 30 omeni tineri, unulă Boemă, altulă Maghiară, acesta Italiană, acela Poloneză, erau vre-o 4©ce, cincisprezece naţionalităţi, eu singură Română; nici odată nu m’am simţită isolată; mi-am aflată totdâuna prieteni buni între aceşti âmenî: eram cu toţii camarazi, căci e în natura omului să răsplătescă cu iubire iubirea, unde o găsesee. Acesta amă găsit-o acasă, acâsta în armată şi totă acesta în cultura germană, spre care mi s’a deschisă drumulă la universitatea din Viena. Gothe şi Schiller, Kant şi Schopenhauer şi t6te acele spirite mari care, eşite din mijloculă poporului germană, atâtă de multă au contribuită la ridicarea omenirii, cunoscă numai pe omulă, care este, precum se <Jice, fdrte înclinată spre răutate; ei însă nu-i împartă pe omeni, după naţionalitate, în mai buni şi mai răi. Ear eu eram pre tlnără, lipsită de experienţe, prâ tare înclinată a mă supune autorităţii loră, pentru ca să mă fi întrebată, dacă au aceşti 6menî dreptate ori nu? Abia dupăce m’am întorsă acasă mi s’a	pusă acâsta întrebare, amă
văcjută, că nu aceste vederi predomnescă aici, ci altele, care stau în contragere cu ele. Puţină după întorcerea mea în ţâră am simţită, că sunt osândită a luptâ contra curentului predomnitoră. Nu aş fl făcut’o însă nici-odată acesta, dacă n’aşă fi fostă îmbărbătată prin aceea, că nu eram singurulă represen-tant ală vederiloră mele. Stau aici, ce-i dreptă, eu singură, dar nu pentru mine singură: este ună întregă cercă de bărbaţi, care susţină vederile, pentru care sunt dată în judecată. Nu o accontueză acesta, pentru ca să mă desvinovăţescă: primescă răspunderea pentru mine singură. Vina e însă comună: primescă eu singură pe-depsa, însă pentru verdictulă d-vâstră nu este indiferontă, dacă vina este individuală orî comună.
întrebă acum, ce se cuprinde în acelă articulă? Au fostă aici în Sibiiu doi omeni răi osândiţi la morte: erau vrednici de acesta osândă. Pertractarea însă s’a făcută în o limbă, pe care aceşti omeni nu o cunosceau, pe care publiculă din Sibiiu nu o cunoscea ; judecătorii cu-nosceau însă, cunosceau cu toţii limba acusaţiloră şi a publicului; nu era dar motivată necesitatea de a face pertractarea într’o limbă, pe care cei în primulă locă interesaţi nu o înţelegă. Nu	că acesta e o nedrep-
tate: nu înţelegă însă cum pote să concorde acâsta cu soopulă urmărită prin pertractare? Dar eu (Jică mai multă încă în articolulă încriminată: e rău să se facă aşa, pentru că âmenii suntă împinşi prin acesta în modă fatală să nu-şî iubescă ţâra aşa, cum trebue. lntr’ună cuvântă, presiunea, ce se face prin acâsta, nu e motivată.
Precum vedeţi, domniloră, după creseerea ce mi-s’a dată, şi după cultura, de care m’am împărtăşită la universitate, eu trebuia se o 4^ acesta; şi totuşi, dacă aş fi fostă eu singură de părerea acâsta, nu i-aşl fi dată expresiune, am simţită însă, că nu sunt singură, ci în-trâga opiniune publică era pusă în nedumerire.
Mi se va face pâte imputarea, că am voită să-i câştigă pe Saşi pentru noi Românii. De sigură însă sunteţi convinşi, că de acesta nu pote să fie vorba. Nu e Românulă celă ce vorbesce aici: e omulă. Nu e aici o cestiune naţională: e una de umanitate. I se face ori şi cărui omă nedreptate, când nu i-se dau tdte înlesnirile apărării. Mi se ia mie, lui Kleeberg ori Marlin, putinţa de a mă apără, mi se ia mie, ca publică, putinţa de a trage folosă din pertractare, când ea se face într’o limbă, pe care nu o pricepă. Mi se va <4*ce pote, că e lege. Eu nu cunoscă legea, care înlocuesce aici limba germană cu cea maghiară. Presupunândă, eă există o asemenea lege, cine ore i-ar putâ luă cetăţenului dreptulă de a susţine, că este rea? Eu 4ică, eă mă supună, dar legea nu pâte să aibă decâtă urmări rele: prin acâsta nu agiteză. Acela, care va abroga acâsta lege şi va pune alta în loculu ei, acela îi va folosi ţării. Acesta e ^spiritulă, în care a fostă scrisă articolulă, şi vă rogă, ca •loi	astfelă să-lf înţelegeţi.
'	de Haupt cetesce
In acestă articulă se 4ice că suntă 700 de anî de când Saşii au întemeiată Sibiiulă, centrulă loră de cultură, 700 de ani viaţa de aici a fostă germană şi germană a rămasă pănă în 4<ua de astăzi. Acum după 700 de ani doi Germani (Kleeberg şi Marlin) fiind osândiţi la mdrte prin furci procesulă li să face in limba maghiară pe care nu o înţelegă. Se aecentuâză apoi principiulă publicităţii pertractăriloră finale şi se 4,oe c& s’a dală o grea lovitură consciinţei publice a Saşiloră pertractân-du se în Sibiiu ună procesă într’o limbă pe care ei nu o nţelegă. După aceste reflesiunî urraâză partea încriminată a articulului ce s’a publicată în corespondenţa nâsfră de erî.
Vice-procurorulă Tribus, după o mică introducere
(jice:
Astădî, când dreptatea penitenţiară încă nu şi-a eserciată funcţiunea, însă totuşi a disă cuvăntulă celă dintâiu şi seriosă, stămă încă sub impresia acelei drame groznice. care s’a predată aici în forma procesului criminală jMarlin-Kleeberg,* a acelei icone întunecate a sufletului omenescă, care, mă miră, se pune in fruntea unui articolă politică, ce respiră duşmăniă! A fostă o cestiă de interesă generală, care a putută servi spre aceea, de a câştigă atenţiunea publicului dela începută pentru acestă articolă. De altă parte permileţi-mî de a conclude, că d-lă autoră chiar prin maniere, cu care a ilustrată acestă icdnă întunecată, a putută să cre4â, că va câştigă inimile cetitoriloră săi germani, — cari astă4l sunt judecătorii lui, pentru vederile sale. Eu sunt însă convinsă, că în inimile acestoră cetitori germani locuesce cu multă mai multă simţă de dreptate, decâtă să trecă cu vederea vinovăţia unui omă, pentru că elă are simpatii germane. Dacă d-vostră încă veţi fi de vederile acestea, nu o sciu, spereză însă, că veţi fi, dacă veţi urmâ cu atenţiune mersulă cugeteloră din articolă.
Acela incepe cu descriere falsă a procesului Kleeberg-Marlin. Eu sunt gata de a documenta, că afirmă neadevărulu, şi apoi elă dă expresiune durerii şi părerii de rău, că aici în leagănulă unei vieţi nemţesc! de şâpte sute de anî, acestă viaţă nemţâscă trebue să se stingă, şi în fine erumpe fără nici o logică în exclamaţiunea, că nu Nemţii, precum ar trebui să presupui, ci Românii suntă constrânşi, de a căuta duşmani, şi a-i câştigă pre-tutindenea duşmani. Eu credă, domnii mei, că d-v6stră veţi respinge presupunerea acesta cu indignaţiune, eu credă că dacă veţi urma acestui sfată, aţi esclama: ,DOmne apără-mă de prietini, că de duşmani mă voiu apăra eu!« Căci autorulă totă nu va voi să afirme, că dacă pertractarea finală în procesulă Kleeberg-Marlin s’a făcută în limba maghiară, ar fi dată prilegiu ca Românii se devină într’o ură orbă în contra statului maghiară, âr altă causă d-lă autoră nu a înşirată.
Nu pâte remânea ascunsă pentru d-v6stră nici aceea, că articolulă voiesce a executa în praxâ misiunea, de a câştiga duşmani statului maghiară. Elă nu caută remediu pentru plângerile sale în luptă parlamentară-constituţio-nală, nici în împreunarea cu ârecare dintre partidele parlamentare, cari se combată în totă statulă constituţională, ci d-lă autoră se siiesce a câştiga patriei sale duşmani afară de fruntarii, în străinătate Spre ce altceva a putută sâ’i servâseă reflectarea, că pe partea Români-loră stă numai Roinănia cea mică, âr pe partea Germa-niloră marea Germaniă. E şi trebue se fie permisă în ori şi care stată libera desvoltare a partideloră; trebue să-le fie permisă a se uni, chiar spre răsturnarea unui sistemă, a unui regimă momentană, chiar spre reformarea unoră instituţiunî constituţionale pe cale legală; statuia însuşi trebue însă să fie înaintea ori şi cărui cetă-ţenă sfântă, şi patria trebue să fie, unâscă-se elă în lupte cu orî şi care partidă, neatacată. Eu credă, că acâsta nu are lipsă de motivare; mie-mî lipsescă cuvinte pentru aşa ceva, şi eu numai cuvintele marelui poetă le potă reproduce: »Dacă voi nu o simţiţi, nu o veţi a-jungei* Şi care predă acuma publicităţii ună astfelă de articolă, în carele se 4|CB limpede şi respicată: trebue să pândirnă după prilegiulă, de a clătina statulă maghiar din temeliile sale, trebue să-i câştigămă duşmani, trebue să ne aliâmă cu duşmanii lui, spre ală răsturnă, — vă întrebă, acela, carele 4ice acâsta, nu agiteză?
(Va urma).
-----O--------
Interpelaţia d-lui Vaida şi „Ellenz6k/‘
Amă comunicată în fâia nâstrâ, că în adunara generală a comitatului Coşiocnei d. Vaida a făcută 0 m_ terpelare în privinţa reuniuniloră de maghiari^re Ş1 a propusă să se r6ge guvernulă, ca să nu întă^sc^ statutele astorfelă de reuniuni şi totodată fu“cfi°narUj dela prefectă pană la celă din urmă, să ne ia parte iu astfelă de reuniuni. Sârtea propunerei J cunâscemă, ea a fostă respinsă.
In contra d-lui Vaida »EIIc^k« scrie ună articulă de fondă plină de focă şi de cătrană — cum îi e datina să scriă în contra Româniloră — şi 4i°e latre altele că d. Vaida e odrasla unei nobile familii unguresc! (?) va-lachisate, motivândă prin acesta necesitatea reuniunei de maghiarisare. Propunerea diui Vaida, 4ice cătrănită foia cluşiană, nu însemneză altă ceva decâtă ca guvernulă unguresc se inter4ică naţiunei unguresc! de a rămânea ungurâscă. Istoria cunâsce de o miă de anî Ungaria ca ungurescă. Nemulă ungurescă a imprimiată acestui stată marca sa naţională, acestă nâmă a creată şi a susţinută, în mijloculă furtuniloră milenare, statulă, a creată însti-tuţiunile sale politice, de stată şi soriale, şi’a creată cultura sa. Acestă nâmă, acâstă naţiune începe acum
oX.of n/ iA&tinanX rlt*anf A ud la ntltinYlftla pSnitft 11T)A
GAZETA TRANSILVANIEI
1885. f
Nr. 21.
cârdă de vreme; în parte naţiunea şi-a eluptată ărăşî independenţa sa de statti; ea vrea sg fie domna sorţii sale; dar pentru redobândirea statului călcaţii în piciore de torţa streină, nămurile de limbă nemaghiară din acâstă ţâră n’au vărsată ni<î o picătură de sânge, din contră ele au Întinsă mână de ajutoră pentru apăsarea ţării şi au intrată în solda forţei streine. Cu tote acestea Ungurii împartă libertăţile şi drepturile cu elă. Pote ună Nemaghiară să ceră cu consciinţa liniştită dela ună Maghiară, ca acesta să primâscă apatică decăderea nemulă său? »Nu,* strigă »Ellenzek,* acesta nu o pote cere dela elă nici pangermanulă Sasă, nici dacoromanulă Valachă, nici panslavistulă Croată. Şi dacă o ceră, înainte numai. In cele din urmă şi noi avemă dreptulă de a trăi, dacă ei au dreptulă să pândescă după viaţa propriei loră patrii.» »Ellenzek* aminteşte apoi, că guvernulă a aprobată statutele »Albinei^, ale reuniu-nei »Opinca«; amândouă inslituţiunile urmărescă tendinţe românesc!, şi ceea ce e permisă altora în acâstă direcţiune, Unguriloră să le fie oprită în ţera loră propriă? Reuniunea de maghiarisare este tocmai necesară consi-derândă casulă lui Vaida, pentru ca să se înăbuşescă ori ce altă degenerare.
Acesta este cuprinsulă articolului rătăcitului »Ellen-zek», pe care ne reservâmă a-lă lumina în numărulă viitoră.
----O-------
SOIRILE PILEI.
Ni se scrie, că Românii din Sibiu şi jură voră da în 10 Februariu n. în sala hotelului dela Impăratulă Ro-maniloră ună banchetă în onărea redactoriloră G. Bariţă şi I. Slavici.
—0—
In cerculă de asentare ală oraşului Braşovă tragerea la sorţi se va face Marţi în 10 Februariu n., înainte de amfrj! la 9 6re în sala magistratului. La tragerea sorţiloră se voră presenta numai tinerii de clasa I a etăţii, adecă cei născuţi în 1865. Pentru cei absenţi p6te trage sorţulă tata seu ori ce altă rudă, după cum le va conveni.
—0-
»Pester Lloyd,» scriindă despre procesulă tribunei,* (}ice c& Jarii Sibiiu si-au câştigată renume în t6tă ţâra. Amintesce apoi ună discursă ţinută de curând0 în dietă în contra juriului pressei, dândă cu acâsta a se înţelege că juriulă trebue neapărată cassată. Lucrulă e uşoră de esplicată: se caută pasă cu pasă motive pentru a-şî justifica ministrulă Tisza luarea măsuriloră escep-ţionale.
—0—
Ni se comunică, că în Poiana-mărului în cârciuma lui A. P. s’ar fi comisă ună omoră. După o altă versiune mortulă ar fi victima unei bătăi întâmplată în a-fară de cârciumă. Casulă se ancheteză. Mediculă bă-nuesce că omorulă s’ar fi comisă chiar în cârciumă.
—0—
De asemenea ni se împărtăşesc e, că în Zârnesd încă s’ar fi comisă ună omoră, causată de necredinţa unei femei.
—0—
După resultatele manipulării vamale la oficiulă de vamă din Braşovă s’au esportată în 1884 în România 47 milione klgr. faţă cu 40 mii. în 1881. Din acestea se vină pe băuturi 1.238,000 klgr., pe sticlăriă 960,000 klgr., pe lemne 978,000 klgr., pe funii şi sfori 798,000 klgr., pe legumi, pâine ş a. 787,000 klgr., pe ină, cânepă ş. a. 709.000 klgr. (din care 529,000 klgr. pânză de împachetată), pe hârliă 630,000 klgr., pe mărfuri de lână 222,000 klgr., pe pele lucrată 77,000 klgr. Impor-tulă a fostă în 1884, 44.708,000 klgr., pentru care s’a plătită vamă 112,000 fl. faţă cu 24 milione în 1881 pen-'\i care s’a plătită vamă 75,000 fl. Mai multă s’au im-PHtă cereale (22.118,000 klgr.). Esportulă în genere a foA ma; mare ca în cei 10 ani din urmă, dar se arată o o^(jere ţn une\e articule.
-0—
Camera (jvocaţiloră dva Cluşiu a adresată ministrului de justiţia cererea pentîu construirea unui paiaţă ală justiţiei în Cluş1#
—0—
Foile cluşene spu.^ că (Jilerulă din Suciacă I6nă Rusu a fostă atacată în trada Pata din Cluşiu,’ bătută de morte şi jătuită de mar*^ pălăria şi de bănişorii ce’i avea la elă. Nenorocitulă i fostă dusă în spitală, er făptuitorii, cari s’au prinsă, în crestă.
—0—
Comisiunea de petiţii a senatul română, cercetândă plângerea c*mersanţiloră de porci îk privinţa gicaneloră ce li se facă la exportulă acestora vite in Austro-Ungaria, a decisă în inanimitate să recomande petiţia guvernului, atrăgându-i atmţia asupra conţinutului ei.
—0—
»Românuui€ i se scrie din Vernon (Francia) că la 17/29 Ianuaiu s’au pornită la Bucuresci cărţile răposatului Ubicini ute bibliotecei române. Numărulă loră se
urcă la 1100 volume şi vr’o 300 broşure. Colecţiunea completă a »Monitorului oficială* română şi a »Românului» au fostă trâmise la Parisă, după cersrea legaţiu-nei române.
—0—
In sâra de 2 Februariu n. a isbucnită foc în tea-ă trulă Vienei. Din norocire s’a putută repede stânge, pănă a nu afla publiculă, care fiindă numerosă, s’ar fi putută întâmpla mari nenorociri.
—0—
In contra lui O’Donovan Rossa, capuîă Fenie-niloră din Statele-unite americane, a comisă ună atentată o femeă tinără de 24 ani cu numele Yeslet Dudley trăgândă asuprii.,c’ună revolveră, aşa că glonţulă i-a intrată în spinare. Este constatată, că ea n a comisă eten-tatulă din răsbunare. ci din altă motivă. Ea este o în-grijilore într’ună spitală din New-York şi se (^ce c& sufere de parocsismă şi că a fostă odată în casa nebu-niloră. Diarele americane îşi esprimă părerea de rău asupra acestui atentată. O’Donovan Rossa se află mai bine şi se crede că va scăpa cu viaţă. Atentatorea e arestată.
-----o------
CORESPONDENŢA NOSTRA DIN COMITATE.
De lângă Eeghinulă săsescă, 16 Ianuariu 1885.
Proverbulă 4’ce: să ferescă Dumnedeu ori şi pe cine de ruşinea târgului. Intr’o Joi din săptămânile trecute, 4‘ în care se ţ’ne t§rgd de săptămână în Reghi-nulă săsescă, s’a întâmplată ună casă vrednică de însemnată. In contra fraţiloră Alexandru şi Iosifă Boeriu, comercianţi în Reghinulă săsescă, pentru datoriă a fostă ordinată din partea judecătoriei Reghinului săsescă se-cvestrarea obiecteioră aflâtdre în boltă (prăvâliă) şi cu ducerea în deplinire a aceleia a fostă încredinţată exe-cutorulă dela judecătoria reg. susnumită George Sceopulă pre lângă între venirea advocatului sasă aeusătoră (din respectă cătră personă numele îlă tacă) din Reghinulă săsescă. — Aceştia, mergândă la faţa locului în bolta susnumiţiloră fără martori, au aflată dintre acusaţî numai pe unulă faţă, căci celălaltă era dusă în piaţă spre a face cumpărări. Mai înainte de tote dară executorulă George Sceopolu, după datina legii, a făcută cunoscută respectivului pentru ce îlă încomodeză. La acesta acusatulă i-a dată răspunsă, că deorece dânsulă este numai ca ajutoră în boltă şi prin-cipalulă nu se află faţă, precum nici decisiunile judecătoresc! nu sună pre numele dânsului, atâtă esecutorulă câtă şi advocalulă acusatoră să aştepte pănă ce va veni proprielarulă adevărată ală boitei, şi apoi după acea să’şi facă treburile.
S’a luată răspunsulă aceluia spre cunoşcinţă din partea executorului şi a advocatului ori ba, nu se scie. Destulă atâta, că după cum amă cjisu mai susă martori de faţă nu erau, şi esecutorulă George Sceopulă, s’a dusă să caute martori, âr advocalulă a rămasă în boltă, pe semne să păzescă, ca nu cumva acuzatulă să ascundă ceva din obiecte. Der după ce s’a depărtat executorulă de acolea, numai decâtă acusatulă l’a provocată pe advocată să iasă din boltă afară, pentru că dânsulă voiesce să închi4ă bolta şi să mergă după frate-său spre a-lă chemă să fie faţă la înregistrarea obiecteioră; — advo-catulă nu a vrută să urmeze provocării, şi aşa comer-ciantulă eşindă din boltă afară, — pre advocată l’a închisă ecolo »în boltă» şi pre când a venită executorulă George Sceopulă a aflată bolta închisă, — era advoca-tulă striga şi se ruga, ca orî şi pe ce cale să-lă elibereze din închisore. Atuncea esecutorulă George Sceopulă, confusă cum era, a fugită la lăcătuşulă Georg Kaiser şi l’a rugată să mergă cu instrumentele să desfacă uşa dela boltă, acesta însă a răspunsă, că în aşa ceva nu se amestecă; a fugită la lăcătuşulă Anti, dela acesta încă totă acelă răspunsă l’a primită, — şi totă aşa şi dela alţii, — Advocatulă era închisă în boltă, — publiculă se adună în numără mare, ca la o minune — şi advocatulă rămase totă închisă, până ce veniră comercianţii fraţi Alexandru şi Iosifă Boeriu şi au deschisă uşa dela boltă eliberându-lă. Advocatulă vă4ândă mulţimea de âmenl ce se adunaseră ca într’o 4* de târgă privindă ca la o minune, de ruşine şi-a învălită capulă în căpută şi s’a depărtată lă-sândă pe ceilalţi acolo, nu multă după acea sa depărtată şi executorulă fără a fi făcută vr’o ispravă.
Şi iată aşa, atâtă isteţulă exeeutoră dela judecătoria reg. a Reghinului săsescă George Sceopulă, omă cu apucături mari, câtă şi advocatulă omă de sciinţă înaltă, au fostă păcăliţi de numiţii comercianţi. Insă cu acestă comediă nu s’a finită,	căci fraţii	Alexandru	şi Iosifă
Boeriu pe	advocatulă	actoră l’au pirîtă	pentru
60 de fl. v. a. care sumă de bani respectivii afirmă că le lipsesce din cassa în care dînşii îşi păstreză banii. — Urmarea se va vedâ. — Proverbulă	4‘ce: »că sâ’lQ ferescă	D4eu ori şi	pe cine
de ruşinea târgului.*	—u—
-----O------
j-------	-	*
SOIRI TELEGRAFICE.
(Serv. part. ală »Gaz. Trans.«)
Londra, 6 Februariu. — Unu comunicată alţi ministerului de răsboiu confirmă căderea Char-k B turnului întâmplată la 26 Ianuariu n. Când trupele englese au ajunsă la 28 Ianuariu n. îuantea Chartumului, loculu era ocupată deja de inimică. Despre sdrtea lui Gordon nu se scie ni-mică. Se va ţină ună consiliu de miniştri. Popo- *are raţiunea este forte agitată. Mare îmbulzâlă de 6menî este înaintea biuroului (Jiareloră.	=
----o-----
DIVERSE.
LOGODNĂ. — Sâmbetă sâra se va celebra în sî- ce nulă familiei d-lui Diamandi Manole logodna fiicei jjj d-sale a domnişorei Mar ia cu donmulă Doctoră în me- ^ dieină George Baiulescu.
Le urămă tote fericirile!	le
Mişcarea poporaţiunei din România în anulă 1882.
— După statistica oficială, publicată acum de curândă, mişcarea poporaţiunii în anulă 1882 a fostă următorea: Căsătorii: 44,242, din cari 5,523 pentru poporaţiunea urbană, şi 38,719 pentru poporaţiunea rurală; nascerî: 189,220, din cari 31,135 pentru poporaţiunea urbană, şi 158,085 pentru poporaţiunea rurală; morţi: 132,411, din cari 27,445 pentru poporaţiunea urbană, şi 104,956 pentru poporaţiunea rurală. Escedentulă der între nas- ţ ceri şi morţi, in 1882, este de 56.809. Comparândă acestă statistică cu cea din anulă 1881, găsimă că numărulă căsătorieloră a crescută în 1882 cu 2,175. Acâstă crescere a fostă numai pentru poporaţiunea ' rurală, căci pentru poporaţiunea urbană numărulă că- 1 sătorieloră în 1882 a fostă mai mică cu 104 decâtă celă din 1881. Diferinţa nasceriloră, între cei doi ani, este de 2,784 în mai puţină pentru anulă 1882, şi a-cesta în paguba poporaţiunii rurale. Mortalitatea însă în 1882 a fostă cu multă mai mare; astfelă în 1881 la 192,004 nascerî au fostă 123,390 morţi, pe când, în 1882, la 189,220 nascerî au fostă 132,411 morţi, prin " urmare o diferinţă în mai multă pentru anulă 1882 de !*r 9,021, la care mai adăogândă încă şi diferinţa nasceri-loră între acest! doi ani, ajungemă la ună totală, în pa- , guba crescerii poporaţiunii de 11,805.	Pan”
0 îndoită sinucidere. — In departamentală Mans,*®ne în Francia, Vinerea trecută, ună bărbată şi o femeă,ca. amândoi tineri, îmbrăcaţi forte bine, se presintară la d-na®“*a Goujon, pe strada Aeces-du-Bourg-Bele, şi cerură ca să ^ închirieze o cameră, care era anunţată afară pe ună petecă de hârtiă, ca odaiă de închiriată. In aceeaşi sără se instalară sub numele de d-lă şi d-na Budan şi plătiră luna înainte. Denşii rugară pe d-na Goujonă să le cumpere cărbuni de lemnă pentru *a se încâl4i.« D-na Goujon cumpără chiar a doua 4* cărbunii ceruţi şi îi sui în camera noiloră chiriaşi. Sâmbătă şi Duminecă petrecură în plimbări cu trăsura şi scriindă scrisori. Nimică anormală nu se observa în atitudinea loră; asemenea fu şi Luni. In noptea de Luni, d-na Goujon au4i o	lovitură secă, pe care	o atribui repedei	închideri
a unei	uşi. lucru de care	nn	se îngriji. Marţi	dimineţa
duse ca de obiceiu tineriloră ceşeile cu ciocolată. Nimeni nu-i răspunse. Densa reveni de mai multe ori, şi, în sfârşită, lemându-se ca să nu se fi întâmplată vre-o nenorocire, spuse lucrulă bărbatului ei şi unui vecină.	Aceştia încercară	în	zadară să deschidă uşa,
în dreptulă căreia se pusese pe dinăuntru ună du-lapă.	Din curte, putu	cu	ajutorulă unei	scări să
se uite în odaiă şi vă4u pe amândoi tinerii în cămăşi pe pată. In acelaşi timpă ună greu mirosă de cărbuni îi îneca. Brigadierulă gendarmeriei fiindă vestită, pătrunse în odaiă. Pe pată în faţa ferestrei se aflau amândouă cadnvrele, alu lui Budan şi ală amantei sale. Budan ţinea în mâna dreptă ună revolveră care avea ună glonţu descărcată. Mâna stângă ’i atârna afară din pată. Sub bărbiă, glonţulă făcuse o gaură prin care cursese o mulţime de sânge. In erescetulQ capului glonţulă făcuse o ridicătură. Tânăra, în cămaşe ca şi amantulă ei, se vedea a fi fostă violentată. Pe sobă erau trei scrisori: una d-nei Goujon, una d-lui Budan, cultivatoru Ia Guecelard şi a treia văduvei Ainault a Neuil, cumuna Perst, fără vre-o altă arătare. Scrisorea adresată dămnei Goujon a fostă deschisă de cătră d. Fournier, comisară poliţienescă. In acestă scrisore d. Budan ruga pe d-na Goujon să trimită pe celelalte două, asigurând’o că i se va plăti totă ce i se va datora. Părinţii săi îi voră esplica motivulă nenorocitei loră hotărîrî. Doctorulă Feneant, conchide că a fostă ună îndoită sinucidă, prin revolveră întru câtă privesce pe Budan şi prin asfixie întru câtă privesce pe amanta sa. In buzunarele haineloră se găsi o cartă de visită cu adresa următăre: Budan, adjutantă în ală 125-lea de liniă, Poitiers; şi o scrisore a unui prietină vorbindă de o femeiă care venise să întrebe de dân-suiă la casarma din Poitiers şi lăsase o vorbă pentru dânsulă la sergentulă de gardă. Sinucisulă este în ade-vără Louis Budan, în vârstă de douăzeci şi optă de ani, adintantă în ală 125-lea de liniă, născută la Guecelard, unde tatălă său este cultivatorii. Dânsulă a fostă recunoscută de cătră fratele său chema!ă prin telegramă. Acestui tânără îi fusese refosată de cătră familia sa au-t risaţiunea de a se căsători cu o amantă a sa care îi făcuse ună copilă la Guecelard. Fata se numesce, după cum se crede, Eugenia, fiindă că astfelă o numea Budan.
Câtă despre numele ei de familie se presupune a fi Ainault. Dânsa părea că are 18 până Jţa. d-nei Goujon îi declarase că	-a	~
anî. Budan părăsise, se (J:. ^	e1^ ar Pu^
mentulă său.	-a. f	^«îtru spiritele agitate, pre-
------------~: *acQ ; „ copilă, care se jocă cu lumina,
nă minte, să se lase de astfelă de jucărie, care t	preface în flacără ar4ândă. Eu am vorbită şi
v
r. 221.
GAZETA TRANSILVANIEI
1885
Cursulă la bursa de Viena
din â Februarie st. n. 1885
de aură ungarâ6°/0	—.—
do aurfl i°[Q . . . 98.60 de hârtiă 5°/0	. . 94.40
mutulă căi lord ferate
are.................146.25
tisarea datoriei căi-3 ferate de ostd ung. ma em isiune) . . . 99.10 •tisarea datoriei câi-Q ferate de ostd ung. a emisiune) .... 122.50 rlisarea datoriei c ârd ferate de ostd ung.
•a emisiune) .... 107.75 irl rurale ungare . . 102. — .ir! cu cl. de sortare ICI.50 jnurl rurale Banal-Ti-
mişd...................101.50
Jnurî cu cl. de sortarelOl. -rmurî rurale transilvane 101.25
Bonuri croato-slavone . . 100.— Despăgubire p. dijma de
vind ung................. 98	50
Imprumutuld cu premiu
ung.....................118	60
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 118. -Renta de liărtiă austriacă 83.45 Renta de arg. austr. . .	83.95
Renta de aurd austr. . . 106.70 Losurile din 1860	. . . 138 —
Acţiunile bănceî austro-ungare ....... i-66.—
Act. bănceî de credită ung. 313.25 Act. bănceî de credită austr. 303.60 Argintuld —. — Galhinl
împărătesei............ 5.80
Napoleon-d’orl............9.77	—
Mărci 10*3 împ. germ. . . 60.35 Londra 10 Livves sterlinge 123.60
Bursa de Rueurescl.
Cota oficială dela 23 Ianuariu st. y. 1881.
Renta română (5%).	.	.	.
Renta rom. amort. (5%) .	.
» eonvert. (6%)	.	.
împr. oraş. Buc. (20 fr.) . . Credit fonc. rural (7°/0)	.	.
»	„	„	(5%)	.	.
*	» urban (7%)	.	.
> (6%) . . »	t	*	(5%)	•	•
Banca naţională a României Ac. de asig. Dacia-Rom. .	.
«	»	»■ Naţională .	.
Aurii........................
Bancnote austriaco contra aură
Cump,
92»/*
88
31
96*/4 83 ‘/, 931/,
94
83
270
206
13V^g
vând.
Cursulu pieţei Braşovâ
din 6 Februarie st. o. 1885.
Bancnote românescî . . .	. Cump. 8.60	Vend.	. 8.62
Argint românesc ....		k	8.50
Napoleon-d’orî		. . * 9.75	%	9.77
Lire turcescî 		. . » 10.98	%	11.—
Imperiali		. . » 9.98	>	10.—
Galbeni		. . » 5.70		5.76
Scrisurile fonc. »Albina*	. . » 100.50	»	101.—
Ruble Rusescî		. . * 128.—	»	129.—
Discontulă » . ,	. ■ 7—10 °/0 pe	anii.	
Numere singuratice din „Gazeta Tran-(S. sil vani ei “ se pottt cumpăra în tutunge-ria Iui Gross (în casa prefecturei.)
ANUNCXU DE PXUSTDBt
privitorii la ,.petrile de morâ“ massive de cremene din ,,Ciceu,“ fosta cetate a lui Fetru Rareşiu în 1526, ce să află de vânzare în
Depositulu de Petrii de Moră
ală lui
Cu bani gata
Josifii Biedy în Deşiu.
Petrii de m4ră perffeciii cioplite.
Cu rembursare.
Grosimea					înălţimea petrii							în metrii şi						policari						
	poli-	0.15 V*		0.18		0.21		0.24	0.26		0.29	0	32	0.34		0.37	0.40		<*.42		0.45		0.47	
in		6"		7"		8"		9"	10"		11"	12"		i;	1"	14"	15"		16"		17"		18"	
metri	cari																							
		frt	(cr.	frt	Ier.	frt |cr.		frt jcr.	frt	|cr.	frt |cr.	frt	cr.	frt	cr.	frt |cr.	frt jcr		frt	jcr.	frt	[cr.	frt	J cr.
0.95	36"	16,20		18 90		2160		24(30	27	1“	29'/0	32	40	35	10	37(80	40	50	43	20	45	f90	4860	
0.97	37"	16 50		19 25		22	j		24 75	27	,'60	30 25	33	—	35	75	3850	41	25	44	—	46	75	4950	
1.00	38"	16,80		19 60		22(40		25 20	28		30,80	.33	,60	36	40	3920	42	—	44	80	47	60	5040	
1.02	39"	17 10		19|95		22(80		25'65	28	50	3135	34	20	37	05	39,90	42	75	45160		48	45	51	'30
1.05	40"	17	140	20 30		2320		26'10	29			31,90	34	80	37	70	40 60	43	50	46 40		49	30	52	20
1.07	41"	17,70		20	65	23 60		26 55	29	50	32 45	35	40	38	35	41 30	44	25	47 20		50	15	53	10
1.10	42"	18		21	—	24		27 —	30	—	.33-	36		39	—	42 —	45	—	481—		51	—	54	—
1.12	43"	18	30	21	35	24 40		27 45	30	50	.33 55	36,60		39	65	4270	45	75	48180		51	85	54	90
1.15	44"	18	60	21	70	24	80	27,90	31	—	34 10	37	20	40 30		4340	46	50	49	60	52	70	55	80
1.17	45"	18	90	22,05		25	20	28 35	31	50	.34 65	3780		40	95	44 10	47	25	50	40	53,	55	56	70
t.20	46"	19	20	22,40		25	60	28 80	32	—	35,20	38'40		41	60	44 80	48	—	51	20	5440		5/	60
9-3	47"	19	50	00 t-i u	75	26	—	29(25	32	50	.35'75	39	—	42	25	45 50	48	75	52	—	55	25	58	50
	48"	19	80	23‘U>		2640		29 70	33	—	36.30	39	60	42	90	46*20	49	50	52	80	56 10		59	40
	49"	20 10		23 45		26,80		3015	33	50	3685	40	20	43 55		46 90	50	25	53	60	56,95		60	30
	50"	20	40	23.80		27.20		30 60	34	—	.37'40	40	80	44	20	47|60	51	—	54	40	57|80		61	20
	51"	20	70	24 15		27 60,		31 '05	34	50	37(95	41	40	44 85		48 30	51 j	75	55	20	586562			10
»	52" |	21	—	24'50 1		28	—131|50		351 H	—	3850	42		45|50		49 j—	52j50		56		59 50(63			—
Fie-care petră cum iese din baiă cioplită numai din groşii si negăurită, este mai eftină cu 611.
Trtcnspoetate la gara călei ferate tea iîeşiu.“
Comandele se efectuescă pe lângă anticipaţia de 10 11. de bucată, cu care ocasinne se aviseză calitatea, mărimea petrei, şi Ia cele cioplite şi lărgimea găurei, precum şi aceea, că la ce felă de moră orî măeinişă este de lipsă?
Observă, cumcă renumitele petrii din Giceu, cari prin mine s’au probată in 12 ani, precum s’au aflată in locurile până acum folosite ca cele mai excelente, şi întreefi în calitate totă felulă de alte petrii, au cea mai preţiăsâ însuşire a gropişă-reloră ori poriloră şi destulă tăriă, care in nenumărate caşuri obvinft ca cele mai ţapene şi gropicidse, prin urmare s’ar puiea irnpărţi in mai multe clase, dară pentru scopul procurărei mai uşore le inşiră in 4 sorturi: 1. de totă massive, 2. cu pori mici, 3. cu pori mijlocii, 4. cu pori mari, şi car! corespundă la totă felulă de măcini.şu.
Mai incolo, ca la ori ce felă de măcinătură petrile nu se lipeseu, şi Ia mă-cinatulă ordinară incă sporesce tă na urti multă, ca orî şi ce petră până acum cunoscută.
Mă rogă de concrederea comandatoriloră cu atâtă mai vertosă, că cu oca-siunea trimiterei comandeloră voiă stărui ca petrile comandate se indestulăseă pe p. t. coinandatorî prin cari să le meriteză încrederea şi in viitoră.
Comandele se adresăză la
IOSIFU BLEDI.
depositorulăpetrilorădemărăînDeşiu, unde este postă, cale ferată şi telegrafă.
Observă, că suntă petrii de vândută, dar nu suntă adevărate, genuine, numai acestea ale mele.
Notiţe de preţuri se trimită franco orî cui cere.
IOSIFTJ IBLErTZ",
arendatorii minei de petrii de moră şi maestru de zidire de mori.
Mersulu tremiriloru
pe linia Teinşă-Aradă-Budapesta a calei ferate orientale de stată reg. ung.
	Tei iişăk-Ar aci îk-IS n «1 apest a _				lîiidapesî a- Aradd-Teiissii.			
		Trcnfi ds	Trenă	Trenă		Trenă de	Trenă	
		persdne	omnibus	omnibus		persone	omnibus	
	Teiuşâ	2.H9	‘ 9.50	8.20	Viena	8.25	8.35	
	Alba-Iuiia	3.40	10.42	9.10	Haadag»es£n	8.00	6.65	
	Vinţulă de joşi	î 4.04	11.09	1	Szolîiok	11.14	12.28	
	Şi botă	4.35	li.43		Arisdft	( 3.35	5.30	
	Orăşîia	5.02	12.13			r 4.00	6.20	
	Simeria (Piski)	5.44	1.22		Glogovaţă	4.16	6.39	
	Deva	6.05	'1 1.48		Gyorok	4.47	7.19	
	Branicîca	6.34	2.21		Paulişă	5.02	7.39	
	Ilia	7.01	2.54		Radna-Lipova	5.25	8.11	
	Gurasada	7.15	3.09		Conopă	5.57	8.49	
	Zam	7.49	3.48		Berzova	6.18	9.18	
	Soborşin	8.32	4.37		Soborşin	7.11	10.27	
	Bărzova	9.19	5.30		Zam	7.48	11.18	
	Conopă	9.40	5.58		Gurasada	8.22	11.57	
	Radna-Lipova	10.16	6.aa	8.24	Ilia	8.40	12.27	
	Paulişă	10.32	6.56	8.41	Branicîca	9.02	12.57	
	Gyorok	10.48	7.15	9.01	Deva	9.32	1.45	
	Glogovaţă	11.17	7.48	9.30	Simeria (Piski)	10.12	2.58	
	f	12.32	8.05	9.45	Orăştiă	10.47	3.46	
	Arad» ^	12.00	8.45	6.10	Şibotă	11.14	4.20	
	Szelnok	4.00	2.10	7.27	Vinţulă de josă	1.1.46	5.06	
		7 Ai	6.40	—	Alba-iulia	12.21	6. Io	
	Viena	6.20	—	—	'feiiişă	12.53	7.00	
	Arad(î1i.-TlaMiş6ra				Himerfai (Piski) Petroşenl			
		Trenfi	Trenă de			Trenă		
		omnibus	peraono			omnibus		
	A rad A	6.00	12.30		Simeria	3.08		
	Aradulă nou	6.26	12.54		Sireiu	3.45		
	Nămeth-Sâgh	6.51	1.19		Haţegă	4.33		
	Vinga	7.28	1.50		Pui	5.19		
	Orczifalva	7.49	2.12		Grivadia	6.0b		
	Merczifalva |	8.09	2.30		Baniţa	6.43		
	TlSMÎş^>ra i	8.58	3.15 )		S* Mreşeai	7.00		
	T!mfş6ra-Aradd				Petroşeul—Simeria (Piski)			
		Trenă de	Trenă			Trenă		
		peraone	omnibua			omnibus			
	Timlş6ra	12.25	500		Petroşeiil	8.56		
	Merczifalva	1.16	5.56		Baniţa	9.37		
	Orczifalva	1.34 “	6.16		Grivadia	10.09		
	Vinga	2.04	6.50		Pui	10.48		
	Nămeth-Sâgh	2.25	7.11		Haţegă	11.26		
	Aradulă nou	2.54	7.44		Streiu	12.06		
	Arad ţii	3.0)	8.00	((Niusseida		12.37 |		
Mai pe nimica
am cumpărată 1980 bucăţi
ceasornice fi ne
prin licitaţiune dela una din cele mai mari fabrici din Geneva, în urma căreia mă aflu în plăcuta posiţiă de a puie trimite doritoriloră cu promteţă cele mai fine şi de batjocură eftine ciasornice, a cărorfi capacurl au fostă costată mai multă decâlă costă as-tăcjl întregulă.
Numai pentru fl. 5.10 ună ceasornică cilindru din aură franţuzescă Double, său Nikel de argintă, fină gravată şi guillochat, pe minute regulată. — Totă acesla din argintă curată proba 18 probate de oficiu c. r. de punciare, bine aurite fi. 7.
Numai 11. 7.10 ună ceasornică anker din celă mai fină aură double seu argintă nikel, fină gravată şi guillochat. cu 15 rubine, cu secundară, repnssată după secundă. Totă acesta din argintă pr. 13 de oficiu c. r. de punciare probate şi bine aurite fi. 11.
Numai fl. 8.50 ună remontoir de Wasîr'nglon din aură double său argintă nikri, de trasă fără cheiă, cu apărată pentru îndreptarea uiinutareloră şi cu unu mechanismă fină din nikel. totă acesta din argintă curată pr. 13 de c. r. oficiu de punciare probată 11. 13
Pentru mccsulă regulată a tuturoră acestoră ceasornice sS dă garanţiă {ie cinci ani.
Pe lângă totă efimălaiea fabulos^ ‘«ai dă gratis °-v-î»ro ceasornică şi ună lanţă de ^	v~
oirtîlmiVU, bani gata s6u ptr	'ă
-*•>«* m »
liiiriă am Derdu;
Gasse ie Wertheim
ce resistă pe deplină în contra focului şi nici nu se potă sparge, din cele mai renumite fabrice de casse
L. FLEISCHER
oferă pe preţuri convenabile în cele mai favorabile condiţiunî şi în tote mărimile.
Tustinianu M. Grama,
depositarulu fabricei în Braşovu.

Acei domni abonat! ai noştri, cari au plătită preţuiţi abonamentului pe jumetate de ană seu pe unu ană, înainte de l-a Aprile 1884, sunt rugaţi a ne trimite diferenţa preţului urcatu dela 1 Aprile 1884, care pentru Austro- Ungaria face 2 fl., er pentru România 8 lei.
1 ~ ~ ^	R A TT A	a A 7, TR A NR«
<3
»
<V
O
a
03
Ki
o
CU o c o ăj
O
cd
cn
T.
03