BEI» ACŢIUNEA ŞI ADMINISTRAŞI UNEA : BRAŞOVU, piaţa mare Nr. 22. ,GAZETA" IESE ÎN FIECARE ţ)I. Pe unti anii 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România şi străinătate: Pe anfi 36 fr., pe şâse luni 18 fr., pe trei luni 9 franci. ANULU XLVIII. SE PRENUMERA: la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ANUNC1UR1LE: 0 seriă garmondO 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare Scrisori nefranoate au se prlmesoti. — Manuscripte nu se retrămltu. m 20 Vineri 25 Ianuariu (6 Februariu) 1885. Braşovtl, 24 Ianuariu (5 Febr.) 1885. Adversarii nămului nostru ară dori să nu întălnăseă deoâtu Români ignoranţi, servili, lipsiţi de eonsciinţa propriei demnităţi, fără dorinţe şi aspiraţiuni nobile, fără semţementulu puternicii de solidaritate faţă cu interesele de viaţă ale ginţii loru. Atunci p6te nu s’ar mai turbură şi înverşună, când arii avea de a face cu ei, ci celii multă i-arii privi c’unu dispreţă suverană şi cu ărecare tonă de compătimire ară esclamâ: nenorocită poporă, rassă prăstă şi ignorantă! Să nu le facemă pe voiă adversariloră noştri, ci să luptămă toţi din t6te părţile pentru deşteptarea şi luminarea poporului nostru, pentru apărarea românismului, să stăruimă din t6te puterile ca să se împlinăscă ceea ce ne-au lăsată cu limbă de m6rte protopărinţii noştri şi mintea să lumineze naţia românăscă, mintea să se aşe4e la vatra ţăranului, să părte cornele plugului lui şi să taiă brazdele în pământă. Omulă cu mintea lnminată face minuni, subjugă materia şi silesce forţele naturei ca să-i servăscă, pe când omulă ignorantă este robă ală materiei şi robă ală dmeniloră luminaţi, cari îlă esploatăză în folosulă loră propriu. Astăzi indivizii singuratici, de ară fi ca şi nisce uriaşi de tari, nu mai potă dâ peptă cu forţele ce le-a creată şi ce le conduce sciinţa, cu instrumentele şi maşinele perfecţionate ale timpului modernă. De aceea este de lipsă ca la orice întreprindere forţele fisice şi intelectuale ale indiviZiloru să se asocieze şi să se aplice metodele cele mai raţionate de progresă. Pe câmpulă asociaţiuniloră trebue să con-centrâmă t6tă activitatea ndstră cu atâtă mai vâr-tosă cu câtă tocmai pe acestă câmpă ne vedemă combătuţi mai tare din partea contranloră noştri. Spiritulă de asociaţiune să-lă desvoltămă şi să-lă cultivămă mereu în poporul ă nostru. Dacă în comunele ndstre sătesc! ară esistâ asociaţiuni economice şi ară fi desvoltată cum se cuvine spiritulă solidarităţii, nu amă auZf Z^~ nică atâtea plângeri jalnice că 6menii nu-şî potă plăti nici dările şi nu ară mai fi aşa uşoră lucru pentru speculanţii erei actuale, de a vinde vitele şi moşiiie ţăranului română pentr’ună preţă de nimică. Atunci ară sări în ajutoră unulă altuia, celă ce are stare ară împrumută pe celă lipsită, ear celă ce are carte şi cunoscinţe de dreptă ar învăţa pe ţărână cum să se apere în contra vampiriloră de totă soiulă. Prin asociaţiuni se p6te combate şi răulă celă mare ală necumpătului în beutura de vi-narsă, care a ajunsă a fi o calamitate mare pentru sătenii noştri. Ele potă avă de scopă des-voltarea, cultivarea spiritului de păstrare şi de moderaţiune în poporă. in mii de privinţe ţăranulă română ară fi scutită de calamităţi şi de înrîurinţe rele dăcă fiii luminaţi ai poporului ară jertfi totă pentru a sări în ajutorulă lui, ca salvându-lă pe elă să se salveze viitorulă loră propriu. Unde va încăpă a domni spiritulă associa-ţiunei şi ală solidarităţii între fraţii de ună sânge, acolo nu se voră mai pută încuibâ lipitorile nici alte bidigănii, cari rodă la tulpina năstră naţională. Este absolută necesară ca să ne ocupămă seriosă de grava cestiune cum să venimă mai curândă şi mai sigură în ajutorulă ţăranului română, care părăsită şi urgisită de toţi numai dela fii luminaţi ai naţiunei sale mai păte spera ună sprijină, ună ajutoră. Să studiămu dăr bine acesta cestiune, să căutămă mijlăoele de scăpare şi după ce Ie vomă află să le şi aplicămă grabnică şi cu energia. -----o------- CRONICA POLITICĂ. Mai dilele trecute, după ce se termină derbaterea bugetului în parlamentulă ungurescă, se răpeZirăpânăla Viena miniştrii unguresc! Tisza, Szapary şi Bedecovicî după cum Zice „Presse* nu în căuşele politice subversante, ci spre a face curtenirile îndatinate cu începutulă anului ia membrii casei împărătesei, cari se află în Viena. Se susţine susă şi tare, că călătoria ministriloră nu stă nici într’o legătură cu aducerea unei legi în contra socialişti -lorii. încercările diplomatice n’au fostă pentru de a se codifica o lege ca cea austriacă în contra anarchiştilorii şi socialiştiloră, ci numai de a se încheia ună tractată de estrădare ca celă dintre Prusia şi dintre Rusia. In contra unui tractată de estradare arfăce Tisza mare re-sistenţă. * Generalulă Catargiu, unchiulă regelui Mi lână, să se fi dusă cu-o misiune însemnată la Petersburg. Cercurile bine informate voescă a sci că acesta călătoriă stă în legătură cu visita prinţului de Battenberg şi că generalulă Catargiu va avă să mijlocescă o apropiere între curtea din Serbia şi între cea din Petersburg. In timpulă din urmă s’au ivită în cercurile ministeriale şi diplomatice nisce lucruri, ba şi presa oficiăsă serbăscă a luată o atitudine, care ne face a crede că în politica serbăscă să pregătesce o schimbare, care stă în legătură cu evenimentele din Macedonia şi cu curentulă favorabilă ce să manifestăzâ în Macedonia pentru Serbia. * In 2 Februariu n. propuse în parlamentuiă fran-cesă la desbaterea bugetului culteloră Paulă Bert ună articulă suplementară, ca să se vendă bunurile imobile, ce aparţină cultului şi nu sunt specificate în concordată, în favorulă caseloră şcolare. Ministrulă de justiţiă combătu cu totă energia acesta propunere, arătândă, că ese-cutarea ei va întămpina mari greutătî şi adause, că ar fi ună lucru nedreptă, de-a deposeda episcopii şi seminarele de bunurile loră, după ce le-au stăpânită peste 80 de anî. Acăsta ar fi pentru republică o adevărată, declaraţiune periculosă de răsboiu. Nu trebue se uitămă că în Francia catolicismulă este o putere de care trebue să se ţină contă. Propunerea lui Bert a fostă respinsă cu 274 de voturi contra la 180 de voturi şi s’a primită bugetulu estraordinară. * După o telegramă dela 2 Februarie n. din Varna a (Şiarului ,Daily News», Pdrta a adresată o circulară cătrâ t6te puterile prin care protesteză în contra ori cărei ocupaţiuni a unui portă în Marea roşiă. Pe guver-nulă italiană nicî capulă nu-lă d6re de protestulă Porţii, care l’a adresată tuturoră puteriloră europene, pentru că a cutezată să ocupe unele puncte pe lângă marea roşiă. P6rta otomană are t6tă dreptatea, der ce-i folosesce dreptatea, pentru că aZi ca şi altădată poţi muri cu buna dreptate, dâcă n*ai puterea şi energia necesară, ca să-ţi aperi drepturile, ce ţi le calcă alţii. Procesul* de pressă al* „Tribunei.“ Sibiiu, 5 Februarie n. 1885. La 3 Februariu n. s’a pertractată procesulă „ Tribunei* — în limba germână — înaintea curţii cu juraţi. Publică a asistată în numără mare. Tribunalulă a fostă compusă din consilierii de tri-bunală: Janosy preşedinte, Roşea şi Hatfuludy votanţi, Dr. Albert Haupt notară. Acusaţiunea a susţinut’o vice-procurorulă Tribus, er apărarea jadvocatulă Franz Fruh-beck. Juraţii traşi la sorţ! au fostă: Josef Schuster, Jo-hann Demeter, Josef Winkler, Johann Farkas, Johann Zaharias, Josef Konnert, Johann Hager, Michael Bach-hoizky, Georg Bartmes, Friederich Zink, Friederieh Tiieiss şi Josef Wagner. Juraţi suplenţî au fostă Friedrich Zacharias şi Ludwig Uelessy. Acusaţii I6nă Slavici, directorulă »Tribunei« şi Corneliu Popă Păcurară, redactorulă responsabilă suntă daţi în judecată pentru articoluiă din Nr. 175 ală »Tribunei« dela 30 Noemvre 1884. Articoluiă de fondă tracteză despre procesulă Kleeberg-Marlin, care — (Jice numituld Ziară — s’a pertractată în limba maghiară într’ună oraşă germană, unde s’a seroată ală şeptelea centenară ală aşedării Germaniloră în Ardelă. Actulă de acusaţiune incriminâză urmălorele alineate: Acum Maghiarii au pusă alternativa: ori piere totă ceea ce nu e Maghiară de pe pămentulă acesta ori se desfiinţâză statulă ungară. 0 viaţă trebue neapărată să se stîngă, ori a năstră ori a Ungariei; altă sensă încălcările nu potă să aibă. Căci ori suntemă noi dimpreună cu Saşii prea slabi, prea nemernici, ca să ne putemă susţină în lupta cu Maghiarii, ori suntemă împinşi in modă fatală la o duşmăniă orbă contra statului ungară şi trebue neapărată să pândimă ocasiunea de a-lă sgudul din temelii, să-i căutămă pre-tutindenea duşmanii, ca să ne unimă cu ei, să ne silimă să îi facemă duşmani pretutindenea unde strâbatemă.« Suntă loviţi de cea mai deplină orbiă Maghiarii, decă n’o înţelegă acesta şi nu se temă mai alesă când e vorba, nu de noi, cari avemă în căsta năşiră pe »miculă« stată română, cum îlă numescă ei, ci de Germanii, cari representă aici la noi hotarele Orientului; causa culturală a acelui mai puternică dintre poporele Europei şi a singurului, care i-a susţinută pe Maghiarii în actuala faşă a desvoltării loră istorice.« Actulă de acusaţiune susţine, că numitele alineate din articulă aţîţă în contra statului ungurescă şi a în-tocmiriloră constituţionale ale Ungariei. Ionă Slavici (jice că e acusată de a fi abusată de libertatea cuvântului. DnmneZeu i-a dată cuvântulă, er statulă dreptulă de a vorbi liberă. Dacă a făcută abusă de acestă dară, atunci e ună omă rău şi ar fi o binefacere dacă în viitoră ar fi impedecată de a urma aceste rele înclinări. Dar n’are consciinţă că vrea să facă rău, şi e posibilă că face rău voindă a face bine. ’Şî descrie apoi viaţa, arată că a trăită între Maghiari, cari îlă iubeu. Ga copilă deja şi-a perdută consciinţă de rassă, obicinuindu-se a vedea în omă numai pe o-mulă. Devine însă nervosă, când vede că ună omă vrea să storcă celuilaltă limba sa, simţămintele sale, conducerea sa fără vre-ună folosă nicî pentru publicitate, nici pentru viaţa privată, nicî pentru viaţa comună. Apă-rândă părţile încriminate din articulă, Z'ce c& întrega opiniune publică a fostă neliniştită, fiindcă s’a pertractată procesulă celoră doi ucigaşi în limba maghiară pe care ei n’o inţelegeu. E o nedreptate când ună omă nu se păte apăra. Elă nu cunosce legea, care înlocuesce acolo limba germană prin cea maghiară. Admiţen lă că esistă, cine păte lua cetăţenului dreptulă d’a o găsi rea? Prin acesta nu va se dică a aţîţa. Acela va face bine acestei ţări, care va desfiinţa acestă lege şi o va înlocui prin alta. Acesta e spiritulă în care s’a scrisă articululă. Viceprocurorulă Tribus motiveză acusaţiuuea, Ci-tesce din articulă cuvintele: „Trebue neapărată să pân-dimă ocasiunea d’a-lă sgudui (statulă ungară) din temelii, să’i căutămă pretutindinea duşmani, ca să ne unimă cu ei etc.« şi ’ntrebă, dacă mai e trebuinţă de comentară? Pe lângă aceea se miră de lipsa de logică a articulului. Autorulă articulului caută duşmani statului peste graniţe, căci altfelă n’ar fi ca de partea Romaniloră este numai mica România, er de partea Germaniloră stă marea Fermaniă. E permisă într’ună stată constituţională să se unescă partidele ca să răstărne unu sistemă, ună guvernă momentană, pe cale legală, dar statulă trebue să fie sfântă peutru orî-care cetăţenă Situaţiunea este aceeaşi ca şi a foiei românescî din Z^ele trecute. Elă cere ca juraţii să declare vinovaţi pe amândoi acusaţii. I6nă Slavici face unele observări la acusaţiunea ce i-se face. Elă crede că e în interesulă statului şi a naţiunei maghiare se-şî câştige simpatii în Germania şi în România — căci de aceste ţ$rî este vorba. Dar dacă acum ună Română se duce la Bucurescî şi e întrebată: cum vă merge ? ca omă de onăre va răspunde: rău! m. 2TT UASJBTA 'I'MNiSlLVANlEI 1885. Toţii a&tfelâ Sasulii în Viena. Nici unulă nu p6te Novoje Vremja.* Foile din Moscwa suntă şi mai bogate încă şi ele suntă destulă de scusabile : nimică nu este mai durerosă pentru ele decâtă acăstă substituire în Rumelia a intluinţei latine, care pregâtesce dominaţiunea austriacă, vechei in-fluinţe grece şi ruse. Patriotismulă moscovită nu pote face în schimbulă acestei consecinţe penibile şi neaşteptate sacrificiile pe cari le a consimţită în 1877. De aci explosiunea mâniei ală cărei semnală a fostă dată de ultimulă numără ală (Jiarului »Russ.« N’ar fi ore mai înţeleptă de a se întrebă cineva dacă forţa digestivă a Austriei este în raportă cu poftele de cari este bănuită? Un omă înţeleptă a împe- decată elă vre-o dată pe inamiculă său să nu-şî cau-seze o indigestiă? Dacă nu mă înşelă, cabinetulă nu pune tocmai preţă mare pe donchişotismulă slavă, elă are a(fi ună obiectivă precisă, cestiunea strîmtoriloră a cărei soluţiune se pregătesce pe căi indirecte în Asia centrală. Axa politicei ruse s’a mişcată cu o vitesă crescândă spre Orientulă asiatică de vre-o 15 ani, şi mai cu sâraă dela retragerea principelui Gorciacoff. Aceia cari au avută onorea să vorbâscă cu decedatulă cancelară îşi voră aduce aminte câtă de streină era de lucrurile din Asia, care nu-i plăcea de locă. Cu totulă alt-felă este în ceea ce privesce pe succesorii lui Gorciakoff: d. de Giers, care fu ministru în Persia, şi d. Zinovief, abilulă şi fdrte ascultatoră directoră ală cancelariei asiatice. Aceştia au grăbită opera începută la Taşkend în 1864. continuată la Khiva în 1873, şi acăstă operă este adî ca şi terminată. Totă întinsulă semi-cercă de deşerturî, nisipuri şi 6se barbare, care se întinde între marea Caspică şi platourile indo-chineze, pe ambele ţărmuri ale Oxului, se supune acum Rusiei. Acestă înaintare neîncetată a d ită de pretextă la puternice protestări contra ambiţiunei acestei puteri. Dar acestă revoluţiune naturală încetăză la gurile Oxului, la pălele munţiloră Persiei şi ai Afganistanului, acolo unde interesele englese începă. Cu anexiunea Mervului, cu supunerea de curândă a triburi-loră selbatice din Saraks şi Salors, cari rătăcescă pe pantele septentrionale ale Afganistanului, extensiunea legitimă a Rusiei a luată sfârşită. Inaintândă în oasa din Akkal-Tekke, Ruşii au aruncată acolo ună drum de feră, acestă cale ferată care plâcă dela Gaspica este actualmente în construcţiune pănă la Askabad, unde lungimea sa totală va fi de 450 kilometre. Avant-posturile cosace suntă stabilite de puţină timpă în fortulă vechiului Saraks. Când calea ferată va ajunge pănă la Saraks, ceeace nu se pbte de locă împedeca, regimentele din Gaucasă voră putâ fi transportate în patru (file la Herat. Acestea suntă, re-sumate pe scurtă, faptele cari escită indignaţiunea pressei englese. Secretulă intenţiuniloră ruse, generalulă Sobolef l’a spusă într’ună modă franc în scrisbrea sa cătrâ d. Aksakof: »Voimă să putemă lovi pe Anglia în punctulă ei vulnerabilă, pentru ca să obţinemă dela dânsa ceeace este dreptulă nostru, posesiunea Mărei Negre şi cheia strîmtoriloră.* Acăsta era teoria lui Scobelef, a(fi ea este a tuturoră ruşiloră inteligenţi, şi după tătă aparenţa a guvernului loră. Generalulă Sobolef arată cuvintele cari promită Rusiei ună marşă triumfală în India, în casă de neisbândă; dăr departe de a sfătui acestă cucerire , nu vede în ea decâtă ună mijlocă de presiune asupra Angliei ca se înşghebeze acestă putere pe Bosfor: „Voimă ca Marea Negră să fie o mare rusă şi pentru acăsta ne trebue intrarea septentrională a Bosforului.* De Constatinopolă, generalulă nu (fise nici ună cuventă. Insemnăză 6re acăsta părăsire ori amânare prudentă? In orice casă, elă espune întrună modă destulă de desluşită, după părerea mea, planulă politicei naţionale. Masa spiriteloră înţelepte, şi de astădată trebue să numărămă între aceştia pe slavofilî, nu caută la porţile Heratului de câtă o posiţiune de ameninţare utilă pentru a obţine în Europa, când va sosi momentulă, satisfaeţi-unea dorită de secole. Se p<5te (fice 6re că, redusă în aceste condiţiuni, acestă jocă diplomatică şi militară este fără pericole? De sigură că nu. Suntă unele arme care rănescă de o potrivă atâtă pe aceia pe cari îi apără câtă şi pe aceia pe cari îi ameninţă. Se scie cum tdte drapelele, şi în particulară acela ală Rusiei, suntă fărte lesne angajate de cătră nisce agenţi prea zeloşi, cari tîrăscă guvernulă după dânşii. Afară de acesta, s’ar pute întreba generalulă Sobolef, dacă Anglia estâ atfi adevăratulă obstacolă ală speranţe-loră pe care le nutresce în Bosfor şi a căroră realisare o caută îngrijindă acestă putere pe graniţa sa indiană. Austria, care nu pote fi atinsă în Asia, nu cântăresce ea o greutate cel puţin egală în calculele cari au de obiect Turcia? Conflictulă anglo-rusă în Indii, terminată după cum este probabilă printr’o victoria rusă, ar fi egemonia Germaniei asigurată pentru o jumătate de secolă, în centrulă unei EuropI amputate de membrele sale necesarii. Este peste putinţă să nu cugete cineva cu mâhnire la acăstă eventualitate, care eri încă aparţinea speculaţiuniloră unui viitoră himerică şi care va deveni cestiunea diplomatică arejătăre a aniloră în care intrămă. Gândindu-ne la a-câsta, suntemă siliţi să căutămă undeva ună mijlocitoră, care ar înlătura pericolulă punândă în acordă pretenţiu-nile fârte conciliabile ale celoră doi adversari: fără să vremă, căutămă a găsi pe acestă mijlocitoră în ţera unde acestă pericolă s’ar simţi mai multă, prin slăbirea ireparabilă a unui aliată tradiţională şi a unui aliată posibilă. Resumezu acestă prea lungă corespondenţă, în care am căutată să espună problemele complexe şi conexe, pe cari presa le agită şi pe cari cabinetulă imperială trebue să le resolve pe o a treia parte din meridianulă terestru. Rnsia trebue să eompleze, în mările Chinei şi pe marea Roşiă, pe o parte a opiniunei, gelâsă de întreprinderile coloniale ale altoră State. Ea lucrâză în Egiptă pentru Germania, conformă obligaţiuniloră subscrise la Skiernevice, şi se încârcă să restrângă acolo libertatea englesă pe canalulă care conduce în Indii. Ea luptă cu slăbiciune în Balcani contra progresărei Austriei, suferindă în destulă de rrultă, în orgoliulă şi în credinţa sa, de a-câstă înfrângere a slavismului* Ea caută revanşa sa şi îşi îndrepteză din ce în ce mai multă sforţările sale pe frontiera septentrională a Indiei englese, unde cuceriri necesarii au condus’o fatalmente, unde o amiciţiă forte calculativă a împins’o, unde crede a găsi nodulă cestiu-nei orientale, cestiune care se resumâză pentru dânsa în posesiunea esclusivă a mărei Negre, în libera disposiţi-une de Bosforă, *) Dâcă ministrulă pote accepta s6u respinge denumirea, atunci elă întăresce sâu nu întăresce. Câtă pentru noi amă crezută, că în casulă acesta, fiindă vorba de propunerea unui obiectă la sco-lele de stată, se cere aprobarea specială a ministrului, Red. Mişcări în Macedonia. ţ)iarulă oficiosă *Die Presse,* care nu încetăză d’a se ocupa cu ârecare îngrijire de totă ce se petrece în Macedonia, publică în numărulă său dela 30 lanuariu ur-mătorea relaţiune. • Acţiunea bulgară şi contra - acţiunea grăcă din Macedonia să vădă nu numai sub formă politică său naţională, ci şi sub formă confesianală. Se repetă acum acele hărţueli şi lupte ce se văzură pentru prima 6ră la începutulă anului 1869 in Bulgaria de pe atunci şi care conduseră la fundarea esarhatului bulgară. Actualulă patriarehă ecumenică, care ajută natural-minte pe Fanarioţi în Macedonia, voiesce a evitâ o i up-tore- pe faţă cu Bulgarii şi de aceea după cum să anunţă din Constantinopole, a permisă să se facă în Catedrala bulgară din Fanară consacrarea mitropoliţiloră bulgari Teodosiu dîn Iuskiub şi Sinenios din Ohrida de cătră esarhulă Iosef, der în presinţa unui mandatară ală pa-triarchului. Pănă acum, Mitropoliile din Iu kiub şi Ohrida erau concedate directă de Patriarehă şi numai de Fanarioţi. GAZETA TRANSILVANIEI 1885. Nr. 20. In privinţa închiderii seminarului bulgara din Pri-M, în Macedonia, ni se scrie din Constantinopole câ ela n’a fostă închisa directa de cătră guvernatorele Ke-mail-paşa, ci numai în urma stăruinţelor!) necurmete ale Mitropolitului fanariota din Mănăstire. Bulgarii din Pri-lipa, cari nu recunosc!) de mai mulţi ani ca şefii suprema ala lora decâta numai pe eearchuia din Constan-tinopole, protestară contra acestei măsuri la ministruia turca ala instrucţiunii. Corespondentele nostru ne spune că în curendă se va da voia d’a se redeschide acesta seminariu. Tota »die Presse* mai publică şi următOrea telegramă ce i se trămiie din Rusciuefi, cu data de 28 Ianuariu: In Cipru, Rumelia Orientală, s’a ţinuta una meeting f6rte mare în favârea Macedonianilora persecutaţi şi se trămiserâ adrese de mulţâmire d-lora Gladstone şi Laveley. In fine o telegramă, din Constantinopole, cu data de 30 lanuauiu şi publicată de Neue freie Presse, anunţă următârelc: Bulgarii macedoniani cari trăesca aici au presintată o plângere marelui vizira contra episcopului Anfhimosa din Dibra. Petiţionarii cera suspendarea lui şi numirea unui alta episcopa de cătră Esarcbuia Bulgar. Episcopuia Anthimosa este acusata de mai multe violinţî precum şi de omorîrea archimandritului bulgara Teofilfi, care a murită vâra trecută. SOIRILE PILEI. Programuia concertului d-lui comite Geza Zichy, ce se va da la 10 Februariu n. în sala Hotelului Nr. 1. cu concursula societăţii filarmonice sub conducerea d-lui di-rectora ala musicei A. Brandner în favârea fondului de pensiuni a capelei orăşenescl, este următorulfi: 1. ,Un- garische Klănge*, ca uvertură la o producţiune sărbă-torâscă de Zichy. 2. * Andante con raoto« din simfonia italiană (orchestra) de Mendelssohn. 3. a) ,Lie-bestraum« de Liszt; b) «Polonaise* de Chopin. 4. »Faust-Fantasie‘ de Gounod. 5. „Ouverture la Eu-ryanthe* (orchestra) de Weber. Inceputuia la 8 6re sâra. —0— Literatula italiana Angelo de Gubernatis, despre care ama comunicata într’unulfi din numerii fâiei nâstre, că va scrie despre scriitorii unguri, a sosita în Pesta. Linguşitorii nu-ia slăbesca nici una momentă.* —0— Mai mulţi flăcăi din «Hosta,* suburbiu în Cluşiu, au înuhisa la 29 Ianuariu pe una Slovaca sârmarfi (dro-toştt) într’una coteţa de porci şi nu i-au data drumula de câta a doua 4’* Causa a fosta că slovaculfi, în loca să lege în sermă Piele ce i-s’au data, s’a furişată în bucătăria şi a furata d’acolo o şuncă. —0— In aceeaşi cji s’a întâmplata în strada Pata din Cluşiu o scenă hazliă. Doi bărbaţi şi-au schimbata femeile cu învoirea lora. O femeiă din cele schimbate luă cu sine în noua sa căsniciă una obiecta câştigată cu primuia său bărbatfi, pe care acesta l’a ceruta înapoi. Certa ce se născu de aici făcu, ca noula bărbatfi să scape cu capulfi spartă. Moralitate exemplară! —0— Reuniunea pentru lăţirea limbei maghiare din Ti-mişâra a hotărîtfi în adunarea generală dela 1 Februariu n. să dea trupei teatrale unguresc! de acolo în trei ani de-a rândulfi câte 800 fl. pe anfi, precum şi o adresă de mulţămitâ pentru întemeierea unui teatru ungurescfi să-o trimâtă municipiului orăşenescfi. —o— In urma reclamaţiunilorfi mai multorfi case mari din streinătate, Steffens, representantulfi casei Hauser şi Loewenthal din BucurescI, a fosta arestata. Steffens e acusatfi de abusfi de încredere pentru o sumă de 40— 50,000 lei. De asemenea a fosta arestata şi apoi liberata pe cauţiune zarafulfi B e n z a 1 totfi din Bucu-rescl, acusatfi de asemenea de abusfi de încredere. —0— La Sorbona din Paris a fosta Ia 2 Februariu unfi tumultfi provocata de vr’o 50 de studenţi, cari au flue-ratQ pe unuia dintre profesori, din causă că elfi, în discursului funebru ţinuta la înmormântarea lui Edmond About, s’a esprimatfi în câtva nefavorabila pentru dece-datulfi. —0— Consiliulfi federala elveţianfi a primita o scrisâre, In care i se face cunoscuta că, în casfi de nouă isgonirl, palatulfi federala va avă aceiaşi s6rte ca şi edificiile din Londra. -----O------ Blaşiu, 3/2 1885. Onorate d-le Redactorfi! ’MI permită — deşi pâte târziu — a vă comunica cevaşî din Blaşiu. Deja când voiescfi să esprimfi numele Blaşiu, mă cuprinde o simţire tainică şi nu mă poifi opri să nu amintescfi câtuşi de puţinfi în trâcătfi despre însemnătatea Iui pentru noi Românii. E unfi seculfi de cândfi s’a pusfi basă la semina-riulfi teologica, menită de a cresce preoţi, cari se sciă desceplâ şi poporulfi şi ca păstori ai lui să-şi conducă turma sa la păşune bună şi să-o ferâscă de stricăciune Menirea lui şi-a şi ajuns’o în câtva, căci vedemfi că au eşitfi din sînulfi lui bărbaţi demni de unfi nume falnicfi, unfi Miculă (Clainfi), Petru Maiorfi şi alţii precum şi unii tineri — teologi —, cari au concursă într’ajutorfi poporului spre a scutura iobăgia multa hîdâsă. — Cam pe acelaşi timpfi, — sunt acuma 130 de ani împliniţi, — s’a edificată, fără subvenţiune dela statfi şi gi ornaşiulfi, carele asemenea să apropiă în câtva de ţînta spre care e menită, adecă de-a creşce fii demni poporului şi credincioşi lui, cărora să-le pâtă încrede durerile şi lamentările lui şi cari ca unii, ce’şi iubescfi naţiunea să se şi silâscă a pune totulfi în lucrare numai şi numai spre a şi-o vedea fericită şi mulţămită cu sortea ei, precum e demnă de-o sârte mai îndurătâre. Şi întru adevărfi vădurămfi de pe băncile lui ridicându-se bărbaţi, demni cari cunoseeu durerile poporului şi se is-bâu pentru binele lui. Şi tâte acestea s’au întâmplată pe acelea timpuri triste, când gemeau Românii încă în catenele iobăgiei, atunci cândfi numai puţini avâu putere şi permisiă ca să cerceteze scâla. Şi apoi unde alergau ei să’şî câştige nutrimentă spiritului? Venea aici; venea bietulfi studenta din depărtări fârte mari şi aducea cu sine şi provisiă. Astfelfi umblau bieţii studenţi de pe atunci, pe josfi mai multă şi cu desagii în spate ca fericitulfi întru memoriă Şincai cu scriptele sale. Atunci avâu alte năcazuri, acum avemfi altele. Atunci abia apucau să sca^e de acasă să înveţe ca să scape de sârtea tristă a părinţilorfi săi. Ei învăţau deci cu voiă, noi însă învăţâmfi şi de nevoiă, căci cine învaţă de dragulfi Maghiarilorfi limba lo^fi, sforţată fiindfi cine o învaţă cu plăcere şi atragere, având!) chiar prin legea de naţionalitate din 1868 scutire de a-o învăţa fără voiă? Dar ei totfi ei suntfi şi’n 4iua de Paşcî! Şi ce spectaculfi mai durerosfi se p6te oferi vederilorfi unui Română, decâtfi se vâdă nisce bieţi copii, cari începfi numai acum a cerceta scâla cum îşi rupă limba cu pronunţarea cuvintelorfi unguresc! pline de atâtea consu-nante aspre. Bieţii copii nici în limba lorfi maternă nu potă ceti şi cu tote acestea trebue să’şl bată capulfi cum se înveţe nisce buchi unguresc!. Se trecfi însă la o întâmplare mai recentă. V’adu-ceţî aminte că la conferinţa Româniloră deşertaţi din ta-bera naţională de astă-primăvâră au luatfi parte şi doi inşi din Blaşiu. Aceştia ca să se escuse au susţinuta acolo că ei au mersă în numele Blăşienilorfi. Unfi opi-danfi română din loefi negă în publică acâsta aserţiune a lorfi. Din causa acâsta elfi este fOrte rău vă4utfi la acei domni. Mai dăună4l se face alegere de jude opi-dană. Unuia dintre cei combătuţi, d-lfi Gsato, face totfi posibilulfi să nu fie candidată contrariulQ său; înţelege-se cu jidanii ce este de făcută ?! In fine înduplecă pe unfi fiu de ai lui Israiifi se primâscă şi elfi candidatura. Ji-danulfi se însinuă ca candidat fi. Alegerea se face, opi-danulfi care a fostă combătută pe Csatâ, nu e candidata. Elfi cade aşadară! Ce se face, ce nu, opidanii reclamă nemulţămiţi fiindfi cu alesulfi. — După vre-o trei săptămâni alegerea se face ne nou şi acum — spre cea mai mare nedumerire a d-lui Csatâ — reese, doritulfi opi-danilorfi, contrarulfi său. Bratna. -----O------- Din parlamentului română. (Camera) Şedinţa dela 22 Ianuariu. — D. Stoicescudă citire unei petiţiunl a mai multorfi săteni din judeţulfi Prahova, cari cerfi unfi ajutora sâu bănescfi, sâu în lemne din pădurile Statului spre a putea să’şi reconstruiască casele distruse prin incendiu. D. raportorfi Kivu, dă citire proiectului de lege. privitorfi la încuragiarea fa-bricărei ţăsăturilorfi, sforilorfi şi sacilorfi de Jută. D-sa susţine proiectulfi, arată căuşele care au făcuta pe eo-misiune să admită ca introducerea în ţâră a Jutei. să fie scutită de vamă, ca astfelfi să o pOtă întrebuinţa şi celfi mai săracă; 4ice că Juta este multă mai eftină, şi astfelfi va scuti pe muncitorulfi săracă, care fiind obligată a’şl conserva productele sâle în saci, va recurge la Jută, de6re-ce cânepa este cu multă mai scumpă, şi nu toţi muncitorii vor fi dispuşi a plăti saci de cânepă, de aceia râgă Camera a vota acesta proiecta fiind în avantagiul muncitorului săracă. Arată că întrebuinţarea plantelorft textile, ne vor scuti de colosalulfi tribut a ce suntemfi forţaţi a dâ streinilorfi. Conchide rugândfi Camera a dâ o protecţiune puternică acestei desvoltări industriale punândfi chiar premii pentru realisarea scopului. Se pune la vota proiectulfi în totala. D. I. Sturz a 4'ce c& înainte de a obligă pe stată să cumpere dela o fabrică, cere a sci câte fabrici vorfi esistâ în ţară. Cere a se luâ măsuri necesare ca nu cumva fabricantulfi să aducă marfă din străinătate şi să o vîmjă în ţară ca productfi alfi său — afară de acâsta să se fixeze şi preţuia. D. Lupulescu dă desluşirile cerute d-lui Sturza, 4icândă că statuia nu are decâtfi a face li-cităţl, şi la care va participă şi fabricantulfi română; până atunci însă, până când se vorfi înfiinţa fabrici în numără suficientă, spre a satisface comandeln. D. Ie pure seu vorbesce contra redactării proiectului de lege, susţinând fi că trebue a se şterge din proiecta partea aceia, unde se 4ice, ,ca statulfi să fie obligata a cumpără numai dela fabricele române.» Se pune la vota cu bile proiectulfi în totală şi se primesce. D. raportorfi Carabatescu dă citire proiectului de lege prin care se declară stinse rămăşiţele comunale şi judeţene asupra câilorfi de comunicaţia ce se vorfi constata neîncasate la 1 Iulie 1884, din debitele anilorfi trecuţi pănă la 1 Ianuariu 1879. Ne cerând nimeni cuvântulfi, se pune .la vota cu bile proiectulfi în totală şi se primesce. D. raportorfi alfi Comisiunei financiare Lase ar dă citire proiectului de lege, pentru deschiderea unui credită suplimentară de 831,174 lei pe sâma Ministerului de finance, pentru di-ferinţa agiului ce este a se plăti de mai multe ministere în streinătate. Ne luândfi nimeni cuvântulfi, se pune la votfi cu bile proiectulfi în totală şi se primesce. D. But-culescu dă citire proiectului de lege, pentru scutirea de vamă a scârţei copacului de Coconară, trebuinciâsă la industria de tăbăcâriă. Ne luândfi nimeni cuvântulfi se pune la votfi cu bile proiectulfi de lege în totală şi se primesce. SOIRI TELEGRAFICE. (Serv. part. alfi «Gaz. Trans.*) Pesta, 5 Februariu. — Căştigulu principală de 5000 fl. a loteriei arangiate în favârea institutului de pensiuni a ^iariştiloru a fostă plătită de bancherulă Fuchs pe basa unui losă falsă ce i s’a presentată. înainte cu cinci <Ş.ile s’a înfăţişată adevăratul!) proprietară, şi astfelă eşi la lnmină că celă dintâiu losă a fostă falsificată. Criminalulă falsificatoră a fostă arestată la băile dela Stubnya. Fondulă de pensiune nu sufere prin acesta nici o pagubă. ]>eşiu, 5 Februariu. — In 13 Februariu n. va pleca pe noua liniă ferată Deşiu-Bistriţa primul!) trenă cu comisiunea techi jeă examinâtâre. DIVERSE. Unfi nou proprietarii de menageriă.-------,Budp. Tgbl.« scrie: In cercurile aristocratice din Pesta circulă de câtva timpfi o carte fârte hazliă, , Almanachulfi Gothei,* şi anume volumulfi dedicată comiţilorfi. In acâstă carte se află de rândulfi acesta unfi nou comite, anume corniţele Ludovicfi Tisza, despre ale cărui insignii e scrisă o pagină întrâgă. Aceste insignii suntfi fârte cu-riâse, conţinfi, pe lângă corona de cetăţânfi, pălăria de duce, mantaua de principe şi încă câteva bucăţi de toaletă de ale personalităţilor!! nobile. Pe lângă acâsta în insignii se vede o] formală menageriă. Nu numai mielulfi şi bălaurulfi, ci şi leulfi şi tigrulfi sunt puşi şi cui nu’i sunt de ajunsfi aceste fâre, acela pâte fi mulţămitâ cu o duzină de elefanţi de tote mărimile. Când s’au presentată aceste insignii oficiului heraldică din Viena, oficiulfi a declarată, că astfelfi de insignii n’au mai esistatfi şi rugă să lase afară celfi puţinfi câteva bucăţi de îmbrăcăminte, căci în forma actuală a-ceste insignii ar fi celfi mult fi o firmă pentru unfi proprietara de menageriă. Noulfi comite însă se ţinu de aceste insignii şi, deârece fratele său este ministru-pre-şedinte alfi Ungariei, insigniile rămaseră neschimbate şi se admiseră în contra opiniunei directe a oficiului heraldică. * * * »Ea« — Dintr’o carte apărută de curândfi în nemţesce, sub titlulfi «Lexiconul!) amorului,* «Unitatea naţională* extrage următorulfi articolfi despre vorba «ea* 2a însemnâză ceea ce este mai frumosfi, mai drăgălaşă măi plinfi de spiritfi, mai amabilă mai virtuoşfi, mai încântători), mai tainici), mai dumnezeesefi din totfi ce esistă pe aceşti) pământii, pănă în momentulfi în care unfi capriciu alfi sorţei face dintr’ânsa o fiinţă urîtă şi respingătâre. Ea e uni) îngerii, ce se preface în demoni) unfi porumbeii) ce devine şârpe, unfi mieii) ce se preface în tigru, o flâre care se vestejesce şi din mirosulfi căreia numai rămâne nimici) în urmă. Uneori, în caşuri ericite şi fârte rari, ea nu să schimbă ci rămâne în-gerulfi, porumbelul!!, mielulă, flârea mirositâre, acâsta depinde în prima liniă de la grădinarul!) care are să o îngrijâscă. * * * Monede romane în Bucovina. — Lângă Suceava, unfi ţăranfi români) a găsită o âlă plină de monede romane, despre cari încă nu se pâte determină cu precisi-une din ce epocă suntfi, căci suntfi fârte şterse. In ora-şulfi Şiretă s’a găsită la facerea unei case două cărămizi aşa numite «lateres.* Acestea suntfi primele cără-mi4î romane găsite în Bucovina. Editori): Iacobfi Mureşiann. Redactorfi responsabilă: Dr. Aure’fi Mur^şî&ru Nr. 20. GAZETA TRANSILVANIEI 1885. Corraln la bursa de Vleua din 4 Februarie st. n. 1885. Rentă de aură ungară6°/0 —.— Rentă de aurii 4°/0 ... 98 80 Rentă de hârtiă 5°/0 . . 94.15 Imprumutulâ căilorfl ferate ungare................146.20 Amortisarea datoriei căi-lord. ferate de ostd ung. (1-ma emisiune) . . . 98.50 Amortisarea datoriei căi-lorQ ferate de ostii ung. (2-a emisiune) . . . . 122 50 Amortisarea datoriei căi-lorO ferate de ostii ung. (3-a emisiune) .... 107.50 Bonuri rurale ungare . . 102. -Bonuri cu ci. de sortare IC 1.50 Bonuri rurale Banat-Ti- mişii.................101.50 Bonuri cu cl. de sortarelOl. •-Bonuri rurale transilvane 101.50 Bonuri croato-slavone . . 100. — Despăgubire p. dijma de vină ung...............98.50 ImprumutulQ cu premiu ung....................119. — Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 118.— Renta de hărtiă austriacă 83,45 Renta de arg. austr. . . 83.95 Renta de aurii austr. . . 106.85 Losurile din 1860 ... —.— Acţiunile băncei austro- ungare................. 868.— Act. băncei de credită ung. 312. — Act. băncei de credită austr. 302.60 Argintulă —. — Galbini împărătesei ..... 5.80 Napoleon-d’orI............9.77 — Mărci 100 împ. germ. . . 60.30 Londra 10 Livres sterlinge 123.65 Bursa de Bucurescl. Cota oficială dela 22 Ianuariu st. v. 1884. Renta română (5%). . . . Cump. vând Renta rom. amort. (5%) • • 93 Va — » convert. (6%) . . 86 — împr. oraş. Buc. (20 fr.) . . 32 — Credit fonc. rural (7%) . . 97V* — » „ „ (5 •/.) • • 82*/* — » » urban (7°/0) . . 937* — • » . (6%) . . 90 — » • ■ (5°/o) • • 87V4 — Banca naţională a României 1180 — Ac. de asig. Dacia-Rom. . . 273 — « » » Naţională . . 211 — Aură — Bancnote austriace contra aură — — Cursulu pieţei Braşovă din 5 Februarie st. n. 1885. Bancnote românescî . . . . Cump. 8.56 Vând. 8.58 Argint românesc » 8.40 > 8.45 Napoleon-d’orî » 9.75 * 9.77 Lire turcesc! » 10.98 * 11.— Imperiali * 9.98 * 10.— Galbeni » 5.70 » 5.72 Scrisurile fonc. »Albina« . 100.50 * 101.— Ruble Rusescl » 128.— , 129.— Discontulă * . . . 7—10 «/o pe ană. Numere singuratice din „Gazeta Tran-^ silvanieiw se potii cumpăra în tutunge-®^ria Ini Oross (în casa prefeetnrei.) rseeeeoQ&eeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeo&eeeeoct Cea mai eftinâ gazetă ilustrată în toată lumea este de buna seamă & * Unica gazetă română poporală: § Cârtite Săteanului Român CARE ’ŞI-A ÎNCEPUTU CURSULU AL A LEA şi ese în Gherla la „Cancelaria NEGRUŢIU“ în fie-care lună regulat în numeri câte de o coală şi mai bine. ZE^ie - care mamănl este c*cl 2—3 ZOO-A-InTE. Preţuiţi de abonamentu pe amilii întregii e numai 1 florinii v. a. Noi a mă făcutu şi vomăface din parte-ne totă ce ne va sta în putinţă, ca pentru neînsemnata sumă de 1 florenă v. a. s6 dâmii poporului română o foiă bună şi drăgălaşă — de învăţătură şi petrecere pentru toţi Românii: — facă şi inteligenţa română totă posibilul!!, ca poporulă românu împreună cu tinerimea română mai cu puţină sciinţă de carte să afle că există acostă fdie; şi suntem ă siguri, că peste puţină ea va străbate în casa şi a celui mai săracă ţărână, care scie numai ceti câtă de puţină. Numai de atâta rugamă pe domnii preoţi şi învăţători: să spună poporului, că există o gazetă scrisă în limba lui şi să îndemne pe cărturarii aceluia ca să cără dela noi ună numără de probă, care îlă trimitemu gratistl fie-cui , îndată ce ni-lă cere. W Abonaţii voru căpăta gratisd de totft şi mai multe portrete şi iedne de mai mare preţfi w 1—3 ’ deeâtia e întregăi preţulăi de prenumeraţiuue. MersulU trenurilora Fredealii-Bndapesta Trenă accelerat Bucureseî Fredealn Timişâ Braşovă j Feldiora Apatia Agostonfalva Homorodă Haşfaleu Sighişora Elisabetopole Mediaşă Copsa mică Micăsasa Blaşiu Crăciuneld Teiuşă Aiudtt Vinţulă de susă Uiora Cucerdea Ghirisă Apahida ( Cluşm ^ Nedeşdu Ghirbău Aghirişă Stana Huiedinîî Ciueia Bucia Bratca R6v Mezd-Telegd F ugyi-Vâsârhely Vârad-Velinţe Oradia-mare P. Ladâny Szolnok Buda-pesta Viena 7.15 1.09 1.33 2.06 2.16 2.44 3.03 3.18 3.51 4.51 5.11 5.39 6.00 6.29 7.02 7.38 7.55 8.24 8.48 10.08 10.18 11.33 12.06 12.25 1.11 1.49 1.54 3.14 5.10 7.30 2.00 Budapesta—Pretlesilîi Trend de persone Trenă omnibus Trenă de persone Trenu de persone Trenă omnibus Trenă accelerat Trenă omnibus — Viena 8.25 8.35 3.30 8.00 — — y.5o Budapesta 8.00 6.55 9.45 2.47 — 10.15 Szolnok 11.24 10.55 12.18 6.36 — — 10.50 P. Ladâny 2.01 2.04 1.59 10.09 6.30 5.45 Oradea mare ) 4.11 5.13 3.20 7.09 6.28 4.21 9.37 3.25 7.41 7.07 Vârad-Velencze 4.29 9.45 — 8.09 7.42 Fugyi-Vâsârhely 4.40 9.59 — 8.53 8.51 Mezo-Telegd 5.02 10.28 3.56 10.18 10.52 Rev 5.46 11.41 4.31 10.55 11.56 Bratca 6.09 12.15 — 11.36 12.43 Bucia 6.28 12.48 — 12.11 1.23 Ciueia 6.52 1.48 5.28 12.35 2.07 Huiedin 7.32 3.21 6.01 12.54 2.27 Stana 7.51 3.54 — 1.29 3.06 Aghiriş 8.12 4.34 — 1.45 3.22 GhirbSu 8.24 4.52 — 2.26 4.15 Nedeşdu 8.38 5.11 — 2.48 4.44 8.57 5.40 7.08 3.12 5.10 9.23 6.00 7.18 3.19 5.19 Apahida 9.50 6.29 — 3.36 5.47 Ghiriş 11.15 8.14 8.29 4.10 6.38 Cncerdea 12.04 9.49 8.53 5.39 8.51 Uiora 12.12 9.58 — 559 9.18 Vinţulft de susti 12.19 10.07 — 6.28 8.00 AiudO 12.45 10.42 9.17 6.54 8.34 Teinşfi 1.15 11.32 9.40 7.10 8.59 Crăciunelfl 1.44 12.03 — 7.25 9.35 Blaşă 2.00 12.24 10.12 7.49 10.16 Micăsasa 2.34 12.43 — 8.11 11.04 Copsa mică 2.52 1.22 10.45 8.52 12.17 Mediaşâ 3.27 2.24 11.07 9.11 12.47 Elisabetopole 4.01 3.06 11.29 9.29 1.21 Sigişora 4.50 4.17 12.15 9.52 2.05 Haşfaleu 5.08 4.51 12.30 10.27 3.08 Homorod 6.47 7.07 1.32 10.46 3.39 Ago tonfalva 7.36 8.10 2.04 10.56 3.55 Apatia 8.09 8.46 2.24 11.04 4.06 Feldiâra 8.41 9.20 2.44 11.14 7.30 ( 9.20 10.15 3.15 1.47 11.05 Braşovă > — 6.00 3.25 4.40 2.37 Timişti — 6.57 4.03 7.44 6.40 Predeală —* 7.32 4.28 6.20 2.00 Bucureseî 10.25 Nota: Orele de nopte simtă cele dintre liniile gr6se* Tipografia ALEXI, Braşovă. Teiuşă-Âradă-Rudapesta Budapesta- Aradăt-Teîuşft. Trenă de Trenă Trenă Trenă de Trenă persdne omnibus omnibus persdne omnibns 9.50 Viena 8.25 8.35 Teiuşft 2.39 8.20 Alba-lnlia 3.40 10.42 9.10 Budapesta 8.00 6.55 12.28 Vinţulă de joşii 4.04 11.09 Szolnok 11.14 Şibotă 4.35 11.43 Aradăi ^ 3.35 5.30 Orăştia 5.02 12.13 4.00 6.20 I Simeria (Piski) 5.44 1.22 Glogovaţă 4.16 6.39 Deva 6.05 1.48 Gyorok 4.47 7.19 Branicîca 6.34 2.21 Paulişă 5.02 7.39 Ilia 7.01 2.54 Radna-Lipova 5.25 8.11 Gurasada 7.15 3.09 Conopă 5.57 8.49 Zara 7.49 3.48 •- Bârzova 6.18 9.18 Soborşin 8.32 4.37 Soborşin 7.11 10.27 Bărzova 9.19 5.30 Zam 7.48 11.18 Conopă 9.40 5.58 Gurasada 8.22 11.57 12.27 Radna-Lipova 10.16 6.38 8.24 Ilia 8.40 Paulişă 10.32 6.56 8.41 Branicîca 9.02 12.57 Gyorok 10.48 7.15 9.01 Deva 9.32 1.45 Glogovaţă 11.17 7.48 9.30 Simeria (Piski) 10.12 2.58 Aradtk j 12.32 8.05 9.45 Orăştiă 10.47 3.46 4.20 12.00 8.45 6.10 Şibotă 11.14 Szolnok 4.00 2.10 7.27 Vinţulă de josă 11.46 12.21 12.53 5.06 Budapesta 7.44 6.40 — Alba-I ulia 6.15 7.00 Viena 6.20 — — Teluşăi Aradft-Timfş6ra Simeria (Piski) Petroşenl Trenă Trenă de Trenă omnibus persdne omnibus Arad ăi 6.00 12.30 Simeria 3.08 Aradulă nou 6.26 12.54 Streiu 3.45 Nâmeth-Sâgh 6.51 1.19 Haţegă 4.33 Vinga 7.28 1.50 Pui 5.19 Orczifalva 7.49 2.12 Crivadia £05“ Merczifalva 8.09 2.30 Baniţa 6.43 Timişdra 8.58 3.15 P etroşeni 7.00 Ttmişdra-Aradfi Petroşenl—Simeria (Piski) Trenă de Trenă Trenă persone omnibus omnibus Timiş6ra 12.25 5.00 Petroşenl 8.56 Merczifalva 1.16 5.56 Baniţa 9.37 Orczifalva 1.34 6.16 Crivadia 10.09 Vinga 2.04 6.50 Pui 10.48 Nemeth-Sâgh 2.25 7.11 Haţegă 11.26 Aradulă nou 2.54 7.44 Streiu 12.06 Aradăi 8.10 8.00 Simeria 12.37