REDACţ HJNEA ŞI AI»MININTKAŢITJNEA : BBAŞOYtj, piaţa mare Nr. 22. ,GAZETA" IESE ÎN FIECARE ţ)I. Pe unfi and 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., pe trei luni 8 fijsr. România şi străinătate: / Pe ană 86 fr., pe ş6se luni 18 fr., pe trei luni 9 franci. SE PRENUMERÂ: la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ANULU XT vrii ANUNCIURILE: O seriă garmondil 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare Scrisori nefranoate nu se prlmescu. — Manuscripte nu se ratrămltC. 19 Joi 24 Ianuariu (5 Februariu) 1885. Ce mai vorii Cluşienii dela noi? B r a ş o v u , 23 lanuasiu 1885. Sjmneţi-ne, pentru Dumnezeu, ce să facemîi ca sâ mai îmblâncjimu ura xYlaghiariloru Cluşieni? Cum să ne mai purtămîi şi ce sâ mai începemu,! ca să se mai potolâscă furia şi se se aşecje veni-nulu acestoru nedumeriţi? Ori d6ră de doue^eci de ani, de când mergu ei la c6da colânei puternicilorii din Ţâra ungurâscă, nu le-amîi făcutu destule pe voiă? N’amu rămaşii „liniştiţi44 Ia 1865, când ei au plămădiţi! şi au severşitu primulil atentatu în contra esistenţei neamului nostru în Transilvania? N’amâ îngăduiţii noi atunci ca să jucăm ii rolul ă de privitori muţi faţă cu uneltirile loru fusiunis-tice, luândă afară declaraţiunile, ce le f&curămă prin judeţe, cari însă n’ajunseră nici la cunoscinţa Tronului nici la aceea a monarchiei şi a străinătăţii, precum şi votulu separată ce l’au datu în dieta feudală din Cluşiu câţi-va deputaţi, cari s’au strecurată ori au fostă strecuraţi în acea; dietă fără consâmţemântulă naţiunei nâstre? N’amă stată „liniştiţi44 şi mai târziu când ni s’a spusă totă din partea intriganţiloră loră, că voia prea înaltă a Majestăţii Sale este, ca să le ajutămă să dărime autonomia ţerii? Nu le-amă lăsată după aceea încetulă cu încetulu totă terâmulă în judeţe, ba până şi în comune, luptându-ne totă ca raculă, îu retragere, şi mângăindu-ne mereu cu protestele nostre, ce nu le aurise nimenea, şi cu aceea, că Tronulă ne va ajută, Tronulă, care nu sciea şi nu scle nimică de suferinţele şi de plângerile nâstre? Nu facemă âre noi totă numai pe voia ne-împăcaţiloră din Cluşiu, când suferimă ^ilnică loviri peste loviri, fără a cfice nici cârcă, când ni se impune limba maghiară în contra legiloră esistente, ni se dau hărţii şi răspunsuri unguresci în contra legiloră esistente, să cere să mărturi-simă chiar unguresce în contra legiloră esistente, fără ca se protestămă cum se cuvine, cu armele legale, ce ne stau la disposiţiă, ca să răsune ţâra şi lumea de plângerile nâstre? Nu împlinimă noi dorinţa loră, când şi în biserică începemă a adoptă acâsta metodă de a suferi cu resignare mută călcarea vădită a drep-turiloră nâstre, când capii noştri bisericesei tacă şi înghită găluscile fierbinţi, ce li le presentâză d. Trefort, şi când fiii bisericei privescă în apatiă la acâsta, ca la o comediă nevătămătâre ? Amă crede că Cluşienii potă fi mulţumiţi cu resultatele dobândite în luptă cu noi, căci pe când buletinele nâstre înşiră mereu la morţi şi răniţi, combatanţii din tabăra loră dau totă în carne viuă, fără ca să sufere decâtă mici con-tusiuni. Şi nici nu p6te fi altfelă, când adversarii noştri, susţinuţi de stăpânire, înaintâză, în şiruri compacte, necruţândă nimică ce le stă în cale, âr noi proclamămă solidaritatea naţională, însă înaitămă numai „treptată,u unulă câte unulă, de capulă său, uitându-ne cu sfiâlă aci în drâpta aci în stânga şi întrebându-ne la fiecare pasă că ce va ce< că a sosită timpulă d’a asigura pentru multă timpii esistenţa naţională, desvoltândă puterea armată astfelă, ca Ungaria să fiă în stare a respinge orice atacă cu totă furia puterii poporului. Nici ună poporă, nici o naţionalitate n’are mai mare lipsă de acesta ca Ungurulă, şi anume din două motive: Dacă poporele vesteuropene, dacă Ruşii suferă o perdere încă odată aşa de mare, dacă învingetorulă impune învinsului cea mai grea sarcină, esistenţa de stată său naţională a acestoră poporă nu vine pe tapetă. Celă mai pustiitoră răsboiu, ce’lu părtă popărăle vestice ale Europei unulă contra altuia, schimbarea cea mai răpede a evenimente-loră răsboiului nu periclitâză creaţiunile spirituale şi naţionale ale acestoră popără; comorile sciinţii şi artei, construcţiunile pompăse acolo nu se prâpădescă. Alt-felă e la noi! Cu focă şi sabiă aci s’a pustiită totă, copii s’au răpită, restulă poporaţiunii a fostă omorîtă partea cea mai mare. Chiar ultimulă deceniu a dată dovedi de grozavele forme ale acestui soiu de răsboiu în vecinătatea nâstră nemijlocită. „ O pasiune orbă apeleză încă şi adî în Cluşiă la Horia şi Cloşca, în Agramu stolulă de lăcuste din 1848, în Fraga politicii desbatu sprijinirea Hurbaniştiloru, firurl rusescl se torcu şi chiar în Sibiiu pare că s’a uitată cu ce cruţare procede vie-toriosulă lingură, chiar acolo unde ar fi ceva de tăiată psă de pe răbojă. Trebue să stămă gata a apăra civilisaţiunea nostră unică în fielulă ei. Nu ne putemă mulţămi în monarchiă cu rolulă de argată, ci s& luămă loculă de anteluptătorl, cum se cuvine unui nemă râsboinică. Să nu întâr^iămă a folosi timpulă de pace, căci de văcurl n’a fostă pentrn Un-gură o mai favorabilă constelaţiune, ca cea de a^i. Ungurulă a cucerită acăstă patriă cu puterea armeloră şi îşi va păstra rolulă de conducătoră.* Primesce bugetulă. Blasius Orban se plânge că Ungurulă e rău tractată în armata comună. Elă îşi aduce aminte că în Cluşiă voluntarii unguri au fostă numiţi »cânî unguresc!.« Oficerii unguri din armata comună îşi uită şi-şi renâgă naţionalitatea. Ministrulă honve^loră br. Geza Fejervâry răspunde la tâte observările făcute asupra bugetului, care se votăză. -----O------- Grandomania ungur£scă. >L’Indâpendance roumaine,* răspuntjândă 4iarului ungurescă »Gazette de Hongrie,* îşi rîde de grandomania ungurâscă şi de laudele ee numita gazetă aduce descen-denţiloră lui Atila. Le arată că deşi altă dată au luptată contra Turciloră, mai anii trecuţi — când cu răsboiulă ruso-turcă — se dedeau de fraţi ai Turciloră. Intre altele mai 4ice> că presenţa Unguriloră în mijloculă nostru este cea mai bună dovadă, că ei n’au mântuită Europa de invasiunea barbariloră. Le face cunoscută că cei mai mari omeni ai loră, Ioană Hnniadi şi Mathias Corvină n’au fostă Unguri, ci Români, şi de rasă latină. Constată multă sterilitate în rasa maghiară atât în trecută câtă şi în pre-sent,deorece acestei rase îi lipseşte calităţile, cari ară pute-o face capabilă să se ridice la nivelulă civilisaţiunii europene. Pentru aceste motive „L’Indâpendance Roumaine* consideră pe Unguri totă atâtă de înapoiaţi ca şi Turcii şi ori ce altă poporă asiatică. Vorbindă despre tendinţele Unguriloră de a maghiarisâ pe celelalte popâre de sub corOna sfântului Ştefană, numitulă 4'arfi recomandă pentru astâmpărarea grozavei grandomanii ungureşti, pentru fiecare suferindă de acâstă bâlă, o cămaşă de forţă. SOIRILE PILEI. In urma dorinţei esprimate de toţi Românii, con-sistoriulă metropolitană, pentru a linişti opiniunea publică, a espediată la guvernă o representaţiune prin care cere ca să se redea fondulă de pensiune ală învăţători-loră de confesiunea gr. or. in administraţia archidiecesei. Trimiterea acestei representaţiunl a fostă decisă cu multă mai înainte. Aflămă totdeodată, că consistoriulă este preocupată fârte multă şi pentru a mijloci la guvernă, ca dreptulă pentru esaminarea profesoriloră dela scâlele medii celă puţină pentru anulă 1865 să se redea autorităţii confesionale gr orientale. —0— »Bud. Corr.« comunică, că ună membru ală stângei estreme va interpela în dieta ungară pe ministrulă preşedinte în cestiunea tractăriloră ce se 4ice că au începută între Austria şi Rusia pentru încheiarea unui tractată de estradare. —0— Societatea filarmonică din Braşovă face cunoscută, că bilete pentru concertulă comitelui Geza Zichy se află de eri depuse în librăria d-lui Heinrich Zeidner din Târ-gulă grâului şi cei ce au prenumerată locuri le potă luâ de acolo. —0— Conferinţa învăţătorâscă din Borgo-Prundă a în-văţătoriloră din districtulă gr. or. ală Bistriţei s’a ţinută în 4ilelede 15 şi 16 Ian. st. n. sub pre-sidiulă părintelui protopresbiteră Simeonă Monda. Dintre învăţători numai 5 inşi lipsiră, dar dintre preoţi nici unulă nu se înfăţoşa, nici chiar preotulă locală. Intăiu se alese biuroulă şi comitetulă şi se votâ proiectulă de statute; se a-lese apoi o comisiune, care luândă de basă materialulă şi manualele ce se propună acum în scOlele elementare să elaboreze pănă la adunarea proximă ună plană de învăţământă, în sfîrşită se hotărî înfiinţarea unui stipendiu pentru susţinerea unui pedagogă în institutulă An-dreiană din Sibiiu. Urmară apoi prelegerile practice, ţinute de cei amintiţi deja în Nr. 53 ală fâiei nâstre. Vii-tOrea adunare generală se va ţine la Borgo-Prundă în 14/26 Maia, adecă a treia di de Rusalii. După conferinţă învăţătorii se întruniră la ună banchetă. —0— Reuniunea română de cântări din Sibiiu şi-a ţinută alaltăerî adunarea generală. Pentru anulă 1885 s’au alesă Preşedinte: Dr. Aurelă Brote, directorulă bancei .Transilvania.« Diriginte: George Dima, profesoră se-minarială. Secretariu: Dr. Ioană Crişană, prof. semina-rială. Cassariu: Gorneliu Aiser, oficială de bancă. Ar-chivariu: Mateiu Voileanu, redactoră. Economă: Petru Roşea, clerică. Membrii în comitetă: Dr. D. P. Barciană, profesoră seminarială, Eugen Brote, aşesoră consistorială şi Petru Ciora, asesoră consistorială. —0— »Sieb. Deutsch. Tgbl.* află din isvoră sigură, că pădurarulă Josef Schuster s’a numită taxatoră pâdurară în Braşovă. —0— După proiectulă de lege asupra bugetului statului pe anulă 1885, cheltuelile ordinare ale ţăriloră cor6nei unguresc! pe anulă 1885 suntă 308.733,996 fl.; cheltuelile transitorii 2.000,577 fl.; investiţiunile 22.020,876 fl.; cheltuelile comune estraordinare 4.184,815 fl. —0— Afacerea lui »Fuggetlensâg,« fâia deputatului Ver-hovay, acusată pentru sustragere de bani adunaţi spre ajutorarea Ceangăiloră imigraţi, se va tracta în 26 Fe-bruariu n. înaintea tribunalului din Pesta. —0- Adunarea generală a comitetului municipală din Târgulfi Murăşului a votată la 21 Ianuariu n. suma de 200,000 fl. pentru construirea unei casarme. —0— Scirea dată de ,Czas,c că Austria e în tractare cu Rusia pentru încheiarea unui tractată de estradare, e desminţită de »Pol. Gorr.« pe basa informaţiuDiloră autentice. —0— Duminecă în 20 Ianuariu s’a celebrată la Florica căsătoria religiâsă a d-rei Sabina Brătianu, fica primului ministru ală României, cu d. Dr. G. C. Cantacuzino. —0— Cetimă în «Românulă*: Suntemă în posiţiune a afirmă, că guvernulă nostru stăruiesce necontenită pentru deschiderea graniţeloră comerciului nostru de vite; acăstă stăruinţă se razimă pe faptulă, că epizootia şi orî-ce felă de bole de vite tinde a dispare pe 4» ce merge din ţâră. —0— D. P. Mavrogheni, ministrulă plenipotenţiară ală României la Gonstantinopolă, s’a transferată în aceeaşi calitate la Viena. —0— In Galaţi s’a înfiinţată ună ateneu, în care se voră ţină conferinţe literare. De asemenea se va înfiinţâ ună ateneu şi în Iaşi. —0— In Camera română se află depusă ună proiectă de lege pentru înfiinţarea unei case de pensiuni de retragere pentru funcţionarii statutui. Acăstă casă va gerâ şi fructifică pe săma fie-cărui slujbaşă fondurile depuse ca reţinere din salariu. Funcţionarii civili la 60 de ani şi militari la 50 au dreptulă să cără înscrierea loră la pensia de retragere, ori care ar fi timpulă ce au servită. —0— Societatea macedonănă din Bucurescl »Lumina* pentru cultura Româniloră din peninsula Balcanică va avea Duminecă 27 Ianuariu o întrunire în palatulă Uni-versităţei. La ordinea 4'dei este: 0 dare de sămă despre starea culturei Româniloră din Turcia. ~0— Citimă în »Ecoulă Bacăului:* Gu o deosebită plăcere anunţămă cetitoriloră noştri că o societate română de concurenţă, este pe cale a se înfiinţa. Subscrierile pentru adunarea capitalului trebuitoră au şi începută, şi sperămă că în curăndă, ună scaună de căsăpia româ-nescă, va fi deschisă, şi cetăţenii, mai alesă cei săraci voră putea şi ei să mănânce carne de calitate bună şi cu preţuri câtă se va putea de eftine. După câtă scimă, societatea îşi propune a încredinţa, fără nici o pretenţia de profită, capitalulă ce se va aduna, ori-cărui Română, care va veni şi va garanta că să însărcinăză, a pune în consumaţiune publică, cu preţurile cele mai moderate, carne de calitate bună şi tăiată în condiţiunile cerute de hygienă. In schimbă, membrii societăţii se legă moralmente a sprijini întreprinderea, cumpărândă carne numai dela scaunulă societăţii. Scopulă ce acăstă societate urmăreşte, fiindă dintre cele mai nobile, noi credemă că toţi bunii Români se voră întrece în a se încrie ca societari şi a lucrâ pentru desrobirea celui mai principală articulă de hrană, din mânile străiniloră. -----o------ Făgăraş#, 15 Ianuariu 1885 st. n. Onorate d-le Redactoră! Vă rugăraă a dâ locă în preţuitulă 4iar& ce redigiaţî următărei DECLAR AŢIUN1; Subscrişii declarămă sărbătoresce, precumcă cele cuprinse în Nr. 239 ex 1884 a »Gazetei Transilvaniei* în corespondenţa subsemnată de ,Ună făgărăşană* sunt purulă adevără. — Totodată, deârece nu scimă cine este corespondentulă sub numele ,Ună făgărăşană,* îlă ru-gămă ca pe acestă cale să primăscă sincerile nostre mul-ţămiri pentru iubirea sa de adevără. In fine declarămă tâte cele publicate, cu privire la afacerile nostre bisericescî, în Nro. 146 ex 1884 a »Telegrafului Română» în corespondenţa subsemnată de »Motti* de neadevărate şi scornituri maliţiose. — La însărcinarea a 80 de parochienî gr. or. din Fă-găraşă. Nicolau Toma. Neculae Etveşln. lonu Cioru. Constantină Ge. Popă. Aritonu Cioru. Ionu Mindrlanu. -----O------ Din parlamentul ii românii. (Camera) Sedinţadela 19 Ianuariu. — D. Gozadini anunţă o interpelare d-lui ministru instrucţiunei, în privinţa grevei studenţiloră dela facultatea de medicină. D. raportorii Chivu dă citire proiectului de lege privitorii la încurajarea ţăsăturiloră de ină şi cânepă şi a saci loră de jută. D. Lupulescu, susţine proiectulă, arătândă avan-lagiele, ce aduce punerea în practică a acestui proiectă precum şi desavantagiele ce are ţăra cu importulă mate-rieloră din străinătate; d-sa conchide rugândă Camera a adopta proiectulă, însă să se escludă iuta, fiind o mate-riă rea, afară de asta o materiă streină, şi importulă materieloră străine nu trebue încurageată. D. N. Ca-targiu susţine asemenea proiectulă, propuindă ună a-mendamentă la art. II, ca să se dea o primă de încurajare pentru cultura cânepei, rămăind ca acăstă primă să fie discutată. D. I. Marghiloman vorbesce pentru proiectă, combătândă însă întrebuinţarea iutei, arătândă că prin acâsta se omâră producţiunea cânepei. D. V o i-novă 4ice că trebue a se lua măsuri, ca iuta se aibă intrare scumpă în ţâră, şi spre a împedeca concurenţa străină în acăstă materiă, trebue să se pună prime pentru cultura cânepei, ca astfelă să atragă pe muncitorulă din ţâră să-o cultive. D. raportoră Chivu susţine proiectulă în totală. Conchide, rugândă Camera să se gândâscă la avantagiele ce le presintă iuta. D. ministru ală domenieloră răgă Camera să se gândâscă la avantagiele ce are să aducă ţărei acăstă nouă industriă; dacă însă Camera ar crede că acestă proiectă pâte să fie desavantagt'osă ţărei, o râgă să’lă respingă, căci nu d-lui vrea să aducă vr’ună proiectă care să fie în desavantagiulă ţârei. Vorbesce contra a-mendamentului propusă de d-lă Catargiu, arată desavantagiulă pentru ţâră, în punerea unei prime pe cultură, pentru că toţi sciu câ asemenea prime obligă ţâra să facă împrumuturi, să recurgă la nouă imposite; d-sa conchide rugândă Camera să nu admită prime, căci aceste prime în locă de a încuragia, voră descuragia pe lucrători. Anunţă că în cnrândă va avea onârea să presinte Camerei ună proiectă de lege pentru ună credită de 1 milionă, cu care să cumpere seminţi din străinătate, spre a le întrebuinţa în ţâră. D. Costinescu susţine proiectulă în totală, arătândă desavantagiele neîntrebuinţărei saciloră de iută, conchide rugândă Camera ca împreună cu d-sa să roge pe d. ministru ală domenieloră să întrevie pe lăangă direcţiunea dumuriloră de feră ca să dea mijloculă de a se transporta cerealele cu vagânele deschise, râgă Camera a nu condamna întrarea iutei ca materiă brută in ţâră, lăsând’o a se rafinâ şi aşa să va putea mai lesne să concureze pe cea din străinătate. D. Cârpă vorbesce în acelaşi sensă ca d. Costinescu. Se cere închiderea discuţiunei care se primesce. Şedinţa dela 21 Ianuariu. — D. ministru de fina n c e depune nnă proiectă de lege, prin care cere ună credită extra-ordinară pentru plata diurneloră d-loră de-putaţî.JD.ministru ală domenieloră citesce proiectulă de lege prin care se autorisâză ministerulă domenieloră pentru cumpărarea de seminţe din străinătate spre a se împărţi cui tivat orilor fi agricoli. D. V. I e p u -rescu cere dosarulă afacerei canalului Sf. Gheorghe din Giurgiu. Se voteză apoi proiectulă de lege prin care Statuîă renunţă la taxa de 50 bani asupra tutunuriloră indigene din recolta 1867—1872 şi acela pentru adăugirea unui articolă în legea care regulâză averea imobiliară în Dobrogea, precum şi ună credită de 4,000 lei pentru ajutorarea elevilorfi săraci aflaţi la studiu în străinătate. In fine se votâză proiectulă de lege prin care se autorisă casa de depuneri şi consemnş.ţiunî de a converti, după cerere, împrumuturile cu procente maximum de 6°/0 pe cari le-au contractată consiliele judeţene şi comunale. (Senatnlft.) Şedinţa dela 19 Ianuariu: Se proclamă de senatorii ală colegiului II de Putna d-nu Gons. A. Gotescu. D. preşedinte consultă Se-natulă dacă voesce a discuta proiectulă pentru compe-tinţa instanţeloră judecâtorîiloră de ocole în autentificarea semnături lorii private. Senatulii adoptă. Legea se votâză. Şedinţa dela 21 Ianuariu. — S’au votată mai multe indigenate şi s’a validată alegerea efectuată la colegiulă I de Oltă în persona d-lui C. H. Guva. Diletanţii literaturei fi sciinţd în ţera rontâneecă; bibliotecile zugrăvite în vremea lui Caragea. Atragemă totdâuna cu multă plăcere luarea aminte a publicului iubitoră de literatură, asupra lucrăriloră cart denotă o muncă conseiinţiosă. şi cu atâtă mai lăudabilă cu câtă autorii loră nu’să literaţi de meseriă. îmi pare că nu e tocmai puţină lucru la noi, în România, a iubi literalur i pentru ea însâşî, a o cultiva fără încetare şi, din când în când, a ne încerca şi noi, din cunoscinţele adunate d’aiurea şi găsite prin noi înşine, să alcătuimă ceva nou. Astfelă de meritoşi diletanţi în ale frumoseloră litere românesc! şi străine s’au găsită totdeuna în ţările române, şi dela finele secolului XVII până în dilele de faţă, şirulă loră e neîntreruptă. Loră, mai multă de-câtă învâţătoriloră de meseriă cari p’atunci, erau forte puţini Români, loră, Z*etii se datorescă bibliotecile şi co-lecţiunile de tabelurl şi lucruri artistice, cari se mai află şi astătji prin Moldova mai multă decâlă prin ţera Românâscă. Adeseori călătorii străini, cutreerândă în secolulă trecută ţările române, dau pe acolo pe unde nici nu s’ar fi gândită, peste colecţiunl de tabelurî, peste cărţi şi chiar peste instrumente de fisică aduse din străinătate de boierulă iubitoră de sciinţă, de arte şi literatură. La ţâră adică, la moşiă, departe de intrigele primejdiâse ale curţiloră fanariote in care cei mai mulţi din înalţii demnitari ai Beiloră erau, după Zisa unui trămisă francesă contimporană, nisce «canailles,* boierulă îşi petrecea u-ritulâ cultivându-şi moşia şi fiind mereu în comerciu cu geniele cele mari ale timpuriloră sale. Repetă; lucrulă acesta se petrecea mai multă prin Moldova decâtă prin Ţâra Românâscă, pentru că dincolo de Milcovă viaţa de »Curte« nu era privită ca dincâce de Milcovă ca viaţa cea mai frumâsâ şi cea mai împodobită cu multe şi felurite onoruri. La noi, în Ţâra Românâscă, boiarulă nu se credea boieră dâcă nu se ducea aprâpe în fâte Zilele la Curtea domnâscă suptă cuvântă să dea bună diminâţa Grecului Vodă, pe care, de altmintreli, nu-lă vedea cu lunile. Acâsta însă nu-lă oprea d’a face actă de slugarnică presinţâ, pentru a-şî merita numele de mulţi rîvnită de .boieră de curte,« In Moldova, mulţi din bătrânii boieri pământeni se retrăgeau de bună voiă la ţâră, se esilau şi nu mai apăreau pe la Iaşi de cât fârte rară, atunci cândă aveau procese seu erau chiăraaţi de la Curte pentru afaceri anume. Totuşi, şi ’n Moldova şi ’n Ţâra Tomânâscă diletanţii literaturei şi sciinţei nu lipsiră nici odată; când mai mulţi când mai puţini, unii înavuţiră literatura naţională cu deosebite traducţiunî şi cu lucrări originale preţiâse din puntulă de vedere ală limbei, alţ i conservară tradiţiunea deja bătrână că literile şi sciinţa trebu-escă iubite chiar şi ’n ţările românesc!. Tradiţiunea, combinându-se cu moda, fuse odată, la începutulă acestui seculă, în Ţera Românâscă atâtă de puternică în câtă dete nascere la o invenţiune, pe care nu sciu dâcă o mai găsimă la vr’ună poporă — afară păte de Veneţianî şi de locuitorii miceloră republice italiane din splendida epocă a Renascerii. Acâstă invenţiune care strălucea în casele multoră feciori de boieri era aceia a «Biblioteceloră zugrăvite.* Erai feciorulă unui boieră de curte; erai bogată, frumosă şi leneşă; nu te simţeai nici câtă negrulă sub unghiă pornită spre citire şi muncă sciinţifică ori literară; dâcă te osteneai cu gândirea, era numai şi numai ună felă de petrecere spre mulţămirea pofteloră tâle; bâtă de parfumurile cari ardâu în tâte odăile casei tale, îmbătată de laudele şi servilismulă celoră cari te încongiurau, enervată şi obosită de tâte rafinările voluptăţiloră bizantine, moleşită de prânzurile cari nu se mai sfîrşiau şi adormită în chefuri adevărată turcescl, — nici vorbă că nu-ţî remânea timpă şi putere pentru a mai citi şi cugeta asupra celoră citite. In serile când te culcai de vreme, îţi plăcea mai bine să au(jî pe vr’ună grecă istorisându-ţi romanulă tragică sâu comică ală cutărui fecioră de boieră, care răpise pe cutare fetă de negus-toră, sâu fuga cutărei fete de boieră mare cu ună falnică Apolon surugiu din Persicenî. Autjise-şî însă din poveştile părinţiioră şi văr. JBella, membru ală mai multoră societăţi scienţifice etc. 6. Place de la Nation, 6. — PARIS. completă. Anunţămîi acelorfi onoraţi cetitori, cari vorti binevoi a se abona la fdia nostră de aici încolo, că aveiiLu încă în reservă numeri dela începutulu anului 1885 prin urmare potu se aibă colecţiunea Administraţiunea „Gazetei Transilvaniei.^ Mersuld treimrilorti pe linia l^redeaîil-ISudapesta şi pe linia Teiiişft-dLradfi-Ifndapesta a câlei ferate orientale de stătu reg. nng. JPiredealit-lSudapesta Trenu accelerat BucurescI Prodealu Timisfi Braşovil Feldiora Apatia Agostonfalva Homorodft Haşfaleu Sighişora Elisabetopole Mediaşâ Copsa mică Micăsasa Blaşiu Crăciunelu Teiiişâ Aiudu Vinţuld de susâ Ui6ra Cncerdea Gliirisîi Apahida Cluşiu ^ Nedeşdu GhirbSu Aghirişâ Stana Huiedmfl Ciucia Bucia Bratca Râv Mezo-Telegd Fugyi-Vâsârhely Vârad-Velinţe Oradia-mare P. Ladâny Szolnok Buda-pesta Yiena 7.15 1.09 1.33 2.06 2.16 2.44 3.03 3.18 3.51 4.51 5.11 5.39 Trenu de persone Trenă omnibus b.UO 6.29 7.02 7.38 7.55 8.24 8.48 10.08 10.18 11.33 12.06 12.25 1.11 1.49 1.54 3.14 5.10 7.30 2.00 6.30 7.09 7.41 8.09 8.53 10.18 10.55 11.36 12.11 12.35 12.54 1.29 1.45 2.26 2.48 3.12 3.19 3.36 4.10 5.39 5-59 6.28 6.54 7.10 7.25 7.49 8.11 8.52 9.11 9.29 9.52 1027 10.46 10.56 11.04 11.14 1.47 4.40 7.44 6.20 5.45 6.28 7.07 7.42 8.51 10.52 11.56 12.43 1.23 2.07 2.27 3.06 3.22 4.15 4,44 5.10 5.19 5.47 Trenu de persone 6.38 8.51 9.18 8.u0 8.34 8.59 9.35 1016 11.04 12.17 12.47 1.21 2.05 3.08 3.39 3.55 4.06 7.30 11.05 2.37 6.40i 2.00 Budapesta- -Predealfii Trenii Trenu Trenii Trenu de omnibus accelerat omnibus persone Viena 8.25 8.35 3.30 1 8.00 Budapesta 8.00 6.55 9.45 2.47 Szolnok 11.24 10.55 12.18 6.36 P. Ladâny 2.01 2.04 1.59 10.09 Oradea mare ( 4.11 5.13 3.20 ( 4.21 9.37 3.25 Vârad-Velencze 4.29 9.45 — Fugyi-V âsârhely 4.40 9.59 — Mezo-Telegd 5.02 10.28 3.56 Rev 5.46 11.41 4.31 Bratca 6.09 12.15 — Bucia 6,28 12.48 — Ciucia 6.52 1.48 5.28 Huiedin 7.32 3.21 6.01 Stana 7.51 3.54 — Aghiriş 8.12 4.34 — GhirbSu 8.24 4.52 — Nedeşdu 8.38 5.11 — 8.57 5.40 7.08 9.23 6.00 7.18 Apahida 9.50 6.29 — Gliiriş 11.15 8.14 8.29 Cncerdea 12.04 9.49 8.53 Uiora 12.12 9.58 — Vinţulâ de susâ 12.19 10.07 — Aiudâ 12.45 10.42 9.17 Teiuşă 1.15 11.32 9.40 Crăciuneld 1.44 12.03 — Blaşă 2.00 12.24 10.12 Micăsasa 2.34 12.43 — Copşa mică 2.52 1.22 10.45 Mediaşă 3.27 2.24 11.07 Elisabetopole 4.01 3.06 11.29 Sigişora 4.50 4.17 12.15 Haşfaleu 5.08 4.51 12.30 Homorod 6.47 7.07 1.32 Agostonfalva 7.36 8.10 2.04 Apatia 8.09 8.46 2.24 Feldiora 8.41 9.20 2.44 ( 9.20 10.15 3.15 Braşovă > — 6.00 3.25 Timişâ — 6.57 4.03 Predeală — 7.32 4.28 BucurescI 10.25 Nota: Orele de »6pte suntii cele dintre liniile grose- Teiuşfi-Arad â-Rn dapesi a Budapesta- Arad&-Teiuşft. Trenă de Trenii Trena Trenii de Tren4 persone omnibus omnibus persdno omnibus Teiuşă 2.39 9.50 8.20 Viena 8.25 8.35 Alba-Iulia 3.40 10.42 9.10 Budapesta 8.00 6.55 Vinţulă de josti 4.04 11.09 Szolnok 11.14 12.28 Şibotă 4.35 11.43 ( 3.35 5.30 Orăştia 5.02 12.13 Ar&dft j 4.00 b.20 Simeria (Piski) 5.44 1.22 Glogovaţă 4.16 6.39 Deva 6.05 1.48 Gyorok 4.47 7.19 Branicîca 6.34 2.21 Paulişă 5.02 7.39 llia 7.01 2.54 Radna-Lipova 5.25 8.11 Gurasada 7.15 3.09 Conopă 5.57 8.49 Zam 7.49 3.48 Bârzova 6.18 9.18 Soborşin 8.32 4.37 Soborşin 7.11 10.27 Berzova 9.19 5.30 Zam 7.48 11.18 Conopă 9.40 5.58 Gurasada 8.22 11.57 Radna- Lipova 10.16 6.38 8.24 llia 8.40 12.27 Paulişă 10.32 6.56 8.41 Branicîca 9.02 12.57 Gyorok 10.48 7.15 9.01 Deva 9.32 1.45 Glogovaţă 11.17 7.48 9.30 Simei’ia (Piski) 10.12 2.58 12.32 8.05 9.45 Orăştiâ 10.47 3.46 A.A ttUU | 12.00 8.45 6.10 Şibot.ă 11.14 4.20 Szolnok 4.00 2.10 7.27 Vinţulă de josă 11.46 5.06 Budapesta 7.44 6.40 — Alba-Iulia 12.21 Viena 6.20 — — Teiuşă 12.53 7.00 Aradfi-Timişdra Simeria (Piski) Petroşenl Trenii Trenii de Trenii omnibus persdne omnibus Aradft 6.00 12.30 Simeria 3.08 Aradulă nou 6.26 12.54 Streiu 3.45 Nâmeth-Sâgh 6.51 1.19 Haţegă 4.33 Vinga 7.28 1.50 Pui 5.19 Orczifalva 7.49 2.12 Crivadia 6.05 Merczifalva 8.09 2.30 Baniţa 6.43 Timişdra 8.58 3.15 P etroşenl 7.00 Timişdra-Aradft Petroşeni—Simeria (Piski) Trenii de Trena Trenii persdne omnibus omnibus Timişâra 12.25 5.00 Petroşenl 8.56 Merczifalva 1.16 5.56 Baniţa 9.37 Orczifalva 1.34 6.16 Crivadia 10.09 Vinga 2.04 6.50 Pui 10.48 Nâmeth-Sâgh 2.25 7.11 Haţegă 11.26 Aradulă nou 2.54 7.44 Streiu 12.06 Aradâ 3.10 8.00 Ninieri» 12.37 Tipografia ALEXI, Braşovă.