GAZETA TRANSILVANIEI
REnAflŢirSEA ŞI ADMIIIÎISTRAŢI17MF.A t
BRAŞOVC. piaţa mar» Nr. 22.
,GAZETA" IESE ÎN FIECARE pi.
P« unu hiiu 12 fior., pe sfise luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. KcaiânlA şi străinătate:
Pe a n fi 36 fr., pe ş 6 s e luni 18 fr., pe trei luni 9 franci.
ANULU XLVIII
S£ PRENUMERA:
Ia poşte. Ia librării şi la dd. corespondenţi ANUNCIURILE:
0 seriă. garmondfi 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare Scrisori nefranoaie nu se primesou. — Manuscripte nu se retrămitfi.
N? 17.
Luni, Marţi 22 Ianuariu (3 Februariu)
1885.
BraşovtL, 21 Ianuariu (2 Febr.) 1885.
Mare turburare a cuprinşii din nou spiritele neliniştite ale agitatorilor^ maghiari din Cluşă. De un fi timpu înedee dumnealoru nici nu mai ieşti din turburărî şi din iritatiuni, aşa că amu trebui s6 fimfi fdrte îngrijaţi de urmările possibile ale congestiuniloru cerebrale, de cari suferii es-celenţii noştri patrioţi, decă nu ne-amti află în capulii ernei, când avemu ghiaţă destulă la îndemână.
Dăr nici nu e puţinii lucru a vedă, ca patrioţii brevetată, cum intenţiunile şi scopurile tale cele mai fidele ideei tale de stată se înţelegă aşa de rău şi se iau în deşertă de nisce dmeni, cari n’au altă merită decâtă că mâncă mămăliga, ce a produs’o Dumnecjeulti Unguriloră pe câmpurile mândse ale acestei ţări î Nu e puţină lucru pentru Maghiarulă fanatică din Cluşiu a autji într’o adunare de Unguri protestându-se în contra pornitei, ce emană din convicţiunea lui neresturna-bilă, că totă ee esistă, ce resuflă şi ce cresce în acesta ţără numai dela elă derivă şi prin elu trâiesce.
CTaşa şi este! Cine ar ară şi ar sămenâ câmpurile de cucuruză (porumbă), ca să pdtă Românulă mâncă în linişte mămăligii ţa lui; cine ar fi apărată acăsta ţără de invasiunile inimice ce-au , trecută peste ea; cine ar fi câştigată în timpulă mai nou bătălia dela Cnstozza şi cine ar fi apărată imperiulă în potriva invasiunei prus-«ace, dăcâ nu erau fanaticii din Cluşiu cu Klapka în frunte? Totă ce avemă numai din graţia lorăavemă; chiar şi aerulă ce’lti resuflâmă la căstele Bucegiului şi ale Retezatului este totă proprietatea loră, încă dela moşă „Adâm.“
Cam acesta e înţelesulă unui articulă fulminantă ală fdiei „Ellenzăk,“ în care se plânge, că distinsulă nostru conaţională, d-nu Vajda, a arătată atâtă de puţină respectă faţă cu cei ce au luată în arendă veclnică acăstă ţărâ, cu munţi, cu vâi, cu câmpii şi cu totă ce resuflă în ea.
D-nu Ladislau Vajda a comisă marele pă-cată, de a face o moţiune în adunarea comita-tensă din Cluşiu, dela 30 Ianuariu st. n., cerândă ca adunarea să provdce pe guvernă să nu aprdbe statutele aceloră reuniuni maghiare, cari sub diferite titluri urmărescă scopulă de a contopi naţionalităţile nemaghiare cu naţiunea maghiară; în specială guvernulă să nu aprdbe înfiinţarea proiectatei reuniuni de maghiarisare din Cluşiu şi să oprăscă pe vieeşpanulă şi pe ceilalţi func-ţiunari din comitată de a luă parte Ia acea reu-
reuniuni, care vrea să mnghiariseze, cu atâtă mai puţină pote admite ca organele sale se iea parte activă la asemeni reuniuni de maghiarisare. Orî d6ră nu este maghiarisare cu forţa, când se pune în mişcare întregă aparatulă administrativă şi când se pretindă fonduri de milidne de florini spre a cumpără sufletele celoră mai slabi de ân geră şi mai sărmani dintre preoţii şi învăţătorii ne maghiari ?
D-nu Vajda a făcută o cerere logică drăptă şi dăcă cu t6te aceste este atâtă de vio lentă atacată de foile din Cluşiu urmăză, că te roriştii cluşienl conteză la sprijinulă directă ală guvernului.
De aici mai urmăză că până când nu va fi resturnată acestă guvernă nu vomă scăpă de plaga maghiarisărei violente.
Ş1

&
Vă mintea năstră, a celoră desmoşteniţî, d-isţle	mo^unea 8a nu cere decâtă ceva
ce ii Împrejurări normale de sine s’ar înţelege; eere numai împlinirea unei datorii ce incumbă guvernului, pe care a recunoscut’o mai dăunătjl însuşi minist’ulă-preşedinte Tisza înaintea dietei.
Scimă că d-nu Tisza într’ună răspunsă dată lui Griinwald t declarată, că elu „nu p6te — şi nu voiesce s& niag,iariseze.u Şi ce cere d-nu Vajda? Cere ca adunareacomitatensă din Cluşiu să aducă aminte ministrului de acăsta deelaraţiune, luân-du-şl motivulă dinpornirea cea mai nouă de a înfiinţâ o reuniutieţe maghiarisare în Cluşiu.
Este clară, căf^că guvernulă nu vrea să maghiariseze, elă n pote aprobă statutele unei
Din dieta Ungariei.
In şedinţa dela 28 Ianuariu a dietei ungare au începută desbaterile asupra bugetului justiţiei.
Referentulă Petru Busbach după o scurtă motivare recomandă bugetulă spre primire.
Emerich Vester observă, că actualulfi ministru de justiţiă e în oficiu de şăpte anî şi ar fi de dorită, ca cei şăpte ani slabî ai justiţiei să se sfărşescă. Dar e de te mută, că miseria justiţiei va dura şi mai departe. Admi nistraţiunea justiţiei e complicată şi miserabilă. Servitorii dela Iribunale şi îngrijitorii închisoriloră primescă uniforme de calitate rea, făcute în regiă de Escelenţa sa; blusa de vară li se dâ în Decemvre şi îmbrăcămintea de ernă în dilele caniculare. închisorile suntă într’o stare păcă tosă. Instrucţiunile penale se facă de organe necompetente, desconsiderându-se şi lege şi regule, precum şi drepturile cetăţeniloră. Ministrulă justiţiei nu cunăsce tribunalele, n’are ideă de trebuinţele şi starea loră. Când ună preşedinte de Iribunală încurcă lucrurile, e permu tată la altă tribunală ca să le ’ncurce şi acolo. Tribu-nalulă din Seghedină, unde suntă permutaţi numai func ţîonarî cari au primită avertismente, se p6te consideră ca ună felă de companiă penală. Vis inertiae a mi-nis'rului, flegma sa nentrecută s’a dovedită ca o armă, în contra căreia suntemă slabi. Pentru orfana justiţiă s’ar pută face mai multă. De altmintrelea primescă buget ulă.
Ueza Balogh găsesce, că activitatea produ^etăre a actualului ministru de justiţiă sl’ibesee din ană în ană pe terenulă legislaţiunei justiţiei, ba dela 1882 a şi încetată. In Ardălă simtă în vigore, ca şi în fostulă ţinută gră-niţărescă, încă totă legi străine, dealtmintrea Ungaria e cu totulă lipsită de ună dreptă privată codificată. Dacă ministerulă progresăză în acelaşi tempo, Ungaria nu va avea în acestă seculă nici ună dreptă Codificată şi libera convingere a judecătorului va rămâne ca şi până aci ună isvoră de abusurî în justiţiă. Instituţiunea pro-ceduriloră bagatele în multe privinţe se distinge prin arbitrarietăţi şi nedreptăţi. Dealtmintrelea primesee bugetulă.
Ludvică 01 a y respinge bugetulă nu numai ca contrară principiară ală guvernului actuală, oi şi pentru că sumele puse spre votare nu se fntrebuinţeză nicidecum spre binele ţării. MinistruJă n’are destulă energiă şi putere de resistinţă în contra influinţeloră necompetente. Adevăratulă conducăloră alu ministerului de justiţiă e^te ministru preşedinte, care esploateză justiţia pentru scopuri corteşescl La numiri de judecători, totdeuna se cere părerea prefectului, care e capulă taberei corteşiloră. Şi procurorii încă lucreză după instrucţiunile guvernului.
iiţia, care nu corespunde aşteptăriloră ce s’au pusă în ea.
Danielă Ha vi ar nu găsesce justiţia Ungariei mai bună ca a Spaniei Proiectele ministrului de justiţiă nu simtă lucrări sistematice de reformă. In Ardelă e încă toiă procedura austriacă. Oratorulă cere înmulţirea ta-bloloră regesc! din motivă naţională şi socială, căci ast-felă de centrurî ară fi forfăreţe ale »ideii de stată maghiară*. Justiţia ungurăscă este nu numai drbă, dar şi surdă şi mută, din care oausă respinge bugetulă.
Nicolau Ferency întrebă: cum să respecte pu-bliculă tribunalele, când şefulă ei nu Ie respectă. Vor-besce apoi de presiunile guvernului la alegeri şi arată starea prăpădită a referinţeloră de posesiune în Ardelă.
Blasius Or ban (Şice că statulă funcţionariloră la tribunale e mai mare decâtă trebue. Pe când honve-ijimea e neorganisată, pentru funcţionari se cheltuescă sume aşa de mari, că s’ar pute ţină o armată întregă. Respinge bugetulă.
Wilhelm Boda spune, că numirile se facă prin pro-tecţiune şi cu parţialitate. Nu primesee bugetulă.
Adam Laz ar cere descentralisarea tablei regesc!. E o rea economiă, când ministrulă plătesce 364.000 fl. chirii pentru localurile închisoriloră. Nu primesee bugetulă.
Şedinţa dela 29 Ianuariu. — Alexandru Gosstonyi 4ice că legile create sub actualulă ministru de justiţiă nu garantăză libertatea personală. Este ună nou sensă, că cineva să-şî părijă dreptulă de cetăţenă ungară, dacă a stată 4ece ani afară din ţeră fără să anunţe autoritatea. Şi dreptulă de moştenire are multe anomalii. Ministrulă justiţiei nu s’a încungiurată cu jurişti practici. Descentralisarea tablei regesc! e necesară. Bugetulă nu-lă primesee.
Ministrulă justiţiei Dr. Teodoră Pauler răspunde, că ună şiră întregă de codice s au făcută de ună deceniu şi se voră face şi cele ce nu suntă. Descentralisarea tablei regesc! e în adevără necesară, în interesulă naţională şi socială. Har acesta stă în slrînsă legătuiă cu mari reforme, ale căroră principii fundamentale trebuescă mai ântăiu stabilite. Că tribunalele suntă supraveghiate, o dovedesce prinlr’o listă în care suntă trecute t(5te tribunalele ce au fostă inspectate în anulă trecută; s’au făcută permutări şi pensionări. Dacă la tribunalulă din Seghedină s’au transferată câţiva judecători dela alte tribunale, aeăsla s’a făcută din eonsideraţiu nî de naţio nalta te. Imputarea, că numirile judecătoresc! le face ministrulă preşedinte, esîe nentemeiată. Dacă se iau informa ţi uni dela prefecţi, acesta se face pentru ca să se cunosă calificaţiunea politică a candidatului şi deputaţii ardeleni de sigură pricepă ce vreu s6 41 că cu acesta. Localuri de închisori se voră mai face, îndată ce starea financiară va permite. Recomandă bugetulă spre primire.
Ferdinandă Horanssky 4*°© că regimulă justiţiei e în deeădinţă. Activitatea de 4ece ani a guvernu-ui actuală se păte numi cu hotărîre retrogradă. Elă n’are încredere în conducerea justiţiei, dar voteză bugetulă.
Aurelă lmre descrie în cele mai negre culori justiţia. Cităză caşuri, între care unulă e, că tribunalulă din Segedină a amânată ună procesă dela 10 Iuniu .1881 pe 4iua de 18 Octomvre 1884. Ungaria n’are jus-tiţiă. Nu primesee bugetulă.
Alexandru Korossy este aderentă ală tribunale-loră cu jucaţi. In Rusia şi în România încă suntă introduse. Multele achitări nemotivate ale juriului pressei provină de acolo, câ verdictului cetătănului nu suntă supuse caşuri criminale mai uşoră de înţelesă, ci procesele de presă cele mai complicate. Juraţii nici nu au, în privinţa dovedirei adevărului, vederile corecte. Ar fi de recomandată introducerea sistemului englesă în privinţa propunerii întrebăriloră, care unesee întrebarea faptei cu întrebarea culpei, pe câud sîstemulă francesă Introdusă în Ungaria, care desparte aceste întrebări, face
De aceea şi abusurile electorale rămână nepedepsite. Ju decâtorii iau parte la alegeri, eorteşescă, ba suntă unii j să se dea verdicte contradict- rice şi necorecte. Pe lângă cari, fără nici o avere, cheltuescă în casa loră câte J acesta mai lipsesce întrebarea circumstanţeloru atenuante 3000 fl. până la 4000 sabilă pe ministru
Augustă Pulszky 4ice că mare nemulţămire dom-jna ^ nesce^Jife^ră în nr-un
000 fl. De tăte acestea face respon- j (uşurâiărej o lipsă care face	'y,\ \'vUV'^^.nţ-enf.cl d*
preşedinte.	I convingerii şi infen";"'	generaie.) In sensulă
'	j	^£jV.ţvy^\«• * ^ N **
.. n 1v TT â A ^ ,iX	NA *1 rv rVA IlUX Wl 1 HA /IAIV» _ W O	VÎI*
modului
jse tn&DK^^â ins-
___
'^.iOre Îr
.nv.aa	u.L<a fr.ent

I
■nsiatSnJ.Y.
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
Nr. 17.
Iulius Lits îşi motivâză neîncrederea ce o are în ministrul îi justiţiei prin mai multe caşuri seandal6se, care sgudue creditulă singuranţei dreptului ală întregei ţări. Intre acestea e şi defraudarea de 40—50,000 fl. făcută de notarulă Nyiri, pe care omenî de influinţă l’au ocrotită, scoţândn’i unu certificată că e nebună. Banii de-fraudaO erau ai veduviioră şi orfaniloră.
Minislrulă justiţiei Pauler t^ice că acestă casă încă nu e resolvatu şi că tribunalulu îşî va face datoria.
Emerich Szalay amintesce că ună deputată, care e .'masată, că a mâncată bani streini, e încă neatinsă. Cum se potrivesce acesta eu demnitatea camerei? Respinge bugetulă.
Constantin Olay că de 17 anî nu s’a făcută nimică pe teremulă justiţiei, în care a pătrunsă corup-ţiunea şi nepotismulă. La tribunale obvină caşuri, în cari ce e adi drcpiă, mâne e nedreptă. Arestaţii se ţînă închişi mai multă decâtu se cade. Pe timpulă proviso-rului justiţia mergea mai bine. Vorbesce apoi despre abusurile elec*orale şi respinge bugetulă.
Mlnistru-preşedinte Tisza respinge acusaţiunile lui Lits şi Olay. — Bugetulă se votâză în generală.
Situaţi unea Englesiloru în Sudan*.
Foile englese mai tdte suntă pline cu rapârte despre răsboiulă din Sudană. »Standard* 4ice c& crisa campaniei a trecută, deşi mai e încă multă de lucru şi voră mai fi sângerâse lupte. Prin ocuparea Gubatului şi prin deschiderea cemunicaţiunei cu Chartumulă, operaţiunile au trecută într’o nouă faşă. După »Times» situaţiunea militară actuală este deocamdată urmâtorea: Gubatulă e ocupată de 900 de 6mem, calea prin pustiă dela Corti înainte prin Abu-Clea este aprope sigură, şi în timpă de 14 <ţile s’arpute trimite înainte 1000 de omeni spreîntărire. Metam-mehulă e ocupată de 2000 de duşmani cu trei tunuri, după ce ună atacă engiesă asupra orăşelului bine întărită n’a isbutită. Două văpore de ale lui Gordonă staţioneză pe Nslă lângă Metarnmehă şi se mai aştăptă din Chartum alte două. S’a răspândită sgomotulă că Mahdiulă se află cu
12,000	de omeni lângă Abderrahman. Pe de altă parte cei ce cunoscă Egiptulă ar ave vederi pesimiste pentru Englesî. Aşa Lesseps s’a esprimată, că lui i se pare, că armata engiesă nu p6te scăpă de o totală peire; totă astfelă vice-regele Ismail e de părere, că Engiesii numai atunci potă scăpă de peire, când voră isbuti să corupă cu bani pe toţi şeieii. In casă când Wolseley ar ajunge Ia Chartum, acolo îlă aşteptă aceeaşi sorte ca şi pe Gordonă, adecă închiderea. Pe aceste păreri însă nu se pre p6te pune mare temeiu.
-----O------
Neutralisarea Danemarcei.
Vinerea trecută s’a produsă o interesantă desbatere în Folkething-ulă (dieta) daneză prin o interpelare a unui deputată, care a întrebată dacă gu emulă a făcută vre-ună pasă în cestiunea neutralisărei Danemarcei. Interpelantulă a accentuată, că o neutralitate garantată de puterile europene ar fi celă mai bună sculă pentru independenţa Danemarcei şi neutralisarea Beltei mari şi încă şi mai multă a Sundei ar fi de mare însemnătate nu numai pentru Germania, ci şi pentru puterile vestice şi pentru Rusia. Deodată cu Danemarca ară trebui să se neutraiiseze şi celelalte ţări nordice, Svedia şi Norvegia, ale căroră corpuri legiuitdre şi-au esprimată acăştă dorinţă încă în 1883. La acestă interpelare, ministrulă
de esterne baronulă Rosenorn-Lehn a cetită o declara-ţiune în scrisă de cuprinsulă, că acăstă cerere a Danemarcei a fostă respinsă, deărece Europa se ocupă cu cesţiunî mai importante şi mai urgente. Şi chiar dacă s’ar garantă neutralitatea, măsura de apărare a ţării ar trebui să fie menţinută într’o stare, ca să potă apără, la ună atacă, neutralitatea, până când puterile garante ară pută veni în ajutoră. Deputatulă Bjornbak s’a declarată nemulţămită cu acestă răspunsă ală guvernului, care dovedesce şi în acestă casă ca în multe altele, că elă desconsideră dorinţele marei majorităţi a poporului.
SOIRILE PILEI.
Ni se comunică, că învăţătorulă română Lazară Şandoră din Purcăreţî a primită în 27 Ianuariu n. dela ministeră premiu de 50 fl. şi dela societatea de maghiarisare din Deşiu prin prefectulă br. Banffy Dezsb 25 fl. pentru progresulă făcută cu şcolarii în limba maghiară.
Recomandâmă şi pe acestă zelosă înstreinătoră ală copiiloră români autorităţii n6slre şcolare.
—0—
In adunarea generală a comitatului Coşiocnei, d. Ladislau Vaida propuse, ca adunarea generală să se adreseze guvernului rugându-lă să nu întărescă statutele reuniuniloră maghiare, cari au scopulă a contopi naţionalităţile nemaghiare în cea maghiară şi ca amploiatului comitalensă să-i fie interzisă d’a se alătura la astfelă de reuniuni.
—0—
In 20 Ianuariu, Asociaţiunea pentru sprijinirea în-văţăceiloră şi sodaliloră români meseriaşi în Braşovă şi-a ţinută adunarea generală, care a fostă slabă cercetată. Fiindă însă de faţă numărulă membriloră provăfjută de statute s’au putută pertracta agendele ei. Amănunte, despre cursulă desbateriloră cu scopă de a se da aventă părţii materiale a associaţiunei şi a se sprijini şi măestrii, ca să nu trâcă în România, vomă da în numerii viitori. Amintimă deocamdată, că s’a alesă comitetulă primindă a face parte din elO şi părintele Baiulescu împreună cu d-nii T. Alexi şi Petra Petrescu, pe lângă membrii cei vechi. Prin aceste alegeri preşedintele s’a mai însufleţită în aspiraţiunile sale de a mări numărulă membriloră din classa mijlociâ românâscă.
—0-
,Magyar Polgar* face o »denunţare,' că cancelaria din Pesta a loteriei reuniunei maghiare pentru îmbunătăţirea rasei cailoră a trimisă în Gluşiu scrisori cu adresa scrisa în limba germană, şi »constată cu mulţămire că câţiva patrioţi maghiari au trimisă îndărătă scrisorile fără să le deschi4ă.«
Reu patriotă e »Magyar Polgar.* De ce n’a cerută se spen4ure pe criminali?
—0—
Ni se scriu următorele din nordulă Transilvaniei: »Faimosulă traducătorii ală »clasicului* catalogă despre falsificarea şi batjocorirea numeloră românesc! de boteză în limba maghiară, — o creaţiune a comitelui supremă, — sub titlu de purtarea evidenţei orfanale a municipiului Solnocă-Dobâca în Deşiu, ună jidovă veniiă din Ungaria de câţiva anî şi care îşî schimbă numele din Iulius Hagel în Havas Gyula şi în 4'lele acestea se boteză de reformată, este denumită subinspectoră reg.
de scole în municipiută Bistriţa-Năsăudă, şi se afirmă, că va suplini pre inspectorulă de sc-ole Szeremley, pe care îlă voră pensiona. Ce voră 4iee acâsta atâţia doctori de filosofiă, de drepturi etc. dela Bistriţa şi Năsăudă, cari voră fi conduşi şi controlaţi în învăţământă şi în scole de ună jidovă prăpăşită pe aici? Lăsa-se-voră Românii a fi desnaţionalisaţl de ună Banffy cu creaturile sale? Nu credemă că voră suferi acestă pată.* — M P.
—0—
Direcţiunea institutului de credită şi economii »Ti-mişiana* a încunoşeiinţată pe acţionari ca să solvescă rata a doua de acţiuni până la 22 Februariu c., er rata a treia la 25 Martie c. n. Solvirile se voră face în modă provisoriu la cancelaria d-lui advocată Emanuilă Ungu-reanu în Timişora.
—0—
Aflămă că Corulă vocală ală plugariloră români din Sernlacă (comit. Aradă.) constătătoră din 40 de membri toţi activi (cântăreţ!) sub direcţiunea învăţătorului Gregoriu Roşiu, în şedinţa sa din 5 Ianuariu şi-a alesă biroulă pe ună periodă de 3 anî: 1885, 1886 şi 1887 în următorulă modă: Preşedinte părintele Nicolau Io-nescu, vice-preşedinte coristulă Teodoră Hornoiu, notară coristulă Ioană Roşiu, cassară coristulă Grigoriu Seghedi, bibliotecară înv. Gregoriu Roşiu şi controforă Nicolau Giulană coristă şi jude comunală. Totodată numitulă coră învită pre toţi cei interesaţi şi însufleţiţi de înaintarea poporului română la concertulă ce-lă va aranja în săra de 27 Ianuariu v. în sala ospătă-riei mari din locă, în favdrea fondului corului vocală. Preţulă de intrare pentru persănă 50 or.
—0—
Secţiunea de construcţiunî a comandei generale din Serajevo lucrăză cu mare grauă planuri şi proiecte amănunţite, contracte de predare pentru constructiunile ce se voră eseculâ în Bosnia in anulă acesta şi care voră începe peste câteva săptămâni. Cele mai importante lucrări suntă construcţiunea şoseleloră de transporturi militare, cari să lege drumurile ţării crucişă şi curme4işă, precum şi castelele şi zidirile de adăpostă. Cheltuelile nu voră fi mari, deârece lucreză oştirea.
Sărbătorirea dilei de 3 (15) Maiu.
lndoîu, 30 Ianuariu 1885.
Domnule Redactoră!
Pentru prăsnuirea 4^ei de 3 (15) Maiu fiindă trasă, precum sciţi, în cercetare criminală eu şi notarulă dc cercă lacobă Bordană, pe basa cereetârei făcute de tri-bunalulă din Turda amă fostă achitaţi cu 4>ua de 28 luliu 1884,
Procurorulă substitută apelândă în scrisă la Tablă în contra sentinţei, Tabla regescă din Târgulă Mureşului pe basa acteloră şi a motiveloră a confirmată judecata instanţei prime cu 4iua de 16 Decemvre 1884 ad. Nr.
3774.	Petru Ales. Vlassa,
v. protopopii.
-----O------
Din parlaiYieiitulii românii.
(Camera)
Şedinţa dela 18 Ianuariu. — D. C. Na cu, rapor-torulă comisiunei de verificare, dă citire raportului în-privinţa alegerei dela colegiulă III de Argeşă efectuată în pers»na d-lui C. Dobrescu. Raportulă conchide pentru
FOIL E T O N U.
Cestiunea femeilor*.
Gestiunea femeiîoră a devenită în multe state o cestiune celebră socială, der în acelaşi timpă şi politică. Unii înţeîegă sub resolvarea cestiunei femeiîoră emanciparea femeii din starea actuală, în care n’are nici ună dreptă politică. Nu din consideraţiunl politice, ci din consideraţi unî sociale economice ş: culturale vomă discută cestiunea femeiîoră.
îndemnă la aceste reflesiunî ne-a dată o conferinţă ce a ţinut’o protopresbilerulă urbană luterană Franciscă Obert în 14 Noemvre 1884 în Reuniunea femeiîoră luterane din Braşovă. Femeia dela începutulă nemului o-menescă a jucată ună rolă însemnată în societate. Prin femeiă a venită pecatulă, revolutumea socială în lume, prin femeiă s’a introdusă munca şi munca neobosită a reformată lumea âr munca înţeleptă a făcută ca forţele violente, destruelore ale naturii se servescă omului. Totă prin femeiă s'a mântuită nernulu omenescă din robia păcatului, dm robia socială. Femeia din momentuiă apariţiunii sale pe globulă nostru terestru a avută cea mai mare influinţă socială, economică, morală şi culturală asupra bărbatului. Femeia prin spiritulă său practică, prin inima sa cea forte reeept.ibilâ a inspirată în t.6te timpurile în mintea cea meditativă, speculativă şi teoretică a bărbatului ideile cele mai sublime umanitare şi a făcută pe bărbată să pătrundă în secretele naturii, _ să deslege problemele cele mai grele. Numai prin femeiă
a pusă netnuiă omenescă basă ia societate.
Iota. ^
ne apucămă seriosă de muncă şi să ridicămă femeia din stafea cea inferiără în care se află, pentru că numai ridicândă şi culţi vândă femeia română după cum pretinde spiritulă timpului actuală, vomă pută emancipâ şi pe băibatuîă română de prejudiţiele seculare şi de fatalis-mulă orientală, care a prinsă rădăcini atâtă de afunde în natura Românului, şi care s’a prefăcută chiar într’-ună dogmatismă perniciosă socială-economică, care se resumă in următorele cuvinte: «Cum a trăită tatălă meu voiu trăi şi eu şi bunu-i Dumne4eu drâguţulă, d6râ nu mă va lăsa şi pe mine. Cum nu se prăpâdesce cea multă lume nu mă voiu prăpădi nici eu.« Eatâ cu câteva cuvinte zugrăvită iedna fanatismului şi a indolenţei de care sufere poporulă nostru. Românulă de râtidă este fatalistă, der în acelaşi timpă mai multă seu mai puţină şi sceptică şi superstiţiosă.
Aceste sunt mar! şi grele păcate în natura şi în caracterulă Românului. Gând îlă vomă pute vindecă de aceste rele strămoşesc!, atunci şi numai atunci vomă face dintr’ensulă adevărată omă, er pănă atunci va rămânea robulu orbu ală slăbiciuniloră sale caracteristice, cari au produsă şi încă voră mai preduce multe calamităţi sociale, economice, materiale şi morale. Acestă ieeă de scăpare, acestă vindecare însă numai prin cultura femeii române vomă pute-o dobândi.
Aceste premise, să vedemă ce mijîoce recomandă protopresbiterulă Obert conaţionaliioră săi Saşi spre a resolva cestiunea femeiîoră la nemulă săsescă, apoi de se potă aplica acele şi la noi Românii. Autorulă începe conferinţa sa astfelă:
»In lumea femeiîoră domneşce o stare critică. Prin
bărbaţiloră pentru de-a esercita cu ei egale drepturi politice şi sociale. Gestiunea politică şi socială a femeiîoră eulminăză în următărea aserţiune: femea este îndreptăţită şi capabilă de t<5te lucrurile; femea trebue emancipată de tăte restricţiunile drepturiloră sale sociale şi politice, prin urmare diferinţa între sexuri să se şlârgă şi femea să se pună în tătâ privinţa pe acelaşi gradă cu bârbatulă. In unele staturi ale lumei celei nouă s’a luată acestă principiu în consideraţiune, între altele li s’a dată femeiîoră dreptulă politică de votă. Astfelă s’a întâmplată de mai deună4ile în Nordamerica a putută să concurgă şi o femeă ’a scaunulă presidenţială. Acăstă femeă erad-na Belva Lock-wood, care este cea mai bună advocată în Nor'3 menea.
Autorulă 4L'e că diferinţa între amenda sexurile nu se pote nimid prin edueaţiune şi prin in	.ţiune, ci
numai se pote restrînge. Dar ce are de-a t	drierinţa
între securi cu drepturile politice ale femeii? O privire fugitivă în istoria popăreloră ne arată, că femeile în t6te timpurile au ocupată o posiţiune diferită de aceea a bărbaţiloră. Femea nu numai la popărăle cele sălbatice este tractată ca o r6bă, dar şi la multe alte poporă creştine, cătă şi necreştine ea se află într’o stare deplorabilă. La popărăle orientale mai cultivate, la cari este poligamia sancţionată, femea este degradată la starea de robă. Chiar la Evrei femea nu este aşa vă4<Jtă ca bărbatulă. Poporulă celă mai distinsă în cultură în vechime, Grecii priveau femea ca o fiinţă mărginită. Marele filosofă Aris-totele 4ic6, că femea nu moştenesce dela tatălă său însuşirile spirituale, ci numai cele trupesc!. Abia mai târ4iu s’a îmbunătăţită puţină sortea femeii, pentru că ea putea mâncâ la masă cu stânânnlă casei şi când erau 6speţî la masă*). Femeile eline antice mai târziu
*) In Macedonia femeile române şi ou mai la t^ile mart. mâncă la masă şe4§na(i lângă bărbată.
i la acele popore domnefeee adevărata cultură 6 une,
Tipografia
acesta nu înţeîegă starea aceea critică închipuită, dm care
unde ferr—este respectată, I multe femei nu sciu să iesă decâtă dârimândă barierele, iiraşov* 'Ai?:..se I cu^i îropedecarâ pănă aci femea. de a intră în şirele *	~	I n	I 3.10 I
Nr. 17.
GAZETA TRANSILVANIEI
validitarea alegerei. D. Sebastiană vorbesce pentru invalidarea acestei alegeri, dedrece d. Dobrescu este soldaţii. Legea scutesce de serviciulă militarii pe învăţătorii rurali, cari au funcţionată pănă la vârsta de 29 de ani împliniţi şi d. Dobrescu ’şî a dată demisiunea din funcţiunea de învăţătorii mai înainte de a împlini aeesttj termenO, prin urmare acum este soldată şi că astfelă nu pdte fi deputată. D. prim-minist.ru di,;e că rău facă d-nii deputaţi cari ceră validitarea alegerei de nu iau cuvântulă şi lasă Camera să voteze sub impresiunea cu-vinteloru d-lui Sebastiană. Expune apoi sfaturile ce a dală d-lui Dobrescu, înaintea alegerei sale, de a nu intra în Cameră căli tindă legea şi că reuşise a-lă convinge. D. prim-rninistru declară că nu este în obiceiulă d-sale de a opri pre vr’ună cetăţenă spre a nu’şi exercita drepturile sale civice, mai cu seină pe ună ţărână, care este şi din jndeţulă d-sale; d-sa adaogă că nici ună prejudiciu de clasă nu’lă face să fie contra alegerei d-lui Dobrescu, căci face parte din numătulă acelora cari au suferilu puşcăria, esilulă pentru drepturile ţăraniloră. Clasa ţăraniloră, dice d. prim-ministru mai departe, n’a avută trebuinţă de stegulă d-loră Schileru şi Dobrescu pentru ca să dobândescă drepturile de cari se bucură aijî (aplause generale); ţărănimea a găsită totdeuna sprijină în sentimentele naţionale ale tuturortt Româniloră (aplauae prelungite). Spune că rău facă aceia cari vorfl provoee desbinărl între ţărănime şi celelalte clase ale societăţei, asemenea desbinărl au fostă unele din căuşele principale ale căderei Poloniei şi prin asemenea desbinărl numai interesele românesc! nu se servescă (aplause). D, prim-ministru conchide consiliindă pe d. Dobrescu să mai aştepte şi să nu cate să între în Cameră căl-cândă legea. După aceea discuţiunea se închide şi pu-năndn-se la votă cu apelă nominală cu bile, alegerea d-lui Dobrescu se invalidâză cu 2 treimi şi se declară vacantă colegiulă III de Argeşă. Se dă citire demisiunei d-lui deputată Crătunescu şi se primesce, declarându-se vacantă colegiulă II de llfovă.
(Senatul tk).
Se resolvă mai multe petlţiunî. D. preşedinte i*6gă pe senată a se ocnpa în secţiuni cu proiectulă pentru determinarea atribuţiuniloră judecătoriloră de ocâle. Senatulă decide a trece în secţiuni spre a discută proiectele de lege depuse de guvernă.
o comisiune permanentă de statistică şi ună directoră generală.
Comisiunea centrală de statistică, care constitue ună consiliu specială înaltă pe lângă direcţiunea generală de statistică, sc compune din 25 membri: câte 3 aleşi din Cameră şi Senată pentru totă durata legislaţii! aei; de secretarii generali ai diferiteloră ministere; de directorii generali ai diferiteloră ministere; de directorii generali: ală direcţiunei de statistică, ală poşteloră şi telegrafeloră, ală căiloră ferate, ală regiei monopolului tutunuriioră şi sărei, ală serviciului sanitară, alu serviciului penitenciară şi de 6 membri numiţi prin decrete regale dintre per-soneie competinte în scăriţele economice.
Comisiunea permanentă se va compune din 4 membri, aleşi din sînulă comisiunei centrale.
Directorulă generală va fi numită de ministrulă de interne, după ce va fi consultată şi părerea comisiunei centrale de statistică. Elu va trebui să aibă cunoştinţa specială şi va dovedi acesta prin diplomă.
Ministrulă de interne este de dreptă preşedintele comisiunei centrale de statistică, care’şî va alege din sînulă seu nnă vice-preşedint^-ee va presida în lipsa ministrului.
Direcţiunea generală de statistică va publica o statistică anuală şi una trimestrială. Ea va mai publica buletine mensuale şi hebdomadare pentru tdte faptele interesante, precum mişcarea populaţiunei şi altele.
Proiectulă de lege în cesliune este însoţită de ună lungă şi interesantă raportă adresată actualei comisiuni centrale de statistică de d. Mihailă Balşă, fostă capă ală oficiului centrală de statistică, care a fostă însărcinată cu prelucrarea unui proiectă de reorganisare complectă a acestui serviciu şi care în acesta scopă a fostă trimisă în misiune să visitez#.diferitele biurourî statistice din străinătate şi mai alesă cele din Germania.«
DIVERSE.
Dou$ proiecte de legi importante.
Cetimă în »Voinţa Naţională:*
»pilele acestea s’au împărţită deputaţiloră din Camera României două proiecte de legi de o mare însemnătate : proiectulă de lege privitoră la impositulă funciară şi acela pentru reorganisarea serviciului statistică. Primulă articolă din celă dintâiu proiectă de lege sună astfelă: Art. 1. Tote proprietăţile imobiliare urbane şi rurale suntă supuse ia ună imposită fonciară, a cărei câtime varieză după distincţiunile următdre: a) Se va plăti 6°/0 pentru clădiri în genere; b) 5°/0 pentru proprietăţile rurale ce se esploateză de însăşi proprietarii loră, cari însă domiciliază în ţâră; c) 6% pentru proprietăţile rurale arendate, când proprietarulă loră domiciliâză în ţără; d) 7% pentru acele proprietăţi rurale ce se esploateză prin administratori de proprietarii cari nu domiciliâză în ţără; e) 15°/0 pentru proprietăţile arendate, când proprietarii loră nu domiciliâză în ţeră. Prin domiciliu se în-1 ţelege locuinţa obicinuită.
In câtă privesce celă d’ală doilea proiectă de lege, se cere ună sporă de 51,360 lei pentru a se organisa într’ună modă raţională serviciulă generală de statistică.
După acestă proiectă de lege, direcţiunea generală de statistică, care va depinde de ministerulă de interne, va fi condusă de o comisiune centrală de statistică, de
Executarea unui paricidă. — La Bazeux, în Fran-cia, a fostă esecutată parieidulă Lamoureux. In luna lui Septemvre, la Carmolain, ună tânără de două-deci şi şâpte de anî, .Jules Lamoureux, a omorîtă, pentru a o fura, pe mama sa în verstă de sâse-deeî de anî. După ce a trantit’o josă, a luat’o de pără, şi a dat’o cu capul ă de pământă. Nasulă nenorocitei era cu totulă strivită şi faţa acoperită de sânge; dar respira încă. Atunci Lamoureux se puse în genunchi pe spinarea victimei sale, pentru ca să nu se mişce, şi o săvârşi strîngându’o de gâtă cu cravata sa. După ce a săvârşită crima, fura o sumă orecare de bani. înaintea curţei cu jurat! din Caen, unde a compărută la 21 Noemvre, vinovatulă a fostă osândită la morte. Recursulă său a fostă respinsă, şi esecutarea a fostă hotărîtâ spre a se face Joia trecută. La două cesurî din nâpte, condamnatulă a fostă scosă din închisârea dela Caen. Trenulu care l’a adusă la Bazeux a sosită acolo la orele cinci şi jumătate. In timpulă pregăliriloră pentru supliciu a fostă întrebată, ca şi în^limpulă instrueţiunei, unde a ascunsă banii furaţi, însă a refusală să spuie. La şepte şi jumătate di-mineţa, parieidulă, în cămaşă, cu capulă acoperită de unu vălă negru şi cu pitidreîe desculţe, a fostă adusă pe piaţa Saint-Patriee, unde era aşedată guiiotina şi unde, de cu noptea, se adunase o mulţime de curioşi, aprdpe la 2000 âmenî. Osânditulu, însoţită de preotă căruia s’a spovedită, a arătată o mare nepăsare. Pe eşafodă
18811
s’a urcată cu pasulă hotărîtă şi într’ună minută a legată şi cuţitulă a cădută.
* * *
Esplosiunile de dinamită din Londra. — »L’l dependance Belge« ^publicăurmătârele scirî: Poliţia eserci o supraveghiare fârte activă casupra călătoriioră cari soses< la Douvres .Nici o nouă arestare nu s’a făcută în ceea-ce pri vesce esplosiunile, şi poliţia dă o mare importanţă are stărei făcută Sâmbătă a unui tânără irlandeză amer. cană care va compare înaintea tribunalului din BowstreeJ — Individulă arestată Sâmbătă la Londra, ca complic în atentatele prin dinamită, a compărută înaintej police court din Bowstreet. Elă a declarată că numesce Gilbert, de 23 anî, şi că este venită din Statei Unite sub numele de Gunningham. Urmarea instrucţi unei a fostă amânată pentru optă dile. După informa’^ ţiunile culese de poliţia, acusatulă este de origină dii omitatulă Cork (Irlanda), şi a petrecută cinci ani îtg. America, de unde nu s’a reîntorsă de câtă în tdmm
trecută. Se desminte sgomotulă cum că o nouă ares^ tare s’ar fi făcută. — Se socotesce că pagubele causatc prin dinamită palatului Westminster Hali se ridica la#
300,000	lei. S’a dată ordină de a se procede imediat^ la lucrările de reparaţiune, pentru ca localulă Camere-loră să fie pusă în starea de mai înainte pentru reînce-f perea lucrăriloră parlamentare ce va avea locă la 1P Februarie st. n. In dma de 25 Ianuariu totă 0 ţime enormă a visitată teatrulu atentateloră. DuceJe u 1 Gambridge, comandantulă şefă ală armatei, de as(meneec^ a fostă la faţa locului. Se iau precauţiunî estra-od/nar?^ ca să se terâscă de noue atentate monumentele pbiiceen şi toţi străinii cari şedă sâu trecă prin Londra obiectulă unei stricte supraveghierî. — Seas ^ gură acum că poliţia fusese prevenită Sâmty ; ' J amâdL printr’o scrisâre anonimă, de existenţa unuin -iin plotă în scop ală de a face să sară în aeră Westnif aI Hali şi că gardianii palatului confereau cu autor âni asupra măsuriloră preventive ce trebuiau luate, chi ap momentulă când esplosiunile se făcură. In gene * n se blameză într’ună modă fârte severă administrat 'ist siguranţei, care este acusată că n’a luată precauţiunî a, destulătâre. Poporaţiunea desperată ar sfâşia în bu Jte pe autorii triplului atentată de Sâmbătă, dacă ar p lâţ mâna pe ei, de aceea autorităţile au luată tâte mesi să posibile ca să nu se afle loculă unde este închisă ir desulă -americană, care a fostă arestată Sâmbătă, vernulă ar fi primită o serisore prin care i se comu sc ună plană de operaţiuni propusă de dinamitiştî ş itr care se află descrierea membriloră activi ai acestei faci ar
***	fa-
Căile ferate ale Europei. — La liniile anului 1 ie s’a aflată în Europa 183,000 kilometri de căi ferati activitate. Din acestă numără revină pe sema Germa ,
38,000	pe sâma Marei Britanii şi Irlandei 30,000, sema Franciei 29.700, pe sema Rusiei 25,100, pe se J Austro-Ungariei 20.900 kilometri. Apoi urmeză ttalia ' 9,500, Spania cu 8,200, Svedîa şi Norvegia cu 8,0' Belgia cu 4,200, .Elveţia cu 2,700, ţările de josă Luesemburgulu cu 2,500, Danemarca cu 1,800, Român cu 1500, Portugalia cu 1 500, Turcia şi Rumelia i 1,200 kilometri. Bulgaria a avută 224 şi Grecia 12 k lometri la finele anului 1883. In anulă 1884 s’a m. adăogată Serbia cu căile sale ferate; ast-felă că în t6t Europa numai ună singură stată, Muntenegru, a rămas pănă acuni fără căi ferate.
Editoră: Iacohîi Mureşiaiin. Redactară rd*pousabiltl:TK Anvel Miresianu
luau parte la sacrificii, înfrumseţau festivităţile şi putâu în adunări să şâdă chiar între bătrâni. Fetele căpătau instrucţiune, ba în Atena ele puteau să iea parte la conferinţele despre poesiă, filosofiă şi pictură. La Romani femeile din capulă locului sâ puteau mişcâ mai liberă. In privinţa juridică femeile erau în Roma ca şi în Grecia dependinţe. La Germani femeile se bucurau de ună gradă mare de veneraţiune. Fata când se mărită îşi putea împlini voinţa sa, pe când la alte popâră fata la căsătoria n’avea nici o voinţă. In viaţa publică însă femea germană n’avea nici o îndreptăţire şi în genere era po-siţiunea ei politică şi socială multă inferioră aceleia a bărbatului ca şi la alte popâră.
Numai creştinismulă a ridicată femea cea asuprită în dreptulă său. Pe basa principiului, că suflet.uîă ome-n&scă e nepreţuibiiă, fu eliberată şi femea din starea sa deşpreţuită. învăţătura lui Isusă şi-a bisericii creştine impune bărbatului cătră femeă datorinţe inviolabile: stimă şi dragoste, ajutoră şi sprijină. Chiar evangelia j aducându-ne de esemplu pe Marla şi pe Maria vrea să I dică, că femea să nu’si consume tote puterile sale cu grijile casnice, ci să se ocupe şi cu alte lucruri mai în-nalte. Insă cu tâte învăţăturile cele sublime ale creştinismului, care proclamă egalitatea tuturora, totuşi multe prejudeţt s’au conservată până în d'lele ndstre faţă cu femea în orivinţa restricţiunii maturităţii juridice a dreptului de noştenire şi anume în privinţa muncii spirituale şi profesiuiale.
Dâcâ smea n’a simţită multă timpă acestă stare apăsătâre, c.usa au fostă relaţiunile economice. Nu se p6te nega cădeodată cu progresele culturii moderne si-tuaţiunea muoră femei a devenită mai nefavorabilă ca înainte. Druiarile ferate, maşinele, industria cea mare, care produce i massă, au făcută de s’a turburată ve-
chea împărţire a lucrului între bărbată şi femeă. Căile vechi au trebuită părăsite, şi alte câî nouă s’au deschisă. Trei cincimi dintre bărbaţii de însurată din dalele nâstre nu se însoră şi totă atâtea fete rămână nemăritate şi după mort ea părinţiloră loră nu sciu cum să’şi susţină viaţa.
Aici dămă peste adevărata stare critică a femeilor, peste Gestiunea femeiloră. Resolvarea cestiunii femeiloră nu trebue căutată în emancipaţiunea femeii, ci în cultivarea capacităţii ei de a pute căşligâ, adecă făcândă pe femeă ca să fie în stare a-şî câştigă pânea de tote ditete prin propria ei muncă. In împrejurările actuale femeile n’au califiea-ţiunea de a îndeplini lucrări rentabile, prin cari să se ajungă acelă scopă. Nu este de ajunsă ca să facemu pe lucrâtâre capabile de muncă, ci trebue în acelaşi tîmpă să desvoltămă intrensele sentimentulă că a lucră nu este ruşine, ci munca este semnulă acela caracteristică, care face pe omă multă mai nobilă, detiită oricare altă în-(suşire. Iubitorulă de omeni se măhnesce în adenculă I sufletului său, când vede că chiar acele pături ale popo-raţiunii despreţuescă şi urăscă luerulu mai tare, cari au trebuinţă mare de lucru. Când vomă puiâ face femeile ndstre, ca să aibă cu totulă alte idei despre valdrea şi binecuvântarea muncii, numai atunci vomă puie îndreptă forţele cele scumpe ale femeiloră pe cărări, unde se fie căutate şi apreţuite şi unde şi ele se potâ desvoltâ o activitate mai folositâre şi mai lucrativă.
Multă se vorbesce asiădi despre cultura mai înaltă a femeiloră. Autorulă face pretensiunî mai modeste, elu cere adecă să se desvolreze tote însuşirile şi facultăţile, cari tacă pe femea femea. Idealulă culturei femeesci să fie armonia spiritului, a inimii şi a puterii, c^’-e cuprinde în sine plăcerea şi hărnicia, de a J pune t0" l săvârşire loculă, care este dată
fundamentală a culturei femeescî se cuprinde, d>ce aut0‘ rulă, în cultivarea caracterului şl a voinţii, în aprofun-dimea morală.
După acestea pune întrebarea: pe ce sfere de muncă să se desvdlte activitatea femeiloră, cari voescă se câştige? Femeile prin munca loră să nu caute, ca să facă concurenţă bărbaţiloră, că prin aceea numai s’ar pro-| duce o perdere nouă economică. In casă trebue să cău-tămă femeea şi tocmai dela casă caută să incepemă, dâcă voimă să aflămă pentru femeă lucrulă corăspun* dătoră. Casa este lumea femeii. Femea este sufletulă câsii şi tocmai pentru aceea trebue dată femeii o educa-ţiune şi o cultură care să corespundă căsniciei.
Casa pretinde dela femeă ântâiu administraţiunea bucătăriei şi a economiei, dela lucrulă celă mai mică până la celă mai mare: a ferbe, a coce, a spălâ, a călca cu ferulă etc. etc. Ală doilea cere unele cunoştinţe în afaceri şi însuşiri comerciale. Ală treilea pretinde unele prestaţiunî industriale: femea este născută croitorâsâ şi împodobitore a casii. A!u patrulea se cere dela femeă o activitate educativă, pentru că ea este cea dintâiu, care se jocâ cu copiii şi îi insîrueză. In fine înălţându-se peste cele materiale, recerinţele unei case bine situate faţă cu femea trecă şi în regiunile artei. Ar fi de dorită ca calificarea în acesta direcţiune să se mărginescă la învăţarea unui instrumentă seu ceea ce n’ar trebui se lipsescă nici odată, la cântarea de cântece plăcute şi fru-mâse.
0 fată care îşi va câştiga cunoştinţele, ca^oK’ ţ.ile şi desteritătile încing.. •<*- ^ comoră a	^Afuonari generale.) In sensulă
ritându-s'^
'^.fOre Jr

rviU.l Iii
J
17.

GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
,au
Cursulfl la bursa de Viena
din 31 Ianuarie st. n. 1885.
ată de aurtt ungarâ6°/0 — .— *ntă de aurii 4°/0 . . . 98.25 |G(enlă de hârtiă 5°/0 . . 94 45 ţynpriimutiild căilord ferate
ungare.................146.25
pLmortisarea datoriei căi-lorti ferate de ostil ung.
(1-ma emisiune) . . . 98.60 "Amortisarea datoriei căi-lorQ ferate de ostii ung.
(2-a emisiune) . . . . 122. -Amortisarea datoriei căi-lorii ferate de ostii ung.
(3-a emisiune) . . . .107.50 [^Bonuri rurale ungare . . 102. Bonuri cu cl. de sortare 1C1.50 Bonuri rurale Banat-Ti-
mişă................ 101,50
Bonuri cu cl. de sorta, re 101. — Bonuri rurale transilvane 101.75
Bonuri croato-slavone . . Despăgubire p. dijma de
vinii ung..............
Imprumutulii cu premiu
ung....................
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului Renta de hârtiă austriacă Renta de arg. austr. . . Renta de aurii austr. . . Losurile din 1860	. . .
Acţiunile băncel austro-
ungare.................
Act. băncel de creditQ ung. Act. băncel de credită austr. Argintuld —. — GalbinI
împărătesc!............
Napoleon-d’or!............
Mărci 100 împ. germ. . . Londra 10 Livres sterlinge
101. -98 75 119.50
118.-
83.55
84.10
106.85
138 50
867 -314 — 304,60
5.80
9.771/,
60.35
123.60
Bura» «le Bucureael.
(iota oficială dela 19 lanuariu st. r. 1884.
Cump.
Renta română (5#0).
Renta rom. amort. (5®/0)
» convert. (6%)
Impr. oraş. Buc. (20 fr.)
Credit fonc. rural (7%)
„	(5°/o)
»	*	urban (7°/o)
,	(6*/o)
*	(5°/o)
Banca naţională a României Ac. de asig. Dacia-Rom. .
«	»	>	Naţională
Aurii ......................
Bancnote austriace contra aură
937*
86
31
967*
817*
937*
88
807,
1190
270
220
157*7.
Cursul» pieţei Braşovâ
din 2 Februarie st, ». 1885
vând.	Bancnote românesc! . .	. Cump.	8.45	Vând.	8.46
		Argint românesc ....	>	8 38	i	8.42
—	Napoleon-d’ori		. . *	9.75	*	9.77
—	Lire turcesc!		T *	10.98	*	11.—
	Imperiali		*	9.98	>	10.—
	Galbeni		>	5.70	»	5.72
—	Scrisurile fonc. »Albina«	»	100.50	»	iot.—
—	Ruble Rusesc!		»	127.75	»	128-5
Discontulti
7—10 7o Pe antt.
Numere singuratice din „Gazeta Transilvaniei “ se potu cumpăra în tutungeria Ini Gros» (în casa prefeetnrei.)
Acei domni abonaţi ai noştri, cari au plătittt preţuiţi abonamentului pe jumătate de anu seu pe unu anG, înainte de l-a Aprile 1884, sunt rugaţi a ne trimite diferenţa preţului urcata dela 1 Aprile 1884, care pentru Austro-Ungaria face 2 fl., 6r pentru România 8 lei.
>	ADMINISTRAŢIA .GAZ. TRANS/
m
De observata
B61e secrete
lEiilep
sia.
Cei ce suferu de spasmuri, de cârcei şi de nervi găseseti ajutorii sigurii prin metoda mea. Onorariele se dau după ce se vorii observa succese. S’au vindecată sute de dmeni.
Citarea în scrisă, b-
r
t arf^, pentru deosebitele succese, de cătră societatea scienţifică francesă
c îraliirea medalii! de aurii el. X*
c
3,‘Mn
£
un,
Projf. Dr. Albert,
6. Place du Frone, PARIS.
iriU
le vindecă pe basa celei mai nouă constatări ale sciinţei, chiar şi caşurile cele mai desperate fără ca cineva să fie împiedecată dela luerulă său. Asemenea vindecă urmările rele ale păcatelorft tinereţei (onania), slăbiciune de nervi şi impotenţa. Mare discreţiune. Ne rugămă pentru descrierea completă a bălei.
Dr. Bella,
membru alft mai multorfl societăţi scienţifice etc.
6. Place de la Natioii, 6. — PARIS.
MersulU trenurilorU
iv pe linia Predcald-Budapesta şi pe linia Teiuşfi-Aradâ-Budapesta a calei ferate orientale de stată reg. nng.
?u
I*i»edealii-Budapesta iSRt						Budapesta—		-Predealii		
3	în	Trenă	Trenă	i Trenă J	Trenă		Trenă	Trenă	Trenă	Trenă
			de	omnibus 1	de		de	omnibus	accelerat	omnibus
			persane	1	persone		persine			
	V 1 '■ r 111 Bucurescî	7.15					—	Viena	8.25	8.35	3.30	8.00
c	Predeală	1.09	—	—	y.5o	Budapesta	8.00	6.55	9.45	2.47
fj'	Timişft	1.33	—	—	10.15	Szolnok	11.24	10.55	12.18	6.36
	BraşovA (	2.06	—	—	10.50	P. Ladâny	2.01	2.04	1.59	10.09
ii		2.16	6.30	5.45		Oradea mare >	4.11	5.13	3.20	
	Feldi6ra	2.44	7.09	6.28			4.21	9.37	3.25	
*	Apatia	3.03	7.41	7.07		Vârad-Velencze	4.29	9.45	—	
l	Agostonfalva	3.18	8.09	7.42		Fugyi-Vâsârhely	4.40	9.59	—	
l	Homorodă	3.51	8.53	8.51		Mezo-Telegd	5.02	10.28	8.56	
	Haşfaleu	4.51	10.18	10.52		Râv	5.46	11.41	4.31	
	Sigliişdra	5.11	10.55	11.56		Bratca	6.09	12.15	—	
	Elisabetopole	5.39	11.36	12.43		Bucia	6.28	12.48	—	
	Mediaşă	6.00	12.11	1.23		Ciucia	6.52	1.48	5.28	
	Cop sa mică	6.29	12.35	2.07		Huiedin	7.32	3.21	6.01	
	Micăsasa	—	12.54	2.27		Stana	7.51	3.54	—	
	Blaşiu	7.02	1.29	3.06		Aghiriş	8.12	4.34	—	
	CrăciunelG	—	1.45	3.22		GhirbSu	8.24	4.52	—	
	Teiuşă	7.38	2.26	4.15		Nedeşdu	8.38	5.11	—	
	Aiudtl	7.55	2.48	4.44			8.57	5.40	7.08	
	VinţulQ de susă	—	3.12	5.10			9.23	6.00	7.18	
	Liora	—	3.19	5.19		Apahtda	9.50	6.29	—	
	Cucerdea	8.24	3.36	5.47		Ghiriş	11.15	8.14	8.29	
	Ghirisft	8.48	4.10	6.38		Cucerdea	12.04	9.49	8.53	
	Apahida	—	5.39	851		Ui6ra	12.12	9.58	—	
	(	10.08	5-59	9.18		Vinţuld de susti	12.19	10.07	—	
	Clăşin |	10.18	6.28	8.00		Aiudfl	12.45	10.42	9.17	
	Nedeşdu	—	6.54	8.34		TeinşA	1.15	11.32	9.40	
	Ghirbfiu	—	7.10	8.59		Crăciunelâ	1.44	12.03	—	
	Aghirişă			7-25	9.35		Blaşă	2.00	12.24	10.12	
	Stana			7.49	10.16		Micăsasa	2.34	12.43	—	
	Huiedinfl	11.33	8.11	11.04		Cop şa mică	2.52	1.22	10.45	
	Ciucia	12.06	8.52	12,17		Mediaşă	3.27	2.24	11.07	
	Bucia	—	9.11	12.47		Elisabetopole	4.01	3.06	11.29	
	Bralca	—	9.29	1.21		Sigişora	4.50	4.17	12.15	
	R6v	12.25	9.52	2.05		Haşfaleu	5.08	4.51	12.30	
	Mezd-Telegd	1.11	10.27	3.08		Homorod	6.47	7.07	1.32	
	F ugy i-Vâsârliel y	*	10.46	3.39		Agostonfalva	7.36	8.10	2.04	
	Yârad-Velinţe	—	10.56	3.55		Apatia	8.09	8.46	2.24	
		1.49	11.04	4.06		Feldidra	8.41	9.20	2.44	
	Oradiu-raare ; i	1.54	11.14	7.30			9.20	10.15	3.15	
	P. Ladany	3.14	1.47	11.05		BraşovA ^	—	6.00	3.25	
	■ Szoinok 1	5.10	4.40	2.37		Timişiî	—	6.57	4.03	
	! Bnâa-pesta	I 7.30	7.41	6.401		Predeală		7.32	4.28	
	j V îena l	j 2.00	6.20	2.00J		Bucurescî			10.25	
Nota: Orele de nopte suntu cele dintre liniile gr6se-
Tşopwak ALEX£, Braşovă.pectatâ. i mu.*
•A>v:..se 'iuij’î -b.
Teiuşft-Aradft-Budapesta				Budapesta-Aradft-Teiuşft,		
	Trenă de persone	Trenă omnibns	Trenă omnibus		Trenă de pendne	Trenă omnibna
Veiuşft	2.39	9.50	8.20	Viena	8.25	8.35
Alba-Iulia	3.40	10.42	9.10	Budapesta	8.00	6.55
Vinţulfl de josfi	4.04	11.09		Szolnok	11.14	12.28
Şibotă	4.35	11.43			3.35	5.30
Orăştia	5.02	12.13			4.00	6.20 |
Simeria (Piski)	5.44	1.22		Glogovaţfl	4.16	6.39
Deva	6.05	1.48		Gyorok	4.47	7.19
Branicîca	6.34	2.21		Paulişfi	5.02	7.39
Ilia	7.01	2.54		Radna-Lipova	5.25	8.11
Gurasada	7.15	3.09		Conopfl	5.57	8.49
Zam	7.49	3.48		Bârzova	sur	9.18
Soborşin	8.32	4.37		Soborşin	7.11	10.27
Bărzove	9.19	5.30		Zam	7.48	11.18
Conopă	9.40	5.58		Gurasada	8.22	11.57
Radna-Lipova	10.16	6.38	H£2T"	Ilia	8.40	12.27
Paulişă	10.32	6.56	8.41	Branicîca	9.02	12.57
Gyorok	10.48	7.15	9.01	Deva	9.32	1.45
Glogovaţfl	11.17	7.48	9.30	Simeria (Piski)	10.12	2.58
	12.32	8.05	9.45	Or&ştiă	10.47	3.46
Arau u /	12.00	8.45	6.10	Şibotfl	11.14	4.20
Szolnok	4.00	2.10	7.27	Vinţulfl de josfl	11.46	5.06
Budapesta	TÂT	6.40	—	Alba-lulia	12.21	6.16
Viena	6.20	—	—	TelnşA	12.53	7.00
AradA-Tfmlşdra				Simeria (Piski) Petroţent		
	Trenă	Trenă 4e			Trenă	1
	omaibna	pendne			emnibna	
Aradft	6.00	12.30		Simeria	3.08	
Aradultt nou	6.26	12.54		Streiu	3.45	
Nâmeth-Sâgh	6.51	1.19		Haţegft	4.33	
Vinga	7.28	1.50		Pui	5.19	
Orczifalva	7.49	2.12		Grivadia	6 05	
Merczifalva	8.09	2.30		Baniţa	6.43	
Timiş6ra	8.58	3.15		P etroşeni	7.00		
Tftmiş6ra-AradA				Petroşeni—Simeria (Piski)		
	Trenă de	Trenă			Trenă	
	pendne	omnibttB			omnibna	
TImişdra	12.25	5.00		Petroşeni	8.56	
Merczifalva	1.16	5.56		Baniţa	9.37	
Orczifalva	1.34	6.16		Crivadia	10.09	
Vinga	2.04	6.50		Pui		
Nâmeth-Sâgh	2.25	7.11		Haţegă	1120 1	
Aradulă nou	2.54	7.44		Streiu	lf.06	
Aradfi	3.10	8.00		Simeria	#.37	
I O. IV/ .