r GAZETA RE»ACŢIUNEA ŞI A»MINISTRAŢIUNEA : BltAŞOVfT, piaţa mare Nr. 22. „GAZETA" IESE ÎN FIECARE ţ>I. S£ PRENUMERĂ: la poşte, la librării şi pe la dd. corespondei Pe un fi ană 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România şi străinătate: Pe anii «36 fr.« pa şese luni 18 fr., pe trei luni 9 franci. ANULU XLVIII. ANUNCIURILE: O seriă garmondâ 6 cr. şi timbru de .30 cr. v. a. pentru fiecare pu SorlsorT nefranoate nu se prlmescă. — Kanuserlpte nu se retrămltu. \\ o ______- - - ------------------------------------------------—— dej 16. Duminecă 20 Ianuariu (1 Februariu) 1885. Braşov*, 19 (31) Ianuariu 1885. De câte ori ne plângemu atâtti noi Românii câtă şi celelalte naţionalităţi din acestu stată, că nu ni se respectă limba şi că se înlocuesce pretutindenea în modă forţată cu limba maghiară, Ungurii ne răspundă că aşa ceră interesele ad-ministraţiunei statului. Să vedemu dâcă acâstă obiecţiune este întemeiată şi dâcă într’adevăru cei dela putere se interesâză de stată şi de cetăţenii lui. Sciu fârte bine Ungurii, eă mai sunt şi alte nemuri în acestu stată, sciu mai alesă că în Av-dâlu maioritatea locuitoriloru o formâză popo-rulă română. Acum, pentru ca administraţiunea să mergă bine, se cere ca să se aibă în vedere nu atâtu interesele statului câtă mai vertosă ale cetăţeniloră lui cari îlă compună, ca astfelă nici unulu nici altulu să nu sufere. Şi acâsta numai atunci se p6te ajunge, când statulă şi cetăţânulu se voră înţelege unulu pe altulu. Când s’a făcută legea naţionalităţiloră, s’a Zisă că ea garantâză acele drepturi de limbă ale Nemaghiariloru, cari nu stau în contrazicere cu mersul Ci regulată ală administraţiunii statului. Ba mai multă, s’a cerută prin lege, ca limba naţionalităţiloră să fie respectată, căci numai înţe-legându-se Ungurulă cu Românulă, cu Sasulă, cu Sârbulă etc. pâte fi o administraţiune corectă şi o justiţia drâptă. Românulă, Sasulă, Serbulu etc. numai în limba loră maternă îşi potu spune păsurile şi durerile loru, pe care statulă cunos-cându-le prin organele lui, să’şi p6tă apăra şi interesele sale, dar şi p’ale cetăţânului, care susţine statulă. Ce se’ntemplă însă? Fanatismulă orbă ală Unguriloră dela putere născoceşce „idea de stată maghiară/1 trage cu condeiulă peste legea de naţionalităţi, isgonesce limbile nemaghiare de pe tâte terenele şi introduce forţată limba maghiară ca şi cum altă suflare decâtă cea ungurâscă n’ar mai esista în acestă stată. Gânditu-s’au 6re născocitorii „ideii de stată maghiară“, că talpa ţării, ţăranulă, fie română, sasă, sârbă etc. nu cunâsce limba ungurâscă şi că elă numai în limba sa maternă îşi p6te duce la unu bună sfârşită dara verile ce le are cu statulă? Gânditu-s’au 6re că nu totă cetăţânulă a făcută studii gimnasiale în Cluşiu, ca să cunâscă limba ungurâscă? Ce să facă bietulă poporu fără carte seu cu prâ puţină carte, când i se dau sentinţe, resoluţiunî, blanchete şi fiţuici numai în limba maghiară, pe care elă nicidecum n’o înţelege? Ce să facă bietulă nemaghiară, când mai multă din întâmplare, căci de regulă n’are sciinţă de ce se petrece, capătă în mână de pildă ună „Vallomâs az âltalanos joVedelmi potadâ kive-tâsânek alapjâul szolgâlâ jovedelem osszegâbol levonandâ kamat- âs âletjaradâk-tartozâsokroD ce se trămite ca blanchetu dela ministeru spre a se împărţi între contribuabili? O întârce şi pe-o parte şi pe alta şi se uită la fâiă oftândă, căci scie că dacă nu-i va umplâ cele 9 rubrice şi dacă n’o va aduce la timpă la oficiulă de dare, rămâne în pagubă; său trebue să se ducă la cineva să-i umple „Vallomaşu-ulă pe plată, său dâcă nu să lase ca să i-lu umple greşită vr’ună prietină, care scie se vorbescă câ- teva cuvinte în limba lui Arpad cu servitorii secui. Dar mai este încă uuu rău, şi din nenorocire esista chiar şi în Braşovă unde nemagliiarii suntă în mare numără. Mai multă simtă acestu rău Românii. Se scie că ori ce ordină, ori ce măsură, ori ce disposiţiune fie ministerială său comuuală trebue să se facă cunoscute popora-ţiunii, pentru cei ce sciu ceti prin organele de publicitate, prin âr pentru cei ce nu sciu ceti prin tobă, ce se bate pe strade şi astfelă dela toboşară poporulă află. Casulă celă mai recentă despre care vomă aminti ne dovedesce, că nici încunosciinţarea prin baterea tobei nu s’a făcută. Oficiulă de dare ală Braşovului a publicată în filele trecute în fâia germană din locă o în-sciinţare pentru contribuabilii, ale căroră proprietăţi suntă datâre, ca să ia dela acelă oficiu blan-chetele şi să declare în ele datoria de pe proprietăţi şi interesele ce le plâtescă. Româniloră nu li s’a făcută cunoscută acâsta nici prin f6ia nâstră şi nici prin baterea tobei pe strade. Forte puţini au aflată despre acâsta şi încă în Ziua din urmă. Dintre aceştia câţiva au venită la noi şi ne-au rugată, spre a scăpa de sfânţu-ială, se le umplemă rubricele. Nu fără greutate, căci terminii technicî în limba maghiară suntă cumplită de complicaţi şi grei, amă isbutită şi noi a le dă desluşiri cuvenite. Der maioritatea celoră, ce nu sciu unguresce, nici nemţesce, ba nu sciu nici ceti? Ce voră face aceştia, căci dela 31 Ianuariu n. 1885 inclusivă nu se mai pri-mesce nici o reclamare. Apoi în Braşovă unde Saşii, adecă nemagliiarî, dispună în comună se întâmplă astfelă de neorân-duelî, ce va fi prin comunele rurale, unde stă-pâuescă notarii şi solgăbirăii unguri, de bietulă omu care numai la dascălulă şi la preotulu se p6te duce să câră lămuriri, cari încă nu cunoscu limba maghiară, cu rari escepşiuni? Nu e mirare dâr, decă 6menii se vădă încărcaţi la dare, aşa că n’o mai potă plăti, şi dâcă esecutorii le vândă fără milă pănă şi căldarea din vatră. Astfelă înţelegă cei dela putere interesele administraţiunei statului ? A comunica cu poporulă în limba lui însemnâză 6re a jigni interesele administraţiunii? Nu este învederată, că cei dela putere prin impunerea limbei maghiare înşişi calcă în piciâre aceste interese? In numărulă de eri amu citată uuu articulă dintr’o fâiă din Lipsea, care 4^cei c& d. Tisza a băgată în capulă şoviniştiloră gărgăuni, că ei cu pantalonii loru strimţi şi cu fantasteriile loră voră ajunge a esploatâ din Fiume celă „ungu-rescă“ mările lumii. Ei bine, nu scimă ce crede în adevără d. Tisza despre acâstă trebă, dar una. o scimă sigură, că Ungaria cu blanchetele ei unguresci, neînţelese de nimeni, câtă îi hăulă nu va ajunge a domni peste noue mări şi nouă ţări. Lnpta de lângă Metammeh. Trupele engiese din Sudană, după ce au câştigată lupta deia Abu-Klea, despre care amă dată amărunte cetitoriloră noştri, au pornită înainte «spre Metammeh, Pe drumă la Gubat a fostă o nouă încăerare între trupele engiese şi ale Mahdiului. Generalulă Wolseley a teie- grafată din Corti la Londra următorele amărunte despre : lupta dela Gubat: | >Ună căpitană de infanteriă, care a plecată la 24 Ianu- y ariu n. din Gubat şi a sosită în Corti, raport eză că dela f 17 pănă la 25 Ianuariu n. au tostă continue lupte, f Trupele engiese au ocupată posiţiunile Nilului, bine fortificate, la calea jumătate dintre Chartura şi Berber şi do-minâză şosăua pustiei. Din Chartum au sosită, în tim-pulă recunăscerei Metammehului, la 21 Ianuariu n. patr vapâre în Gubat; trupele desbarcate de pe ele au luat ^ parte la operaţiuni cu tunuri.« f In privinţa luptei de lângă Metammeh, generali1 ri Wolseley mai comunică, că generalulă Stewart a ocol / Metammehulă conformă instrucţinniloru ce avea la 19 Ianuariu n. a dată la o distanţă de 3 păna la 4 miluri de Nilă peste ună despărţământă duşmană, cu care încăerându-se generalulă Stewart a fostă greu rănită. Wilson a luată asupră-şi comanda supremă, pătrunse înainte şi respinse după arnâZi pe duşmană, care lăsă pe câmpulă de luptă 5 emiri, 250 morţi. Perderile din partea Englesileră încă nu suntă cunoscute. Doi oficerî şi doi corespondenţi de Ziare, ai lui «Standard* şi „Morning Post,« suntă morţi, er nouă 4 oficerî şi corespondentulă lui «Daily Telegraph* suntf răniţi. Wilson ocupă la 21 Ianuariu Gubatulă şi înţ,^ ’ prinse o recunâscere cătră Metammeh. Deşi locu^ , uşoră de luată, totuşi Wilson nu dete nici ună ast^ deorece perderile n’ară fi corăspunsă succesului. Stewart se fortifică spre sudă de Metammeh ţoi este în continuă comunicarea cu Gordon. ( ^ c Tractaţii de comerciti cu România. 8> Suptă acestă titlu, diarulă „Le Voltaire« din Pa^j” publică următOrele: cj «îndată ce voră reîncepe desbaterile parlamentari^ d. .Jules Ferry şi d. Bouvier voră supune ratificărei pai lamentului ună tratată de comerciu şi ună tratată ,co^ sulară încheiată între Francia şi România. Peste câte' (Şile d. Ordega, care a fostă de curendă numită ministr la Bueurescî, va merge să ia în posesiune postulă său Negociările privi ţâre la tratafulă de comerciu au fost i conduse de d. Andrâ Lavertujon, minîstrulă plenipoten-ţiară şi membru ală comisiunei dunărene. Acestă tratată, care va contribui a face să se restrîngă legăturile de amiciţiă cari unescă Francia cu România, şi care v? avea dreptă consecinţă desvoltarea relaţiuniloră corner ciale între cele două ţări, va fi trimisă înaintea corni siunei preşeefută de d. Lebaudy, care comisinne a esa minată, de curând, tratatulă încheiată cu Olanda.« -----o------- Din munţii apuseni. Abrudă în 22 Ianuariu 1885 st. n. O nobis Jupiter si redderet perdiios annos! Astfi ar trebui relativă la împrejurările în cari amă trăită faptele cari le-amă săvârşită, scriindă aceste şire, a schim esclamaţiunea clasică a poetului. Căci în vreme ce f porele culte ale Continentului nostru au progresată i de tare pe tote terenele, producă capo d’opore pe te nulă literaturei, a arteloră, a industriei, noi cupleşiţî multele nostre nenorociri şi neajunsuri, în ultimele dec ale secluîui presentă amă începută a ne desfăşura vălclu întunerecului si a ne îndreptă privirile spre Oc dentulă respândiioră alu luminei civilisătore. Şi nici se putea altfelă, deorece spre delăturarea aeestoră u junsuri amă avută de a lupta timpă îndelungată înl coşata luptă a esistenţei. Dincolo fanarioţii gr dincâce fanarioţii unguri storceau suculă intelectuală poporului nostru, er acesta avendă credinţă în Duc (Jăulă ocrotitorii aîă poporeloră, nu îu.eia a nărjă; gândindu-şî în sine: «va veni înplinirea vremii sufen loru nâstre, şi cu ea starea nostră se va schimbă, trăiniciă nvemu.« In t.impuiă ce elu astfelă meditâ, duşmanii „în loră trufiă« nu încetau de a aflâ nouă specii de ţiuni întru prigonirea nâmului nostru, luâadă la gor ce era românescă, pe când Românulă nu părăsr locă speranţa şi începea a dâ semne puternice de 16. GAZETA TRANSILVANIEI 1885. lorii (2-a norti' lord r8-a Nr. 1« în raportă cu împrejurările vitrege, întru cari trăiâ. fn timpulă letargiei nostre naţionale, produsă prin *ţe străine, amă pierdută t6rte multe, dineoce, ntă de :<^nc0^° de Carpaţî, cea ce are expresiă în sentinţă de île poetului Văcăreseu, când ^ice: prumut j amă pU(ea a ne redobândi nortisa Ş* câte avemă pierdute, lord ff Atunci ce duhuri n’ar gândi (l-mă Ce guri ar mai fi mute, nortis atunci şi acelă cerbă sărmană er acuilă s’ar face Şi orî ce Română ar fi Română Mare ’n răsboiu şi’n pace! Amă fi mari în pace! Amă ţinea pieptă cu fraţii nr**?.,! de-o ginte, amă fi părtaşi de instituţiunî ca şi a n' ă, amă ave specialişti pe t6te terenele şi amă ave şi m .e. Amă fostă zădărniciţi în acţiunile nâstre, prin ur-,n re n’avemă! Vomă ave înse, căci trainică şi puter-\ este setea de cultură şi de progresă a Românului, incarulă nostru ’şî trimite adi copii la scolă şi-i trăite ca să îmbrăţişeze industria în oraşele învecinate, ârtea cea mai mare din râdele muncii sale este consolată de considerabilele corfiribuţii cătră stată, judeţe şi (Omune, abia pote să se hrănâscă şi să se îmbrace pe rine şi familia sa, şi pe lângă tote astea ’şi trimite copii Ia scâlă, vrendă cu ori ce preţă a face dirtr’ânşii omeni 3u sciinţă de carte. In scâlă ajungândă bietulă copilă le Română este insultată şi prigonită de micii săi colegi Itrâinî, der este prigonită şi de cei mari, în mare. Esem-'e avemă destule din timpulă celă mai nou. întrebă că ore care ar fi mijloculă celă mai sigură ru ajungerea scopului? Acestă întrebare ar fi să se ^unâ din partea tuturora? Răspunsulă este: ,unirea.* ’Jniţî odată în cugete şi în simţiri, cum (fice poetulă An-ireiu, vomă pute realisâ şi multă simţită unire în fapte, ^u puteri unite noi amă pute respinge atacurile ce se acă 4^nic^ contra limbei, contra instituţiuniloră nâstre aţionale! Prin unire firmă amă pută realisâ şi idea în-inţărei Universităţii române în Transilvania. Prin unire mă pute dâ ună cuvântă mai mare desvoltării, sciinţe->ră şi arteloră la noi. E recunoscută pretutindenea, că forte multă eon-Ia desvoltarea ideii de unire, reuniunile de orice l^eteră. Ear despre adevărulă acestei aserţiuni m’am ivinsă chiar în oraşulă nostru. S’au unită anume la 1 acum vr’o 2—3 luni Românii şi au înfiinţată o ,rediu ne de cântărh« Prin acestă aetO s’a făcută aă pasă de apropiere între inteliginţă şi meseriaşi, a Iruia urmări binefâcătore se înţelegă de sine. Primulă îbuă publică a tostă în 18 Ianuariu a. c. st. n., când a a-angiată ună concertă împreunată cu petrecere de ufiă Resultatuiă acestei producţiunî a trecută peste ile publicului, avendă în vedere timpulă celă dela înfiinţarea societăţii. Publiculă a dovedită ilă celă mai viu pentru o atare reuniune, par-iă într’ună numără destulă de considerabilă la • ^h.r.fta ce avemă să-o datorimă devisei: »din noi 0 D-lă preşedinte ală societăţii, Ionă Ternă- 1 la începutulă producţiunei ună cuventă oca-ătândă scopulă societăţii, de a cultiva pe câtă e musica vocală în senulă ei. Desvâltă tot-o .emnătatea industriei, spune că reuniunea este i în mai mare parte de industriaşi, arată posiţi-onorifică în societate a industriaşiloră, aducendă amplu pe ună Howe, Singer, Vihîson, etc., şi în-t publiculă ascultătoră la îmbrăţişarea industriei, pute astfelă întemeia şi la noi classa de mijlocu neă nu o avemă. Cuvântarea escelentă a fostă ită. Urmă îndată esecutarea programului, eonstă-lin nouă puncte, tote esecutate cu cea mai mare ne. Forte bine a cântată solo d-nulă A. Tobiaş ă ^’o vecjî mamă n’o mai uiţi.« Totă aseme-1-ra E, Şuluţă şi d-nulă Iurchescu Terenţiu cântă Tu pleci fetiţă * şi > Porumbi ţa.* Bine a decla-şi şora E. Ivaşcu, care deşi încă în fragedă etate, bă sciută nimeri intonaţiunile cuvenite în diferitele io- !e poesiei, altmintrelea nu uşdră de declamată: \şanânâ« de I. Vulcană. Ye"certulă s’a dată în favorea fondului ,reuniunei i ^române din Abrudă şi giură,« în vreme ce în £naidului societăţii de cântări acăsta nu se putea * Ai endfi încă statute aprobate lativă la acestă reuniune de femei trebue să facă îs =e. ci- că.. ea- ri- servaţiunî în interesulă ei, ca a unei instituţiunî S‘a întemeiată de vr’o 5 anî cu scopă »de a eci JÎ în locu o scolă de fetiţe română.* Avendă ’oe o conducetore atâtă de zelosă, ca d-na Ana a a încetată a progresa în modă fârte rapidă. i . inută reuniunea o şedinţă în care a decisă ţinerea uul’ i’a alesă comitetulă. Cetindu-se protocolulă şe-^^te, am constatată cu deplină satisfaeţiune, că etăţii depusă în cea mai mare parte la insti-^aedită şi economii »Albina.« se urcă aprâpe „va-de florini. Pofti mă în 5 anî 5 mii de flo- 'Qyio. Y 0A’iă trebuia să cuprindă pe ori cine, care era __ apidă cum neobosita preşedintă a societăţii causa reuniunei, cum caută în cestiumle de controversă a plană lucrurile, silindu-se de a îndestuli pe toţi membrii societăţii. Mergă reuniunea numai pe calea începută şi nu voră trece nici 3—5 anî până la ajungerea scopului ei, a înfiinţărei scâlei de fetiţe atâtă de multă sămţită la noi, pentru de a pute cresce mame române cu simţă adevărată românescă! Murgilă. Ruşii în Asia. Cu data de 25 Ianuariu se telegrafeză din Calcuta farului ,Times* că comercianţii cari vină din Persia spună, că Ruşii au trimesă printr’imă generală ală Şahului o soliă la comisiunea pentru regularea graniţeloră. Prin acăstă soliă declară Ruşii, că atâtă seminţiele care să mărginescă cu Heratulă, câtă şi locuitorii din Sarach şi din Merv s’au declarată de bună voia ca voră să vină sub domnia rusescă. Au încheiată cu ei ună contractă, din care causă Ruşii nu vedă nici o necesitate de a regulă graniţele s’au de a luă parte la o corni,siune comună. Comisiunea britanică se va întdrce aşa dară în-dărăptă fărâ de nici o ispravă. STATISTICA PARTiTELORU IN FRANC1A. Ună amatoră de statistică a calculată numărulă tuturoră partiteloră şi fracţiunile de partide din Francia: Mai întâiu este partitulă conservatoră care se pote despărţi în două grupuri : 1. Monarchiştii carî se împărţescă ei ânşii în patru fracţiuni: Legitimist! vechi, orleaniştî moderni, re-galiştî-fuseoniştl, clericali puri său ultra. 2. Imperialiştii de asemene să deosibescă în fracţiuni deosebite: IeromiştI, liberă-cugetătorî, victorienî catolici, democraţî-cesarianî, bonapartiştî-autoritarî. Vine apoi partitulă republicană despărţită şi elă în patru grupuri principale : 1. Liberalii din centrulă stângă, în care mai trebue deosebiţi: Republicanii-creştinî, moderaţii, politicianii şi intoleranţii. 2. Oportuniştii în care se găsescă: Gambetiştî, Ferryştii, ministerialii (uniunea republicană) progresiştii, partisanii politicei chiemate: »de resultate.* 3. Democraţii, în care intră: Radicalii, înaintaţii atheii şi intransiginţii. 4. In sfîrşită estrema stângă. După conservatori şi republicani, rămână revoluţionarii carii se potă împărţi In: Partitulă norieră, partitulă socialistă, grupurile colectiviste, federaţiunea umanitară, autonomiştii, blanqiiiştii,anarchiştii, colensienii, proudhomiştii (rnutuelişti) cooperatiştii. etc. SOIRILE PILEI. Duminecă în 20 Ianuariu, »Associaţiunea pentru sprijinirea învăţăceiloră şi sodaliloră români meseriaşi* în Braşovă îşi va ţină adunarea generală ordinară, la orele 3 după amedî, în sala de desemnă a gimnasiului română din locă. —O— Ună proprietară română, care a călătorită (Jilele trecute prin districtulă Haţegului ne scrie: Intr’o comună aprâpe de Haţegă s’au vândută 4ilele trecute două moşii de ale ţăraniloră români pentru restanţe de dare c’unn bagatelă, aşa că chiar notarulă ungură a câ e Prea multă, că unde vomă ajunge decă se voră înstrăina astfelă bieţiloră ţărani moşiile pentru nimică? —O— D. Bălăceanu, ambasadorulă României la Parisă, ’şî-a dată demisiunea din causa unui conflictă dintre d-sa şi d. ministru I. Brătianu, provocată de nisce vorbe dise de primulă ministru în cameră, pe care d. Bălăceanu — printr’o scrisore ce a publicat’o în »Românulă« — le declară de neadevărate. —O— Direcţiunea generală a serviciului sanitară din România face cunoscută, că epizootia de pesta-bovină ce mai bântuia vitele locuitoriloră din cătunu Molniţa, comuna Pilipăuţî, judeţulă Dorohoiu, a încetată şi măsurile, prescrise de legea poliţiei sanitare veterinare, ce erau aplicate pentru combaterea şi limitarea bolei, s’au desfiinţată din acea localitate. Zona epizootică se mănţine faţă cu pesta-bovină ce bântue unele localităţi din Basarabia şi Bucovina. In presinte pesta-bovină este stinsă cu totulă din ţeră. _0_ Gestiunea înfiinţări) unui tergă de rîmătorl la Se-verină e în ajună de a fi resolvată. Clădirile se voră (ace în partea de răsărită a oraşului, la depărtare d’ună kilometru de oraşă, lengă Dunăre şi linia călei ferate. Ele voră costa între 800,000 lei şi 1,000,000. In cu-răndă cestiunea va fi adusă înaintea Camerei României. —0— La 13 Ianuariu, pela ârele 1 după ameijî, s’a în- tâmplată în curtea otelului de Ungaria ce’i Reuniunei de cântări*................................. 238 fl, 20 cr. c) interese de capitale depuse . . 10 (1. 66 cr. 5) . Bilete de întrare la esposiţiune 2497 fl 65 cr. 6) . Obiecte vândute: a) în contulă exponenţiloră . . . 924 fl. 43 cr. b) în folosulă exposiţiunei .... 619 fl. 17 cr. Totală 9408 fl. 95 cr. B. ErogaţiunI: 1) Construirea şi adjustarea inului . 3018 fl. 32 cr; 2) Decoraţiunea . 218 fl. 23 cr. 3) Spese: a) de birou . 394 fl. 56 cr. b) la exposiţiunea de vite . . . . 182 fl. 10 cr. c) serviciu . 728 fl. 93 cr. d) tipărituri . 531 fl. 65 cr. e) diverse * . . . 310 fl. 41 cr. 4) Premii distribuite . 909 fl. 17 cr 5) împrumută răsplătită .... . 2000 fl. — 6) Desdaunărî exponenţeloră . . . 174 fl. 23 cr. 7) Obiecte vândute . 924 fl. 43 cr. 8) Starea cassei . 16 fl. 92 cr. Suma................................ 9408 fl. 95 cr. Luândă actă de acestă raţiociniu şi de promisiunea comitetului, că în curendă va edâ o carte, oare se cuprindă istoriculă şi result.tele exposiţiunei, dâ Comitetului esposiţiunei absolutorulă cerută pentru raţiociniuiă susă comunicată şi esprimă aceluiaşi viile sale mulţumiri pentru activitatea, osîenelă şi zelulă desvoltată cu arangiarea esposiţiunei naţionale române şi pentru reuşirea acesteia neaşteptată de splendidă, a cărui merită este in prima liniă ală comitetului. Nr. 3. Adunarea decide mai departe: A să publică raţiociniuiă comitetului în tăte fiarele române din Transilvania şi Ungaria; a se trimite câte ună esemplară din acestă raţiociniu la acele institute naţionali, care şi-au câştigată merită deosebită sprijinindă esposiţiunea cu sume considerabile şi contribuindă în modă însemnată la suc-cesulă şi reuşirea neaşteptată frumosă a esposiţiunei; în fine să decide ca acestă protocolă asemenea să se publice în diarele sns-cnate, er cu verificarea acestui procesă verbală să încredinţeză biroulă şi d-lă cons. gub. E. Macelariu. D u. s. Iacobă Bologa, preşedinte. Precetită şi auteticată de Comisiunea verificătore. Sîbiiu în 15 (27) Ianuariu 1885. Iaoobă Bologa, Dr. N. Olarlu, preş. membra ală comis, verif. E. Măcelăria. seley, perderile englese în luptele dela 17 Ianuariu pană la luarea Gubatului sunt da 21 morţ: şi 104 răniţi. Generalului Stewart merge spre însănătoşare. —x— Unu ordinti ală ministrului de comerţă rusă interzice jidoviloră din provinciile vestice şi sudice ale imperiului orice licenţă pentru întreprinderi comerciale şi industriale. —x— Generalulă francesă Negrier a primită ordină să înainteze cu trupele în Asia ostică. Se aştăptă dese încăerărî. —x— „Daily Telegraphu comunică că la 27 Ianuariu n. Arabii au atacată coldna generalului Earle, dar au fostă respinşi. Cavaleria cu că mile au ocupată sătulă Varagu, făcândă să se retragă trupele Mahdiului la Birti, —x— Patriarchulă ecumenică din Constantinopole a adresată Porţii ună memorandu, în care cere să sisteze autorisarea de-a numi exarcliulu bul gară pe episcopii bulgari din Ochrida şi Ueskub. Elă îşi motiveză cererea pe împrejurarea, că s’ar pută turbura liniştea în Macedonia. —x— In Atena se dă ca sigură scirea, că marele principe Pavelă alu Rusiei va lua de soţiă pe princesa grăcă Alexandra. Cununia se va serbâ în Petersburg. i i ipTIVi ung *101' Iot* (V mor lot (2- jm°,de Dr. Nîcolau Olariu, notariulă adun. ULTIME SCIRI. Consiliulă de ondre alu corpului oficerescă miliţiană din Agramu a resolvată afacerea depu-tatului Radosevicî. Fiindcă a subscrisă proiec-tulă de adresă ală Starcevicianiloră, a fostă condamnată Radosevicî la degradare. Sentinţa se va comunica mai ânteiu ministrului de honvezi ungurescu şi apoi se va publica. —x— Condamnaţii la rndrte Ioset şi Anastasia Ro-manovă au fostă visitaţî la 28 Ianuariu n. de copii loră în numără de cinci, Fiulu loră celă mai mare, s’a căsătorită numai la 27 Ianuariu n., er celă mai mică copilă e o fată de 13 ani. Veniseră să-le dea ultima sărutare. Amândoi părinţii au fostă esecutaţi prin spernjurare la 29 Ianuariu n., diminâţa. —x— După eele mai nouă telegrame ale lui Wol- DI VERSE. Verfulă cn dorfi. — Uuă păstoră din Transilvania se înamorase de fata unui munteană, la care păzea tur mele. Cu t6te că deosebirea era mare între dânşii, elă se hotărî însă să o câră de soţiă. Stăpânulu ereZendă că pe lângă amoră, p6te şi ambiţiunea a împinsă pe păstoră -a promisă mâna fetei, dâr cu eondiţiune ca să petrecă iarna în Bucegi, ale cărui vîrfurî suntă în veci acoperite de zăpadă. Erâ pe la sfârşitnlă tdmnei din 1770. Eîă se sui la mănăstirea Sinaia, aprinse o luminare la Sfânta Feciâră, alta la Sf. Dimitrie, sărută ieonele, şi luândă o provisiune de porumbă şi rachiu, pleca cu cânele său în cele din nrmă Z‘le din Octomvre. Inceputulă nu’lă încuraja nicidecum. Nori] negri acopereau verfulă mun-itiloiă, zăpada cădea cu întristare pe câstele loră despuiate, vulturi, perduţi în nori, scoteau strigări sfîşietâre. Cu greutatea ce avea asupră-i, abia putea ajunge la o peşteră, unde se luptă cinci luni c’ună frigă aspru ca ală Siberiei. A doua Z* după Buna-Vestire, păstorii după o-biceiu se îndreptară cătră munţi. Strigările de bucuriă, sunetulă eimpâeloră, beheitulu turmeloră, răsunară iarăşi în strîmtorile înverzite ale Carpaţiloră. Der această reînviere universală pe păstorulă nostru îlă găsia nesimţi-toră. In deşertă păstorii strigă la urechile sale, numele ui »Marcu,« în deşertă îi cântă hora de nuntă. Pare că elă nu asculta de câtă asprele vînturl din Decemvre, şi tunetulă grămezi loră de zăpadă rostogolindu-se în prăpăstii. In picidre, pe o masă mare de piatră, îndeşertă elă voeşte a vorbi, limba i se opresce îngheţată. In fine, lipsită cu totulă de puteri, se asvârle înaintea soţiloră săi, ca ună blocă de zăpadă pnrtatu de vântă, le întinde mânile, voeşte a le strînge, pe inima sa, der viaţa îlă părăşeste, şi’şî dă ultimulă suspină în braţele loră. Mor-mântulă lui s’a săpată chiar în loculă unde a murită, şi in 4iua de Paşci amicii săi veniră de’i puseră o cruce. De atunci acestă Vârfă ală Bucegiloră a luată numirea de »Verfulă cu dorO.* Logodnica sa şi stăpânulă său a înebunită aflândă despre mortea lui. (Răsboiulii) * * * Esplosiuuea din Londra. — In privinţa acestei în-grozito~e espiosiunî se dau următorele amănunte: O cercetare mai amănunţită la loculă esplosiunii a descoperită o distrugere multă mai mare atâtă la Westminster Halle câtă şi în sala Camerei comuneloră. Prin esplo-siunea unui pachetă, pe care ună agentă poliţienescă voia se lă înlătnre, dâr pe care-lu trâmi josă fiind-că îlă ardea la mâni, se făcu în scara de pietră dela Westminster o deschizătură c’o lăţime de trei piciâre şi o adâncime de patru piciore. Ună agentă poliţienescă şi patru persâne căZură în acestă deschizătură. In acoperişulă dela Westminster s’au făcută, din causa sguduirii esplo-siunei, sute de deschizături prin care se vede cerulă. A d6ua esplosiune, care a fostă în ţaţa salei Camerei Comuneloră, a produsă o mare deschizătură în podeală şi desveii în sală chiar şinele de feră pe care este aşeZată ea. Şini de feră, cari au o grosime de 8 ţoii, au fostă smulse dela loculă loră şi aruncate la distanţe mari, f.6tă lemnăria este sdrumicată. fotoliulă d-lui Gladstone aruncată îu aeră, ca şi acela ală preşedintelui. Foto liurile oposiţiunei irlandese suntă distruse, âr ale con-servatoriloră neatinse. In Tower, esplosiuuea făcu o gaură în etagiulă ală doilea. Podeala este cu totulă distrusă pănă la celă din urmă etagiu. Lem aprinse şi arse câtă va vreme; elă fu stinsă, dâi pusei au fostă stricate. Zidurile dela Tower, ci wk grosime de 15 piciâre, au rămasă nevătămate, ţjj ţările poliţienesc! facă a se crede că atentatorii femei, cari au ascunsă dinamită suptă haine. Dc none au fostă arestate pănă. acum. —• Sala şed Camerei comuneloră presintă cea mai Irtstă privel şi după o bombardare. Sculpturile, tablourile şi din sală sunt perdute pentru tot-deuna. Acoperiş sticlă grosă, ce se întinde asupra sălei, este în mii de bucăţi. încă nu s’a dată de urma făptuitoriloră 4* A * e 0 retetă. — Se scie că boracele disolvată îi„ > *ai scorbelă ferbinte dă cămăşii o albâţă şi o mare tăriă-der resultatulă este multă mai satisfăcătorii când se în-*, locuiesce boracele cu acidă stearică, care produce o co'* lore albă mai dulce, şî face ca cămaşa să fie mai lesne= de purtată. Acidulă stearică se întrebuinţâză în proporţii de 30 grame pentru litru de serobelă ferbinte. — Pentru a da o faţă roşă ciorapiloră de mătase albă, să se disolveiei puţină fucsină pisată într’o cantitate de apă destulă d/^ mare. Se bate bine acâstă apă, şi băgândă mâna îne întru se pâte constata colârea [ei. Dâcă apa este prea închisă, atunci se mai adaogă puţină, dâcă este prea deschisă, atunci se mai pune puţină fucsină. In urmă se: bagă în acâstă apă ciorapii de mătase albă de două seu| de trei ori. Nu trebuie a’i storce, ci a’i întinde să se asvânte şi să se usuce încetă. ă * * * Aiasmă rachiu. — Gitimă în >Gurierulă Prahovei*: Preotulă Atanase Minea Petrache din comuna Măgurelele, cătunulă Scăioşii, în Ziua de Botezulă Domnului a sfinţită ună hărdău cu rachiu Zicendă că este apă şi l’a făcută aiasmă ca să îndârjască pe poporanii slabi de constituţiă ca să iscălâscă aci. unde se oficia cele sfinte, ună contractă de vânZarea şi preschimbarea unui pâmântă rurală. Acei cari nu iscăleu, eşiau huiduiţi; er preotâsa îi ameuinţa cu parulă. Totă acestă popă a doua Zi a insultata şi blăstămată pe unii locuitori în biserică. Pentru aceste caşuri părintele protoereu este în constatarea faptului; vomă arătâ împrejurările după anchetare. * * * Familia împăratului Wilhelm. — ţliarulă »Posta*, dela 20 Ianuariu, face o statistică despre familia împăratului Wilhelm, a cărei conclusiă este următorea: In resumată, împâratulă şi împărătâsa au 17 descendinţl direcţi, adecă: 1 fiu, o fiică, 9 nepoţi şi 6 strănepoţi; 121 colaterali, adecă: 1 frate, 1 soră, 15 nepoţrşi ffi&iu. pâte, 65 nepoţi şi nepoţele şi 39 strănepoţi şi strărcîicî. poţele. ou-lă MULŢĂMITĂ PUBLICĂ. unde, Subsemnatulă comit.etă îşi împlinesce una dintre cele mai plăcute datorinţe ale sale esprimându-şl pe calea publicităţii recunoscinţa sa onoratului publică braşoveană, ’ fără diferenţă de naţionalitate, pentru mărinimosulă spri-u jină materială, cu care a întâmpinată întreprinderea saă în favorulă fondului reuniunei nâstre cu ocasiunea petre-o cerei aranjate în presăra anului nou st. v. In special^ primâscă mulţămită cordială acei domni şi dâmne, cari au binevoită a contribui mai multă ca preţulă ficsată df întrare, la sporirea venitului curată, care se urcă pestP 400 fl. v. a. , Numele aceloră mărinimoşî contribuitori ne luămi-voiă a le publică: 3 D. I. Gott. a plătită pe ună biletă de persână 2 fl. d-na B-nesa Hiigel 3 fl., d-nii: Fr. Kindler 3 fl., Lâszlf G. 2 fl., Lâszlo D. 2 fl., Kovasznai S. 1 fl. 50 cr., Ke* resztesy I. 1 fl. 50 cr., A. Hessheimer 2 fl., J. Bach maier 2 fl., J. Vassadi 3 fl., Dr. Otroban 2 fl., M. Lan 1 fl. 50 cr., N. N. 2 fl., P. Zânescu 2 fl., d-na Elena Jr Popoviciu 2 fl., d-na Efrosina Popa 2 bil. 10 fl., d-ni D. Eremia 2 bil. 4 fl., H. Lang 2 bil. 3 fl., C. WolfsoF 2 bil. 3 fl., Gmeiner 2 bil. 3 fl., N. Iorgulescu 1 b 5 fl., C. Triandafilides 1 bil. 3 fl., P. Nemeş 1 biletă c familiă 3 fl., Dr. Gusbelh 1 bil. de fam. 5 fl., d-i. Kertseh 1 bil. de fam. 4 fl., d-na Kovanitsch 1 bil. < fam. 3 fl., d nii: L. Adler 1 bil, de fam. 3 fl., V. Maur 1 bil. de personă 5 fl., Fr. Obert 2 bil. de pers. 3 f Dr. A. Mureşiană 1 bil. de pers. 3 fl., Dr. I. Neagoe bil. de pers 3 fl., T. Giurcu l bil. de pers. 3 fl., d-i Fraţii Simay 1 bil. de fam. şi 1 de pers. 4 fl. 50 c d-na Henrieta Vautier la fondă 6 fl. Braşovu în 14 (26) Ianuariu 1885. Comitetulă Reuniunei femeii oră române pentru ajutorarea vednveloru gr. or. din Braşovu şi Sâcele. Susana Murăşanu, St. Xosifu preşedintă. actuariu. Nou abonamentu Ia „ Gazeta Transilvaniei Cu I Ianuariu st. v. 1885 s’a înc epută irnii mo abonamente, la care învitămu pe onoraţii amici sprijinitori ai foiei nostre. Domnii abonaţi noi suntă rugaţi a ne trâmit adresele D-lorâ esactU arătându-ne şi poşta ultim* Administratiunea „Gazetei Transilvaniei ^ Editorii: lacoM Mureşiană. Bedactoră responsabilă: Dr. Aurel Mureşiauu 16. GAZETA TRANSILVANIEI 1885. Rentă de Oorsalfi la bursa de Viena Rentă de din 30 Ianuarie st. n. 1885. [mSrumu1® aun1 un8"ă6°/o impiumu^ ai]rfl 40, . ungta^de hârti& 5«/0 . . Iţlorf,ia nutulâ cailoru ferate “/ire................... f "^Visarea datoriei căi-A™01?1SJ ferate de ostd ung. ,Qf ia emisiune) . . . . ' _a. fişarea datoriei căi-A™rh ferate de ostd ung. ua emisiune) R^'’^-itisarea datoriei căi- Bonuî^ fera-e de 0stQ ung‘ Bont 98 20 94.40 146.25 98.60 122. mi Bom Boni I. 107.— 101.50 ’ une) e ungare cl. de sortare ICI.— ile Banat-Ti- ...........101.50 cl. de sortarelOl.— ale transilvane 101.50 de Bonuri croato-slavone Despăgubire p. dijma vină ung............... Imprumutulfi cu premiu ung. .................. Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului Renta de hărtiă austriacă Renta de arg. austr. . . Renta de aurii austr. . . Losurile din 1860 . . . Acţiunile băncel austro- ungare................. Act. băncel de credită ung. Act. băncel de credită austr. Argintulă —. — Galbinl împărătesei............ Napoleon-d’orI............ Mărci 100 împ. germ. . . Londra 10 Livres sterlinge 100. - 98 75 119.50 118.-83.55 84.10 106.85 138 50 867.-314 25 304.70 5.80 9.777, 60.35 123.65 MSursa de Stucuresci. Cota oficială dela 17 Ianuariu st. v. 1881. Renta română (5°0). . . Renta rom. amort. (5°/0) . * convert. (6%) împr. oraş. Buc. (20 fr.) . Credit fonc. rural (7°/0) . * » » (5%) » » urban (7%) . . (6‘/o) • * » * (5%) Banca naţională a României Ac. de asig. Dacia-Rom. . « » » Naţională Aura Bancnote austriaco contra aurft Cursuiu pieţei Sraşovti din 31 Ianuarie st. ». 1885. Cump. vend. Bancnote românesc! . . . Cump. 8.45 Vend 8.46 — — Argint românesc .... . . * 8 38 > 8.42 — — Napoleon-d’orî . . * 9.75 * 9.77 — — Lire turcesc! . . * 10.98 » 11.— Imperial! . . * 9.98 > 10.— _ Galben! . . * 5,70 » 5.72 — — Scrisurile fonc. »Albina* . » 100.50 » 101.— — — Ruble RusescI . » 127.75 » 128-5 1170 Discontuia » . 7—10 •/« pe antt. 258 — IW/o - p Numere singuratice din „Gazeta Tran-silvan iei “ se potu cuinpera în tutunge- ria lui Gros* (în casa prefecturei.) d f «ţ «I — la —ci ADMINISTRAŢIA „GAZ. TRANS.* • • f Preţuri câtii se pote de eftine. e cc E c c 'Z 3 > a co o - a- •a. feiSS # # # # • m m & m m Am on6re a aduce la cunoscinţa on. publica că marfa ce se află în magazinuia firmei Iosef Loffier am luat’o eu cu ban! gata, şi pentru ca se’mî pota arangia magazinulâ după cerinţele de adî voiu vinde marfa care constă din Postavuri, — marfă, mode şi mărunţişuri până la 20 Februariu a. c. cu preţurile cele mai eftine. Se oferă der on. publictt ocasiunea de a face târguieli eu preţuri de mirare eftine. Dela 20 Februariu preţurile se vora urca erăşl. Pentru o cercetare numerosă se r6gă M. (Sdts, Braşovu, piaţa florilorO, în colţuiâ stradei teatrului. H Psrsţură extraordinar® de eftine. j Casse ie Vertheim ce resista pe deplină în contra focului şi nici nu se potă sparge, din cele mai renumite fabrice de casse L. FLEISCHER oferă pe preţuri convenabile în cele mai favorabile condiţiunî şi în tote mărimile. Iustinianu 31. Grama, depositarnlu fabricei în BraşovB. ur Mersul!! trenurilor!! linia Predealâ-lSudapeHta şi pe linia Teiiişil-lradd-Budapesta a căi ci terate orientale de stata reg. ung. ţaltt-lBiidapesta Trend accelerat BucurescI redealu misă •aşovft Idiora atia «stonfalva \ , aorodă faleu isora ibetopole laşă a mica 7.15 1.09 1.83 2.06 2.16 2.44 3.03 3.18 3.51 4.51 5.11 5.39 Tren îi de persoDe Trenu omnibus Trenu de persone inelă A. \ \A ii '• ţji Im ă de susă ?. iii. bilde lea )°’na ti vşade la Jre-er aii. ( \ ( ^ • 1 lu ^ii u * ă ci*b că. ă ii ea- ri-L .ecî,l_ a\a —legd •Văsârliely .-Velinţe fV i-mare ; 1 ic?** \ dăny ol: 6 i-pesta r,e riena 6.00 6.29 7.02 7.38 7.55 8.24 8.48 10.08 10.18 i 1.3:-12.06 12.25 1.11 1.49 1.54 3.14 _5 7.80 Budapesta—IPredealîi Trenu de persone Trenu omnibus Trenu accelerat Trenu omnibus — — — Viena 8.25 8.35 3.30 8.00 — — 9.50 Budapesta 8.00 6.55 9.4b 2.47 _ — 10.15 Szolnok 11.24 10.55 12.18 6.36 — — 10.50 P. Ladâny / 2.01 2.04 1.59 10.09 6.80 5.46 Oradea mare ) 4.11 5.1.3 3.20 7.09 6.28 4.21 9.37 3.25 7.41 7.07 Vârad-Velencze 4.29 9.45 — 8.09 7.42 Fugyi-V âsârhely 4.40 9.59 — 8.53 8.51 Mezo-Telegd 5.02 10.28 3.56 10.18 10.52 R6v 5.46 11.41 4.31 10.55 11.56 Bratca 6.09 12.15 — 11.36 12.43 Bucia 6.28 12.48 — 12.11 1.23 Ciucia 6.52 1.48 5.28 12.35 2.07 Huiedin 7.32 3.21 6.01 12.54 2.27 Stana 7.51 3.54 — 1.29 3.06 Aghiriş 8.12 4.34 — 1.45 3.22 GhirbSu 8.24 4.52 — 2.26 4.15 Nedeşdu 8.38 5.11 — 2.48 4.44 8.57 5.40 7.08 3.12 5.10 9.23 6.00 7.18 3.19 5.19 Apahida 9.50 6.29 — 3.36 5.47 Gliiriş 11.15 8.14 8.29 4.10 6.38 Cucerdea 12.04 9.49 8.53 5.39 8.51 Uiora 12.12 9.58 — 559 9.18 Vinţulă de susă 12.19 10.07 — 6.28 8.00 Aiudă 12.45 10.42 9.17 6.54 8.34 Teiuşă 1.15 11.32 9.40 7.10 8.59 CrăciunelG 1.44 12.03 — 7.25 9.35 Blaşti 2.00 12.24 10. t2 7.49 10.16 Micăsasa 2.34 12.43 — 8.11 11.04 Copşa mică 2.52 1.22 10.45 8.52 12.17 Mediaşă 3.27 2.24 11.07 9.11 12.47 Elisabetopole 4.01 3.06 11.29 9.29 1.21 Sigişora 4.50 4.17 12.15 9.52 2.05 Haşfaleu 5.08 4.51 12.30 10.27 3.08 Homorod 6.47 7.07 1.32 10.46 3.31 Agostonfalva 7.36 8.10 2 04 10.56 3.55 Apatia 8.09 8.46 2.24 11.04 4.06 Feldiora 8.41 9.2b 2.44 11.14 7.31 « 1 9.2( 10.1F 3.1f 1.4; 11.05 Braşovă 6.00 3.215 4.4C 2.3'; Timişă — 6.5: 4.02 7.4h 6 401 Freăealu 7.31 4.22 6.*t 2.00j BucurescI 10.25 1 Nota: Orele de nopte simtă cele dintre liniile grose* Tipografia ALEXI, Braşovîi. TeiMşa-Aradsi-lSîsdapesla SSudajţiesla-AradA-'B'eiuşft. Trenu de Trenu Trenft Trenft de Trend persone omnibus oniuibti8 persone omnibus 9.50 8.25 8.35 Tefuşâ 2.39 8.20 Viena Aiba-Iulia 3.40 10.42 9.10 Budapesta 8.00 6. brt 12.28 Vinţuia de josa 4.04 11.09 Szolnok 11.14 Şibota 4.35 11.43 AradA ^ 3.35 5.30 Orăştia 5.02 12.13 4.00 6.20 Simeria (Piski) 5.44 1.22 Glogovaţa 4.16 6.39 Deva i 6.05 1.48 Gyorok 4.47 7.19 Branicîca 6.34 2.21 Paulişa 5.02 7.39 Ilia 7.01 2.54 Radna-Lipova 5.25 8.11 Gurasada 7.15 3.09 Conopa 5.57 8.49 Zam 7.49 3.48 Berzova 6.18 9.18 Soborşin 8.32 4.37 Soborşin 7.11 10.27 Bărzova 9.19 5.30 Zam 7.48 11.18 Conopa 9.40 5.58 Gurasada 8.22 11.57 12.27 Radna-Lipova 10.16 6.3» fl.24 Ilia 8.40 Pauliştt 10.32 6.56 8.41 Branicîca 9.02 12.57 Gyorok 10.48 7.15 9.01 Deva 9.32 1.45 Glogovaţa 11.17 7.48 9.30 Simeria (Piski) 10.12 2.58 Arad ii | 12.32 8.05 9.45 Orăştiă 10.47 3.46 4.20 12.00 8.45 6.10 | Şibota 11.14 Szolnok 4.00 2.10 7.27 Vinţuia de josa 11.46 5.06 Budapesta 7.44 6.40 — Albu-Sulia 12.21 6.16 7.00 Viena 6.20 — — Tei aş A 12.53 Âradâ-Timiş 6rs% Simeria (Piski) Feiroşenl J Trenft Trenă de Trend omnibus persone omnibus AradA 6.00 12.30 Simeria 3.08 Araduia nou 6.26 12.54 Streiu 3.45 Nâmeth-Sâgh 6.51 1.19 Haţega 4.33 Vinga 7.28 1.50 Pui 5.19 Orczifalva 7.49 2.12 Grivadia O.Oo Merczifalva 8.09 2.30 Baniţa 6.43 Tlmişăra 8.58 3 15 I* efroşeui 7.00 Tina işAr a- A r adu S’etroşeni—Simeria (1 iski) Trenu de Trenu Trenu persone omnibus omnibus Timlşdra 12.25 5.00 PetroşenI 8.56 Merczifalva 1.16 5.56 Baniţa 9.37 10.09 i Orczifalva 1.34 6.16 Grivadia Vmga 2.04 650 Pui 10.4tt Nemeth-Sâgh 2.25 7.11 Haţegâ ii.26 Araduia nou 2.54 7.44 Strein 12.06 A radă 3.10 8.00 ^lineria 12.37