REDAEŢIUJVEA ŞI AliJtl MSTRAţlTN EA : BRAŞOVII, piaţa mare Nr. 22. \ ,GAZETA" IESE ÎN FIECARE DI. / Pe unO and 12 fior., pe şâse luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România şi străinătate: Pe and 36 fr., pe ş6se luni 18 fr., pe trei luni 9 franci. SE PRENUMERĂ: la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ANULU XLVIII. ANUNOI0RILE: O seriă garmondd 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare SorlsorT nefrancate nu se prlmesou. — Manuscripte nu se retrămltfi. NI 15 Sâmbătă 19 (31) Ianuariu a BraşovH, 18 (30) Ianuariu 1885. Nu se mai scrie şi nu se mai vorbesce adi decâtu de politica colonială. O adevărată cruciadă au întreprinsă. statele maritime europene în ţările depărtate transmarine şi ele emulăză în a ocupă ţinuturi şi provincii, ce se află pe lângă marea cale comercială, care unesce Europa cu Africa şi cu Asia. In lupta acăsta de concurenţă Italia n’a voită să fie cea din urmă. Când toţi întreprindă espediţiunî şi ocupă puncte comerciale în lumile depărtate, numai Italia să stea cu mânile în sinii, numai ea să nu facă politică colonială, ea care să numără între puterile cele mari maritime şi a cărei desvoltare şi înflorire economică depinde dela viulă şi mânosulă comerciu celă face pe mare? Puindu-şi acăsta întrebare ministrulă de es-terne Mancini, precum însuşi asigură în parlamentă, a ajunsă după o matură gândire la re-sultatulu că Italia nu p6te stă pe locii când celelalte puteri, în numele intereseloră loru comerciale maritime, ocupă şi anectăză bârbătesce la teritorii neatinse încă de bruma civilisaţiunei moderne. Italia, (Jise Mancini, trebue să se străduăscă a-şî desvoltâ puterile sale pe mare, spre a-şî asigură progresulă economicii. Chiar emigrarea Ita-lieniloru, care iea din ce în ce mai mari dimensiuni, reclamă, adause Mancini, o acţiune energică din parte-ne cu scopu de a înfiinţâ nouă colonii, unde să se p6tă aşetjâ cei ce nu mai găsescu mijldce de traiu pe întinsele câmpii ale Italiei. Sunt câteva de când acăsta acţiune pe mare s’a şi începută prin anectarea unui teritoriu la cdstele Mării roşie de cătră espediţiunea italiană. Stăgulă italiană fâlfâe în Bei-lulu şi, după cum a declarată ministrulă de esterne şi cel ti de resbelu în cameră, este croită şi pusă în lucrare planulă de a ocupă mai multe puncte, o armată de 10 pănă la 15,000 6 meni fiind gata de a plecă în fiecare momentă la ţărmii Mării roşie. Câtă pentru pasulu energică întreprinsă de guvernulă italiană, trebue să mărturisescă ori şi cine, că elă nu este mai puţină justificată de-câtă ocupaţiunile şi anecsiunile severşite în tim-pulu mai recentă de cătră Anglia, Franci a şi Germania. Italianii însuşi au causă de a fi mândri de atitudinea resolută a cabinetului actuală. Se nasce însă grava întrebare, că 6re ce voră <}ice celelalte puteri la debutulă celă mai nou ală flotei şi armatei italiane? Guvernulă italiană, <}ise Mancini, nu voiesce să vatăme drepturile câştigate ale altora. Este acăsta în adevăru aşa? Eată o întrebare, care depinde dela apreciarea fie-cărei puteri în parte. Scimu, că Turcia a protestată în contra espedi-ţiunei italiane la Assab. Ea pretinde că teritoriile dela litoralulă Mărei roşie, făcândă parte din Egiptă, stau sub suzeranitatea ei. Mancini declară, că Italia voiesce să mănţină echilibrulă în marea mediterană. In punctulă acesta însă interesele ei concură nu numai cu ale Turciei, ci mai multă încă cu ale Franciei. Ce voră că dânsulă a arătată încă când era Italia împărţită în mai multe stare, că numai prin întemeierea de colonii lângă Marea roşiă Italia îşi pote afla viitărea sa prosperitate. Elă combate obiecţiunea, că o acţiune italiană în Marea roşiă nu oferă nici ună avantagiu politică economică. Respinge presupunerea, că din causa rivalităţii între Italia şi Anglia s’ar putea ivi ună periculă pentru Italia. Ministrulă crede, că este ună merită ală cabinetului, că acela fără de a părăsi alianţa cu puterile centrale, fără de a părăsi concertulă europenă şi fără de a lua asupra sa o solidaritate pentru sacrificii şi pent pericule, a dată Angliei atâtea probe de lealitate şi dt/ amiciţiă folositore, încâtă i-a succesă a stabili între a -mândouâ guvernele întru interesulă comună o nr ~ comuniune de vederi şi de acţiuni. Aceia, care ^ că Italia ar putea fi depărtată dela Marea mediterană, caută să recunoscă, că noi în Marea roşiă putemă afla echilibrulă spre a apăra cu energiă interesele ndstre în Marea mediterană. Guvernulă va respecta »status quo« în marea mediterană; dar decă o altă putere ar întreprinde acolo o schimbare şi ne-ar vătămâ interesele, siguranţa şi drepturile nostre, Italia ar apăra-o şi ar restitui echilibrulă. Espediţiunea la Congo s’a amânată nu- , mai pănă peste câteva săptămâni. Guvernulă are lipsă de-o conlucrare cordială a cameriloră, spre a-i încuviinţa j creditele pentru cercetări politice şi coloniale. * După cele mai nouă scirî despre misiunea lui Has-1 san Fehmi paşa, se crede că o înţelegere între Britania fj mare şi Turcia e pe cale de a se stabili. GabinetulălJ englesă, ce e dreptă, a declarată că Anglia nu’şî va re-n trage trupele din Egiptă înainte de a’şî fi terminată pro-, biema sa în valea Nilului şi de a se fi stabilită ună gaj vernă autonomă, care să administreze bine EgiptulăJ Dar a primită ca basă a tractăriloru cu Turcia oferta^ | acesteia de a ocupa trupe turcesc! unele punctej la Marea roşiă. Acesta i-ară conveni Angliei, căci trupele turcesc! ară pute ţine în frâu pe Mahdiulă de a nu se apropia de Egiptă. Totulă atârnă însă de resultatulă espediţiunei englese în Sudană şi după *) *Theerjacken,« haine, ce le părtă marinarii ^ cari sunt înmuiate în păcură. 1 — cAMttx'.J i’ittîlN STlî fantei 1885. ultimele telegrame, care nu suntă tocmai favorabile En-glesilnră, s’ar pute crede că înţelegerea s’ar pute stabili între Londra şi Constantinopole mai curândă pOte de cum s’ar aştepta. POrta se pregătesce de p’acum pentru o espediţiune la Suachimă şi spre acestii scopă suntă desemnate bataliOnele din Creta şi Siria; se p6te că e sigură de suceesulă misiunei lui Fehmi paşa. * Nimenea nu credea, că Anglia va fi atâtă de conciliantă, în cestiunea egiptenă, faţă cu puterile europene. Temerea acesta însă s’a înlăturată, căci după cum asigură o telegramă din Londra, cabinetulă englesă a primită propunerile francese, fâcândă numai unele modificări, la care negreşită că Francia şi celelalte puteri se aşteptau. Şi cumcâ lucrulă a stată astfelă, ne-o dovedesce împrejurarea, că guvernulă francesă a consâmţită la acele modificări şi a însărcinată pe ara-basadorulă Waddington să esprime lordului Granville mulţămita sa pentru atitudinea conciliantă a cabinetului englesă în cestiunea egiptenă, care inspirase atâtea îngrijiri. * Sgomotele împrăştiate, că Italia intenţionâză a o-cupa Tripolisulă, au făcută pe POrta să se hotărâscă a mări garnisOnele din Tripolisă şi d’a întări fortificaţiu-nite de acolo. Unii politici aducă în legătură espediţi-unea ce se pregătesce din partea Turciei cu ocuparea Beilulului şi Assabului de cătră Italia. Turcia se vede de pretutindenea scăsă afară, s’ar pute 4>ce că Egiptulă e ca şi perdută, şi totă astfelă i s’ar pută întâmpla şi cu Tripolisulă, pe care de multă a pusă ochii Italia. Din dieta Ungariei. In şedinţa dela 27 Ianuariu se continuă desbaterea specială asupra bugetului culteloră şi instrucţiunii publice. Ştefană Rakovssky nu e mulţămilă cu răspun-sulă ce l’a dată ministrulă Trefort în cestiunea instrucţiunii surdo-muţiloră Statulă dă miliOne pentru eo-merţă şi industriă, pentru artă şi teatre. Gând e vorba de construcţiuni universitare, de parcuri şi de esposiţiuni, finanţele nu stau rău. Elă rOgă pe ministru ca nu numai să se ocupe de afacere, ci să şi facă ceva. Ministrulă Trefort nu pOte promite cheltuell nouă. ci numai ună sprijină morală. Otto Herman e de părerea lui Rakovssky. Dar nu surao-muţii suntă cei mai nenorociţi în Ungaria, ci suntă cei 18.000 de indioţi. Atrage atenţiunea guvernului. josă 4ice că fondulă religiosă să se întrebuinţeze nu pentru restaurarea bisericiloră, ci pentru desvoltarea organisării preoţesc! şi pentru îmbunătăţirea stării clerului de josă, Milenarulă să se serbeze cu Inaugurarea păcii religiOse. Elă face următOrea propunere: «Ministrulă culteloră e avi-sală, să ia chiar în acestă sesiune iniţiativa pentru re-gularea generală a stoleloră.* Ministrulă Trefort răspunde, că cestiunl importante nu se potă resolva cu ună diseursă parlamentară, şi nici nu’i place acesta. Promite că se va consulta în acestă afacere eu ministrulă de interne şi de justiţiă, deOrece ea nu ţine numai de resortulă său. Elă încă do-resce resolvarea cestiunii în interesulă păcii religiOse. Scopulă fondului religiosă nu e precisată. ROgă camera să respingă propunerea. — Se respinge. La titlulQ «cheltuell curente« 138,432 II. Blasius Or ban critică risipa ministrului în construcţiuni. Ministrulă Trefort îlă combate. — Titlulă se vo-teză şi astfelă se termină desbaterile bugetului culteloră şi instrucţiunii. Ne mirămă, cum de n’a vorbită nici ună deputată română cu ocasiunea desbaterii acestui bugetă ? Lucrulă e bătătoră la ochi. SOIRILE PILEI. Congresulă poştală internaţională se deschide la Lisabona în 4iua de 22 Ianuariu curentă. România va fi representată de d. Ioană Ghica, ministrulă ţării la Londra, care va fi însoţită de d. C. Mânu, funcţionară su-perioră la direcţia teiegrafo-postalâ. —0— Ni se scrie din Lugoşă, că Duminecă în 15 Ianuariu, pe la 7 ore săra, a isbucnită ună focă vehementă, care a nimicită două case şi partea de susă a unei alte case. Paguba e mare. Pompierii au sosită cam târ4iu şi dacă focuîă nu s’a întinsă, causa a fostă timpulă celă liniştită. —0— La 26 şi 27 Ianuariu va fi târgă de vite în Elisa-betopole şi în Caransebeşă; la 27 şi 28 în Satu-mare şi Sebeşulă săsesc-ă; la 3, 4 şi 5 Februariu în Gherla. —0— Ună transportă de oi destinată pentru Pojună a trebuită să fie descărcată din vagone în TimişOra, deOrece veterinarulă oraşului a constatată că suntă bântuite de boia de vite. —0— Ministrulă Trefort scie aceste lucruri. Promite că va face ce va pută. La titlulă «museulă naţională* 100,000 fi. ia cu-vântulă Franz Pulssky. Elă 4icej c& funcţionarii mu-seului suntă rău plătiţi. Din suma de 100,000 fl. ministrulă pretinde dela directorulă să facă şi economiă de 9000 fl. Elă cere ca aceşti 9000 fl. să se întrebuinţeze totă pentru museu. Emerich Szalay amintesce că în Viena sunt scrisori unguresc!, care trebue să se câştige pentru museulă naţională. Otto Herman observă lui Pulssky în afacere personală, că în timpulă său a îngrijită ca museulă să fie mai bine dotată. Franz Pulssky face atentă pe Herman la aceea, că prima însuşire a unui deputată să fie, a ave o piele aşa de grOsă, care numai de pielea cea grOsă a unui ^ministru să fie întrecută. * Ministrulă Trefort 4*ce c& e forte uşoră a volâ sume, dar e greu a le acoperi. Dacă va fi posibilă, se va împlini dorinţa oratorului. Titlulă se votăză. La titlulă «galeria de tablouri a ţării* vorbesce Franz Pulssky totă în sensulă în care a vorbită despre museulă naţională. Elă cere să se mai adauge la cei 3000 fl. încă 3000. Ministrulă Trefort 4ice guvernulă va întregi galeria de tablouri, dacă va fi în posiţiune a face acâsta. Franz Fenyvessy adresăză ministrului două întrebări; 1. Pentru ce nu s’a deschisă încă galeria de portrete istorice? 2. Adevărata e, că ministerulă de fi-i năuce refusă a preda acele tablouri interesante ce se află în localităţile oficiului? I Cari Pulssky răspunde antevorbitorului, că dieta ;recută a votată pentru lucrările pregătitdre în acâstâ ifacere 1000 fl. Elă îşi esprimă dorinţa ca museulă na- II .ională să stea în contactă nentreruptă cu museele pro-»2 * i vinciale. Atrage la acesta atenţiunea ministrului. ‘ La titlulă «15,000 fl. pentru întreţinerea monu-enteloră,* ministrulă Trefort promite, la cererea lui * snedikt Gondocs, că din acestă sumă va da ceva şi ■ i*.-'«'iru săpaturile de pe Puszta. La titlulă «scopuri bisericesc!,« Franz Fenyvessy ce pe tapetă cestiunea stolară. Ministrulă n’a fă-1 nimică pentru a resolvâ acâstă cestiune, ci prin isiunî contradictorie a zăpăcită şi mai multă lucrulă. gularea acestei afaceri e necesară în interesulă păcii ifesionale. Trecendă la starea materială a clerului de sz ,| Si c I In Craiova s’a înfiinţată societatea literară «Carpaţii români«, ală cărei scopă este: «susţinerea românismului în provinciile române transcarpatine*. In casă de desfiinţare fondulă societăţii trece la »Asociaţiunea transilvană* din Sibiiu. Urămă societăţii cea mai frumOsâ desvoltare spre a’şl ajunge măreţulă scopă. —0— Oraşulă Parisă are de gând să facă ună împrumută de 600 miliOne franci, din care 300 miliOne franci se voră cheltui pentru construcţiuni architeclonice, spitale, apeducte şi îmbunătăţirea referinţeloră sanitare, er 300 de milione pentru facerea de căi nouă şi pentru continuarea lucrărilorfi începute în acestă direcţiune. —0— Mare sensaţiune a produsă în Parisăfarestarea bancherului (!) d’acolo Eduard Blâe. Elă amăgise pe Omeni să’i încredinţeze lui ban! spre păstrare, promitându-le pănă la 50 procente pe ană. Perderile publicului suntă fOrte mari şi se sue pănă la suma de 3 milione franci. —0— Din Odesa se comunică, că advocatulă jidovă losif Rabinovici, care întemeiase secta «Noulă Israilă,* a fostă omorîtă de jidovii talmudiştl. AFACERI ŞCOLARE. In atelaşă oraşă, în Braşovă, la scOlele confesionale luterane se începe învăţarea limbei maghiare în clasa a patra primară, pe când din contră la scdlele primare gr. or. române acelaşă studiu se începe deja în clasa ântâiu primară. Totă deodată este sciută că cu 1 Septemvre 1883, confesiunea greco - orientală a încetată de a mai esaminâ pe profesorii gimnasiall, pe când din contră scimă cu siguranţă că superintendentulă luterană a mijlocită posibilitatea, ca pentru 1883/4 profesorii gimnasiall luterani să fie censuraţi totă de cătră confesiunea respectivă. Ceea ce este mai bătătoră la oehî, pe când profesoriloră gimnasiall gr. or. li s’a răspunsă dela con-sistoriu că a trecută terminulă, pe atunci aflâmă, că superintendentulă luterană Teutsch a esoperată dela ministrulă culteloră, dreptulă ca chiar încă în acestă ană 1885 să se mat pdtă esaminâ profesorii luterani de cătră confesiunea respectivă. Atitudinea consistorului este de totă vătămătore pentru instrucţia nOstră, căci unii profesori din cei harnici făcendu-şî studiile în alte limbi decâtă în cea maghiară, voră fi siliţi a părăsi institutele românescl. După legea cea nouă ună profesoră nu pote fi su- plentă mai multă ca 3 ani, şi astfelă chiar din profesorii actuali voră fi necesitaţi unii să părăsescă institu-tulă, şi cu tote acestea consistoriulă din Sibiiu respective capulă confesiunei gr. or. pănă acum n’a esoperată nimică. La paşii ce de sigură trebue să presupunemă, că s’au făcută, se 4ice că nu s’a primită pănă acum re-sultată favorabilă. Nu’i vorbă, nici acum nu este târ4iu ca paşii întreprinşi să ajungă la ună bună sfârşită pentru instanţele nOstre. CORESPONDENŢA PARTICULARA A «GAZ. TRANS.* Lugoşă, 15 Ianuariu 1885. Ţâranulă e talpa ţărei şi cu totă dreptulă. Pent.ru-că ţăranulă ară, ţâranulă cară, asudă, ostenesce, sufere frigă, flămân4esce ca să agonisâscă pentru alţii cari să aibă de unde risipi. Dâr ce e mai multă, elă suportă partea cea mai mare a sarciniloră publice, elă contribue in mai mare măsură la acoperirea nevoiloră statului fie cu munca, fie cu bani său cu sânge, şi totuşi elă e celă mai asuprită, mai baijocurită şi mai bătută de sdrte. La tOtă clipita, Ia totă pasulă se dă ocasiune de-a te convinge despre suferinţele lui, despre starea deplorabilă în carea se află. Pre 41 ce merge şi încă cu paşi fgiganticl proleta-riatulă totă mai tare se lăţesce în poporă şi credfi că nicăirea nu e aşa ca în părţile bănatice şl în deosebi cele în vecinătatea Lugoşului. Ca să ne convingemă de adevărulă celoră 4ise să nu mergemă mai departe, decâtă în vecinătatea cea mai deaprOpe a Lugoşului, la satele înflorit6re de odiniOră Silha, Costeiulă mare, Costeiulă mică ş. a, ş. a. şi vom vedea, că dâcă nu 2 din 3 părţi, atunci de sigură jumătatea locuitoriloră acestoră comune au ajunsă la sapă de lemnfi şi numai de 16 ani încOce decândă părintes-culă guvernă a lui Tisza ne fericesce cu «idea de stată maghiară« şi cu dările ne mai suportabile de mari. Nu este o 41 de târgă lăsată dela D4eu în care să nu gemă piaţa Lugoşului de «dobele* agenţilorfi lui «Szapary,* cari cu mare satisfacţiune vândă pentru preţă de nimica — din care abia li se potă acoperi diurnele grOse — totă ce în decursă de o săptămână au putută să adune din oraşă şi împrejurime. Nu odată ţi-se rupe inima când ve4I, cum dincOce ună părinte de tamiliă cu ochii inundaţi de laerăml se uilă, cum esecutorii nemiloşi l’au lipsită de uniculă mij-Iocă de-a câştiga »mălaiulă* celoră 6 copii de acasă ce zacă în miseriă, vân4ându-i bouşorii, singura avere ce-o mai avea, pentru câţiva florinaşî din dare ce la timpă nu i-a putută plăti. Dincolo o mamă văduvă cu 2 micuţi în braţe umblă — ca eşită din fire — tânguindu-se şi plângândă, că unica văcuţă ce cu laptele ei mai alina fOmea celoră doi micuţi, astă4l i-au vândut’o la dobă, pentru câţiva flori-naşl ce nu i-a putută plăti pentru inventariulă luată după fie ertată soţulă ei. De altă parte o bătrână neputinciOsă cu sufletulă amărîtă, abia ră4imându-se într’o cârjă, stă şi privesce cum esecutorii pentru câteva libre (piţule) de dare restantă i-au vândută totă ce mai avea în casă pănă şi cea din urmă scândură şi aşternută. Tote acestea suntă scene, ce se petrecă în Lugoşă mai în fiecare 41 de târgă din partea eseculoriloră de dare. Nu e der mirare, că proletariatulă — după cum amintii mai susă — pe 4* ce merge se totă înmulţesce şi că ţăranii odată cu casă cu masă, astâ4î goli ca na-pulă iau lumea în capă. Şi Ore cei chemaţi de prin oraşe şi sate ce facă la tote acestea!? Şi Ore risipindu-se «talpa ţării* ce se va alege de ţâră? —d— CORESPONDENŢA NU.STRA DIN COMITATE. Valdchudă, Ianuariu 1885. Preotulă nostru fungentâ d. T. Borza, venindă din Şiaroşă aici ca să oficieze Sf. liturghiă în 4*ua de 1 Ianuariu a. c. şi avândă a delibera unele afaceri oficiOse cu presbiteriulă parochială, a însărată şi peste nOpte a rămasă aici avândă cu sine pe fiica sa Silvia. După ce s’a aşe4ată în cuartierulă său, nOplea între 11—12 Ore a fostă atacată de doi indivi4L anume Ioană Ivană fostă esecutoră de contribuţiune, şi ună pretinsă cumnată ală său August Fischer, de profesiune croitoră din Blaşiu, carele de vre-o două luni locuesce aici fără de nici o ocupaţiune, fără de a se fi legitimată nici primăriei din locă, că cine este, de unde e şi ce ocupa-ţiune are. Lucrulă s’a întâmplată astfelă : Cam pela Orele 11 din nopte Aug. Fischer îatrândă în ogradă a bătută în ferâstră, provocândă pe preotulă Borza, ca numai decâtă să mergă la cumnatulă său Ivană, căci este rău bolnavă. Preotulă, carele era sigură că Ivană nu este bolnavă, i-a refusată promiţândă, că fiindă trebuinţă se va presenta dimineţă, căcî timpulă este înaintată şi nu are la dispo-siţiune Cartea şi patrah'rulă, er biserica este departe. S’a depărtată, dar peste vr’o câteva minute pretinsulă bolnavă Ivană cu companionulă său lovesce în ferestră cu atâta vehemenţă, în câtă părcamulă de josă totă s’a sfâ-rîmată, şi strigă: «Susă popo!* înjurândă pe Dumne4eu şi totă ce e sântă în ceră şi pe pământă, şi batjocor ndă pe preotulă în nisce termini, cari nici din gura celoră mai prăpădiţi Omeni nu se potă audi. In momentulă acela nimeri acolo Nicolae Oprea şi în apropiere era Teodoră Rotariu, er voinicii observândă au luat’o ia Nr. 15. GAZETA TRANSILVANIEI 1885 fugă, înjurândă cumpliţii. A foştii o mare norocire că s’au depărtată, căci de observau mai mulţi poporenl, i-ară fi sdrobită cu desăvârşire Causa atacului nu se scie positivă, dar »vitâzulă» Jvană spune, că la surora sa au fostă în noptea aceea peţitori şi la provocarea din partea lui, părintele Borza i-a retuşată de a merge acolo să oficieze logodna, ceea ce pe aici numai în biserică se face şi diua, er nu în me^ulă nopţii. Unii mai facă şi alte combinaţiunl, căci se soia din presăra (filei, că părintele Borza a primită nisce bani dela ginerile său din România, pe cari în (fiua următore ave să’i depună la o cassă în Sighişora. Luerulă s’a comunicată justiţiei şi credemă, că ies pectivii îşi voră luă pedăpsa meritată. Poporulă e f6rt,e indignată, căci părintele Borza este stimată şi preţuită nu numai de poporulă său, ci şi de toţi ce; ce’lă cu-noscă ca unulă dintre cei mai meritaţi preoţi din cer-culă acesta. Vă vomă comunica şi sferşitulă afacerei. Duoi martori. Diu parlament ulii română. (Camera) Şedinţa dela 16 Ianuanu. — Se trimită la diferite comisiunl mai multe petiţiunî şi comunicări. Se acordă concediu d-loră deputaţi Varlam şi Mihuţescu. Apoi, după ce se voteză proieetulă de lege privitoră la modificarea circumscripţiuniloră mai multoră comune din ju-deţulă Neamţu, şedinţa se suspendă la 2 ore şi d-nii deputaţi trecă a lucră în secţiuni. Redeschiderea şedinţei s’a anunţată pentru 6ra 4 şi jumătate. (Senatulă.) Şedinţa dela 15 Ianuariu, continuare. — Se depune la biurou proieetulă de lege pentru scăderea locuitoriloră din comuna Săpunarii, judeţulă Ialomiţa, de plata sumei în contra stărei sanitare 5, transgressiunl în contra proprietăţii 5, în contra legei de vânată 17. din causa neplătirei dărei pe vânată şi pe puşcă 2, pentru prevaricaţiunî în păduri 51, transgresiuni în contra legei pentru servitori 61, şi în fine pentru transgresiuni în contra ordinaţiuniloră ministeriale şi a statutului penală orăşenescă 383 — în totală au fostă 562 de pertractări în contra a 1312 indivhfi de sexă bărbătescă şi 505 de sexă femenină. Dintre aceştia au fostă pedepsiţi: 116 cu arestă dela 1—15 (file, 50 cu arestă mai puţină de o (fi, 31 cu amende în bani dela 10—50 florini, ear 1567 cu amende de mai puţină de 10 florini. In folosulă fondului orăşenescă pentru săraci au intrată în anulă trecută în amende socotindă pe cunrtală: 74 fl 50 cr; 47 fi. 50 cr., 157 fl. şi 170 fl. 50 cr, laolaltă 449 fl. 50 cr. faţă cu 243 fl. 25 cr. în anulă 1883. Căpitanatulă poliţienescă (direcţiunea poliţiei) de aici a făcută în cursulă anului trecută următhrele arătări penale judecătoriiloră reg.: pentru delicte în contra moralităţii publice 3 arătări (contra doi bărbaţi şi a unei femei); pentru vătămare corporală 33 arătări (contra 40 de bărbaţi şi 3 femei); pentru joculă de hazardă o arătare (contra trei bărbaţi), pentru furtişagă 82 de arătări (contra 42 bărbaţi şi 40 femei); pentru violenţă publică 6 arătări (contra 12 bărbaţi şi 1 femeă); pentru mituire 1 arătare (contra unei femei); pentru meseria de vraciu 1 arătare contra unui bărbată şi în fine pentru falsificare de monedă o arătare contra unoră făptuitori necunoscuţi. Au fostă espeduiţî din Braşovă, prin organele po-iţiei în anulă trecută, pentru că n’au avută paşapârte în regulă 147 bărbaţi şi 72 femei, pentru refusulă de a servi şi fuga din serviciu 11 bărbaţi şi 25 femei, pentru lipsa de ocupaţiuneşi cerşită 172 bărbaţi şi 96 femei şi în fine pentru ce a avut’o în învăţăcelă, declarândă, că Gunesch a asi-gurat’o susă şi tare, că »a geistekkel beszelni t u d! * (că şcie să vorbâscă cu spiriduşii.) Aşa s’a întâmplată luerulă în anulă 1884 în vâculă culturei, ală luminei electrice ş. c. 1. ULTIME- SCIRI. Prin Berlin se vorbesce, că împăratulă Wil-lielm a confirmată sentinţa de m6rte pronunţată în contra anarchistiloră Reinsdorf şi tovarăşilor* săi. Iosifu şi Anastasia Romanov* din Vinga, acusaţî de omoră, au fostă condamnaţi la mdrte de tribunalulă din Timişdră. In Candia domnesce mare agitaţiune. Ob-vină dese caşuri de omoruri în contra popora-ţiunii mohamedane. In Andalusia. s’au întemplată mure: suntă câteva victime. nouă cutre- de 21,888 lei, 68 bani, datorită d-lui G. Pantazi. Se . proclamă fără discuţiune de senatori ai colegieloră I de J stare însărcinată 17 temei. Cumcă individa din Braşovă, cari Tecuci şi II de Argeşă d-nii D. Pruncu şi C. D. Budiş teanu. D. V. A. Urechiă îşi desvoltă propunerea d-sale în privinţa transformărei gimnasiălui din Galaţi în liceu. D. Al. Orăscu cere a se trimite acestâ propunere la o comisiune specială spre a-o transformă într’ună proiectă de lege. D. ministru de esterne (fice că ar fi fostă mai bine a se trimite acestă proiectă mai ântâiu în Cameră. D. V. A. Urechiă răspunde că acestă proiectă nu împieteză asupra drepturiloră Camerei, de 6re-ce elă nu prevede atâtea anume catedre, ci numai dacă se simte necesitate de a se transformă gimnasiulă în liceu. D. D. Verga ti este de părere a se luă îu consideraţiune propunerea şi a se procede la alegerea comisiunei cerută de regulamentă. Diseuţiunea se închide şi propunerea se ia în consideraţiune. Şedinţa se suspendă pentru ca d-nii senatori să se consulte asupra personeloră ce tre-buescă alese în comisiune. La redeschidere se procede la alegerea comisiunei şi suntă aleşi: D-nii G. Climescu, Remus N. Opreanu şi V. A. Urechiă cu câte 45 voturi; d. Al. Orăscu cu 42 voturi şi P. S. Episcopulă Dunărei de josă cu 37 voturi. D. I. Lei eseu îşi retrage interpelarea anunţată d-lui ministru ală domenieloră în privinţa filoxerei, în urma promisiunei dată de d. ministru că va veni cu ună proiectă de lege în acestă privinţă. D. Bagdad depune o petiţiune semnată de mai mulţi comercianţi din Buzău, prin care rogă senatulă să nu voteze legea pentru înfiinţarea tacsei pe vadră asupra băuturiloră spirituose, fiindă în desavantagiulă comerciu-lui. Petiţiunea se trimiie la comisiunea de petiţiunî. Şedinţa dela 16 Ianuariu. — D. G. Mârzescu (fice că nu se p6te citi sumarulă şedinţei precedente ne fiindă faţă nici ună d ministru. D. preşedinte răspunde că sumarulu privesce directă pe Senată şi trebue citită a doua di după şedinţă, căci, dacă s’ar amâna, s’ar putea uita peste o (fi seu două. D. G Mârzescu (fice că şi minislerulă este interesată a sci ce se petrece în şedinţa din urmă, adică cum s’a relatată şedinţa precedentă. D. preşedinte esplică d-lui Mârzescu că pre-senţa unui ministru nu este necesară la citirea sumarului. Senatulă, consultată de d. preşedinte, admite să se citâscă procesulă-verbală. D. secretară C. Climescu citesce sumarulă şedinţei precedente. D Isaia Lerescu cere a se rectifica cuvintele sale dise în privinţa inter pelărei asupra filoxerei, căci d-sa a declarată că amână desvoltarea acelei interpelaţiunî, âr nicî-decum că renunţă la desvoltarea ei. D. preşedinte rogă pe Senată a trece în secţiuni spre a se ocupa de 2 proecte de legi financiare depuse de onor. guvernă, şi ridică şedinţa. Raport* poliţienesc*. Căpitanulu poliţiei din Braşovă, d-lă Hie-mesch, a binevoită a ne împărtăşi următorulă raportă cu date satistice poliţiene din anulă trecută 1884: La începutulă anului credemă că nu va fi neinteresantă de a face o reprivire asupra unoră ramuri însemnate ale activităţii poliţienesc! din anulă trecută şi a o face cunoscută publicului în formă statistică. Numerii statistici pară la prima ochire seci şi fără viaţă, der pentru cetitorulă înţelegâtoră privindă luerulă mai de aprope, ei câştigă viaţă şi însemnătate. Incepemă cu acele fapte penale, cari se ţină de competenţa direcţiunei poliţienesc!. — S’au per tractată în anulă 1884: transgresiuni (eontravenţiunî) în contra au-torităţiloră şi a liniştei publice 26, în contra siguranţei publice 12, în contra ordinei şi a moralităţii publice 15, pelrecă în alte locuri trebue că se portă bine, dovedesce împrejurarea, că în anulă trecută numai 4 au fostă espeduiţî la Braşovă. In totală au fostă espeduiţî prin urmare 334 bărbaţi şi 210 femei, o sumă destulă de însemnată. Contingentulă principală alfl acestoră indivizi, îlă dau în prima liniă comitatele: Treiscaune (Hârom-szâk), Ciucă, Târnava-mare, Sibiiu şi Făgăraşă; 1 individă a fostă din Boemia, 2 din Gahţia şi 45 din România. In fine mai amintimă încă o istoriă tragi-comică-spiritisticâ, care s’a întâmplată în anulă trecută şi care s’a terminată apoi cu intervenţiunea direcţiunii poliţiane la tribunalulă penală regescă. Gustară Gunesch de 17 ani, mai înainte învâţăcelă la râposatulă mechanică Schoch, vagabundase multă timpă după mdrtea măes-trului său neavândă nici o ocupaţiune, pănă ce în fine prin intervenţiunea direcţiunii poliţiei a fostă âraşl băgată la stăpână, la mechaniculă Derner Georg jun. Probabilă, că tânărulă învâţăcelă în timpulă liberă s’a îndeletnicită cu misterulă spiritismului, căci nu peste multă se presentâ nevestei măestrului său ca ună mediu ce a fostă bine dresată în schia spirituală a stăpânului său răposată şi care se pricepea fhrte bine la aflarea de comori. Lucru de mirare, elă întâmpină cre^ămentă şi încredere la soţia stăpânului său, ba şi acesta află mai târtfiu misterulă; bătrana calfă — negrâşită înţelesă cu Gunesch — a văcjută eşindă scântei din pământă. Putea 6re să mai fîă o îndoială, că acolo se află comori? îndată începură a săpâ în pivniţă. Unde putea să se afle co mhra, decâ nu aici? Poliţia află despre acesta şi trage la răspundere pe maestru. Acesta se silesce a descrie totă luerulă, ca o glumă nevinovată Der Gunesch ce face? Elă trăiesce în »dulci iubilo*, cheltuesce mnlte parale într’o cafenea nocturnă de aici, face tractări de câte 25 fl. pe (fi Ş- a. Câteva (file după aceea, se presentă cocona meşterului la poliţiă şi face arătare, că Gunesch i-a furată vr’o 180—190 fl. Se or-donâzâ o cercetare preliminară şi se constată, că Gunesch cu stăpâna lui, săpândă mereu în pivniţă au dată peste o 6lă bine legată şi pachetatâ, care 61ă după esplieările date de Gunesch trebuia să fiă luată de acolo de mediu îmbrăcată în haine albe, după ună intervală de 24 de ore, căci la dincontră vrândă a ridica imediată 61a, au-rulă se va preface în pământă, şi corpurile săpătoriloră se voră usca. Dâr Gunesch mai puse o condiţiă, ca să succâdâ luarea în posesiune a comhrei. Elă (fise, că e neapărată de lipsă ca să se aşe^e o sumă orecare de bani de bârliă sub 61ă. Soţia meşterului profunda agitată, alârgă susă în odaiă şi aduce banii de hârtiă necesară în sumă de 80 fl. Gunesch mai primesce dela ea â conto comorei ce avea să o ridice 100 fl. Urmezâ ună mare gaudiu în birtulă »Concordia.« In fine sosesce şi multă aşteptatulă momentă. Soţia mechanicului merge în pivniţă şi ia comora — o olâ în care nu se află decâtă numai pământă — şi ce credeţi câ era sub 6lă; banii de hărtiă prefăcutu-s’au ore în aură? Nici vorbă. Chiar şi cei 80 fl. de hârtiă dispăruseră. Tablou! — Credinţa stăpânei în puterea mediului spiritistică dispare; înşelată şi cu totulă desilusionată, ea face arătare şi escusă încrederea ei cea nemărginită, DIVERSE. Esplosinnî de dinamită în Anglia. — »L’Indepen* dance belge* dela 25 Januariu stilă nou, publică urmă-lârele scirl particulare din capitala Angliei: O teribilă esplosiune s’a produsă la 24 Ianuariu la amâdî în cripta capelei Westminster, aprope de localurile Parlamentului. Ea a făcută mari pagube. Ună agentă poliţienescă a fostă rănită. Ună individă, bănuită a fi autorulă atentatului, a fostă arestată. Alte esplosiuuî s’au produsă: Una în coridorulă Camerei comuneloră. Camera fiindă în vacanţă, esplosiunea n’a atinsă decâtă ună singură visitatoră, dar a distrusă de totă coridorulă. In acelaşi timpă o altă esplosiune de dinamită se producea la ună altă capătă ală capitalei, la Turnulă Londrei. Turnulă era plină în acelă momentă de streini şi de locuitori din Londra, cari veniseră să-lă visiteze. De aceea de-tunările au produsă o adevărată panică. 16 persdne au fostă rănite. Aceste esplosiunl simultane au produsă în totă oraşulă cea mai adâncă emoţiune. Westminster, Hali, este una din sălile vechiului paiaţă Westminster unde se aflau instalate vechile Parlamente şi unde suveranii pănă la Gheorghe ală IV se încoronau. Acestă sală, a cărei architectură esle splendidă, este una din cele mai mari cari există (73 metri în lungime, 28 în lărgime şi 21 în înălţime.) Cripta Sf. Ştefană, unde s’a produsă esplosiunea, servesce de capelă. Ea este forte bogat decorată şi perderile făcute şi în criptă şi în sală chiar trebue să fie forte însemnate. In partea despre răsărită a sâlei numită Westminster Hali se află intrarea Camerei comuneloră, care trebue ea însăşi să fi suferită stricăciuni, pănă la ună orecare punctă, în totă lungimea ei, căci fotoliulă preşedenţiaîă, care se află în fundă, este făcută bucăţi. Sălile Parlamentului nu suntă accesibile visitatoriloră decâtă Sâmbăta, şi acesta dela 10 ore dimineţa pănă la 4 sera, şi tocmai acestă momentă a fostă de sigură alesă de autorii atentatului pentru a comite crima loră. Din fericire nu se afla atunci decâtă ună singură visitatoră. In schimbă însă o forte mare mulţime se alia la Turnulă Londrei, visibilă de asemenea Sâmbăta care, la Londra, este aprope o (fi de sărbătâre şi la Turnă au fostă 16 persone rănite. Turnulă Londrei este vechia Bastiliă englesă; Turnulă albă, care face parte din Turnulă Londrei, este ună pătrată de 35 metri, cu nisce ziduri de o grosime de 3 său 4 metri. Despărţămintele acestui turnă, care servesce de arsenală, au fostă alese de dinamitiştî ca teatru ală crimei loră. Turnulă Londrei este situată pe marginea Tamisei în-tr’ună punctă care domină puntea Londrei, sub arcadele căreiu s’a produsă esplosiunea de dinamită de Sâmbătă, 13 Decemvre trecută, esplosiune a cărei autori nu suntă încă cunoscuţi, deşi guvernulă a oferită o recompensă de 1000 livre aceluia care îi va descoperi. Esplosiunea dela ameffi a causată mari stricăciuni Camerei Comuneloră. Fotoliulă preşedinţială a fostă făcută bucăţi. Sala centrală în care răspundă corid6rele ambe-loră Camere a suferită mari stricăciuni. Rănile primite de doui agenţi poliţienesc! la Westminster Hali sunt grave. Starea unuia din ei este desperată. O personă care vi-sita Camera Comuneloră în momentulă esplosiunei a fostă rdrte gravă rănită. Esplosiunea dela Turnulă Londrei s’a produsă la 2 ore în Turnulă albă. Tote ferestrele s’au j spartă, In acelaşi timpă ună incendiu a isbucnită; elă f fostă îndată stinsă. Edifîoiulă n’a suferită stricăciuni pe din afară. Printre răniţi, două femei sunt forte gravă rănite. Nici o arestaţiune nu s’a făcută încă în ceea-ce > privesce esplosiunea dela Turnulă Londrei. Editoră: lacoM Mureşianu. Bedactoră responsabilă: Dr*. Aurel JJureşiauu Nr. 15 GAZETA TRANSILVANIEI 1885. Oursulu la bursa de Vlena din 29 Ianuarie st. n. 1885. Rentă de aurii ungarâ6°/o —•— Rentă de aurii 4°/0 . . . 97.60 Rentă de hârtiă 5°/0 . . 93.80 Imprumutulii căiloră ferate ungare................146.25 Amortisarea datoriei căi-lorii ferate de ostii ung. (1-ma emisiune) . . . 98.60 Amortisarea datoriei căi-lorii ferate de ostii ung. (2-a emisiune) .... 122.— Amortisarea datoriei căi-lorti ferate de ostii ung. (3-a emisiune) .... 106.80 Bonuri rurale ungare . . 101.30 Bonuri cu cl. de sortare ICI.— Bonuri rurale Banat-Ti- mişă..................101.— Bonuri cu cl. de sortarelOl. — I Bonuri rurale transilvane 101.— | Bonuri croato-slavone . . 100.— Despăgubire p. dijma de vină ung.................98.75 Imprumutulii cu premiu ung......................119.— Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 118.75 Renta de hărtiă austriacă 83.40 Renta de arg. austr. . . 83.85 Renta de aurii austr. . . 105.25 Losurile din 1860 . . .138 20 Acţiunile băncel austro- ungare ................ 865 — Act. băncel de credită ung. 311 50 Act. băncel de credită austr. 301.10 Argintulă —. — GalbinI împărătesei.............. 5.80 Napoleon-d’orî...........9.771/a Mărci 100 împ. germ. . . 60.35 Londra 10 Livres sterlinge 123.70 Bursa de Bucurescî. Cota oficială dela 15 Ianuariu st. v. Cump. 1884. vând Renta română (5°0). . . — — Renta rom. amort. (5%) . 92 Va — * convert. (6%) — — împr. oraş. Buc. (20 fr.) . 32 — Credit fonc. rural (7°/0) . 96»/. — > „ » (5»/o) . 84 Vs — » » urban (7%) . 93V2 — * • . (6°/,) . 87 —■ » , » (5°/0) • Banca naţională a României 79V, 1170 — Ac. de asig. Dacia-Rom. . 270 — « » » Naţională — — Aură 16»///, — Bancnote austriace contra aură — Cursulu pieţei Braşovu din 20 Ianuarie st. n. 1885. Bancnote românesc! . . . . Cump. 8.45 Vând. 8.46 Argint românesc . * 8 35 # 8.40 Napoleon-d’orî . * 9.75 > 9.77 Lire turcescl . > 10.98 » 11.— Imperial! . » 9.98 » 10.— Galben! . » 5.70 5.72 Scrisurile fonc. * Albina* . » 100.50 » 101.— Ruble Rusesc! . » 127.75 1285 Discontulă * . . . 7—10 % pe ană. Nnmere singuratice din „Gazeta Trânti silvaniei“ se potă cumpăra în tutunge-**■ ria lui ©ross (în casa prefecturei.) ii .yjjjBL1 Acei domni abonaţi ai noştri, cari au plătită preţulă abonamentului pe jumătate de ană Icfllliîii seu pe unu ană, înainte de l-a Aprile 1884, sunt rugaţi a ne trimite diferenţa preţului urcată dela 1 Aprile 1884, care pentru Austro-Ungaria face 2 fl., 6r pentru România 8 lei. ADMINISTRAŢIA „GAZ. TRANSA De observatu. r" "I ■ Cei ce suferii de spasmuri, de cârcei şi de LDiieosia. nervi găsescii ajutorii sigurii prin metoda mea. | P " Onorariele se dau după ce se voru observa succese. Tractarea în scrisă. S’au vindecată sute de dmeni. JPro/. Dr. Albert, distinsă, pentru deosebitele succese, de cătră societatea scienţifică francesă cu marea medalia de aurii cl. I. 6. Place du Frone, PARIS. p tSJ 95 > s m g O S "" TI 2* O 3 O O. "O Sg» ^ £ p o p> -T " nb®B'5ck S a. P era g 03 ÎsS «-SSaaS n' 5* p*c 5 01 0 » n o- -» 2, ® _ • “-a o 3 a. o. o a.<£. a 5" ® 95 a p* c „ ® 04 o X £ 5 o c • J S o HI as a> r* o o ® • _ c eu & 9° g H ~ § a o cr 90 w S’ o 2 ® »Q C ^ o- 05 3 CD 9t 21 «>. C* _ ^ p z» „ _ 95 ® O m S P SS O §* 2. “• w g a. * 2!