RKDAeţTUNEA ŞI ADHI^ISTSAŢKJKEA:
BRAŞOVU, piaţa mare Nr. 22.
,GAZETA" IESE ÎN FOCARE ţ)I.
S£ PRENUMERĂ:
la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi.
\
Pe unii anii 12 fior., pe ş6se luni 6 Iţor., pe trei luni 3 fior. România şl strftlnătatb:
Pe anO 36 fr., pe şâse luni 18 fr., pe trei luni 9 franci.
ANULU XLVIII,
ANUNOIUB1LE:
O seriă garmondâ 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare
SorlsorT nsfranoate nu se prlmesoii. — Manuscripte nu se retrămltu.
14.
Vineri 18 (30) Ianuariu
!5.
Braşovfl, 17 (29) Ianuariu 1885.
Statele antieităţii şi cele din evulu mediu trăiaii în falsa icleâ, că statuii! şi societatea nu pâte esistâ fără de robî şi fără de iobagi. Chiar şi marele filosofii Aristotele din Stagira, care dise, că omulu este o fiinţă politică, recunoscuse necesitatea robiloră din causă, că nu sciea prin ce să înlocuiescă forţele trupeşei ale omului; dâr acelu mare filosofă alu antieităţii adause, că, dâcâ s’ar putâ suplini torţele fisice ale omului prin alte forţe ale naturii, atunci societatea n’ar mai avâ lipsă de robi.
Dela Aristotele şi până a<Ji omenirea a făcută progrese enorme. Pentru mântuirea robiloră şi ridicarea loră la gradulă de omă se ivi creştinismului, care distruse cu principiele şi cu doctrinele sale democratice sociale statele vechi păgâne. Sciinţele esacte au descoperită în adevăru forţe, cari înlocuescă forţele fisice ale omului, dâr pentru aceea nici astătjl omenirea n’a scăpată cu totulă de sclăviă, deşi acesta a luată alte forme ca în vechime.
Statele actuale creştine în decursulă seculi-loră s’au abătută prea multă dela adevăratele
principii creştineşci şi astfelă nu se pote tăgădui că au creată şi ună isvoră de rele şi de nemul-ţâmiri, ale căroră urmări ele trebue să-le sufere a<Ji.
Aceste nemulţămiri se manifestă în timpulă de faţă în Europa cea bătrână prin mişcările so-cialiştiloru, nihiliştiloru, comuniştiloră, anarchis-tiloră şi dinamitiştiloră, cari toţi întreprindă marea luptă în contra ordinei sociale actuale, ca s’o răstârne. Nuanţele acestea, duşmane state-loră actuale, se unescă în scopă, dar se deose-bescă unele de altele în ce privesce mijlâcele, prin care voescă să ajungă la acestă scopă.
Lupta ce s’a încinsă pretutindenea ne înfă-ţişază două tabere mari: într’una se luptă mo-narchii cu guvernele loră spre a susţină ordinea socială actuală, âr în cealaltă tabără se luptă sectele revoluţiunare, cari prepară prin mişcările şi atentatele loră necontenite cele mai mari îngrijiri societăţii, a cărei viaţă şi avere este ameninţată.
Se ’nţelege că în acâstă luptă cei ce au puterea ’n mână suntă cei mai tari, şi se şi fo-losescă de puterea loră luandă cele mai energice măsuri spre a apără ordinea ameninţată. Cil câtă atacurile şi atentatele devină mai dese şi mai cu tezătâre, cu atâtă mai severe suntă şi măsurile ce se iau în contra loră.
In (Jilele acestea lumea a fostă alarmată de îngrozitârele atentate cu dinamită, ce s’au săvârşită în (Jiua de 24 Ianuariu n. în Londra, una în Tower şi două în parlamentă, cu scopă d’ală arunca în aeră. Multe persâne au fostă rănite şi spaimă grozavă s’a lăţită în totă oraşulă.
Se crede că aceste atentate sunt opera con-juraţiloră fenieni irlandesi. O astfelă de formă teribilă a luată răsbunarea pentru asupririle de cari au suferită şi suferă încă Irlandesii de când au ajunsă sub egemonia englesă.
Nici reformele cele mai nouă introduse de ministerulă Gladstone n’au putută să înâbuşâscă nemulţămirea Irlandesiloră şi cu acâsta germenele răsbunării.
Atentatele dinamitiste, anarchiste şi nihiliste
în Anglia, Germania şi Rusia, pe lângă aceea căi In şedinţa camerei francese dela 27 Ianuariu n facă să se ia cele mai severe măsuri de apărare, i depufatulă Baudry d Asson a cerută să interpeleze guver-
sprijineseft indirecta şi t<5te planurile reacţionare n,,!0 asupra perderei ee au suferil’° trupele franeese in‘
şi secrete-politice ale guverneloră.
Convenţiunea de estradare pruso-rusâscă, ce s’a încheiată în luna acâsta între cele două state, este ună asemenea resultată şi pressa europână o consideră în adevără mai multă ca o măsură reacţionară în contra mişcărei polone din ambele state contractante. Convenţiunea nu se mărginesce numai la stabilirea condiţiuniloră de estradare a criminaliştiloră anarchiştî şi nihiliştî, ci merge mai departe şi stabilesce ună principiu preju-diciosu şi periculosă libertăţii cetăţeniloră, nu numai a celoră străini, ci şi a celoră indigeni, prin aceea că pune chiar şi vătămarea monarchiloră în rândulă aceloră crime, cari potă justifică es-trădarea; îd fine prin aceea că admite ori ce es-trădare în generală pe basa înţelegerii dintre cele două guverne.
S’a născută temerea în Austro-Ungaria, că la rîndulă loră şi guvernele monarchiei nostre voră fi invitate de cătră prinţului Bismarck de a se alătura la convenţia pruso-rusâscă, şi este caracteristică pentru curentulă de faţă îu politica mare, că ună asemenea pasă este declarată a(}l chiar de cătră organele, cari au servită întotdâ-una politica bismarkiană, de ună pasă care pâte aduce după sine o înstrăinare a monarchiei nâs-tre de Germania.
Nu unai încape îndoială, că intimitatea ger-mano-rusă din ce în ce se probâză mai multă prin acte săvârşite în comună de ambele guverne dela Berlin şi Petersburg.
Dacă şi acâsta avemă să o atribuimă numai anareliiştiloră şi nihiliştiloru, ori dâcă sub masca apărării ordinii sociale se urmărescă şi se cro-escă planuri mari politice, cari potă să bage şi monarcliia nâstră în belea, viitorului ne-o va arătă.
asupra perderei ce au suferit’o trupele naintea Chelungului, precum şi asupra operaţiuniloră militare din Tonchină. Ministru-preşedinte Ferry răspunse, că trupele nici o perdere n’au suferită în Tonchină. Interpelarea asupra operaţiuniloră militare a amânat’o camera pentru o lună de cjile. 0 telegramă a generalului Briere arată, că în curendă voră reîncepe operaţiunile. Numărulă trupeloră francese din Tonchină, socotindu-se şi tiraliorii anamiţî, e de 40,000 de âmenî.
* Times« e informată, că între Francia şi Ang s’a stabilită o înţelegere, după care Portugalia recunâs supremaţia Franciei asupra terilorului din nordă de gura rîului Congo, er în schimbă Francia recunâsce pr tenţiunea Portugaliei asupra litoraliloră ce se întindă păn, la ţărmulă sudică ală Congului.
IM n dieta Ungariei.
vi
CRONICA POLITICĂ.
In curăndă se va presenta în Reichstagulă ger-manu ună proiectă din partea socialistiloră-democraţi în privinţa dreptului de scută ală lucrătoriloră, Proiectulă cere înfiinţarea unui ministeră deosebită ală lucrătoriloră precum şi ună parlamentă ală lucrătoriloră, care repre-sentândă întrâga clasă lucrătâre a Germaniei să fie îndreptăţită a aduce hotărîrl. Nu mai încape îndoială, că dezbaterile voră fi interesante.
»Agenţia Ştefani* comunică din Perimd, ca la 25 Ianuariu n. ună despărţământă de trupe italiane de pe corabia »Casteîfidardo* a desbarcată în Beilul, a luată asuprâ’şî ţinerea garnisonei, ridieândă stâgulă italiană. Căpeteniile indigeniloră i-au primită pe soldaţii italian! forte amicală. Câţî-va soldaţi egipteni, car! au rămasă în Beilul se voră duce la Massauah. Beilul se află la 30 de chilometri departe de Assab, pe care Italia încă are de gândă să-lă ocupe. In acâstă întreprindere ea e sprijinită de Anglia.
»Tribuna* din Roma dela 26 Ianuariu n. spune, că guvernulă italiană este fârte neliniştită cu privire la scirile despre espediţiunea lui Wolseley în contra armatei Mahdiului din causă, că în basa unui tractată încheiată cu Anglia. Italia este obligată, când ar suferi Jn Su-dană Woiseley o perdere, să suplirieseă garnisânele en-glesesci în Marea roşiă şi pe lângă aceea să dea Engle-siloră şi ajutoră. In urma acestei destăinuiri se lămu-resce lucrulă fârte bine pentru ce trimite Italia trupe la Assab.
*
In şedinţa dela 26 Ianuariu începe desbaterea sp cială asupra bugetului culieloră şi instrucţiunii.
La titlulă »direcţiunile superiâre de studii* 70,0 fi. vorbesce Iulius Gyârffy. Ministrulă prin împărţi ţării în 12 districte de studii a atacată autonomia i tului catolică din Ardelă, subordinăndă scâlele medii, ţinute de acesta, directoriloră de studii şi cu acâsta dis-posiţiunei ministrului instrucţiunii. Legea lasă scâlele confesionale sub conducerea autorităţiloră confesionale, avendă statulă numai dreptulă de supraveghiare. Ministrulă esplică falsă legea. Oratorulă face o prnT.ţ.t?fE*fa..iy subscrisă de elă şi alţi 12 deputaţi, ca ministru reg~ pectândă autonomia statului catolică ardelenă. să g nouă împărţire a districteloră de studii.
Ministrulă T r e f o r t ijice că o mai bună împâ nu se pâte face, prin urmare să se mănţină sta 4 quo. Legea scâleloră medii s’a desbătută odată în meră, prin urmare n’are ce să mai răspundă. Drept r‘ autonome confesionale nu le-a atacată şi nici nu să le atace (?). Că va veni ună timpă când nu va fi constituţiune, precum a cjisă GyorfTy, ministrulă ăv-Are-teme. Propune respingerea amendamentului.	riad
J
Ignaz Helfy şi Blasius Or ban vorbescă pe i,
primirea lui.
Camera primesce titlulă şi respinge amendan
La titlulă »inspectorii şcolari* 200,000 fl. ventulă Franz Komlossy. Ministrulă numesce ir şcolari nisce indivizi neealificaţî, desconsideră pu învăţământă confesionale şi unii inspectori şcolar abusurî.
Ministrulă Trefort respinge aceste înv a/â şi titlulă se votâză.
La titlulă »universitatea din Pesta« 57f
Komlossy propune ca veniturile fonduriloră ş pom
unise ir
ţiuniloră universităţii din Pesta, cari suntă de caracteră curată catolică, să nu se pună în bugetă.
Ministrulă Tr efort respinge propunerea. Universitatea din Pesta Am e catolică, ea e o uni verşi tas Iitterarum. Veniturile de 6000 fl. ale unoră fonduri esehisivă catolice se inlrebuinţâză pentru scopurile facultăţii teologice. Propunerea deci nu e întemeiată
Otto Ilerman polemiseză în contra ministrului preşedinte Tisza, care într’o şedinţă trecută făcuse o glumă nesărată, precum 'şi în contra ministrului Trefort, care se amestecă pănă şi în lucruri ce nu ţină de re-sortulă său.
Titlulă se votâză respingându-se propunerea lui Komlossy.
La titlulă »academia din Sibiu/ Komlossy întrebă dacă ministrulă vrea să mai ţină pe cei doi profesori de cursulă filosofică dela academia de dreptă din Pojună, pe cari dela 1882 nici ună singură stndentiU»* nu’i ascultă.
Ministrulă Treforţă răspunde, că profesorii nu se potă lăsa pe din afară cu una cu două; dacă nu suntă ascultători, n’are ce face. — Titlulă se votâză.
La titlulă »scâlele medii,« Komlos^jfotflv: suntă 600 de profesori, cari
VJTXizJJliX-ti. AXV/llN0J.L< Y ixiNiiiil
1880
când sutele de diplomaţi n’au posturi. — Titlulfi se votâză.
La titlulâ »scolele reale,« Georg Szathmary atrage atenţiunea, că în Ardeii! suntfi numai două scdle reale de stata, faţă eu trei scole reale nemaghiare. Ar fi necesară înfiinţarea unei a treia scdle reale, dar fiindcă starea financiară nu permite, să se înfiinţeze unii internata la sedJa reală din Deva, să adaugă ministruia 3000 fi. la cele 10,000—15,000 11. ce le dă comitatulfi Hune-d6ra. (Sărmanulfi comitat a e aprdpe întrega românesca şi e silita să-şî golescă punga pentru scdlele unguresc!. — Red.)
Ministruia Trefort nu cundsce referinţele din Deva şi s’ar bucură dacă ar fi informata. Internatulfi să-la facă tota societatea şi eia o va sprijini. (Se’nţelege, de ce nu şi-ar vinde societatea şi cămaşa de draguia ma-ghiarisârii? — Red.) — Ti tiuia se voleză.
La tiliuia »ajutorarea scolelorfi medii confesionale,* ministruia T re fort, respun^enda la observaţiunea lui Albert Kiss, Zice că statuia e obligata să subvenţioneze scdle, a cărora esîstinţă e necesară şi care singure n’au mijlocele corespundătore. Dar ehl va prooede cu tdrte mare prevedere la darea de subvenţiunî. (Cu alte cuvinte va subvenţiona şi de aci înainte numai scdlele, ce se vorfi maghiarisâ. — Red.) — Titlulfi se voteză.
La titlulfi »preparandiele de institutori* cu 306,900 fi., Georg Szathmary cjice că ministruia a promisfi, că lefurile profesoiilorQ preparandialî se vora egala cu ale ceiorfi dela scolele medii, dar nu vede nimica în buget a.
Referentuia Ladislaus Luckacs răspunde, că în bugetula anului viitora se va pune la acesta titlu o sumă mai mare.
Franz Komlossy propune că suma de 35,000 fi. trecută pentru cursurile de limba ungurescă să se întrebuinţeze pentru mărirea lefurilora profesorilorfi preparandialî.
Ignaz Helfy susţine acăstă propunere.
Ministruia Tr efort spune că acum nu se pdte face acesta, der se va gândi la cestiune. — Titlulfi se votăză.
La titluia ^preliminări pentru educaţiunea poporală,* Benedict Gondocs cere să se reformeze manualele de liectuiă, ca cetinda copii din ele să profite şi părinţii. Ipratornlfi găsesce cheltuelile scdlelorfi poporale prea mafî.
Ministruia Trefort apără aceste scdle, ca funda salutare şi necesare, acestea nu lasă pe copii fără pane, căci ele formăză agricultori, meseriaşi, mici comercianţi, ^nr.ti’nnjţjî subalterni, Ministruia rogă camera să nu facă
Ministruia Trefortă ede acorda, că din surdomuţi esfi cetăţeni folositori şi prin urmare trebue înfiinţate institute în diferite părţi ale ţării. Elfi 3e va ocupa în viitorfi cu acăstă cestiune, căd e lipsă de inteligenţă.
-----o-----
SOIRILE ţ)ILEI.
După raportulfi statistică alfi inspectorului şcolarii dm Deva, în comitatulfi Hunedorei suntfi 426 comune, dintre care 270 au scdle proprii, 120 îşi dau copii la scdle din alte părţi şi 36 suntfi fără scdle. Numărulfi locuitorilorfi este de 248,464 cu 36,664 de copii obligaţi a merge la scolă; din aceştia cerceteză scdla. 23,396. După confesiune se împartfi copii: 16,719 gr. or., 3588 gr. cat., 1663 rom cat., 1276 ev., 267 mos. şi 3 unitari. După limba de instrucţiune suntfi: 20,424 români, 2026 maghiari şi 1066 germani. Scdle suntfi: 204 gr. or., 28 gr. cat., 27 de stat.fi, 26 comunale, 14 ev., 10 rom. cat.. 2 israel, şi 1 particulară. Limba de instrucţiune este în 247 cea română, în 56 cea maghiară, în 6 ro-mână-maghiară, în 2 cea germană şi în 2 germană-rna-ghiară. Cele 56 de scdle curatfi maghiare suntfi cercetate de 4262 de copii, dintre cari 1936 români, 1733 j maghiari şi 593 germani. Institutori suntfi 368, dintre cari 275 calificaţi, er 93 necalificaţî. Intre aceştia suntfi 344 bărbaţi şi 24 femei.
—0—
O conferinţă asupra României.
•	Gaulois* dela 21 Ianuariu n. scrie următdrele:
•Marţi în 8 (20) Ianuariu n. la 4 dre şi jumătate,
d. R. P. Ollivier a ţinuţii în sala Albert celfi Mare o conferinţă asupra Bucurescilorfi şi României.
•	România, dise conferenţiarulfi, este din tote punctele de vedere una din cele mai interesante ţări de a fi visitată. Ea e Franţa Orientului, — o mică Franţă, sora celei mari, puţinii cam deconcertată din causa uitării, în care s’ar păre că o ţine sora ei cea mare, dar fidelă totdeuna şi convinsă că interesele şi tradiţiunile ne vorfi mâna erăşî la ea, îndată ce inima nostră va fi liberă d’a merge unde’i va plăce.
•In locfi de a reîncepe, fără folosii, banala călătoriă în Elveţia seu în Italia, turiştii francesî arii face mullfi mai bine să mergă între Dunăre şi CarpaţI, se caute în adevărfi ceva nou, în localităţi, în costume, în datine, în tradiţiunl şi în aspiraţiunî.
»Bucureştii sunt în *ă unii oraşfi latinii şi grecii; dar deja e unii oraşfi francesfi cu unii caracterfi specialii, oare l’a făcutâ în particularii seducătorii. La graniţele Turciei, Rusiei şi Ungariei, elfi participă la viaţa acestora diverse naţionalităţi. Pentru catolicii elfi este unii postii înaintaţii, a căruia importanţă nu’i pdte scăpa din vedere nimerui, este punctulfi de întâlnire, unde ceea ce rămâne din schisma grecă autonomă în curândfi se va topi în unitatea religiosă şi unde va veghia, pentru sa-lutea Europii latine, sentinela cea mai băgătdre de sâmă
Ni se comunică din Deva, că insli'tutorulfi Teodorii Crişanii şi institutdrea Bria, amândoi din Cugirfi ! Pe care 0 P^te întâlni panslavismulii. apoi Sofia Josanii din Bretiulii româneştii au primită J «Inţelâgă Franţa partea ce’i revine în acăstă operă câte 50 fi. remuneraţiune pentru »succesulfi lorii deo-lşi se nu ^ase s& fr^că la alţii influinţa ce i se recundsce sebitii* în predarea limbei maghiare.	J încă pe ţărmurii Dâmboviţei.*
Dâr succesulii în predarea limbei române e vred-	------o-------
nicii nu 50, der măcarfi5fl.? Ce face autoritatea şcolară Portretlllu lllOliarcll lllui înlocuiţii CU alll
cu astfelQ de propagatori ai maghiarismului? Aşteptămfi	J^Qggu^Ji
lămuriri.
___0___	Teaca 25 Ianuariu n. 1885.
Mai mulţi alegători din Deva au foştii daţi judecăţii Nu va fi fără interesă a scl publicalQ unele şi de pentru procederea lorii criminală cu ocasiunea alegerii! Pre acb deşi poporaţiunea preponderantă e cea să-de deputata în anula trecuta. Tabla regdscă din Tfei^u-! fascii. ‘otuşl ^oî-trei Cnguri sunt# de ajunsa pentru a ne
Mureşului a trimisă pe judele de instrucţiune Nicolau!ne om6râ
n;> el 0
odificare.
am La zar propune sistarea unui numără de sctie Pora*e superidre său să se mărăseă dotaţi unea kU.tlorfi superidre provăcjute cu ateliere iudustriale dela iOO fl. la 20,000 fi.
Ministrulfi Trefort nu vrea să închicjâ nici o scălă, aai bine vrea să aibă economi, industriaşi şi comercianţi ecâtfi »coconaşî.«
Albert Kiss doresce o fixare a programei scdle-ifi -civile. Afară de limba statului să se înveţe şi isto-a patriei.
Ministru Trefort e de acordă în privinţa istoriei itriei. — Tttlulfi se voteză respingându-se propunerile Lazar.
La titlulfi ,foiu mvăţăloriîorfi poporali* cu 11,000 fl. ervă corniţele Albert Apponyi, că voteză titlulfi, organulfi să rămână în sfera specialităţii sale. In stă foiâ apară chiar declaraţiunî de-ale corteşilorfi Vi scandalosfi, deorece foia represintă unii interesă ^statului, şi rogă pe ministrulfi să ia disposiţiunî. c Ministrulfi Trefort în esenţă e de acordă cu an-UbitOîulfi, dar observă, că foia mai ’nainte nu ra-Ai despre nici o ’ntâmplare şi era aşa de secă, încâtfi nici chiar institutorii nu o ceteau. Prin urmare nu e mirare, dacă dă informaţiunî despre interese publice.
Benedikt Gondocs rogă ca, în locfi de inserate, să se publice în acestfi organfi ştirile reuniunilor!! de pomicultură, apicuîtură şi cultura mătasei.
Ministrulfi Trefort promite, că va lua în considerare acest ă dorinţă. — Titlulfi se voteză.
La titlulfi , scdlele superidre de fete* cu 133,000 fl. propune Franz Komlossy, ca la aceste scdle să fie numiţi numai profesori dela scdlele medii. Oratorulfi doresce pentru acestea şi inspectori şcolari deosebiţi. — Titlulfi se voteză.
La titlulfi »institut ului surdo-rnuţilorfi din Waitzen* vorbesce Emeritii R e n d e; apeleză la cameră şi la ministru să ia în mană acesta cestiune de umanitate. In ţările coronei unguresc!, oscepţionândfi Croaţia şi Slavonia, suntfi
20.000	surdo-muţi. Să nu se lase nenorociţii aceştia a umbla îucoce şi încolo vegetândfi. Belgia are 10, Elveţia 11, Austria 13, Svedia 17, Britania mare 34, Italia 35, Statele unite ale Americei de nordfi 55, Franţa 60, Germania 90 de institute de surdo-muţî. Aceste braţe nu trebue negiigeate, căci patria are tre-11 d* ele.
----------- *
Tipograiic*.
Moldovanfi, ca să instrueze afacerea.
—0—
j Jn tdmna trecută s’a constituiţii aci o casinâ în rni-j niatură, carea o dirigezâ asemenea aceşti doi-trei Ungu-Tribunalulfi din Biserica albă a daţii la 24 Noemvre ^ raşî, macarcă materialminte aceea casină subsistă din a. t., în cesliunea unui cambiu, ca tribunalfi comercială j tacsele membrilorfi Saşi, cari cu tote că faeii maioritate o sentinţă în limba germană. Sentinţa s’a casata de tabla absolută, sumuliţa de bani ce se dă pre (jiare germane
regăscă din Pesta din motiva, că limba oficială a sta- slă t«f0P0,(iune o» totul# inversă cu suma, banilor# . .	,	, . . „	, ■ v . v ■,	, ,w	| ce se dă pre diare unguresci de totfi soiulfi, aşa că ca-
tulm este eschisiv# c-ca maghiară şi că tribunalul# ea or-j^ are untt caractera şi colorita .per eminenţiam" un-
gând alQ statului numai în limba oficială pdte da sen- gurescii. Acesta e ce se numesce .genium imperii*, tinţe.	Contribueseii la susţinerea acestei casine ce e drepţii
—-0—	|şi pungile câtor-va Români, pre aceştia însă — să pare
Ministrulfi de comerţii românii în urma întrunirilorii j — nu multă îi dore capulfi că nu vădii nici măcarfi uufi ce s’au ţinută Ia ministeriulfi domenielorfi, şi la cari au j unică ţharb românesefi pre masa casinei, căreia îi suntfi
luată parte consiliulfi superiorii de pe lângă acestfi mi-|meno^!-	y ,	„ .
, .	.	.....	lw ,	^	„	Nu vreu să alunecă la personalităţi, precum vreu
msterfi, delegaţmnea consiliului comunala de Sevennu,|sC seiu că acestQ sacrifljiu ţlfl faca 6re membri Români
deputaţii locali şi mgmern însărcinaţi cu studiarea for-] din dragoste cătră multa bucinata dar sdrbăda »idee de marei unorfi ocdle de rîmătorî la Turnu-Severinii, va de-j stată ungurescă* seu îlfi facă din alte motive şi mai drâ-pune în consiliulfi de miniştri unii proiecta de lege pen- i găiaşe, ci treefi chiar şi preste trista împrejurare, că aci
tru înfiinţarea acestor# ocdle internaţionale. AcestaI ?“ se dau d“i Potf‘ ,Pre »eu Iţt sunt# frate, t«-ml eşti . ,,	,	.	^ y ^	.	, .frate*; întreba insă: ore nu ar ti lucru mai cu trebă a
proiectă de lege presintă unfi scă^ămentfi de aprope | aceşti 8 fl. v. a. — t.aesă anuală ce solvesce fie-care
500,000 lei, decâtii acela elaborata de ingineri după j membru alfi casinei, — acolo undeva, unde în d’ale ocolele statului dela Steinbruck. Anuităţile creditului cejnostre se arată atâtea goluri?
guvernulfi va deschide în acestfi scopfi, şi care se ridică! Dar să nu ne mai rupemfi noi înşi-ne ranele: lasă la suma de 800,000 lei, se vorii plăti din venitultt oc6-j câ se PricePâ la aceasta du^«anii	şi fără ajuto-
ielorii, şi la casft de nu va ajunge acestfi veniţii, apoi
neajunsulfi va fi repartisatii într’unfi modfi egalii între statfi, comuna Severinfi şi judeţulii Mehedinţi.
—0—
rulfi nostru.
Mă voiu mărgini a vă spune, că în sera de 24 1. c. s’a aranjaţii aci în sala opidului unfi balfi ungureştii poreclita de elită, în favorulfi casinei de aici.
In fruntea salei are locfi permanenta ic6na Maies-
In fruntea »României Libere* a apărutfi o deda- tâţii Sale monarc-hului nostru; cu acestă ocasiune însă
se putea vedâ în loculfi acesteia tipulfi cui?. alfi re-
voluţionarului esilatfi Kossuth Lajos, inimiculfi de-chiaratfi alfi casei domnit6re.
Să mai adaugemfi 6re şi aceea, că cei mai mulţi dintre aranjatorii acestui balfi au foştii funcţionari de statfi?
Ce se (Jieemfi acum? Cari suntfi adevăraţii inimici ai imperiului austro-ungarfi ? Noi, cari ia t6te ocasiunile amil datfi şi dămii necontestabile probe de lealitate înaltului Tronfi, său aceia cari şi la astlelfi de ocasiunî dau joşii chipulfi Maiestăţii Sale monarchului, înâlţândfi în loculfi Iui chipulfi ce represintă pre celfi mai aprigii contrarii alfi casei Habsburgice? Ce ar face 6re în asemenea casfi Ungurii cu noi? Arii sbierâ ca din gura şerpelui: ,spenc}uraţi-i!« hârţu>ndu-ne la tribunale.
Când e vorba însă de dunmealorfi poliţia îşi perde ochii de Argus, justiţia îşi moiă procederile draconice şi legănându-se ambele în braţele lui Morpheu, făptuitorii încunjuraţî de adagiulfi »Audaces fortuna juvat,* suntfi cu consciinţa la locfi, că nu au făviutfi nici mai mulţii nici mai puţinii, decâtii o bravură* naţională, unii aetfi patriotica.	» Scevola.«
CORESPONDENŢA NOSTRĂ DIN COMITATE.
Illenî, 22 Ianuariu 1885.
Precum faptele cele bune nu trebuesefi date uitării,
rare, prin care numitulil 4!ai’b arată că de aci înainte va fi organulfi politicii alfi unui grupfi fără nume, care recunăsce de şefi pe d-nii Carpii şi Maiorescu.
—0—
D. Gr. Chica, secretarulfi generala alfi ministerului afacerilorfi străine românii, a plecaţii la Viena, însărcinata fiindfi cu o misiune diplomatică.
—0—
S’au declaraţii în stare de faliment fi negustorii fraţi Weissman din Nămţu şi Haimsohn şi Rosenthal din Ploeştî.
—0—
Rutenii încă vorfi lua parte la serbarea milenarului lui Metodiu, der separaţi de Poloni.
—0—
înmormântarea D-rului, Capşa s’a făcuta Marţi după ame^î; repausatulfi fiind comandorii alfi * Stelei României* i s’au lăcutfi onorurile militare cuvenite, însoţita fiind con-ductulfi de unii batalionfi de infanteriă (geniu), o bate-riă de artileriă şi unii escadronfi de roşiori. Gosciugulfi a foştii pusii într’unfi driefi jurii împrejura cu geamuri şi acoperita cu o mulţime de corăne Irumose, depuse atâtil din partea amieilorfi repausatului, eâtfi şi din partea diferitelorfi aşezăminte şi autorităţi publice. Pan-gb'ceîe erau ţinute de cătră principalii d-nî medici din aSa Ş* ce^e rele, şi ea să fie ştiute de toţi, ve rogil a dă
capitală. Unfi pubiiefi forte numeroşii şi aleşii, prim-ministrulfi, deputaţi, senatori, corpulu medicala, studenţi, etc. mergeau îndesaţi după carulil funebru.
locfi în preţuitulfi Z^rfi ce’ltt redactaţi ncestorfi puţine rânduri. — In comuna Illenî, comitatulfi Făgăraşului, încă In au. 1873 s’a edificata o scălă de petră întru t6te co-r$spunZ&t6re legi lorii şcolare. Dela edificarea ei pănft In
Aradulfi
4
Nr. 14.
GAZETA HJ
18»'
anulă trecu tu t6te spesele ce le-au avi/iă adecă: sala-rulă învăţătorului, tnieulă ajutoră parohului locală pentru calechisare, cărţi, tăbliţe pentru toti copii care frec-venteză scâla. lemne pent ru încălzitul ii scolei, cu ună cuvânt ÎS t6te cele de lipsă se solveau din casa alodială.
Aşa a fostă, pentrucă pe timpuhl acela era la cârmă zelosulă .şi neobosifulu proprietară Tomaşu Da vidă Gornea. care pentru binele comună, biserica şi şcola, şi-a jertfită de multe ori din ală său, numai şi numai pentru ca streinii să nu ri<jâ de noi şi pentru ca să-şi ajungă scopultt său celă bună şi salutară.
Şi pentru ca on. cetitoră să scie meritele acelui bravă bărbată, din cele mai multe esemple voiu aminti numai două şi adecă: Când a păşită dânsulu înaintea comunei ca jude,	sfânta biserică avea ună	capitală de
40 fl.	v. a. şi	în	timpă de vr’o câţi-va ani	s’a ridicată
aşa de multă, încâtă biserica astăzi dispune de ună capitală de 1700 fl. v. a.; ală doilea este: înainte de 1873 în UlenT ora o scolă de lemnă cu trei tereştri, încâtă ârnă pre la trei 6re după amâZI nici nu mai puteau ceti băeţii	aşa era	de	întunerecă, pentru care causă în mai
multe	rânduri	au	fostă admoniaţl de călră	inspectorulă
regescu de scote, ca să facă altă scolă, că pre aceea o închide că nu este corăspunZătdre. VăZ^ndă acesta bu-nulă proprietară Tomaşă DavidO Gornea a conchiămalu comitetulă comunală şi cea dintâiu produnere a sa a fostă zidirea unei scote nâuă. Acâstă propunere a fostă
Venituri: contrib. directe 25,000,000 lei, contrib indirecte 57,675,000 lei, venit. min. domen. 20.614,000 lei, a min. luer. publ. 10,653.125 lei, min. interne
4.930.000	lei, min. finance 2,458,000 lei, min. răsboiu
798.000	lei, min. eslerne 138,000 lei, min. culte 109,762 lei, min. justiţie 3,000 lei, diferite venituri 6,527,925 lei, din escendulă eserciţiuîui 1882-83 închisă la 30 Sep-temvre 1883, 1,400,000.
Cheltuelî: datoria publică 51,129,172 lei, consiliulă de minist. 62,960 lei, minist. financeloră ÎL,669,039 lei. minisf. răsboiu 28.546,600 lei, min. justiţie 4,739,918 lei, min interne 9,916,400 Iei, min. luer. publ. 3,207,064 lei, min. culte şi instr. 12,748,626 lei, min. esterne 1.634,451 lei, min domenii 3.961,860 lei, fondă pentru deschidere de credite suplimentare şi estraordinare 1,590,809 lei.
Faţă cu bugetulă aZI în vigore, elă conţine atâtă la venituri câtă şi la cheltuelî o reducţiune de 1,363.531 lei. Acestă reducţiune espunerea de motive, care înso-ţesce proiectulă de lege, o justifică astfelă: «Scăderile propuse a se face la unele venituri n’am căutată a le acoperi de câtă prin sporurile ce voră dă altele, fără să recurgemă Ia vr’o resursă eslraordinarâ. Căile şi mijio-cele pentru acoperire i cheîtueliloră şi sarciniloră Statului cari din ană în ană suntă mai mari prin erea-ţiunile făcute în diversele servicii publice, nu le-am căutată nici în creare de nouă imposite, nici în împrumuturi. Mai multă încă, ultimulă eserciţiu închisă se sol-
INSTITUTULU METEOR OLOGI CU DIN BUCURESCl.
Sub acostă titlu cetimă In «Meteorologische Zeit-
primilă şi cu începerea anului scolastica 1873-4 scâla dfeă cu unfl egcedenlfl însemnata; cu tdte acestea nici
era 8ala-	.	,	. Io sumă nu s’a luata pentru cheltuelile bugetare.’
AstăZI însă ia noi nu mai mergă lucrurile ca atunci, j
căci cârma a ajunsă în mânile altuia, la care se p6te aplică I	------o---------
proverbulă : »Nu tâtă nuca are meZă bună.«	j
Aşa este şi cu judele nostru de aZî Tomaş T. Cornea ală j
dăscăliţei, căci când merge omulă la dănsulă cu vre o afa-j
cere, fie bisericâseă orî şcolară, d-sa totdâuna promite, [ schrift“ din Viena următârele:
dară de făcută d6mne feresce. Nu că nu p6te, dară nuj „Am primită plăcuta scire, că guvernulă României voesce. Din 2 Februariu 1884, de când l-a alesă popo-: înfiinţâzâ în Bucurescî ună institută meteorologică şi că rulă de jude, copiiloră care umblă la scolă nu li se mai; a dispusă şi organisaţiunea unei reţele meteorologice de cumpără cărţi şi tăbliţe din casa alodială, nu se mai observaţiunî. Observatorulă meteorologică funcţionâză deja dau la sc6lă ca pănă acuma trei orgii de lemne pentru dela 1 Iulie anulă trecută. Deocamdată institutnlă se încălzită, ci numai două şi acelea să fie încuiate, să se află încă la scola de agricultură dela Herăstrău, la 2 ki-dea cu bucuta. Săracii copii, câtă au de a tremură de1 lometri aprope afară de oraşfl, unde s’au făcută obser-frigă!	J vaţiunî meteorologice pe o scară mai restrînsă deja mai
Ar mai fi şi alte, dară deocamdată credă că va bine de 10 anî. Mai târZiu se va clădi ună anume edi-fi destulă. Gu acâsta amă vrută să arătă, cu câtă zelă ficiu pentru institută. D. Ştefană Hepites, care a s’a luptată celă dintâiu cu scdla pănă ce a ridicat’o şi ^ fostă numită direetoră ală institutului, speră că va putea o-a înZestrată cu t<5te, şi câtă uşurinţă pune ală doilea , instala în cursulă anului 1885 ună orecare numără de în trebile scâlei.	^	Ileneanuiu. | staţiuni meteorologice mai mici. Prin înfiinţarea unei re-

*
I	ţele de observaţiunî în România se va complecta acum j o lacună forte simţită în reţeaua Europei, şi sciinţa dato-
Din parlamentul^ românii.
(Camera)	j reşce pentru acesta guvernului română deosebită recu-
(Urmare la şedinţa din 12 lanuariu).	i noscinţă. Ar fl t<5rte de dorită, ca şi Bueurescii să intre
Şedinţa dela 15 lanuariu 1885 D. Lupulescu(acum în corespondenţă telegrafică internaţională pentru cere guvernului să aducă de urgenţă proiectulă de lege ’ arătarea timpului.
pentru organisarea scoleloră de meseriă, proiectulă ela-j	____________
borată de d. ministru ală comerciului şi industriei. D- i
I. Câmpinânu, ministru ală comerciului şi industriei,!	^
Zice că nu esie momentulu de a se presentâ acum acestă j	^ IlOUa sectâ eVPeesCd IU RllSia.
proiectă de lege, deorece lipsescă omeni speciali cari săj Dela începutul acestui deceniu circuleză prin Ziarele ru-potă conduce asemenea scoli. D-sa adaugă că trebue să;sesc][ scjrî despre o mişcare religiâsă între Evreii din Rusia.
ne obiemuimă a avea scoli pentru elevi, iar nu pentru
a salariâ profesori nefolosiiorî. D. Lupulescu se de-
lii 14 Ian. 1880 întemeiară patru Jidovi în Eiisabetgradă o
toria, divorţă , egala îndreptăţire a femeiloră bătorî, obiceiuri, case de rugăciuni, rugăciuni, ei sufletulă, DumneZău este: suma a totă ce e înţe frumosă, măreţă, sublimă.
Fraţii respingă orî ce datine religiâse, temple pG pdse, altare aurite, rugăciuni anumite. Căsătoria ?e fa\ fără nici o ceremoniă. Părechea apare numai în mijloV culă fraţiloră şi primesce felicitările celoră de faţă. Di-vorţulă atârnă de consemţământulă a c}ece fraţi şi surori, cărora le suntă cunoscute motivele.
După ei, tâte popârele, t6te nămurile, toţi âmenii sunt fraţi, căci tatălă loră comună este creatoruîă, mama 'oră comună este natura. Recomandă agricultura ca cea mai onestă muncă şi permită comerţulă numai întru câtă e necesară, dar să se ţină sâmă de ce Z‘ce Biblia despre onestitate şi conscienţiositate în comerţu. Se respinge absolulă comerţulă cu băuturi spirtuâse ca o ocupaţiune injositâre şi imorală, cămătăria ca o meseriă scârbosă şi ruşinâsă, samsarlîculă ca nepotrivită cu onorea şi demnitatea personală.
Intre jidovii din Elisabetgrad şi chiar în oraşele învecinate se observă o mare mişcare în favorea nouei secte. Din tdte părţile s’au dăruită cărţ* bibliotecii fraţiloră, concetăţeni avuţi au promisă ajutoră materială, şi s’a plănuită chiar o societate de acţiuni pentru înte-meiarea unei colonii agricole. Inceputulă tnrburăriloră jidovesc! a pusă capătă tuturoră planuriloră. Mulţi membri şi-au perdută tdtă averea loră şi abia puteau Pressa jidovescă atribui sectei celei nduă răspunderea de cele întâmplate. De aci începură duşmăniile. Mulţi din fraţi eşiră din sectă şi Interneiătorii ei emigrară la America. Dar nu trecu multă şi fraţii dădură ună nou semnă de viaţă, dar nu ţină multă. «Apostolulă din Cremenciug» însă rămase credinciosă şi’şî câştigă nuoi adepţi printre meseriaşi şi muncitori.
In Odessa încă s’a înfiinţată o nouă sectă totă cam în felulă celei din Elisabetgrad, ce se numesce «Noulă Israilă.« Acâsta veni în conflictă cu talmudistii şi ca-pulă ei Priluker fă destituită din postulă de institutoră Corniţele Tolstoi a încuviinţată acestei secte în Chişine a avea sinagogă. Se pare că «Noulă Israilă* din Chi' neu are acelaşi programă cu celă din Odessa, şi nu4 deosebescă multă de celă din Elisabetgrad.
-----O--------

:hi' j
n
n<
ui
iţ
SOIRI TELEGRAFICE.
(Serv. part. ală «Gaz. Trans.*)
Viena.29 lanuariu. — unanimă că Baldey a comisă înşelioria. 8’ condamnată la 7 ani carceră grea, o Zi in postă în fiecare lună. Directorulă pionii rein-“ului a cerută despăgubiri 163,0^ când tribunalulă a recunoscută numai 1%Â]
'00 fl.
clară nemulţumită cu acestă răspunsă şi insistă în ce-j sect^> care 0 numiră.‘ frăţietatea spirituală bi rerea sa. 1). ministru Gâ m pin â nu răspunde din nou în1 bl ică. Fundatorii au fostă ună neguţătoră de grâne
acelaşă sensă şi Camera Irece Ja ordinea cailei. D. N. Io ne seu cere ca comisiunea de petiţiunî să se ocupe de urgenţă cu petiţiuniie ţăraniloră, cari ceră să li se vândă moşii de ale Statului în Ioturi mici şi râgă guvernulă să sfăruiaseă pentru aplicarea legei vânZărei bu-nuriloră Statului. D. I. Câmpinânu ministrulă dome-uieloră, Z‘cecăinceea ce privesce urgenţa cerută de d. N. Ionescu, guvernulă nu se pote amesteca; iar întru câtă privesce rugăciunea d-lui Ionescu precum şi Z's&le sale la adresa guvernului, d-sa va răspunde atunci când petiţiuniie în cestiune voră veni în diseuţiunea Camerei. D. preşedinte învită pe comitetulă de delegaţi să depună raportele privitâre la aceste petiţiunî. D. ministru de finance comunică Camerei că cu interimulă ministe-riului de justiţiă a fostă însărcinată d. I. Câmpinânu. Se trimite la ţipară proiectulă de lege presentată din iniţiativă parlamentară pentru construirea liniei ferate Adjud-MoinescT. Se voteză ună credită suplimentară pentru acoperirea diferiteloră cheltuelî precum şi proiectulă de lege pentru ca locuitorii comunei Filiaşă, din judeţulă Doljă, să pdtă plăti în rate anuale, în timpă de 5 anî, preţulă pământuriloră primite în basa legei rurale.
(Senatulft.)
Şedinţa dela 15 lannariu 1885. D senatoiă I. V. Arapii presinlă demisiunea din mandatulă de senatoiă; cu acesta ocasiune se face o discuţiune între d-nii I, Is-vorană şi G Meitani de o parte, iar de alta D. Lupascu şi E. Vergati. Senatulă procede la votare prin bile a primirei demisiunei seu respingerei. Senatulă prin paritate de voturi a respinsă demisiunea d-lui I. V. Arapu, Se comunică Senatului mesagiulă pentru primirea demisiunei d-lui ministru de justiţia N. VoinovQ.
—O-
Bugetalil României pe anulil 1885 — 86.
Proiectulă de bugetu pe eserciţiulu 1885—86, care a fostă înaintată cailele acestea comisiunei bugetare a Camerei, prevede la venituri şi la cheltuelî suma de lei 128.906.902 care se descompune astfelă:
în etate de 36 de ani. ună scriitoră dela ună notară totă cam de aceea vârstă, unfl învăţă loră elementară de 27 de anî şi unu croitoră de 50 de ani. Scopulă acestei societăţi la începută a fostă, ca să trâcă la agricultură fiii lui Israelă şi pentru ca sS-şî ajungă scopuiă să întemeieze scole profesionale, în cari tinerimea se se cultiveze în spiritulă învăţăturii frăţietăţii.
Dar din lipsa mijloceloră materiale nu s’au putută realisâ ideile lord, pentru că ei aveau de gândă să fundeze mici colonii. (Cine scie dâcă nu suntă Jidovii de prin Ardelă, cari în Z^ele nâstre cumpără mai pe nimica moşiile Româniloru, membri ai frăţietăţii ?) Acestei secte i-s’au făcută grave acusaţiunl şi imputări din partea celorlalţi Jidovi, că ei voră separatismulu de ceialalţî Jidovi. £ră ei au declarată, că nu voiescu separatismulă de ceilalalţî Jidovi, ci scopulă învăţăturii loră este pacea, unirea, frăţietatea şi egalitatea tuturoră omeniloră, a omenirii întregi, şi spre ajungerea acestui scopă trebue mai ânteiu se se delatureze dintre omeni multe formalităţi, cari inspiră în omă din tinereţe spiritulă duşmăniei în contra adepţiloră altoră formalităţi. Biblia o iau ei ca basa îavăţăturiioră, dară nu tole părţile Numai acea parte a bibliei o consideră ei, care tractâză despre morala practică şi despre umanitate. Talmudulă îlă privescu numai ca o enciclopedia literară, care tractâză despre viaţa poporului jidovescă. Principiile loră etice le-au formulată într’ună codice, care portă numele ,fundamente* şi este destinată a se desvoltâ şi amplifica după spiritulă timpului conformă progresului şi sci-inţii. Fundamentele cuprindă următorele materii: frăţietate, sinceritate, onestitate, muncă, agricultură, negoţă. avariţiă, câmătăriă, comerciulă cu băuturi, sam.-aria. minciuna, jurărnentulă, ocările, răsbunarea, plăcerile ne-folositdre, educaţiunea copiiloră, credinţa deşârtă, eăsâ-
Berlfn, 29 lanuariu. — Comisiu tru darea bursei a primită în principij^^ procentuală.
liondra, 29 lanuariu. — Wolse: portâză despre o luptă din Gnbot, în cart ge ralulă Stewart a fostă greu rănită, coresponc ţii lui „Standard“ şi „Morning Post“ omorîţi, respondentulă lui „Daily Telegraph“ rănită..
:ru
ae-
în-
a
jie
tr
-o-
DIVERSE.
'ntre a
tur;
> i
Omorîtorulft Ini Itiunpff. — »Tageblatt,« din Bei* lină, aduce scirea din Frankfurt de lângă Menă, că fra tele celui arestată în Hockenheim mărturisesce, c-ă acea este asasinulă agentului poliţienescă Rumptf. Arestatu’ se chiamă Iulius Lieske şi se trage din Zossen în mar Brandenburg. Elă este de profesiune cismară şi de ani se depărlâ din patriâ. Acuma venea din Elveţia, si”
.a
în
o«
unde voia se se întorcă pe josă. Omorulă se comise în urma mandatului căpeteniiloră anarchistiloră. Asasinulă î-este ună omă de statură de mijloeă şi este de 27 de ^ anî. Poliţia va publica peste câteva Z'ig totă materia- . lulQ agravatoră. Cu câtă precauţiune s’a săvergită acestă * asasinată, totuşi asasinulă n’a rămasă multă timpă ascunsă. AstăZI poliţiile desvâltă în tdte părţile o activitate grozavă.
îs-,
lift
99
Nou abonamentu
Ia
Gazeta Transilvaniei“
ală
re
i pro1 iă gu-
Cu I lanuariu sf. v. S385 s’a începută ună nojptulî abonamentâ, ia care învitămu pa onoraţii amici t>0feri sprijinitori ai foiei nostre.	’	"	^
Vin causa însemnatei scăderi a curstdui bi-letelorii de bancă romane, suntemil constrînşi a condiţiona plata abonamentelorfi în aură, sdu în hărtiâ cu adausulil lC^lu agiului.	f* îns
Domnii abonaţi noi suntă rugaţi a nc tramiil dup adresele D-loră esactă arătându-ne si poşta ultimă
Administradunea „Gazetei Transilvaniei binarii
Editoră: Iacobă Mureşianu. Redactori responsabilă: Dr. Aurel Mure dam1
uu yc.1
şi începea a dă semne puternice
il
“!\7. i-i.

ZTJ*. *	L. V AiNlJ^I
Lursulă la bursa de Visna
din 27 Ianuarie st. n. 1885.
lâiS

1885.
98.60
tentă de aură ungară6°/0	—. —
lentă de aură 4°/0 . . . 97.75 Rentă de hârtiă 5% . . 92.95 Imprimiutulu căilovu ferate
ungare................146.25
Amortisarea datoriei căi-loră ferate de ostii ung.
(1-ma emisiune) . . . Amortisarea datoriei căi-lorti ferate de ostii ung.
(2-a emisiune) . .
Amortisarea datoriei editorii ferate de ostii ung.
(3-a emisiune) .... 106.90 Bonuri rurale ungare . . 101.60 Bonuri cu cl. de sortare ICI.50 Bonuri rurale Banat-Ti-
mişă..................101.50
Bonuri cu cl. de sortarelOl.— Bonuri rurale transilvane 101,50
de
121.-
Bonurl croato-slavone Despăgubire p. dijma
vină ung...............
Imprumutulfl cu premiu
ung....................
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului Renta de hărtiă austriacă Renta de arg. austr. . . Renta de aură austr. . . Losurile din 1860	. . .
Acţiunile bănceî austro-
ungare ................
Act. bănceî de credită ung. Act. bănceî de credită austr. Argintulă —. — GalbinI
împărătesei............
Napoleon-d’orl...........
Mărci 100 împ. germ. . . Londra 10 Livres sterlinge
100.
98.75
119.-
118.-
83.45 84.-106.40 138 10
864-
31350
303.—
Uirsa de Rucuresei.
uota oficială dela 15 lanuariu st, v. 1884.
Renta română (5°0).
Renta rom. amort. (5°/0)
» convert. (6°/0) împr. oraş. Buc. (20 fr.) Credit	fonc.	rural	(7%)
»	i»	»»	(5°/o)
»	»	urban (7%)
>	»	>	(6%)
»	»	*	(5°/o)
Banca naţională a României Ac. de asig. Dacia-Rom.
« » »	Naţională
Aură...................
5.80 9.777,
60.35 ,
123.70 Bancnote austriace contra aură —
Cump.
92 Va
vând.
32
963/,
84V,
931l%
87
793/,
1170
270
163/, O/o _
Cursulu pieţei Braşovă			
din 28 Ianuarie	st. r. 1885.		
Bancnote românesc! . . . .	Cump.	00	Vând. 8.46
Argint românesc			8.35	> 8.40
Napoleon-d’orî		»	9.75	* 9.77
Lire turcesc! 		»	10.98	. 11.—
Imperiali			9.98	* 10.—
Galbeni		»	5,70	» 5.78
Scrisurile fonc. »Albina» .	»	100.50	» 101.—
Ruble Rusesc!		>	127.5	, 128-5
Discontulă » . . .	7—10 % pe		ană.
Numere singuratice din „Gazeta Tran-silvaniei“ se pottt cumpăra în tutunge-®^ria lui Cîross (în casa prefeeturei.)			
20°[0 Tote preţurile scădute 20°[
per con.iptant'Ci.

o
o
CM
•r>
3
o
m
<£>
Maoazinu de încălţăminte
ală lui
loanu Săhădeanu
Fabricată propriu şi străină, solidă şi modernă. Recomandă on. publică cu preţuri scăzute t6te felurile de încălţăminte line şi ordinare, pentru bărbaţi, dame şi copii, gata s£u după mesure fabricate.
Ghete de bărbaţi dela v.	a. fl.	3.60	cr.	în	susă.
Gliete de dame „	„	„	3.—	„	„	„
Pantofi şi gliete de copii	dela	60	„	„	„
Pantofi de casă de piele, pîslă s£u stofă brodate cu flori pentru bărbaţi şi dame dela v. a. fl. 1.30 cr. în susă.
Specialitate.
Cisme de copii în creţă de Karlsbad dela v. a. fl. 3.50 cr. în susă »	» fetiţe şi băieţi »	»	»	,	» » 4.50 ,	»	»
Şoşoni de postavă de pîslă şi cu Gumă englesesci. — Şoşoni cu taipe de pîslă lungi şi scurţi pentru voiagiori. = Galoci de gumă englesă. — Sandale de gumă şi de pîslă pentru dame. bărbaţi şi copii cu preţuri eftine.
Cisme de	copii ordinare	dela	v.	a.	fl.	2 în	susă
,	»	bărbaţi »	»	>	»	»	5a/a *	»
»	.	femei >	*	»	%	.	4	»	»
Casse de Wertheim
ce resistă pe deplinu în contra focului şi nici nu se potu sparge, din cele mai renumite fabrice de casse
L. FLEISCHER
CD
oferă pe preţuri convenabile în cele mai favorabile condiţiunî şi în tdte mărimile.
lustinianu M. Grama,
depositarulă fabricei în Braşovă.
o
CC
O
Coraamlele din afară se efectueză după măsurile trimise promptă si cele nepotrivite sc iau inderetă in schimbă.	’
H|§ 20°|o Tote preţurile scăzute 20°j0
Bole secrete
le vindecă pe basa celei mai nouă constatări ale sciinţei, chiar şi casu-ile cele mai desperate fără ca cineva să fie împiedecată dela lucrulă său. Asemenea vindecă urmările rele ale păcatelortt tinereţei (onania), slăbiciune de nervi şi impotenţa. Mare discreţiune. Ne rugămă pentru descrierea completă a bdlei.
Or. Bella,
membru ală mai multoră societăţi soienţifice etc.
6. Place de la Nation, 6. — PARIS.
BXersulă trennriloră
pe iiiia Predeîtlil-Bîidapesta şi pe linia Teiuşă-AradA-Biidapesta a calei ferate orientale de stată reg. ung.
!Prdealii-5£iidapesta
Trenfi
accelerat
B.SCI
Iii
i li «
Feldiora
*. patia
^■gostonfalva monedă rialeu lîisdra
Elisitbelopole Med iaşii Copsa mică I Mi că sas a Blasiu Crăciunelii Toi uşă A iu du
Viiiţultt de susfl Ui ora (ucerdea Oluri să Apahida
Ciulin
Nedeşdu GhirbSu j Agliinşfl Stana
^ P'iediuQ aci a icia
fetea
PV
.15
Trenu
do
persone
TrenS
omnibus
3 3.51
5.1.
6.00
7.02
7.38
7.55
8.24
8.48
10.08
10.18
ii
;ezd-Telegd
Fugyi-VasârheJy
Vârad-Velinţe
Iradia-mare
Ţ. Ladăny Szolnok
Fuda-pesta
Viena
11.33
12.06
12.25
1.11
Trenu
de
persone
Budapesta—Predeală
Trena
de
persone
Trena
omnibus
Viena
8.25
8.35
Trena Trenu accelerat omnibus
3.30|
1.49
1.54
3.14
5.10
7.30
2,00
d —	—	3.5	0 Budapesta	8.(X	) 6.51	9.45
3 —	—	10.1,	3 Szolnok	11.2^	î 10.51	3 12.18
	—	10.5(	3 P. Ladăny	2.0	L 2.0^	1 1.59
3 6.8(	) 5.4	5	Oradea mare	( 4.11	5.11	î 3.20
1 7.0<	) 6.2	i		( 4.21	L 9.37	3.25
i 7.41	7.0r	1	Vârad-Velencze	4.2!	) 9.41	
8.0S	7.4S	)	Fugyi-Vâsârheh	f 4.4(	) 9.5!	) —
8.5r	8.51		Mezo-Telegd	5.0S	10.22	8.56
10.18	10.5S		RAv	5.40	11.41	4.31
10.5£	11.50		Bratca	6.09	12. IE	
11.30	12.42		Bucla	6.22	12.48	—
12.11	.. 1.22		Ciucia	6.52	1.48	5.28
12.35	2.07		Huiedin	7.32	3.21	6.01
12.54	2.27		Stana	7.51	3.54	
1.29	3.06		Aghiriş	8.12	4.34	
1.45	3.22		GhirbSu	8.24	4.52	—
2.26	4.15		Nedeşdu	8.38	5.11	—
2.48	4.44			8.57	5.40	7.08
3.12	5.10			9.23	6.00	7.18
3.19	5.19		Apahida	9.50	6.29	—
3.36	5.47		Ghiriş	11.15	8.14	8.29
4.10	6.38		Cncerdea	12.04	9.49	8.53
5.39	8.51		Uiora	12.12	9.58	—
5-59	9.18		Vinţulfl de susfi	12.19	10.07	—
6.28	8.00		Aiudfl	12.45	10.42	9.17
6.54	8.34		Teinşă	1.15	11.32	9.40
7.10	8.59		Crăciunelîl	1.44	12.03	—
7.25	9.35		Blaşfl	2.00	12.24	10.12
7.49	10.16		Micăsasa	2.34	12.43	—
8.11	11.04		Copşa mică	2.52	1.22	10.45
8.52	12,17		Mediaşu	3.27	2,24	11.07
9.11	12.47		Elisabetopole	4.01	3.06	11.29
9.29	1.21		Sigişdra	4.50	4.17	12.15
9.52	2.05		Haşfaleu	5.08	4.51	12.30
10.27	3.08		Homorod	6.47	7.07	1.32
10.46	3.39		Agostonfalva	7.36	8.10	2.04
10.561	3.55		Apatia	8.09	8.46	2.24
11.04)	4.06		Feldiora	8.41	9.20	2.44
11.14"	7J40		r. . (	9.20	10.15	3.15
1.47	11.05		Braşovă ^	—	6.00	3.25
4.40	2.37		Timişti	—	6.57	4.03
7M	6.40		Fredeală	—	7.32	4.28
6.20|	2.00		BucurescI |		“ L i	10.25 I
8.00
2.47
6.36
10.09
Teinşă-Aradfi-Budapesta
Budapesta-Aradft-Teiuşft.
L o t a: Orele de nopte suntă cele dintre liniile grdse-
	Trenfi de	Trenfi	Trenfi		Trenu de	Trenfi
	persone	omnibus	omnibus			persane	omnibus
Teiuşft	2.39	9.50	8.20	Viena	8.25	8.35
Alba-Iulia	8.40	10.42	9.10	Budapesta	8.00	6.55
Vinţulă de joşii	4.04	11.09		Szolnok	11.14	12.28
Şibotă	4.35	11.43	j		3.35	5.80
Orăştia	5.02	12.13		Aradft |	4.00	6.20
Simeria (Piski)	5.44	1.22		Glogovaţă	4.16	6.39
Deva	6.05	‘1 1.48		Gyorok	4.47	7.19
Branicîca	6.34	2.21		Paulişă	5.02	7.39
Ilia	7.01	2.54		Radna-Lipova	5.25	8.11
Gurasada	7.15	3.09		Conopă	5.57	8.49
Zam	7.49	3.48		Bârzova	6.18	9.18
Soborşin	8.32	4.37		Soborşin	7.11	10.27
Bărzova	9.19	5.30		Zam	7.48	11.18
Conopă	9.40	5.58		Gurasada	8.22	11.57
Radna-Lipova	10.16	6.38	8.24	Ilia	8.40	12.27
Paulişă	10.32	6.56	8.41	Branicîca	9.02	12.57
Gyorok	10.48	7.15	9.01	Deva	9.32	1.45
Glogovaţă	11.17	7.48	9.30	Simeria (Piski)	10.12	2.58
	12.32	8.05	9.45	Orăştiă	10.47	3.46
	12.00	8.45	6.10 '	Şibotă	11.14	4.20
Szolnok	4.00	2.10	7.27	Vinţulă de josă	11.46	5.06 |
Budapesta	7.44	6.40	—	Al ba-Ini ia	12.21	6.15
Viena	6.20 |	—	—	Teiuşft	12.53	7.00
Arad ft-TKmişdra				Simeria (Piski) Petroşenl j		
	Trenfi	Trenfi de			Trenfi	
	omnibus	persbne			omnibus	
Aradâ	6.00	12.30		Simeria	3.08	
Aradulă nou	6.26	12.54		Streiu	3.45	
Nâmeth-Sâgh	6.51	1.19		Haţegă	4.33	
Vinga	7.28	1.50		Pui	5.19	
Orczifalva	7.49	2.12		Crivadia	6.05	
Merczifalva ;	8.09	2.30		Baniţa	6.43	
Timişdra !	8.58	3.15		P etroşeiil	7.00	I
Tiiuişăra-Aradu
■’ .Tijiografia ALEXI, Braşovă.
Tipografia AJLjl
Timfşdra
Merczifalva
Orczifalva
Vinga
Nemeth-Sâgh Aradulă nou
Nemetb Aradu'
Trena de persfine
12.25 1.16 1.34 2.04
2.25 2.54 3.10
Trenu
omnibus
5.00
5.56
Petroşeiii—Simeria (Piski)
Trenfi
omnibus
' 6.16 6.50 7.11 7.44 8.00
Petroşeiii
Baniţa
Crivadia
Pui
Haţegă ! Streiu Simeria
8.56
9.37
10.09
10.48
11.26
12.06
12.37