KKDACţ'IIîNEA ŞI ADDUKIfi rBA'ţnJNXA:
BRAŞOVft, piaţa mare Nr. 22.
,<JrAZETA“ IESE ÎN FIECARE DI.
Pe unO anfl 12 fior., pe ş§se luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România şi străinătate:
Pe anfl 36 fr., pe ş6se luni 18 fr., pe trei luni 9 franci.
ANULU XLVIII.
SE PRENUMERĂ:
la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ANUNOIUBILE:
O seriă garmondtt 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare SorlsorT nefrancate nu ae prlmesoS. — Kanuaorlpte nu se retrămltfi.
N* 13
Joi 17 (29) Ianuariu
1885.
Românii. Tronul A şi opiniunea publică.
XII.
A mii cJisCi, că Tronul ii dorindă a se împăcâ cu unii, nu putea să aibă intenţiu.nea de a lovi în ceilalţi, voindii a face dreptate Maghiariloră nu se putea gândi a retrage seutulii său drepturiloră celorlalte naţionalităţi din acestu stătu.
Enunciările, rescriptele şi mesagele regesc!, din acelii periodă, de când s’au inaugurată marile schimbări	interiâre, sunt marture viue
ale părintesciloră intenţiunî, de cari este condusă Suveranulă nostru şi faţă cu supuşii săi nemaghiari şi esprimă dorinţa şi voinţa apriata a Cordnei de a nu li să vătămâ drepturile, ear mai alesă de a li se garantă libera folosire şi desvoltare a limbei loră materne.
Factorii legislaţiunei unguresc! au dată Tronului cele mai solemnele asigurări în privinţa acăsta, au primită articululă de lege 44 din 1868 ,,despre egala îndreptăţire a naţio-nalităţiloră,“ şi legile prin cari s’a întărită din nou autonomia bisericăscă şi şcolară a Nema-ghiariloră. După terminarea acestei opere de „împăcare,“ cum se <}icea p’atunci, Suveranulă a pronunţată în mesagiulă său din ărna anului 1868 ponderdsele cuvinte că „stătută va asigură fiecărui cetăţenii libertatea şi desvoltarea limbei sale * materne în modă egală“ şi pe basa acestei convingeri speră, că credincioşii săi nemaghiari voră află „deplina loră liniştire. “
Tronulă mai era ţinută în idea, că totă ce s’a petrecută pană aici, s’a petrecută în „frăţăscă înţelegere,“ cu representanţii popdreloru nemaghiare. Nu-i era cunoscută marea nemulţumire, ce domnea în sînulă loră şi mai vertosă în sî-nulă naţiunei române, care în Transilvania încă din tdmna anului 1865 a fostă eschisă dela orice representare legală, fiindu astfelă împedecată în esercitarea drepturiloră sale constituţiunale. Totă ce i s’a spusă Suveranului despre plângerile ndstre a fostă, că esistu câţiva malcotenţi în Ardelă, cari rămnescă la posturi grase şi câţi-va turburători, cari agităză în contra statului şi a tronului.
Periodulă acesta, numită ală „împăciuirei“, a durată dela 1868 până la 1875, când a venită la cârmă cabinetulă Tisza, care dela începută s’a străduită a-şi face popularitate la Maghiari prin aceea, că a declarată răsboiu pe faţă naţionalităţiloră nemaghiare, cari erau (Ji de (ji mai nemulţămite cu resultatele reale ale „împă-s ciuirei.“
Cu venirea la putere a ministrului Tisza s’a terminată prima faşă a politicei maghiare, care avă înscrisă pe drapelă conciliarea naţionalităţiloră, şi s’a inaugurată politica de maghiari-sare violentă.
Primele consecinţe ale acestei fatale politice s’au văzută la anulă 1879, când s’a pusă în lucrare forţata introducere a limbei maghiare în scdlele poporale ale Nemaghiariloră.
Singurulu Maghiară, care s’a opusă în dieta din Peşta acestei măsuri violente, distinsulă deputată Ludovică Mocsary, a (Jisu în şedinţa dela 30 Aprile 18j39:
„Acesta acţiune, onorată cameră, nu însem-nâză altceva, decâtă că voimă se-o rupemii cu * acea politică, ce a adoptat’o naţiunea maghiară în cestiunea naţionalităţiloră pe timpulă sistemu-
lui absolutistică şi ală provisoriului, când în acâstă patriă ajunsesemă la o împăciuire generală între naţionalităţi; că voimă să-o rupemă cu politica, ce a afiată espressiune în legea naţionalităţiloră din 1868“. ..
„’Mi permită a întrebă dâcă acâsta este oportună pentru noi ? Cum va fi cealaltă politică, pe care doriţi să-o adoptaţi în loculu acesteia, mărturisescu că nu sciu. Când e vorba de acâsta afacere audă, ce e dreptă, esclamaţiuni fârte patriotice, audă esprimându-se nisce simţăminte, de cari fără îndoiâlă e plină inima fiecărui Maghiară, audă nisce frase ce sună fdrte fru-mosă la urechiă, audă că tdtă acâsta afacere nu este decâtă realisarea ideei de stată; dâr nu sciu până unde voră merge aceia1 cari vreau să-o rupă cu politica urmată pănă acum.u
Peste puţină se împlinescă şese ani de <}ile, de când s’au pronunţată aceste cuvinte în dieta ungară. Astă<}i nu mai p6te fi nimeni în dubiă până unde voră să mârga cei ce au Inaugurată atunci politica maghiarisărei forţate.
Sub devisa „ideei de stată“ şi a „lăţirei limbei maghiare “ se comită (Jilnică cele mai crude acte de violenţă în contra naţionalităţiloră nemaghiare şi mai alesă în contra nâstră, a Români-loră. In ţâră, în comitate, în comune, în administraţia politică şi în justiţiă, în scâle şi la universităţi pretutindeni se calcă în piciâre libertatea poporului nostru.
In numele aceluiaşi stată, despre care a declarată Tronulă serbătoresce că va asigură libertatea limbei nâstre materne, este adi prigonită acâsta limbă şi cutezarea adversariloră noştri merge pănă a ne luă în nume de rău şi a ne mustră, că ne folosimu de ea în comerciulă (Jil-nicu de pe strade, şi în petrecerile nâstre sociale. Legea de naţionalitate a fostă şi a rămasă literă mârtă. Limba maghiară se introduce cu forţa prin comune. Ţâra geme de amploiaţi, cari nu cuDoscă limba ţăranului. Astfeliu poporulu nostru este lipsită de orice scutu ,elănuse pdte apără înaintea legei, nu înaintea tribunaleloru şi a oficieloră publice, este judecată şi condamnată într’o limbă, pe care n’o înţelege.... In viaţa publică şi în afacerile publice nu mai este admisă altă limbă decâtă cea maghiară. Funcţiunarii străini, aduşi în Ardâlă mare parte de pe pustele Ungariei, de pe la Do-briţină şi Seghedină, nu cunoscu năcazurile şi relaţiunile nâstre sociale şi economice şi fiindcă nu ne pricepă ne şi urăscă şi ne persecută pe t6tă linia.
Trebue să vedemă cu ochii cum sub administraţia de a<Ji bietului nostru ţărână, lipsită de totă scutulă şi ne mai putândă suportă grâua povară a dâriloră, i se pune moşiora la tobă; trebue să vedemă cum nisce speculanţi lacomi şi nemiloşi, aliaţi de ordinară cu esecutorii de dare, îi cumpără casa şi pământurile pentr’ună preţă de nimică, de-lă lasă încă datoră şi cum îlu despâiă în modă sistematică de patrimoniulă strâmoşescă; trebue să vedemă cum poporulă desperată şi lipsită de avere şi de mijlâcele traiului îşi iea straiţa şi beta, ce i-au mai rămasă, şi-o plâcă p’aci încolo peste graniţă în lumea largă. Astfeliu numai într’unu singură comitată, ală Albei inferiâre, au fostă deposedate în anii din urmă sute de familii rc mâne.
T6te aceste suntă fapte destulă de bine cunoscute şi fârte durerosă simţite în ţâra întrâgă. Noi Românii, suntemu condamnaţi de sârte a su-
feri mai multă ca ori şi care- altă poporă din monarăhiă în urma loră şi cu t6te astea totă noi suntemu acusaţi, denunciaţi şi defăimaţi în totă chipulă. Forţa brutală caută totdâuna ună pretextă spre a-şi legitimă faptele. „Forţa — <Ji-se anii trecuţi ună publicistă germană cu privire la Ungaria — sevârşesce sub masca constituţionalismului aceleaşi fapte, pe cari le-a sevâr-şitu sub zodiaculă absolutismului. Ba formele constituţionale uşurâză confiscarea libertăţii publice. “
Şi âre după t6te câte s’au petrecută şi se petrecă în acestă stată mai pdte fi îndoiâlă despre aceea, că libertatea poporului română este confiscată, atunci când acestă poporă, prin lege şi de faptă, este eliminată din cadrulă constituţi-unei, este împiedecată de a lua parte în modă cuvenită la viaţa constituţională?
Noi Românii, păţiţi cum suntemă, amu prevăzută pănă unde voră merge guvernanţii şi politicii, cari ne-au secvestratu pănă şi dreptulă electorală, de aceea amă protestată mai dinainte în contra încălcăriloru drepturiloră nâstre.
Nenumărate persecuţiuni, maltratări şi defăimări amu avută şi avemu să suferimă din causa acâsta, dâr celu mai mare rău, cea mai mare nenorocire este fără îndoiâlă acea împrejurare, că Suveranulă nu cunâsce starea nâstră adevărată, că suferinţele şi plângerile nâstre n’au a-junsă încă pănă la urechile Maiestăţii Sale.
Cine să comunice Suveranului aceste suferinţe şi plângeri dâcă nu noi înşine? Cine să pledeze pentru causa nâstră drâptă înaintea Tronului, dâcă nu noi înşine? Cine să asigure pe monarchă despre nestrămutata credinţă şi lealitate a poporului română dâcă nu noi înşine?
Maiestatea Sa a binevoită a adresă unuia din prelaţii noştri astă-vâră întrebarea, că ce voiescă Românii cu pasivitatea loră ? Capulă statului a documentată prin acesta, că nu este informată despre starea adevărată a Româniloră din Transilvania şi despre adevăratele motive şi scopuri ale oposiţiunei, ce suntemă constrânşi de a-o face guvernului său.
Suntemu datori consciinţei nâstre de buni şi leali cetăţeni, suntemă datori credinţei nâstre că-tră Tronă, despre care fiii naţiunei române au dată probe tari şi neresturnabile pe câmpurile de bătaie, suntemă datori în fine semţului de pro-priă conservare, ca să împărtăşimă Domnitorului nostru adevăratele canse ale nemulţumirei nâstre.
In statele constituţiunale esistă maxima că Regele domnesce, nu guvernâză. Ea indică de-o parte responsabilitatea miniştriloru, ear de altă parte arată( că Domnitorulă stă mai pre susă de agitaţiunile dintre partide, că inviolabilitatea şi majestatea sa constitue forulă celă mai înaltă de imparţialitate în organismulă statului, care, dâcă se ivesce vr’ună periculă în desvoltarea acestui organismu, p6te să-lu oprâscă prin mijlâce legale.
In starea ameninţată, în care ne aflămu, respinşi si prigoniţi pe tâte teren el o vieţei publice, mereu insultaţi chiar pentru sâmţeinintele nâstre, pentru limbă şi naţionalitate, lipsiţi de mijloculă de a ne representâ şi apără cu âre care suecesă interesele naţionale, culturale şi economice, nu ni-a mai rămasă altă cale spre a aduce la cunoscinţa Tronului durerile şi gravaminele nâstre, deeâtă calea peli-ţiunei la Corână.
Nr. 13.
GAZETA TRANSILVANIEI
1885
Să păşimă. pe acesta cale cu t6tă resolnţi-! cele ivite cu ocasiunea desbaterii verificărilor^. In fine
unea unora cetăţeni eonscii de a loru sântă da-toriă cătră Tronii şi patriă.
Să pregătimii marea petitiune la Coronă!
In veculă. treeutu iobagiului îi era interzisă de a se pJâuge în contra domnului său pămân-tescu. Astăzi ori şi care cetâţănu are dreptulă de a petiţiunâ la Capulu statului.
Să ne folosimu cu toţii de acestă drepţii constituţionalii, ca să luminămii pe Suverană asupra situaţiunei ndstre şi a motiveloru atitudinei nâstre politice; să-i dovedimu că aceia mintă, cari îi spună, că Românii suntă mulţămiţi şi că oposiţiunea ce-o facă este îndreptată în contra Co-rănei, ăr nu în contra guvernului; să ară-tămă Măiestăţii Sale, că libertatea şi des-voltarea limbei năstre materne, despre a căreia respectare ni-a asigurată din înălţimea Tronului, este ac[i călcată în picidre şi că nici una din promisiunile, ce ni s’au făcută în prea înaltele rescripte regesci dela 1865 încdce, nu s’a împlinită.
Românii ţăreni din comitate, prigoniţi pentru că se folosescă de limba loră maternă şi respinşi pe tdtă linia de cătră puterea publică, ne întrăbă în desperaţi unea loră dăcă mai esistă a(Jî vr’ună foră, unde să se pdtă tângui Românulă apăsată ?
Acestoră nenorociţi fraţi le răspundemă: Esistă în acestă stată ună foră mai înaltă de-câtă t6te, care este înălţată peste certele înverşunate dintre partide, naţionalităţi şi confessiuni şi care are sânta chiămare de a face să înceteze ună rău, o prigonire, care turbură liniştea cetă-ţeniloră şi ameninţă binele publică şi basele de dreptă în acestă stată.
Acestă foră este Cordna. Cei ce nu mai află nicâirî ascultare şi dreptate suntemă siguri, că o voră află la Suveranulă nostru, care ni-a dată atâtea dovedi de bunăvoinţă de când şăde pe tronulă glorioşiloră săi antecesori.
Este o convingere nu numai a nostră ci şi a ce-loră mai de frunte bărbaţi ai noştri şi a tuturora Româniloră înţelegători, că în gravele şi multă ameninţătdrele împrejurări de astăfjî, datoria ndstră de cetăţeni leali şi supaşi credincioşi reclamă ca să luminămă Tronulă asupra tristei ndstre stări. Trebue să facemă acăsta şi de aceea, ca tăcerea ndstră să nu fie interpretată cumva ca o confirmare a acusăriloră şi defăimăriloră, ce vedemă că ni se facă mereu în detrimentulă causei nbstre sânte.
Folosindu-ne de dreptulă de a petiţiunâ la Capulă statului, în scrisă şi prin graiu viu, noi nu vomă vătăma libertatea nimănuia dintre concetăţenii noştri, nu vomă pledâ contra nici unuia dintre popdrele conlocuitâre, ci vomă pledâ numai pentru causa ndstrâ, pentru libertatea şi desvoltarea limbei nâstre materne şi vomă supune la judecata forului celui mai înaltă fărădelegile, ce le comite guvernulă şi organele sale în contra nâstră.
Cu modulă acesta sperămă, că vomă risipi tote îngrijirile Capului statului în privinţa atitudinei nâstre politice şi totodată vomă luminâ şi opi-niunea publică din întru şi din afară despre aceea, câ poporală română este ună elementu de ordine, care cu dreptă pretinde să i-se dea şi lui, ca ori şi cărui poporă setosă de cultură, possibilitatea de a trăi şi de a se desvoltâ liberă în acestă stată spre binele omenirei şi spre mărirea văculuî ci-vilisată de astăcjl!
se va modifică şi modulă de a se face interpelări Puterea discreţionară ce o are preşedintele asupra cloturei şi eschiderii va rămână aceeaşi şi în noulă regulamentă. Tisza păle fi recunoscătoră partidei unguresci din dieta croată; lucrurile mergă strună, după dorinţa şi voinţa prim-ministrului ungurescă.
*
•	Agenţia Ştefani« aduce seirea, că Italia s’a prouun-ţată asupra proposiţiuniloră anglo-francese pentru regu-larea cestiunii egiptene financiare. Ministrulă de esferne italiană Mancini a predată nota ambasadorului francesă Decrais în 23 Ianuariu. Cabinetulă din Roma consimte cu emisiunea unui împrumută cu 3x/2 percente în sumă de 9 milidne punţi sterlingî, cu care să’şî acopere trebuinţele administraţiunii egiptene şi spre a se plăti pagubele, care s’au causală cu ocasiunea bombardării Ale-sandriei de flota englesă. Se declară gata pe lângă apro-baţiunea parlamentului, de a participa cu celelalte guverne la o colectivă garanţiă pentru împrumută, care să se bucure mai multă de o preferinţă decâtă tdte celelalte sarcini ale bugetului egipfenă. Primesce mai departe ca şi asupra străiniloră să se pună în Egiptă contribuţiune şi nu face nici o obiecţiune cu privire la sacrificiile ce le voră pretinde dela creditorii Egiptului, dar se pronunţă, ca să se impună o contribuţiune transitoriă decâtă să se reducă dobânzile. Guvernulă italiană se declară gata, a participa la o anchetă internaţională, decumva voră afla-o t6te puterile neapărată trebuinciăsă. De cumva n’ar esistâ unanimitate, acăsta să nu împedece de a se esecutâ alte puncte despre care esistă o înţelegere, până când se va afla ună mijlocă, spre a esamina situaţiunea financiară. In urmă guvernulă italiană îşi esprimă mulţumirea, că se pune la cale o înţelegere internaţională asupra libertăţii navigaţiunii pe canalulă de Suez.
★
•	Nordd. AUg. Ztg.« a primită prin »Oficiulă Reuter« o telegramă din Turin, în care se spune, că Anglia şi Italia ară fi încheiată ună tractată, care dă Italiei teritoriulă dintre Massaua şi Obok, la Marea roşiă, şi’i asigură sprijinulă Angliei, în casă când Italia ar o-cupa Tripolisulu. Mai departe Anglia favoriseză înteme-iarea unei colonii italiane în Africa vestică. Din contră ft.alia va da Angliei sprijinulă său trorală în Egiptă, pentru ca să creeze Angliei O posiţiune preponderantă în valea Nilului. ţ)iarulă lui Bismarck nu face nici o observare la acestă telegramă, ceea ce face pe unele Z!are să credă că cele comunicate de ea suntă adevărate.
*
Turcia a protestată contra intenţiuniloră Italiei de a ocupa mai multe puncte pe ţărmurii mărei Roşii. Pro testulă e atâtă de energică, încâtă guvernulă italiană s’a simţită îndemnată a se pregăti pentru orî-ee eventualitate Dacă Porta va stărui în hotârîrea de a ocupa t6te porturile de pe ţărmurii mărei Roşii, Italia se va împotrivi dacă va fi de lipsă, chiar cu armele. Amiralulă Bertelli care va pleca peste câte-va săptămâni cu nouă trupe spre marea Ionică, va tăia drumulă spre marea Roşiă coră-biiloră turcesc! de transportă. Dacă Turcia va ameninţa cu represalii, Italia va profita de ocasiune pentru a ocupă Tripolisulă cu ună corpă de armată. Flota italiană va fi gata de plecare peste optsprezece 4^ei ea se compune din unsprezece vase cuirasate
CBONICA POLITICĂ.
Maioritatea comisiunei alese de dieta croată pentru facerea unui nou regulamentă are de gândă se propună modificări esenţiale şi să restrângă imunitatea deputaţi-loră. Maioritatea se gândesce asupra mijlăceloră, prin care să isgonescă din dietă clevetirile, atacurile la onore, înalta trădare şi lesa-maiestate. Afară de acăsta, procedura de verificare se va pune pe acelaşi picioră cu cea din dieta ungară, pentru ca se se împedece scene ca
Din dieta Ungariei.
In şedinţa dela 24 Ianuariu se continuă desbaterea bugetului culteloră şi instrucţiunei.
Cari Neissidler pune mare pondă pe scălele industriale şi comerciale. Combate pe Zimandi şi pe •alţii, cari vreu să turbure pacea dintre confesinni. Po menesce de desele falimente, defraudărî şi sinucideri; causa acestoră rele e răua educatiune poporală. Omenii suntă dedaţi să cheltuescă mai multă decâtă câştigă Elă primesce bugetulă, fiindcă vede, că Trefort îşi dă tăte silinţele ca să întărescă virtuţile cetăţenesc!.
Akos Ugron găsesce că nu e dreptă, ca unii profesori de universitate să trăiască mai uşoră, ăr alţii abia să-şî târască Z^ele. Răulă trebue remediată. Vorbindă despre cestiunea autonomiei bisericei catolice, Zi°e c& e uşoră pentru ministrulă preşedinte să polemiseze, de-ărece elă aparţine unei confesiuni autonome. Oralorulă primesce propunerile lui Iranyi şi Daniel Ugron.
Emerich Bende este pentru autonomia bisericei, dar sub anumite condiţiunî. O pedeeă esenţială a resol-vârii cestiunii autonomiei bisericesc! zace în aceea, că biserica catolică din Ungaria stă sub supremulă patronată ală regelui apostolică. întrunirea drepturiloră de suveranitate şi a supremului pdtronată într’o personă a îngreuiată organisarea bisericii, mai alesă în urma înpre-jurării, câ Ungaria are regimă parlamentară cu guvernă responsabilă (pentru Unguri. — Red.) Cestiunea autonomiei trebue multă rumegată şi dea DumneZeu să se realiseze spre binele bisericii şi patriei.
Corniţele Albert App o ny i aprobăză irit a espri-mată în propunerea lui Ugron, d’a se orga nisă autonomia catoliciloră, şi votăză pentru ea. Elă preeisăză graniţele principiare: una e de natură bisericăscă, cealaltă de natură politică. Organisarea autonomiei să nu aducă nici o revoluţiune în organismulă bisericei, să nu se cioc-neseă cu organisarea hierarchică. A doua graniţă constă în dreptulă de patronată, ce trebue menţinută, ală regelui apostolică ală Ungariei. Oratorulă are consciinţa liniştită, că nimenea nu ţintesce să se confisce acestă dreptă. Elă, deşi e contrară politică ală ministrului preşedinte, se unesce cu părerile acestuia referitore In edu-caţiunea morală-religiăsă. Propunerea lui Ugron o primesce, der pe a lui Iranyi o respinge, guvernulă însă să caute a nu se mai vătăma libertatea religiosă şi a eon-sciinţii.
Gustav Degen nu găsesce dreaptă imputarea ce se face guvernului că din bugetulă de 320 miliăne, numai 6 miliăne se cheltuescă pentru culte şi instrucţiune. In realitate cheltuelile sunt de 15—30 miliăne, căci tre-buescă socotite şi fondurile, fundaţiunile etc. In desba-< terea generală asupra bugetului culteloră şi instrucţiunii să se vorbâscă despre aceea, că ore ministrulă resălvă său nu în modă norocosă problemele culturale ale ţării? Oratorulă răspunde că da. La fiecare cestiune şcolară importantă (din punctă de vedere ungurescă. — Red.), ministrulă a dată de greutăţi şi pedecî confesionale, şi cu tdte astea legea scoleloră medii şi regularea acade-miiloră de dreptă le-a esecutată după lege. Ce privesce autonomia bisericii catolice, trebue mai ântăiu aplanată calea şi poporaţiunea catolică să fie mai ântăiu matură pentru acăsta. Primesce bugetulă.
August Pulssky primesce propunerea lui Iranyi, care cere libertatea religiăsă deplină. Propunerea lui Ugron o respinge. Sunt de făcută alte reforme mai importante. Primesce bugetulă.
Otto Herman, răspunZendă Iui Pulssky, care l’a atacată, Z*ce că »Pulssky este o lingură pentru tăte supele. «
Anton Zichy vorbeşte în contra propunerii lui Ugron, nu din principiu, ci din motive de oportunitate.
Ministrulă Tisza Z*ce> că corniţele Apponyi nu l’a înţelesă bine în şedinţa trecută. Elă n’a Z'să că cestiunea autonomiei atunci se va resolvâ, când cele 8 mi-liâne de catolici voră fi de ună gândă, deărece aşa ceva nu e cu putinţă pe nici ună lăremă. Dar a Zisă ca ideile să fie într’atâta lămurite, ca guvernulă şi legislativa să scie, cum să satisfacă maiorităţii, celoră mai de-aprdpe interesaţi.
Daniel Iranyi polemisăză în contra lui Zzi-linsski, care confundă cu intenţiune pe Nazarenî cu Baptişti. Că aceştia refusă a servi în armată, e falsă ; oratorulă numeşte pe mai mulţi Baptişti, cari suntă ostaşi. Recomandă din nou propunerea sa spre primire.
G.briei Ugron îşi susţine propunerea. In Ardelă, Zice elă, esistâ autonomia şi totuşi slatulă n’a venită în colisiune cu ea. E scandalosă, câ ministrulă ţine închisă elahoratulă congresului din 1870 şi nu-i cundsce cuprinsulă.
Ministrulă Trefort: Cu tote astea, îlă cunoscă
Gabriel Ugron: Ei bine, dacă ministrulă se inte-resezâ atâtă de puţină de afacerile bisericesc!, atunci n’are dreptulă d’a-le conduce.
Ministrulă Trefort răspunde lui Ugron. Nu se speriă de ameninţările Iui. Autonomia din Ardelă e numai o umbră, şi deci cestiunea autonomiei nu după acesta are să se resolve. In principiu nu e nici elă în contra autonomiei catolice, dăr trebue mai ântăiu lămurită cestiunea fonduriloră şi fundaţiuniloră. Trebue ajutată şi clerulă de josă, şi în acestă privinţă va aduce ună proiectă de lege, der să nu se pună guvernului termină, ci să se lase la buna lui chibzuălă. Biserica catolică se bucură de cea mai mare libertate. Elă respinge ropunerea lui Ugron. RăspunZendă lui Otto Hermann, care a Zisă că ministrulă este multilaterală, Z‘ce că aşa cere resortulă său. De asemenea la imputarea ce i-a făcut-o acelaşi deputată că se învaţă puţină geografiă, Trefort răspunde, că cunoscinţele geografice în Ungaria suntă pdte mai lăţite ca în alte ţări. (Cetitorii noştri să nu creZă că Trefort a vrută să vorbăscă de cunoşcinţe generale geografice, ci de a le globul i ungurescă, căci alt-’elă trebuia să-i crepe obrazulă de ruşine esprimândă aşa ceva. Şi avemă destule doveZI, noi ca Ziarişti, că nici geografia Ungariei nu o soiu cum se cuvine funcţionarii.— Red.) Eiă ar dori ca serbarea milenarului ce se apropiă să gâ-sescă gata edificiulă parlamentară şi totă atunci se .«■e inaugureze ună inslitută după modelulă Teresiamilui. Rogâ camera să nu primescă nici propunerea lui Iranyi, nici p’a lui Ugron.
Bugetulă se primesce în generală şi propunerile se -espingă.
Nr. 13.
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
SOIRILE PILEI.
Reuniunea femeiloră române din Braşovă va da Sâmbătă în 19 (31) lanuariu un ti bală în sala Redutei din cetate. Venitulă balului e destinată pentru fondulă »Reuniunei,« care îngrijesce de instrucţiunea şi de edueaţiunea fetiţeloră săraca. Im eputulă la 8 ore săra. Bilete de intrare atâtă josă, câtă şi pe galeriă cu 1 fl 50 cr. de persână se potă procura dela d-nii M. şi L. Laszlo, fraţii Simay, librăria N. Giureu, 1. Duşoiu şi sera la casă. Bilete de Intrare se voră da numai la presentarea invitărei. Ofertele mări-nimdse se trimită d-lui comerciantă G. B. Popp şi se voră chila pe cale diuristică.
—0—
In 24 lanuariu n. a fostă promovată Ia gradulă de doctoră în leologiă la universitatea din Budepeşta D. Iuliu Simonă, teologă absolută ală diecesei Gherlei. Densulu e primulă doctoră română de teologiă promovată la universitatea din Budapeşla. Diseriaţia pentru doctorală a fostă: „Primatus in Ecclesia orientali.*
—0—
Corulă vocală din IJpova aranjâză concertă şi petrecere cu jocă Sâmbătă în 19 (31) lanuariu în oşp&tăria la »Archiducele IosifO.* Preţulă de întrare de persână loculă I. 1 fl., loculă II. 80 cr., loculă III. 60 cr., partere 40 cr. v. a. Venitulă e destinată pentru fon-dulă corului vocală.
Programulă concertului: 1) »Stelele*, romanţă de V. Alesandrescu, musică de A. Flechtenmacher, coră mixtă. 2) *Riscogelf, baladă poporală de A. Marienescu, declamată de d-ş6ra Elena Bogoiu. 3) ţMarşă« de Kral, musica instrumentală, executată de elevii scâlei de musică, sub conducerea d-lui Ledvinka. 4) »Hora Sinaia* de G. Ventura, musică de C. Porumbescu, coră mixtă. 5) »Fata dela Cozia* de D. Bolfnteneanu, declamată de sopranista Maria Cincu. 6) »La o rondunică* de Bolin-tineanu, musică de Flechtenmacher, coră bărb. 7) »Vi-sulă lui Ştefană celă mare* de Bolintiniană, declamată ‘de d-ş6ra Ana Popovicin. 8) »Dulce Bucovină* de V. Alesandri, musică de Flechtenmacher, coră mixtă. 9) ,Potpouri« coră instrumentală de elevii scblei de musică, conduşi de d-lă Ledvinka. 10) «Trieolorulă* de C. Porumhescu, coră mixtă, 11) »Cum stămă* de Jul. Grozescu, dectamată de d-lă At, Pasca. 12) ,Marştilă armatei române în 1877* de Dumitrescu, coră bărbă-tescă.
—0—
Erudit ulă profesoră de la facultatea de medicină din Bucurescî şi direc-toru generală la serviciulă sanitară, d. dr. St. Capşa, a încetată din viaţă în năptea de 12 lanuariu.
—0—
Societatea »Carpaţii« din Brăila ’şî va da convenirea sa anuală Marţi la 22 lanuariu în salănele »Dacia,* strada Domniară. Pe biletele de intrare se indică toaleta şi ţinuta participanţiloră şi se voră da numai la presentarea invita ţiunei.
—0—
Citimă următorele în (Jiarulă »Romanu:« , Preţulă cerealeloră după Casa A. Mark & Comp. din Romană este: Grâu bănată 1425 lei vagonulă (pro chilo 48), popuşoi cicantinî coşeră vechiu 1225 lei vagonulă, popuşoi românescî coşeră vechiu 1150 lei vagonulă, orză calitatea primă 1250 lei vagonulă, ovăsă calitatea primă 1050 lei vagonulă, ovăsă calitate piaţă 1000 lei vago-nulă, fasole 1300 lei vagonulă, anisonă suta oca 75 lei, popuşoi cicantinî Aprilă—Maiu 1050 lei vagonulă. După cum se p6te vedea, săptămâna acesta avurămă orecare urcare de preţă în cereale, făcăndu-se mai multe vânzări, t6te pentru Brăila; printre vânzători figurâză d. lordache Morţună, 70 vagone cu 1400 franci vagonulă; d. Solomon cu 1425 lei vagonulă; d. Agaricî 49 fr. chila şi d. C. Morţună cu 47 lei chila. Preţulă grâului se urcă mereu, în cele din urmă aflămă căs’a oferită 1450 lei pe vagonă d-lui Panaită Doniel, care însă nu s’a mulţumită cu acestă preţă.*
—0—
P. S. Esarchă ală Bulgariei a obţinută dela Sultană ună firmană, prin care i-se dă voia de a înfiiinţâ două episcopii nouă, una în Bulgaria şi cealaltă în Macedonia.
-----O------
CORESPONDENŢA PARTICULARA A >GAZ. TRANS.* Budapesta, 15 (27) lanuariu.
De cu t<5mnă, când au venită noii deputaţi la dietă, se vorbea de înfiinţarea unui clubă ală depufaţiloră naţionali şi de presentarea unei adrese a naţionalităţiloră. Nu s’a făcută însă, cum sciţi, nimică. Saşii se ţînă în reservă, ăr guvernamentalii români n’au voită să pâşâscă la tribuna parlamentului ungurescă nici măcară cu pro-priulă loră programă.
In campania luptei politice domneşce aşadâr în sî-nulă Româniloră de aici linişte generală. Pe terenulă socială se face mai multă din t6te părţile. E dreptă, că, deşi luaseră unii iniţiativa, bală nici de astâdată nu
vomă avă, şi pdte că este mai bine aşa, decâtă să strice nimbului românescă....
Cu tăte aceste, cum amă disd, pe terenulă socială se observă o activitate continuă, care va aduce fructe bune. Tinerii noştri studenţi dela universitate âmblă la prelegeri regulată, sunt. diligenţi şi din când în când se mai promoveză câte unulă la gradulă de doctoră, ca d. e. 4*lele trecute d-lă Dematriu Popă. Societatea »Petru Maioră* încă progreseză, încetişoră der mereu.
Mica nostră inteligenţă de aici încă este în activitate continuă pe tărâmulti socială şi literaro. D-lă profesoră universitară şi deputată Romană lucră la o gramatică şi sintacsă a sa nropriă, după ună sistemă mai nou, care va apără deodată în trei limbi: românesce, ungu-resce şi germânesce. D-lă Dr. Alesandru Mocsonyi lucră la o operă filosofică asemenea după ună sistemă alO seu propriu, care va apără deodată în trei limbi: românesee, frâncesce şi germânesce. D-lă Dr. Marienescu lucră la ună dicţionară, în care va deduce originea mai mulforă cuvinte românesc! dubie din limba celtică. Avemă dăr speranţă, că nu peste multă, literatura nostră se va îmbogăţi cu unele opere însemnate.
Aflu că pe la început ulă lunei lui Martie d-nii Romană şi Babeşă voră pleca la Bucurescî spre a lua parte la şedinţele Asademiei române din ăstă ană,	—Z. —
-----o-------
Conflictul!! dela Bojantl.
„Voinţa Naţionalău scrie următ6rele în afacerea conflictului dela Bojanu între soldaţii români şi austriac!:
contra acestui proiectă care este vătămătoră particulari-loră. D. G. M ei ta ni combate cele cjise de d. Brătianu şi susţine proiectulă propusă de guvernă; (Jicendă că la dis-ouţiunea pe articole va propune nisce mici amendamente coehide a se luâ proiectulă în consideraţiune. D. Gr. Mârzescu combate proiectulă ca anti-constituţionalu, duorece proprietatea este inviolabilă după Constituţiune şi că nu se pote espropria nici o proprietate decâtă pentru causă de utilitate publică;. terminândă <)ice că voteză luarea în consideraţiune, dacă acestă proiectă se va în-ioree la comitetulă delegaţiloră spre a’ld complecta. D. D. Lupascu susţine proiectulă, clicândd că patriotis-mulă trebue să dicteze votarea acestei legi. D. generală Al. Anghelescu, raportore, (flce că legea nu este in-constituţională, pentru că este o diferenţă între servitute şi espropriare şi servituţile cadă în dreptulu comună; con-tinuândă (Jice că ună regulamentă de aplicare va decide modulă de aplicare ală acestei legi D. Polizu Mic-ş unesc u declară că nu va vorbi decâtă din punctulă de vedere legislativă şi că servituţile suntă dintre cele coprinse în art. 19 din Constituţiune; mai adaugă d-sa că acesta propune şi despăgubiri şi conchide a se luâ în consideraţiune legea. D. Eugeniu Stătescu <flce că servituţile cadă totdâuna pe câmpii, adică departe de comune, că prin urmare nu se aduce nici o restricţiune dreptului de proprietate, fiindcă nimeni nu clădesce în câmpii; continuândă 4*ce c$ proiectulă la art. 4 dă o despăgubire pentru clădirile esistente şi numai în casulă acesta s’ar fi călcată principiulă proprietăţii. Asemenea s’a prevăijută că se pdte face clădiri şi din scânduri, der la trebuinţă se voră dărâmă fără despăgubire; observă însă că servituţile ar trebui să începă când fortulă se construesce. Se cere închiderea discuţiunei şi se admite de Senată. Se pune la votă luarea în consideraţiune şi se aprobă.
DIVERSE.
Nu s’a întâmplată nici o grozăviă la numitulă punctă. Nu este nici o victimă. Numărulă morţiloră seu răni-ţiloră nu este decâtă o nălucire. De asemenea nu s’a făcută nici o călcare a graniţei în partea ndstră, deOrece
Din dramele credinţei. — Ună ciudată casă de mârte, după cum se scrie din Viena, s’a întâmplată acum câteva (Jhe la Presburg, în Ungaria, în biserica francis-caniloră. Ună tânără frate fusese făcută călugără. In
pundultt călcata de soldaţii români, şi unde obicinuita genunchIj cu capuW acoperita e-ana postava negru, pen-este o patrulă austriacă, nu este pe teritoriula nostru, d;,ru s6 arate că a ,ăsata păln6ntaia şi wte poftiriIe una puncta pentru a cărei posesiune de .jeciml de anl;,^ fralele se ţinea n8mişcata înaintea allamlui în tim_
este neînţelegere înlre Austria şi România.	| pala ceremoniei. După ce acâsta se sfârşi şi rugăciunile
Asemenea locuri In lungula graniţei, a cărora po- furâ ^ rtdicară poslavum şi aşteptară ca fratele să sesiune este disputală din amândouă părţile, sunt multe, lse sc61e şi spue singura litanijle începute Fratele forte multe. Oricine înţelege, că ceea-ce s’ar fi putută',nsă nu mai mi?cai gi când se apropiară de d6nsula, limpetji forle uşorii acum cincizeci, treizeci său dduă- ' entru a.j ajulâ s6 se sc6|ei v6darâ oă murise ; că <}ecl ani, nu Iota aşa se pdte limpeiji şi acum, când bă- fuseae loviia de apoplecsiă.
trânii marlurl au murită, când faţa pământului şi cur-! statistica Bisericei (Un «recia. - In Grecia simtă sulă apeloră s’au schimbată. Se scie cât de multă a cest ea ajută la cundscerea vechiloră hotare.
i7 mitropoliţî, 11 archiepiscopî şi 18 episcop!, cari costă | pe stată anuală 321,019 lei. Numărulă bisericiloră din Cei cari au trâilă aprope de hotarele din munţi Greda este de 7,518 iar ala mânăslirilora 168, din cari seiu câtă de uşoră se ivescă nedomirirl In privinţa liniei 23 de călugăriţe; din aceste mănăstiri sunt 7 ale calo-
despărţitdre în văi din causa tăierei păduriloră, schimbă rei cursului apeloră şi prăvăliriloră.
D in parlamentul A român A.
(Camera)
(Urmare la şedinţa din 12 lanuariu).
liciloră. In aceste mănăstiri se află 2,116 monachî şi 1,142 mireni, iar în mănăstirile femeiloră suntă 541 călugăriţe. Veniturile mânăstiriloră se urcă la suma de 2,018,892 lei, iar cheltuelile la 1.247,064. Ierarhi de ri-tulă papistă suntă: trei archiepiscopî şi patru episcop!.
Şi ren şi bine. — Jânoş: Servus, frate! — F e r e n c z: Cum îţi mai merge, prietine ? — Janoş:
^ _	,. .	. w	.	_ Rău! — Ferencz: De ce rău? — Jânos: M’amă în-
D. Cogălniceanu rogă Camera de a nu fi prea»	^	*., ( •. Ti „ .•
multă indulgentă cu votarea împământenirilorO, căci nicîisura^'.	erencz. Asta î bine. Jânos. Nu î
ună bine nu p6te aduce prea mulţi străini împămân-. c^'ar k*ne! t erencz: De ce frate? — Jânos: teniţî; să ne ferimO, adaugă d-sa, ca nu mai târijiu să Amă luată o bătrână! — Ferencz: Asta’i rău! — ne pomenimă străini în ţara ndstră. D. Iepureseu '.Jânos: Nu’i chiar rău! — Ferencz: De ce, frate?
spune că in rândula trecuta Camera a respinsă cererile — Jânos! A avuta casă bătrâna! - Ferencz: Asta’i de impămentenire fără nici ună motivă chiar la nisce Ro-
mâni din Transilvania, cum de nu ar respinge acum cererea lui Locinski, care este ună străină. D. Ganea r6gă Camera de a nu respinge cererea lui Locinski de împământenire. Se pune apoi la votă cererea lui Locinski şi se respinge.
In şedinţa dela 14 lanuariu d. C. A. Rosetti per-sistândă în demisiunea d-sale din deputată ală colegiului II din Ploescî, se pune la vota şi se primesce. Punendu-se la votă recunOsceroa calităţei de români d-loră Iosă-pescu şi lrimia se primescă. D. raportoră ală corni s-iunei comunale citesce proiectulă de lege pentru separarea cătunuriloră Dalma şi Runcuşorulă de comuna Rudina, din judeţulă Mehedinţi, care punându-se la votă se primesce.
(Senatulft)
Cestura Senatului înainteză bilanţulă pe anulă financiară 1883—84, care se trimite la comisiunea de cercetarea socoteleloră. D. ministru de răsboiă gene-| rală St. Fălcoianu, comunică Senatului încetarea din viaţă a generalului Slăniceanu. Mai comunică Senatului mesagiulă Regală, prin care se înaintâză proiectulă de lege pentru crearea unui inspectoră ală caseloră agricole şi mesagiulă Regală prin care se înaintâză proiectulă de lege, care modifică art. 4 din legea pentru organisarea crediteloră agricole, adică sporirea capitaleloră.
D. generală Al. Anghelescu, raportorele comitetului delegaţiloră, dă citire raportului şi proiectului de lege relativă la servituţile miiitare.
Art. 1 care opreşte pe proprietarii ce posedă terenuri în vecinătatea fortificaţilor^, de a construi case seu orice alte construcţiunî din materialuri necombustibile, precum piatră seu cărămidă, la o distanţă mai mică de 1,500 metri de fortiflcaţiunî, dă naştere la o discuţiune destulă de animată. D. Dumitru Brătianu combate legea susţinândă că nu este bine ca numai particularii să perdă prin fortificarea otaşeloră, şi ar fi mai bine să perdâ Statulă; conchide că nu este contra fortificaţiuni-loră ce se voră vota de representanţl, dâr este numai
bine! — Jânos: Nu’i chiar bine! — Ferencz: De ce frate? — Jânos: Casa a arsă! — Ferencz: Ah! Asta’i şi mai rău! — Jânos: Nu’i chiar rău! — Ferencz: De ce, frate? — Jânos: Cu ea a arsă şi bătrâna!
f NECROLOGU. — Zaharia Popă, învăţătoră în Christiană, după o suferinţă îndelungată a murită Duminecă în 13 (25) lanuariu 1885 în ală 51-lea ană ală etăţii sale, şi ală 30-lea ană ală serviciului învăţătorescă.
Fie-i ţărîna uşâră şi memoria binecuvântată!
99
Nou abonamentu
Ia
Gazeta Transilvaniei"
Cu I lanuariu st. v. 1885 s’a începută unft nou abonamente, la care învitămu pe onoraţii amici şi sprijinitori ai foiei nostre.
Preţuiţi abonamentului:
Pentru Austro-lJngaria:
pe	trei	luni	3	fl.
,,	ş»6se	„	O	,,
„ unu anu 12 „
Pentru România şi străinătate: pe	trei	luni	9	franci în aură
,,	ş6se	„	18	„	„
„	unu	anu	36	„	„
Din causa însemnatei scăderi a cursului bi-leteloril de bancă romane, suntemu constrînşi a condiţionâ plata abonamentelorii în aurii, s/u în hărtiă cu adausulu. agiului.
Domnii abonaţi noi simtu rugaţi a ne trămite adresele D-loru esactu arătându-ne şi poşta ultimă'
Âdministraţlunea „Gazetei Transilvaniei*"
Editoră: IacoM Mnreşianu.
Relaetorâ responsabilă: Dr. Aurel Mureşiftitu
i
Nr. 13.
GAZETA TRANSILVANIEI
rT l»l _ ------------------- ------------
1885.
Oursulft la bnrsa de Vleaa
din 27 Ianuarie st. n. 1885.
Sursa de Bucurescî.
97.75
92.95
146.25
98.60
Rentă de auru ungarâ6°/0 Rentă de aură 4J/0 . . .
Rentă de hârtiă 5°/0	. .
Imprumutulă căiloră ferate
ungare................
Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostă ung.
(1-ma emisiune) . . . Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostă ung.
(2-a emisiune) .... Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostă ung.
(3-a emisiune) .... 106.90 Bonuri rurale ungare . . 101.60 Bonuri cu cl. de sortare IC 1.50 Bonuri rurale Banat-Ti-
mişă..................101.50
Bonuri cu cl. de sortarelOt. — Bonuri rurale transilvane 101.50
121.
Bonuri croato-sîavone . . 100. — Despăgubire p. dijma de
vină ung............... 98 75
Imprumutulă cu premiu
ung. ..................119. -
Los urile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 118.— Renta de hărtiă austriacă 83.45 Renta de arg. austr. . .	84.— i
Renta de aură austr. . . 106.40 Losurile din 1860	. . . 138 10
Acţiunile băncel austro-
ungare ................ 864 —
Act. băncel de credită ung. 313.50 Act. băncel de credită austr. 303.— Argintulă —. — GalbinI
împărătesei.............. 5.80
Napoleon-d’orI............9.771/»	I
Mărci 100 împ. germ. . . 60.35 | Londra 10 Livres sterlinge 123.70 ,
Cota oficială dela 12 lanuariu st.
Cump.
y. 1884. vend.
Renta română (5°0).	. .
Renta rom. amort. (5°/o) •
*	convert. (6%)
împr. oraş. Buc. (20 fr.) . Credit	fonc.	rural (7°/0)	.
*	„	„ (5%)	•
»	»	urban(7°/o)	.
, (6%)	.
>	.	> (5°/0)	•
Banca naţională a României Ac. de asig. Dacia-Rom. .
«	»	»	Naţională
Aură......................
Bancnote austriace contra aură
92%
32
95%
807,
937,
84
79
1170
274
17%
20°!o Tote preţurile scădute 20°|0
Cursuiu pieţei Braşcvu
din 28 Ianuarie st. i>. 1885
Bancnote românesc! .... Cump. 8.44 V6n«l. 8.46
Argint românesc................... »	8 35	>	8.40
Napoleon-d’ori.................... »	9.75	*	9.77
Lire turcescî..................... »	10.98	*	11.—
Imperiali......................... »	9.98	»	10.—
Galbeni........................... »	5.70	»	5.78
Scrisurile fonc.	»Albina* . .	»	100.50	»	101.—
Ruble Rusesci.................. »	127.5	,	128-5
Discontulă	»	... 7—10 % pe ană.
Numere singuratice din „Gazeta Transilvaniei “ se pottt cumpăra în tutungeria lui Gross (în casa prefecturei.)
per eorjciptsuitiă..
o
O
CM
05
0
o
OQ
O
Ah
Ph
O
O
H
Magazinu de încălţăminte
O	9
aiâ lui
Ioanu Săhădeanu
Fabricaţii propriu şi străinii, solidă şi modernii. Recomandă on. publică cu preţuri scăzute t6te felurile de încălţăminte fine şi ordinare, pentru bărbaţi, dame şi copil, gata s£u după măsure fabricate.
Ghete de bărbaţi dela v. a. fl.	3.60	cr.	în	susu.
Ghete de dame „	„	„	3.—	„	„	„
Pantofi şi ghete de copii dela	60	„	„	„
Pantofi de casă de piele, pîslă s6u stofă brodate cu flori pentru bărbaţi şi dame dela v. a. fl. 1.30 cr. în susă.
Specialitate.
Cisme de copii în creţii de Karlsbad dela v. a. fl. 3.50 cr. în susă »	» fetiţe şi băieţi ,	»	»	* » » 4.50 , »	»
Şoşonî de postavii de pîslă şi cu Gumă englesesci. — Şoşoni cu talpe de pîslă lungi şi scurţi pentru voiagiori. = GalocI de gumă englesă. — Sandale de gnmă şi de pîslă pentru dame, bărbaţi şi copii cu preţuri eftine.
Cisme de	copii ordinare	dela	v.	a.	fl.	2 în	susă
,	»	bărbaţi »	»	»	»	»	5% »	»
»	,	femei »	»	»	,	,	4	»	»
Comandele din afară se efectueză după mesurile trimise promptă şi cel» nepo-_______________trivite sc iau îndCrătă in schimbă.__
20°|0 Tote preţurile scădute 20°|0 §|H!
tc
O
H3
Ov
c-t-
<x>
l-t
CD
'•e-H
0
,12.
CD-
UI
o
&x
-p-
0
erf-
CD
LO
O
B61e secrete
le vindecă pe basa celei mai noue constatări ale sciinţei, chiar şi casu-ile cele mai desperate fără ca cineva s6 fie împiedecată dela lucrulu său. Asemenea vindecă urmările rele ale păcateloră tinereţei (onania), slăbiciune de nervi şi impotenţa. Mare discreţiune. Ne rugămă pentru descrierea completă a bdlei.
I>r. Bella,
membru ală mai multoră societăţi scienţifice etc.
6. Place de la Nat ion, 6. — PARIS.
De obsevtu.
Epilepsia.
Tractarea în scrisă.
Cei ce suferă de spasmuri, de cârcei şi de nervi găsescă ajutoră sigură prin metoda mea. Onorariele se dau după ce se voră observa succese. S’au vindecată sute de 6meni.
Prof. JDr. Albert,
distinsă, pentru deosebitele succese, de cătră societatea scienţifică francesă cu marea medalia de aurii el. I.
6. Place du Frâne, PARIS.
Mersulu trenuriloru
pe linia J*redealu-Budapesta şi pe linia Teiuşii-Aradii-Budapesta a câlei ferate orientale de stată reg. nng.
Predealfi-Budapesta
Budapesta—Predealft
Teiuşă-Aradă-Budapesta
Budapesta-Aradă-Teluşă.
		Trenă	Trenă	1 i Trenu	Trenă		Trenă	Trenă	1 Trenă	Trenă
		accelerat	de	omnibus	de		de	omnibus	accelerat	omnibus
			pers6ne	I	persone		persone			
				1				i		
Bucurescî		7.15	■■		—	Viena	8.25	8.35	3.30	8.00
Predealft		1.09	—	—	9.50	Budapesta	8.00	6.55	9.45	2.47
Timişft		1.33		—	10.15	Szoluok	11.24	10.55	12.18	6.36
Brasovă	( (	2.06	—	—	10.50	P. Ladâny Oradea mare j	2.01	2.04	1.59	10.09
J Feldiora		2.16	6.30	5.45			4.11	5.13	3.20	
		2.44	7.09	6.28			4.21	9.37	3.25	
Apatia		3.03	7.41	7.07		Vârad-Velencze	4.29	9.45	—	
Agostonfalva		3.18	8.09	7.42		F ugyi-Vâsârhely	4.40	9.59	—	
Homorodîî		3.51	8.53	8.51		Mezo-Telegd	5.02	10.28	8.56	
Haşfaleu Sighişora		4.51	10.18	10.52		R6v	5.46	11.41	4.31	
		5.11	10.55	11.56		Bratca	6.09	12.15	—	
Elisabetopole		5.39	11.36	12.43		Bucia	6.28	12.48	—	
MediaşQ		6.00	12.11	1.23		Ciucia	6.52	1.48	5.28	
Copsa mică		6.29	12.35	2.07		Huiedin	7.32	3.21	6.01	
Micăsasa		—	12.54	2.27		Stana	7.51	3.54	—	
Blaştu		7.02	1.29	3.06		Aghiriş	8.12	4.34	—	
Crăciuneltt		—	1.45	3.22		Ghirbău	8.24	4.52	—	
Teiuşă		7.38	2.26	4.15		Nedeşdu	8.38	5.11	—	
Aiudă		7.55	2.48	4.44		Clnşin j;	8.57	5.40	7.08	
VinţulG de susd		—	3.12	5.10			9.23	6.00	7.18	
Uiora		—	3.19	5.19		Apahida	9.50	6.29	—	
Cucerdea		8.24	3.36	5.47		Ghiriş	11.15	8.14	8.29	
Ghirisă		8.48	4.10	6.38		Cucerdea	12.04	9.49	8.53	
Apahida	( (	—	5.39	8.51		Uiora	12.12	9.58	—	
Cluşiu		10.08	5-59	9.18		Vinţulă de susă	12.19	10.07	9.17	
		10.18	6.28	8.00		Aiudfi	12.45	10.42		
Nedeşdu		—	6.54	8.34		Teiuşă	1.15	11.32	9.40	
Ghirbău		—	7.10	8.59		Crăciunelfl	1.44	12.03	—	
AghirişQ		—	7.25	9.35		Blaşă	2.00	12.24	10.12	
Stana		—	7.49	10.16		Micăsasa	2.34	12.43	—	
Huiedinfi		11.33	8.11	11.04		Copşa mică	2.52	1.22	10.45	
Ciuda		12.06	8.52	12,17		Mediaşfi	3.27	2.24	11.07	
Buda		—	9.11	12.47		Elisabetopole	4.01	3.06	11.29	
Bratca		—	9.29	1.21		Sigişota	4.50	4.17	12.15	
R6v		12.25	9.52	2.05		Haşfaleu	5.08	4.51	12.30	
Mezo-Telegd		1.11	10.27	3.08		Homorod	6.47	7.07	1.32	
Fugyi-V âsârhely		—	10.46	3.39		Agostonfalva	7.36	8.10	2.04	
Vârad-Velin ţe		—	10.56	3.55		Apatia	8.09	8.46	2.24	
Oradia-mare	(	1.49	11.04	4.06		Feldiora	8.41 9.20	9.20	2.44	
	(	1.54	11.14	7.30		Braşovă |		10.15	3.15	
P. Ladâny		3.14	1.47	11.05			—	6.00	3.25	
Szolnok		5.10	4.40	2,37		Timişfi	—	6.57	4.03	
3nda-pesta]	1	7.30	7.44	6.40j		Fredealu	—	7.32	4.28	
Viena		2.00	6.20i	2.00|		Bucurescî	—	— 1	10.25	1
1111 Nota: Orele de nopte suntti cele dintre						liniile grose’		1	1	|
Tipografia ALEXI, Braşovă.
	Trenă de	1 Trenă	Trenă		Trenă de	Trenă
	persone	| omnibus	omnibus		persdne	omnibus
Teiuşă	2.39	9.50	8.20	Viena	8.25	8.35
Alba-Iulia	3.40	10.42	9.10	Budapesta	8.00	6.55
Vinţulă de josti	4.04	11.09		Szolnok	1 11.14	12.28
Şibotă	4.35	11.43		(	3.35	5.30
Orăştia	5.02	12.13		Aradă |	4.00	6.20 I
Simeria (Piski)	5.44	1.22		Glogovaţii	4.16	6.39
Deva	6.05	1.48		Gyorok	4.47	7.19
Branicîca	6.34	2.21		Paulişă	5.02	7.39
Ilia	• 7.01	2.54		Radna-Lipova	5.25	8.11
Gurasada	7.15	3.09		Conopă	5.57	8.49
Zam	7.49	3.48		Bârzova	6.18	9.18
Soborşin	8.32	4.37		Soborşin	7.11	10.27
BSrzova	9.19	5.30		Zam	7.48	11.18
Conopă	9.40	5.58		Gurasada	8.22	11.57
Radna-Lipova	10.16	6.38	8.24	Ilia	8.40	12.27
Paulişd	10.32	6.56	8.41	Branicîca	9.02	12.57
Gyorok	10.48	7.15	9.01	Deva	9.32	1.45
Glogovaţtt	11.17	7.48	9.30	Simeria (Piski)	10.12	2.58
(	12.32	8.05	9.45	Orăştiâ	10.47	3.46
Aradă j	12.00	8.45	6.10	Şibotă	11.14	4.20
Szoluok	4.00	2.10	7.27	Vinţulă de josă	11.46	5.06
Budapesta	7.44	6.40	—	Âlba-Inlia	12.21	6.15
Viena	6.20	—	—	Teiuşă	12.53	7.00
Aradă-Timiş6i*a				Simeria (Piski) Petroşeul		
	Trenă	Trenă de			Trenă	
	omnibus	persâne			omnibus	
Aradă	6.00	12.30		Simeria	3.08	
Aradulă nou	6.26	12.54		Streiu	3.45	
NCmeth-Sâgh	6.51	1.19		Haţegă	4.33	
Vinga	7.28	1.50		Pui	5.19	
Orczifalva	7.49	2.12		Crivadia	6.05	
Merczifalva	8.09	2.30		Baniţa	6.43	
Timişăra	8.58	3.15		P etroşeni	7.00	
Timişăra- Aradă				Petroşeul—Simeria (Piski)		
	Trenă de	Trenă			Trenă	
	persăne	omnibus			omnibus	
Timişăra	12.25	5.00		Petroşeul	8.56	
Merczifalva	1.16	5.56		Baniţa j	9.37	
Orczifalva	1.34	6.16		Crivadia ’	10.09	
Vinga	2.04	6.50		Pui 1	10.48	
NCmeth-Sâgh	2.25	7.11		Haţegă |	11.26	
Aradulă nou	2.54	7.44		Streiu 1	12.06	
A mdA	»in	o nn	ÎL	a«~- 1	< ^ O-		
j