REDAOţ'IIJJVEA ŞI ADMINISTBAŢIUNEA t BRAŞOVt, piaţa mare Nr. 22. SE PRENUMERĂ: la poşte, Ia librării şi pe la dd. corespondenţi. ,oAZETA“ IESE ÎN FIECARE ţ>I. Pe unii an CI 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. Komânia şi străinătate: Pe and 36 fr., pe ş6se luni 18 fr., pe trei luni 9 franci. ANULU XLVIII. ANUNOIUR1LE: O seriă garmondil 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare Sorlsorî nefranoate nu so prlmescă. — Kanusorlpte nu se retrămltO. NR 12 Mercuri 16 (28) Ianuariu Românii. Tronul A şi opiniunea publica. XI. Ii* statală acesta, unde Curtea este încungiu-rată numai de aristocraţia înaltă, f6rte arareori se ivesce ocasiunea ca bărbaţi din poporu să se p6tă apropia de monarchii seu de unu altă membru ală casei domnitâre. Dâr chiar dacă li se dă vr’odată ocasiunea, acâsta se întâmplă sub controlulă şi cu modalitatea, ce-o prescrie miniştrii şi âmenii Curţii, cari, precum amă păţit’o în Uniădâra, nu sunt cu egală bunăvoinţă faţă de supuşii, cari alârgă a dă espresiune sentimente-loră loră de credinţă şi lealitate. Este naturală, că în asemeni împrejurări conducătorii noştri eşiţi din poporu, cari n’au titlulă de ranguri şi de naşcere, nu au intrare în sferele înalte ale Curţii şi de aceea nici nu li se dă ocasiunea de a pledâ aici pentru causa drâptă a poporului română. Pe când Maghiarii, Croaţii, Polonii, Cehii ş. a. au o mulţime de bărbaţi, cari posedă titluri spre a avă intrare la Curte, la noi se reduce acăstă facultate, de a ne representâ, la Mitropoliei şi Episcopii noştri, cari după lege facă parte şi din camera magnaţiloră, şi la câţiva militari de rangă mai înaltă. Nenorocirea a voită ca şi aceşti puţini bărbaţi ai noştri de posiţiune mai înaltă să nu ’şi dobeudâscă ascultare în sferele superiăre în cur-sulă celoră 16 ani din urmă. Unora li s’a interzisă, ear celorlalţi le este interZ>să a face politică. Ce se atinge de prelaţii noştri, este de pri-sosă de a mai descrie cu de-a-măruntulă politica ce-o face guvernulă ungurescă în contra archie-reiloră noştri şi cu denşii. Semţimă destulă de durerosă urmările acestei nefaste politice ce are de scopă de a sprijini acţiunea de isolare şi de defăimare a poporului română faţă cu Tronulă. Prelaţii noştri sunt espuşî la o mulţime de pressiunî, terorisări şi seduceri din partea celoră dela putere, pentru ca aceştia să se pătă apoi mândri înaintea monarchului, că îi au pe partea loră pe arcliiereii români, pe cari îi descriu ca singurii representanţi ai poporului. Politicii maghiari se pricepu de minune de a sădi cărtă şi intrigă în sînulu prelaţiloră noştri folosindu-se de tâte apucăturile, ce le-au practicată şi moşii loră din vechime. In acăstă privinţă ei întâmpină unu sprijină puternică şi din partea clerului ungurescă romano-catolică, despre a căruia amestecă în afacerile năstre bisericesc! şi naţionale istoria va scrie încă multe. La acăsta sunt a se mai adauge şi rivalităţile năstre con-fesiunale precum şi slăbiciunile unora dintre ar-chierei, cari nu se sfiescă a face servicii directe guvernului, spre a completă tristulă tablou ală paralisării factoriloră acestora de căpeteniă în viaţa năstră naţională şi bisericăscă. Astfelă dintre cei ce ară pută pledâ pentrn causa năstră naţională înaintea Tronului o parte nu au curagiulă de a întreprinde nimică pe tS-râmulu politică, ăr ceilalţi lucră în sensulă şi după dorinţa celoră dela putere; militarii noştri superiori în fine nu ne potu representâ cu suc-cesă interesele năstre naţionale în sferele Curţii, mai ântâiu pentru că posiţiunea loră nu le iărtă de a face politică şi apoi pentru că suntă prea puţini. La tăte aceste mai este a se adauge că în împrejurările actuale chian.ile s’ar încercă umilă său altulă să apere în sferele memorate causa poporului română, elă ar întâmpină acolo unu curentă nefavoribilă Româniloră, ce a fostă pregătită în modă sistematică şi de mulţi ani de cătră adversarii noştri. Dela unu asemenea pasă amă pute aşteptă ărecare succesă, dâcă elă ar fi sprijinită de-o mişcare sănătăsă şi resolută, între marginele legale, în sînulă poporului română. De aceea amă susţinută şi susţinemă, că era de lipsă ca pasulă, ce l’au fostă întreprinsă la 1879 Archiereii noştri de a cere sprijinnlă Corânei întru apărarea intereseloră instrucţiunii române elementare, să fi fostă susţinută cu firmitate printr’o manifesta-ţiune generală din partea întregului poporă, fără a mai cercetă dâcă arcliierii au lucrată numai din pro-priulă indemnă sâu pâte în urma vr’unei inspi-raţiuni din sferele, unde se ţese firulă Ariadnei. Nea vândă, cine să ne iea în apărare la curte şi înaintea Tronului, nu ne putemă miră dâcă Capulă statului nu cunâsce acj.i durerile năcazurile şi plângerile năstre şi dâcă îi este necunoscută mai alesă situaţiuuea ce s’a creată dela 1868 încâce poporului română.' încă în Octomvre 1868 esprimase Z^rulă „Reformw din Yiena temerea, că consiliarii unguri voră descrie atâtă faţă cu monarcliulă câtă şi prin biroulă de pressă înaintea opiniunei publice starea lucruriloră astfelă, că Românii sunt fârte mulţumiţi cu guvernulă ungurescă, că sunt omeni iubitori de pace, luândă afară pe cei 400 de membri ai conferinţei passiviste din Ardâlă, cari ar predică pe faţă daco-românismulă ş. a. Acâsta temere basată în adevăru fii împărtăşită şi de publiciştii români de p’atunci, cari mai accentuau că opiniunea publică din întru şi din afară este, cu privire la atitudinea politică a Româniloră, înşelată. Cu tăte că acâsta convingere era generală între Români nu s’a întreprinsă nimică seriosă din parte-le spre a combate şi nimici învinuirile nedrepte şi faimele mincinâse răspândite de contrarii nâmului românescă. S’au întrunită alegătorii români ardeleni în conferenţe electorale pe rendă la 1869, 1872, 1875 şi 1878, în aju-nulă alegeriloră dietale, spre a declara ârăşi şi ârăşi că libertatea poporului românii este sugrumată, dâr despre enunciările acelora adunări abia se luă notiţă prin foile cele mari, se scriea şi se vorbea insă cu atâtă mai multă despre tendinţele subversive, ce le-ar nutri aceia, cari arangâză şi compună conferenţele passiviste. Pe la anulă 1876 scriitorulu acestoră rânduri adresându-se la unele foi germane, cari erau mai obiective şi mai leale faţă cu Românii, spre a le dă nouă informaţi uni privitore la causa nos-tră, a primită răspunsulu, că bucurosă ne-ară luă în apărare, dâr nu se vede nici o mişcare de luptă energică în sînulă poporului română, care să justifice acâsta apărare înaintea publicului loră. După ce era dificilă şi periculâsă situaţiunea năstră în urma uneltiriloră contrarie, noi prin tăcerea năstră o agravamu încă şi mai tare! Abia în 1881 conferinţa năstră electorală a decisă a se compune ună memoriu, care a şi vă-<|ută lumina Z^ei în 1882, ear în primă vâra anului următoră nemulţumirea poporului română s’a manifestată şi în întruniri poporale, cari au protestată în contra încercăriloră de maghiarisare. Manifestările nemulţămirei năstre din primă-vâra anului 1883 şi memoriulă conferenţei din 1881 au trebuită să facă impressiune nu numai asupra sfereloră parlamentare, ci şi asupra celoră ce încungiură Tronulă, dâr n’au străbătută până In urechile monarcliului. Erăşi se alarmă ţera şi lumea prin intentare de procese, prin prigoniri şi terorisări de totă felulă în judeţe, prin demonstraţiuni antiromâ-nesci, prin ameninţări din partea miniştriloră şi altoră corifei maghiari în parlamentă, prin pressa maghiară şi pressa subvenţionată din afară, ser-vindă ca nisce piese justificative circularele ar-chieresci, scrise la comanda miniştriloră. Guvernulă ungurescă seceră unu nou succesă la Seghedină şi la Aradă, unde li s’au a-dresată deputaţiuniloră clerului nostru cuvinte do-jqnităre din partea monarchului. Tronulă, care a declarat serbătoresce la 1868 că ,,statulă va asigură fie-cărui cetăţână libertatea şi desvoltarea limbei sale materne în modă egală,“ n’are cunoscinţă nici până a(Jî, că acâsta libertate şi acâstă desvoltare a nâstră este sugrumată, ci ceea ce a aflată este numai, că noi Românii n’amă fi la înălţimea datoriei năstre de buni şi leali cetăţeni. CRONICA POLITICĂ. Convenţiunea de estradare încheiată între Prusia şi Germania face pe »Pester Lloyd« dela 26 Ianuariu se scrie ună articulă de fondă, în care declară că guvernulă ungurescă n’ar putea primi o astfelă de învoire. In Ungaria nu s’a ivită necesitatea, d’a eşi din cadruîă le-giloră esistente, care sunt desfulă de tari, ca se apere statulă şi societatea. Mai importantă îns6 i se pare foiei pestane cestiunea, dacă acestă comunii ate de a procede în contra anarchismului nu va aduce după sine o alipire mai intimă a stateloră contractante şi în privinţa altoră probleme de politică internaţională. O apropiere între Germania şi Rusia în sensulă acesta ar trebui sS aducă după sine o înstreinare a monarchiei austro-ungare de cele două puteri. »Pester LIoyd« îşi întemeiază acestă din urmă afirmare pe faptulă, că nici o măsură fie câtă de aspră nu ajută în contra anarchismului, căci mai multă decâtă să - i spânzure seu se-i decapiteze pe omeni nu se pole face, şi legi de acestea are şi Germania şi Rusia. Şi apoi fie că i-ar spânzura ună gâde prusiană seu rusă, totă una este, prin urmare ce rolă are convenţiunea? ,Pester Lloyd« bănuesce că ea e o continuare directă a celei din 1863: e vorba de mişcarea polonă, er nu de anarhismă. Dacă bă-nuela e adevărată, atunci relaţiunile dintre Germania şi Austro-ungaria nu potă rămâne nealterate. * Din Berlină să scrie, că tratat ulă de estradare încheiată între Prusia şi Rusia este combătută de fote foile independente. Toţi se plângă, că Prusia a lucrată ca stată particulară nebăgândii în semă imperiulă. Foile polone din Lemberg Încă se ocupă de acestă tratată de estradare şi ’şi esprimă temerea, că âre nu va ti .şi Austro-Ungaria între pactanţi? Ele se mân-găe însă cu credinţa, că dieta ungară nu va încuviinţă nici odată ună astfelă de tractată. * Se vorbi în mai multe rendurî în anulă trecută, că Ruşii ar fi luată portulă Cavalla, aşecjată spre ostă dela Salonică pe ţărmulă Mării egeice, dar se dovedi că ves- GAZETA TRANSILVANIEI ______ __ __ - _ __- - - - Nr. 12. —_• . _ --- - ■ ■ - .1_______ tile fuseseră false,. Acum i se scrie ârăşl lui * Daily Te-legraph,* că unii colonelă de geniu Iovanoff, petrecândă mai multă vreme la slariţulă unei mănăstiri ruseşcl a-prâpe de Cavalla, ar fi făcută mai multe schiţe după îm-prejurimele portului. Stariţulă cumpără, după ce a plecată Iovanoff, pământuri întinse şi materiale de clădită, cari voră servi la lucrări de caracteră strategică. Porta a găsită cu cale să trimâtă pe Izzet-Bey în Cavalla, să facă planuri de apărare pentru împrejmuirile portului. La aceste sciri date de , Daily-Telegraph,« adaugă »Pes-ter Lloyd*: »Stăruinţele unoră anumite cercuri rusesc!, de-a promova aşezarea mânăstiriloră ruse pe muntele Atosă şi pe ţărmii Mării egeice nu sunt nouă. Ruşii ne potă arătă în astă privire şi câteva succese.... Scopurile, ce sunt legate de aceste stăruinţe, se înţelegă chiar dâcă nu sunt socotite de-a dreptulă de strategice. Dâcă de altfelă Porta are bănueli şi începe a se îngriji, ea’şî eser-cită numai dreptulă său’, căci ală ei e teritoriulă, pe care se petrecă astfelă de lucruri.« * Intr’ună consiliu de miniştri ţinută la 24 lanuariu n. la Paris, a împărtăşită Iules Ferry răspunsulă Angliei la propunerile puteriloră, referitâre la cestiunea Egiptului. Cabinetulă englesă primesce facerea unui împrumută de nouă miliâne sub garanţia unei său mai multoră puteri şi introducerea dării pe cupăne de cinci procente pentru tâtă datoria egiptână pe doi ani. De a primită Anglia şi alcătuirea unei comisiunî de anchetă internaţionale şi admiterea delegaţiloră Rusiei şi Germaniei în comisiunea pentru datoriile statului nu se p6te ghici din scirile de până acuma. Acâstă din urmă dorinţă ară putea Anglia se o împlinâscă şi ar putea să facă, cum a dată a să înţelege Ferry, concesiuni referi-t6re la libertrtea navigaţiunei în canalulă Suez. Deosebită greutate trebue să se pună însă pe împrejurarea, că răspunsulă Angliei face posibilă o înţelegere prietinăscă. Italia încă s’a esprimată asupra acestei cestiunl şi se în- voesce aprâpe în tâte cu propunerile francese. * fiarele englese raportaseră despre o perdere a admiratului Courbet, ce ar fi suferit’o fiindă bătută de Chi-nesî la Chelung. »Agenţia Havas* comunică, că acele răpăite sunt exagerate. Courbet a telegrafată, că ună despărţementă de intanteriă uşără africană din nenorocire a încercată să ia fortificaţi uni le chinese din sudă de Chelung. Despărţământulă a suferită o perdere de 19 morţi, 12 greu şi 14 uşoră răniţi. Incăerarea s’a întâmplată înainte de sosirea trupeloră de întărire. ------o------- Din dieta Ungariei. In şedinţa dela 23 lanuariu a dietei unguresc! se continuă desbaterea bugetului culteloră şi instrucţiunei publice. Ernst Bessenyey laudă meritele institutoriloră poporali, acest! silitori taleri ai patriei. Sunt rău plătiţi, dar starea financiară nu permite o mărire a lefuriloră. Trebue însă asiguraţi institutorii — fie ai statului, comunali său confesionali — că la vreme voră fi pensionaţi cu lâfa întrâgă şi că după mârtea loră se va purta grijă de familiile loră. Speră că ministrulă va aduce ună proiectă de lege în acâstă privinţă şi aşa votâză bu-getulă. Ministrulă Trefort asigură, că nutresce cele mai căldurâse simpatii pentru institutorii poporali. Dovadă e activitatea sa în privinţa întemeiării orfelinatului institutoriloră. Dar legea de pensii nu se pâte modifica aşa uşoră. In anulă viitoră însă va numi o anchetă pentru institutulă de pensiuni ale institutoriloră şi dâcă resulta-tulă va fi favorabilă, e gata a aduce ună proiectă de lege în favârea loră. Michaei Zsilinss ky vorbesce relativă la propunerea lui Iranyi pentru Introducerea libertăţii religiunii. E bătătoră la ochi că în toţi anii se respinge câte o astfelă de propunere. Dar causa e că Iranyi nu o aduce la timpulă cuvenită. (Iranyi: De 16 anii) Desbaterea bugetului nu e potrivită pentru acâsta. Vorbesce apoi de Nazarenî şi 4ice că, dacă sunt persecutaţi, causa e că lucreză ia turburarea ordinei statului şi a păcii familiare. Dacă Iranyi cere pentru Baptişti libertatea credinţei, atunci elă să esplice acestoră Omeni încăpăţînaţi, că pentru orice confesiune respectarea legiloră statului este cea dintâiu poruncă. Nu se pOte da libertatea credinţei Omeniloră, cari se codescă a lua armele pentru apărarea patriei. Oratorulă crede, că episcopulă Sat-marului nu doresce sâ’ncâpă acum lupta între stată şi biserică, în contra constituţionalismului. Catolicii nu se potă plânge, că sunt apăsaţi. Timpulă privilegieloră a trecută (nu însă şi pentru Maghiari. — Red.); trăimă într’ună ttmpă de egală îndreptăţire, de reciprocitate, de frăţietate (ce privesce pe Unguri şi pe cei renegaţi. — Red.), sub scutulă comună ală constituţiunii, sub principele co-munu constituţională, care pentru tâte confesiunile deopotrivă e tată, patronă şi protectoră, dar care îşi pOte esercita aceste drepturi, ca tOte drepturile sale de suve- ranitate, numai prin guvernulă său constituţională şi parlamentară. Primesce bugetulă. Ministrulă Trefort se plânge că se perde timpulă cu invective în contra sa, dar vrea să lămurâscă cestiunea libertăţii religiOse şi a autonomiei bisericesc!. Elă admite şi promovâză chiar o autonomiă locală, dar se teme de o autonomiă în ţâră a bisericei catolice. Fran-cesii, Belgienii, Italienii sunt naţiuni libere şi catolici buni, şi totuşi ei nu cunoscă o astfelă de instituţiune, ca autonomia propusă aci. Totuşi elă nu vrea să se declare hotărîtă în contra ei. Recunâşee însemnătatea cea fârte mare a bisericei catolice. Dar îlă dâre inima de clerulă de josă şi pentru îmbunătăţirea sorţii loră va face propuneri practice. Propunerea lui Iranyi însă nu o primesce. Biserica catolică nu e ameninţată nici de corână, nici de parlamentă, nici de guvernă. Elă nu scie în ce ar consta a<}î paşii necesari pentru regularea bisericii catolice pe basa autonomiei. Câtă pentru fondurile religi-6se şi şcolare elă le întrebuinţâză spre scopuri catolice. Ignaz Hely declară, faţă cu o esprimare a lui lokai, că oposiţiunea sprijinesce cu celă mai mare zelă orice nisuinţă a ministrului ce privesce cultura patriotică. Elă primesce propunerile lui Iranyi şi Ugron în cestiunea bisericei catolice şi a scâleloră. Vorbesce pentru crearea unui museu industrială şi comercială după modelulă americană. Iohann I a n o s s y combate pe Zimandi, care a Dicţionarulă internaţio- 1885. nală ală Unguriloră conţinporanî,* ce va conţină biblio-grafiele a 3000 de ctlebrităţl unguresc!. Credemă că »Pester Lloyd€ va fi vrută să 4*c& vr’o 30. Se vede că fără scirea raportorului a apucată condeiulă înainte. —0— Balulă oficeriloră de aci s’a schimbată în serată costumată şi se va da la 14 Februariu n. —0— Generalulă română Slăniceană a murită la Sau Remo în Italia. —0— Ministerulă de finanţe română va depune ună proiectă pentru modificarea legii impositului fonciară. Se 4ice că acestă imposită se va reduce, dela 6, la 5 la sută pentru imobilele urbane, iar pentru cele rurale im-positulă va fi mai mare sâu mai mică după cum pro-prietarulă locuesce în ţară sâu în străinătate. Proiectulă are de scopă să încurajeze exploatarea moşiiloră de cătră înşişi proprietarii ioră şi să combată obiceiulă unoră proprieiari d’a locui în străinătate. —0— Falimentele se ţină lanţă, 4‘ce »Răsboiulă.« In Neamţu s’a declarată falită comersantulă Carolă Justeră; în Iaşi au dată falimentă casele de comerţă B. lacoviţă, M. lacoviţă şi Krainer & Lobel, cu ună pasivă destulă de respectabilă. —0— »Orientulă română* e numele unui nou tjiarh ce apare de Duminecă în Galaţi. Ii urămă viaţă lungă. —0— In tragedia lui Paulă Heyse: »Sfîrşitulă lui Don Juan,« representată în cetele trecute în Viena, d-şâra Bârsescu jucâ rolulă Ghitei. —0— Polonii au hotărîtă, ca să lucreze în comună pentru serbarea milenarului lui Metod iu. —0— Telegrame din Cuneo, Corea şi Susa, în Italia, comunică despre nouă nenorociri causate de căderea sto-lohaniloră de zăpadă. S’au scosă deja 18 cadavre din zăpadă. In Brosasco au fostă îngropate 8 persâne, dintre care câteva au fostă mântuite. In Sparone s’au scosă 14 si în Moasca 7 cadavre. In Exlles au fostă îngropate 63 de persone, dintre care s’au scosă 31 morţi şi 20 vii. In Franssinere s’au desgropată 11 cadavre. Autorităţile, armata şi poporaţiunea lucrâză mereu ca să ajute şi să mântuâscă pe cei nenorociţi. -----o------- Cugetări la încheierea anului. Selagiu 4‘ua de Crăciună 1884. (Fine). Dâcă vomă cercetă activitatea nâsţfă pe terâmulă bisericescă şi şcolară, vomă dâ de multe rele şi neajunsuri ce provină mare parte şi din vina nâstră. Aşa de esemplu amă trebuită să esperiâmă cu multă durere stagnarea mecanismului constituţiunală ală bisericei române greco-orientale şi trebue să vedemă cu adâncă părere de reu, că nu se mai face nimică în sînulă bisericei române unite pentru Introducerea sinodalităţii, delăturându-se administrarea arbitrară şi necontrolată de a4i a afeceriloră bisericesci. Pe terâmulă şcolară cu mulţumire constată, că nu amă fostă aşa de apatici. Merită deosebită recunoscinţă fapta generâsă a Escelenţiei Sele Metropolitului Vancea, care a edificată ună internată pentru şcolarii din Blaşiu şi nu se potă nu amintescă şi meritulă se şi l’a câştigată Ilustr. Episcopulă Pavelă prin reconstruirea gimnasiului din Beiuşă. S’au făcută multe pentru instrucţiune şi în alte părţi, în oraşe şi sate, aşa în Aradă, Braşovă, Sibiiu ş. a. Stăruinţele Româniloră bănăţeni pentru înfiinţarea gimnasiului din Caransebeşă au râmasu (durere) până a4î făr’ de resultată. Trebue să amintescă în fine zelulă şi nobila stăruinţă a Reuniunei femeiloră române din Sibiiu, care au pusă temelia la o scâlă de fete, ce va aduce ună mare folosă poporului nostru. Aceste nobile şi generâse fapte pe câmpulă instrucţiunei nâstre naţionale ne-au causată unele momente de bucuriă în mijloculu celoră mai mari dureri, pricinuite de lovirile nemilâse ce amă trebuită să le îndurămă necurmată din partea antagoniştiloră noştri. Să mai vorbescă aici de şicanările sărmaniloră studenţi români de pe la gimnasiele maghiare din Cluşiu, Lugoşă şi mai vârtosă din Baia-mare ? Aceste sunt prea bine cunoscute publicului nostru. Să treoă, totă numai „per summos apices“, la 4ia_ ristica nâstră. Nu se pâte căi publiculă nostru mai multă că acum n’ar avea foi, dâr întrebatu-ne-amă âre odată cu tâtă seriositatea, dâcă ne facemă datorinţa faţă cu aceste foi, dâcă le şi sprijinimă cum se cuvine în privinţa spirituală şi materială? Ne lăudămă cu-o inteligenţă nurn^râsă; avemă în adevără preoţi studiaţi, doctori, advoccţT. profesori, âmeni cari s’au ocupată cu studii economice şi comerciale, jurişti, filosofi ş. a. în mare numără. Cum vine de cu Nr. 12. GAZETA TRANSILVANIEI 1885 t6te acestea (jiariştii noştri sunt mai mulţii sâu mai puţinii avisaţî tot ii numai la propriele lorii forţe şi suntii atâtă de puţinii sprijiniţi prin scrieri de interesă şi de folosii generalii? Mai departe, întreba, câţi din acei cărturari ai noştri, preoţi şi mireni, cari suntii în stare a ţine nu numai o loiâ română, ci mai multe chiar, suntii abonaţi la <}iare românesc!? Câţi dintre dmenii cu stare mai bună le sprijinescă cu consciinţa datoriei, ce o au faţă cu pressa română? Nu s’au întrebată 6re Românii noştri, dâcă este destulă ca parele nostre să flă abonate la câte o casină, unde le cetescă 4ec* de inşi dintre bărbaţii noştri cei mai bine situaţi, fără ca să mai sămţă lipsa de a-le abonâ? Şi încai de le-ar ceti, dâr în realitate afară de vr’o câţi-va cetitori zeloşi ai cabineteloră de lectură, membrii ceilalţi abia aruncă ochii odată său de două ori pe săptămână pe câte o fâiă, căci de ordinară nu potă să le citescă, pentru că său suntă ocupate foile de alţii, său în caşurile cele mai dese domniî membrii suntă ocupaţi ei înşişi cu biiiardulă şi cu joculă în cârţî, perrjend de multeorl atâta, câtă ar fi de ajunsă spre a abonâ o făiă pe ună ană întregă- De aici mai ur-mâzâ apoi încă ună rău din cele mai mari, căci acei domni nu suntă în curentă cu evenimentele şi cu părerile celoră ce scriu şi apoi totă ei critică şi voră să ie scie tăte mai bine, şi vai de bietele foi când ună cercă de asemeni «sprijinitori» îşi face plăcerea de a le scăr-mânâ şi critică. Şi cum este sprijinită pressa română din* partea preoţiloră, cari nu puţini cercetăză casinurile? — Onăre escepţiuniloră, durere însă, că trebue să vorbimă de bine numai pe cei ce facă escepţiune, pe când partea cea mai mare este indolentă şi nu sprijineşte nici o făiă română. Ba unii dintre preoţii din diecesele române unite se mul-ţumescă de a ceti făia clericală maghiară, «Magyar Al-lam,* duşmană declarată a poporului nostru, care, precum suntemă informaţi, li să trămite celoră mai mulţi chiar gratis. Nu e păcată de Dumne4eu ca acei preoţi să’şî pârdă timpulă cu cetirea unui asemenea 4’âră străină, când au atâtea foi românesc!, cari sâmtă şi se luptă pentru binele loră şi ală poporului română? Preoţimea ndstră are marea datoriă eătră poporă, ca să se îngrijăscă de a nutri şi spiritulă nu numai tru-pulă. Numai astfelă ea îşi va putea împlini pe deplină sânta chiămare. Nu trebue să uitămă, că suntemă datori de a sprijini pressa năstră cu atâtă mai tare cu câtă ea este avisată numai la sprijinulă publicului românescă. După spnjinulă ce-lă dă pressei sale se judecă şi maturitatea şi gradulă de cultură ală unui poporă, acăsta să şi-o noteze bine fiecare Română de bună sămţă şi să scie şi aceea, că sprijinulă său spirituală şi materială acum este de mai mare folosă şi mai bine venită, când naţiunea nostră este mai greu cercată. Pe tărâmulă socială amă vă4ută cu bucuriă frumâse progresse în anulă trecută. întrunirile năstre învăţătorescl suntă de bună presemaă pentru noi şi do-băndescă resultate frumâse pe tărâmulă socială. Voiu aminti cu deosebire reuniunea învăţătoriloră români din comitatulă Sătmarului, care a făcută atâtă progresă, în-câtă în anulă trecută în comunele Pomni şi Lipan au fostă in stare a aranja cu juni ţărani concertă cu cântări în cuartetă şi cu declamaţiunl române. Dăcă vomă stărui pe cărarea apucată, atunci şoviniştii cu societatea loră «Szechenyi* nu voră ajunge la nimică. Merită laudă şi imitaţiune din tdte părţile întrunirile literare ale dameloră din Braşovă, Aradă, ş. a. Dorimă numai ca să stăruiască cu constanţă în acâstă frumăsă direcţiune. Puţină se face la noi pe terâmulă economică. Sar-cinele nemai suportabile, comerciulă slăbită de totă, lipsa de industriă, poporulă prigonită şi storsă de cămătarii făr’ de milă — eată o situaţiune destulă de tristă economică. Ce facemă noi spre a micşora celă puţină răulă, spre a venf în ajutorulă ţăranului nostru ameninţată de a-şl pierde şi ultimulă petecă de pămentă şi ultima vită, ce formâză averea lui ? Institutulă nostru «Albina* ar face bine dăcă la viitdrea adunare generală s’ar gândi de a pune în lucrare «reuniunile de credită districtuali,* cari suntă provă4ute în statutele sale, însă mai simplificate ca să potă fi mai uşoră puse în viaţă Amă face bine cu toţii dăcă ne-amă gândi la înfiinţarea de reuniuni de păstrere şi de ajutorare. Pentru ca să ne putemă însă concentra puterile cu succesă pe tăte terenele, ar trebui să înceteze emigrarea în România a tineriloră noştri studiaţi, pe cari îi cres-cemă cu multe sacrificii şi în locă să rămână în ţâră şi să înveţe şi să conducă poporulă, luptândă alături cu elă, trăindă şi suferindă cu elă, trecă peste munţi. Adevărată că mulţi dintr’ânşii nu-şl găsescă aici nici o aplicare, alţii suntă prigoniţi în adinsă şi trebue să ia lumea în capă, dâr cu tote aceste suntemă în dreptă a cere dela tinerii noştri — precum forte bine a accentuată mai deună4î «Gazeta* — ca pe câtă numai se păte jsă se abnege, să rămână acasă, să se facă notari, ju4I şi învăţătărl la sate, cei ce au învăţată agricultura să îmbrăţişeze economia, alţii industria şi comerciulă, der să nu se depărteze de poporă, să fie povăţuitorii şi conducătorii lui şi să-i ajute de a-şl croi o sărte mai bună, căci poporulă părăsită fiindă de fiii săi luminaţi va cădă pradă în mâna străinului. Fie ca anulă 1885 să fie mai roditoră şi mai norocită pentru întreprinderile ndstre în folosulă multă cer-catei ndstre naţiuni. o. -----o------ Din parlament ulii românii. (Camera) In şedinţa dela 12 Januariu 1885 d. doctoră Cătu-lescu cere concediu de optă 4de, fiindă bolnavă din causa unui atacă suferită din partea agenţiloră poliţienesc!. D. P a 1 a d i cere a se numi o anchetă care să cerceteze acestă afacere. D. Ta nu spune că, ca deputată din localitate, pdte afirmă că dr. Gătulescu nu a suferită nici ună atentată şi că se află în deplină sănătate. D. preşedinte ală consiliului spune că se va face o anchetă şi cei culpabili se voră pedepsi conformă legei, şi ori unde se voră întâmplă asemenea fapte ele se voră pedepsi. Se pune la votă închiderea discuţiunei şi se primesce. Se pune la votă admiterea concediului şi se primesce. Se citesce demisiunea d-lui G. A. Rosetti. D. N. Io ne seu, suindu-se )a tribună, rdgă camera a face o demonstraţiune pentru bătrenulă parlamentară, respin-gându-i demisiuuea. Se pune la votă demisiunea şi se respinge cu maioritate absolută, votândă contra numai unulă. D. A. Marghiloman presintă o petiţiune a comunei Cerneţî, care cere ca Camera să nu lase a se împreună aceea cnmună cu a Severinului. Petiţiunea se trimite la comisiunea comunală. D. M. Sturza cere ca d. ministru de finanţe să facă câtă de curâridă ună tablou de taxele ce productele române plătescă când întră în Austria. D. ministru ală domeaieloră răspunde că se va face acestă tablou şi-lă va pune la disposiţiunea comisiunei, ce Camera o va alege pentru a se ocupă cu studiarea convenţiunei comerciale cu Austro-Ungaria. lusă observă, că ar fi bine ca acâstă comisiune să nu p6t.ă lucră decâtă în unire cu guvernulă. Altmintnrea s’ar micşoră autoritatea sa. (Senatultt) Se validâză alegerea d-lui I. G. Brătianu la colegiul ă I. de Suceava, a d-lui R. N. Opreanu la colegiulă I de Ialomiţa şi a d-lui N. A. Paulă la colegiulă I de Mus-celă. In privinţa alegerei d-lui colonelă Dimitrescu Mai-cană la colegiulă I de Ialomiţa se desbate. CORESPONDENŢA NOSTRĂ DIN COMITATE. Deşiu, 13 Ianuariu st. n. 1885. Inteligenţa dinpreună cu poporulă română şi conducătorii lui din opidulă Deşiu lucrâză pe câtă e cu putinţă pre terenulă bisericescă şi şcolară. Românii din Deşiu îşi dau ostenâla ca să-şî p6tă edifică o biserică nouă, acomodată pretensiuniloră timpului presentă, respective stăruescă la câştigarea mijlă-celoră în frunte cu activulă protopopă d. Ioană Vele, care în 4 Ianuariu a. c. convocă o conferinţă din inteligenţă, curatori şi poporă cu scopă de a promovâ după putinţă causa edificărei bisericei gr. cat. întruniţi în casa protopopescă d-nii Gabrielă Mânu, Aug. Munteanu, Va-siliu Hossu, Petru Mureşană, Vasiliu Petrişoră şi vr’o 13 curatori şi poporenî, se cetiră şi aprobară raţiociniele de pre anulă trecută, din cari se vede, că biserica năstră dispune astă4- abia de ună capitală — insuficientă spre începerea Iucrărei — de 2550 fl. v. a. depu I spre fructificare cu 6°/0 anuală în cassa de împrumutare ,Kise-gito*. In urma consultăriloră urmate, la care luară parte mai toţi cei presenţl s’a decisă, ca să se continue co-ectele atâtă la inteligenţă, câtă şi la poporă, — şi cu punerea în lucrare s’a conere4ută curatorulă, cu aceea îndatorire, ca 2—3 luni să colecteze şi despre resultată să raporteze în altă conferinţă ce se va ţină. Observă, că de şi cu arangiarea de baluri poporale se câştiga câte 100 fl. v. a. anuală, totuşi câştigarea capitalului de vr’o 6—8 mii fl. necesară spre completarea edificărei bisericei — curge prea încetă şi dâcă nu se va procede cu 6re care energiă mai mare, nu se va putea face biserica mai curândă ca preste 20 de ani; cu tâte ca lucrulă nu se mai pote amâna, deârece biserica cea vechiă e ameninţată a fi distrusă de valea dela CodorO, ce curge pe sub păreţii ei. Totodată amintescă cu recunoscinţă colectele esterne întrate în anulă trecută dela d-nii: Ştefană Ilieşiu pro-topopulă Surducului 3 fl. 36 cr., Ioană Galu protopopulă Şamşonului 7 fl. 21 cr., casa ajutâ(6re din Deşiu 20 fl. esoperaţî la propunerea d-lui adv. G. Mânu, cărora le esprimă prin acesta mulţămită publică. Pre terenulă şcolară încă s’a tăcută ună Începută demnă de laudă, căci în 7 Ianuariu st. n. a- c. s’a ţinută în Deşiu la iniţiativa şi stăruinţa învăţătorului Teodoră Bota prin societatea plugariloră români o petrecere poporală în favorea scălei elemeniare gr. cat. lipsite cu desăvârşire de orî ce venită său fondă. In fruntea în-treprinderei a stată ună comitetă din 15 inşi şi anume următorii cu următorele oferte: d. Teodoră Bota docenţele 3 fl., Teodoră Colceriu curatorulă bisericescă, Ale-sandru Romană, Vasiliu Romană, Teodoră Bujiţa, Nechita Centea, Ioană Centea, Vasiliu Gentea, Teodoră Co-roiană, Niculae Ghiţu, Ioană Rusu, Danilă Todoruţă câte 1 fl., âr Ioană Pintea şi Ioană Petruţă câte 50 cr., totală 15 fl. înainte de 4‘ua balului zelosulu învăţătoră a mai colectată dela d-nii: G. Mânu, G. Gradoviciu, Aug. Munteanu, Dr. T. Mihali, V. Hossu câte 1 fl., apoi A. Cha resteşă, S. Gorpodeană, I. Mureşiană şi A. Bogdană câte 50 cr. totală 7 fl. şi în sera balului întrară 56 fl. în totală 78 fl. v. a. bruto, din care substrăgându-se spesele 38 fl. 60 cr., resultă ună venită curată de 39 fl. 40 cr. în folosulă scâlei române gr. cat. — ună resultată după împrejurările de aici, destulă de îmbucurătoră. Amintescă cu plăcere, că între piese şi în pausă se cântară cu animositate poesii naţionale sub conducerea demnului docente, carele fiindă cântăreţă bună începe a ţinea şi coră de cântări cu tinerimea adultă în biserică. Pârtiei pa toriloru atâtă la colectă, câtă şi la petrecere, între cari amintescă pre d. Petru Mureşiană şi junii comercianţi Emanuilă şi Valentină Munzatu, li-se esprimă recunoscinţă publică. înainte cu Dumne4eu pentru promovarea causei bisericei şi scdlei. Sîregaxmlu. -----o------ SOIRI TELEGRAFICE. (Serv. part. ală «Gaz. Trans.») Berlin, 27 Ianuariu. — Impâratulu a dăruită pentru jertfele cutremurului din Spania 20,000 franci. JFewyork, 27 Ianuariu. — In adunarea de alaltaeri a socialiştiloră, mai mulţi oratori au glorificată atentatele cu dinamită, recomandândă întrebuinţarea dinamitei în contra clasei posesdre. Ijondra, 27 Ianuariu. — Până acum nu s’a făcută nici o arestare în causa atentatului cu dinamită din palatulă dela Westminster. Bucurescî, 27 Ianuariu. — Ministrulă de justiţiă Voinovă ’şl-a dată demisiunea. DIVERSE. Ună omă universală. — In4iua de 10 Maiu o slujnică stă pe balconulă caseloră stăpâniloră săi, care era d’asupra unei cofetării unde, afară pe trotuară, consumau la mese o mulţime de muşterii. Pre când privea la luminaţii, slujnica arunca din când în când pleznitorl în capulă consumatoriloră, lucru care a provocată ună procesă la judecătorulă de pace. Slujnica reclamă că a fostă insultată de cătra cofetară şi acesta este Invitată a se explica. Bulidi: Dis de diminâţă, domnule judecătoră, au începută să curgă plesnitorile pe capetele muşterii-loră mei. Judecătorulă: Cine suntă muşterii d-tale? Bulidi: Consumatorii mei. Judec. : Eşti cofetară, aşa dar? Bulidi: Da, domnule judecătoră; atunci pe când eram ocupată cu nişce plăcinte la cuptoră. Judec. : Ce eşti şi simigiu? Bulidi: Nu, dâr sciu se facă nişte plăcinte minunate; atunci âtă că o pleznitdre cade pe ceasorniculă unui muşteriu, care voi să va4ă câte câsurl suntă, elă aruncă ceasorniculă pe masă în-jurândă şi îmi zice: «Nu mai merge, s’a ruptă vr’orotă; ce porcăriă este asta.» Eu îi răspundă: «Adu’lă încâce să vădă ce are.« Judec.: Eşti şi ceasornicară? Bulidi: Amă fostă înainte; mă uită la ceasornică şi vădă că se încurcase numai părulă şi 4ică muşteriului: «N’are habar.* Atunci nevasta îmi aduce ghitara şi ’mî 4*ce: «Na, mai trage una din ghitară până când s’or astâmpăra cu pleznitorile.» Judec.: Aşa der eşti lăutară? Bulidi: Amă fostă pe vremuri anteprenorulă unui bală mascată. Incepă să cântă din ghitară când deodată o altă pleznităre cade pe pardesiulă unui muşteriu şi i’lă arde. Muşteriulă era năcăjită focă, eu mă uitamă la gaură şi îi 4ich : »ln 10 minute îlă dregă eu, de n’o să se mai cunâscă unde a fostă stricată.* Judec: Eşti dâr croitoră? Bulidi: Lucreză câte odată în marşande-riă. Judec.: In maşanderiă? Ge, eşti pălărieră ? Bulidi: Nu, nevasta mea este, eu sunt numai cofetară. Judec.: Numai, ce e dreptulă.... In sfârşită recunosc!că ai insultat’o pe dumneaei. Bulidi: Nu ’mî aducă a-minte ce i’amă spusă... închipuiţi-vă, eramă fârte supărată. Şi lucrulă mi s’a părută fărte ciudată din partea dumniaei, ca să-mi facă rău, fiindcă de câte orî se ducea la bală la Pomulă-Verde, eu o gătâmă la pără. Judec.: Eşti coaforă ? Bulidi: Amă fostă câtă va vreme la ună bărbieră, dâr m’am lăsată de meşteşugulă ăsta. — Judecătoria îlă osândesce la o amendă de 16 lei, cu tote meşteşugurile pe cari le cunâsce. Nou abonamentia Ia „Gazeta, Transilvaniei Cu I Ianuariu st. v. 1885 s’a începută mitt nou abonamentft, la care învitămă pe onoraţii amici şi sprijinitori ai foiei nostre. Preţulă abonamentului: Pentru Austro-lJngaria: pe trei luni 3 fl. „ ş6se „ 6 „ „ unu anu 12 „ Pentru România şi străinătate: pe trei luni 9 franci In aură „ ş6se „ 18 ,, „ „ unu anu 36 „ „ ggg» Din causa înseninatei scăderi a cursului bi-leteloră de bancă romane, suntemă constrînşi a condiţionâ plata abonamenteloru în aură, seu în hărtiă cu adausulu agiului. Domnii abonaţi noi suntii rugaţi a ne trămite adresele D-loru esactii arătându-ne şi poşta ultimă’ Administraţiunea „Gazete! Transilvaniei" Editoră: Iacobă Mureşiann. Redaetoră responsabilă: Dr. Aurel Mureşianu Nr. 12. GAZETA TRANSILVANIEI 1885. Oursnld la bursa de Viena Sursa de Bucurescl. din 26 Ianuarie st. n. 1885. Rentă de aurd ungară6°/0 — Rentă de aură 4°/0 • • • 97.85 Rentă de hârtiă 5°/0 . . 93.95 împrumutul^ căilord ferate ungare................146.10 Amortisarea datoriei căi-lorO ferate de ostii ung. (1-ma emisiune) . . . 98.70 Amortisarea datoriei căi-lorii ferate de ostii ung. (2-a emisiune) .... 121.— Amortisarea datoriei căi-lorii ferate de ostii ung. (3-a emisiune) .... 106.70 Bonuri rurale ungare . . 101.60 Bonuri cu cl. de sortare ICI.50 Bonuri rurale Banat-Ti- mişd..................101.50 Bonuri cu cl. de sortarelOO. — Bonuri rurale transilvane 101,50 Bonuri croato-slavone . . 100.— Despăgubire p. dijma de vină ung. ...... 98.75 Imprumutulii cu premiu ung....................119.— Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 118.— Renta de hărtiă austriacă 83.35 Renta de arg. austr. . . 84.— Renta de aurd austr. . . 106.50 Losurile din 1860 . . .138 20 Acţiunile băncel austro- ungare ................ 860 — Act. băncel de creditd ung. 313 75 Act. băncel de creditd austr. 304,25 Argintuld —. — Galbinl împărătesei............ 5.80 Napoleon-d’ori...........9.77 V» Mărci 100 împ. germ. . . 60.35 Londra 10 Livres sterlinge 123.15 Cota oficială dela 12 Ianuariu st. v. 1884. Cump. vând. Renta română (5°0). ... — — Renta rom. amort. (5%) . . — — » convert. (6°/0) . . — — împr. oraş. Buc. (20 fr.) . . — — Credit fonc. rural (7%) . . — — * » » (5°/o) • — — » » urban (7%) . . — — » » » (6°/o) . . — — » * * (5%) • . - - Banca naţională a României 1173 — Ac. de asig. Dacia-Rom. . . 272% — « » » Naţională . . — — Aură . . . ’................. 16% — I Bancnote austriace contra aură — — Cursulu pieţei Braşovă din 27 Ianuarie st. d. 1885. Bancnote românesci .... Cump. 8.45 Vând. 8.46 Argint românesc................... » 8.35 » 8.40 Napoleon-d’ori.................... * 9.74 * 9.77 Lire turcescl..................... * 10.98 » 11.— Imperiali......................... » 9.98 > 10.— Galbeni........................... * 5.70 > 5.78 Scrisurile fonc. »Albina* . . » 100.50 * 101.— Ruble Rusesci.................. » 127.5 , 128 5 Discontulă » ... 7—10 % pe ană. Numere singuratice din „Gazeta Tran-silvaniei“ se pottt cumpăra în tutunge-®^ria lui Gross (în casa prefecturei.) Minunea industriei. Numai fl. 3.75 costă la mine de a<}î încolo o escelentă, regulată şi de sine luminătore Pendulă ou bătaie bate orele întregi şi jumătăţile de ore, cu 2 punţi bronţaţi, în pervasă de nucă luxosă, fârte fină poleită, cibucită, cu tablă arătătore prea frumosă, care este împreunată cu massă de luminată brevetată şi lumineză nop tea de sine, aşa că se pote îndată vede la câ e ciasuri e fâr’ de a mai aprinde luminarea. Pentru puterea de luminată garantezăi pe 10 ani în scrisă tocmai precum garanteză pentru buna îmblare a ciasului. Eu sunt uniculă inventătoră ală acestora ciasornice şi le vândă numai de aceea aşa de eftină, pentru că am vre-o 1300 bucăţi îu deposită şi am lipsă de bani gata. Ciasornicele aceste au costată înainte cu 3 luni încă întreită de-cum costă acjî Fiecare ciasornică e provâcjută cu patentă. Pachetarea se face în lâc3 o Gfl O Sh a «H Ph o -t-i O EH o o Sgi 20% Tote preţurile scădute 20% per coznptant'Ci. Ma ga zi nu, de încălţăminte ală lui Ioanii Săbădeanu Fabricată propriu şi străină, solidă şi modernă. Recomandă on. publică cu preţuri scăzute t6te felurile de incălţaminte fine şi ordinare, pentru bărbaţi, dame şi copil, gata s£u după măsure fabricate. Ghete de bărbaţi dela v. a. fl. 3.60 cr. în susă. Ghete de dame „ „ „ 3.— „ „ „ Pantofi şi ghete de copii dela 60 „ „ „ Pantofi de casă de piele, pîslă s£u stofă brodate cu flori pentru bărbaţi şi dame dela v. a. fl. 1.30 cr. în susă. Specialitate. Cisme de copii în creţă de Karlsbad dela v. a. fl. 3.50 cr. în susă • » fetiţe şi băieţi , » * , » » 4.50 , * * Şoşoni de postavă de pîslă şi cu Gumă englesesci. — Şoşoni cu talpe de pîslă lungi şi scurţi pentru voiagiori. = Galoeî de gumă englesă. — Sandale de gnmă şi de pîslă pentru dame, bărbaţi şi copii cu preţuri eftine. Cisme de copii ordinare dela v. a. fl. 2 în susă , » bărbaţi » » » » » S1/2 » » » , femei » »»»»4»» Comandele din afară se efeetuâză după măsurile trimise promptă şi cela nepo-_____________trivite sc ian inderetii in schimbă._’_ K-g 20% Tote preţurile scădute 20% to o o i-3 Ov er+* a> o es I—'• o- CG O pc P e-+- CD tc O Mersulu trennriloru pe linia Predealit-Budapesta şi pe linia Teinşă-Aradu-Bmiapesta a călei ferate orientale de statil reg. ung. Predealii-Budapesta Budapesta—PredealA Trenu Trenfi Trenfi, accelerat de omnibus , persone 1 Bucurescl 7.15 — Fredeală 1.08 — — Timişă 1.33 — Brasovă ( ( 2.06 — Feldiora 2.16 2.44 6.3C 7.09 5.45 6.28 Apatia 3.03 7.41 7.07 Agostonfalva 3.18 8.09 7.42 Homorodft 3.51 8.53 8.51 Haşfaleu 4.51 10.18 10.52 Sigliişdra 5.11 10.55 11.56 Elisabetopole 5.39 11.36 12.43 Mediaşd 6.00 12.11 1.23 Copsa mică 6.29 12.35 2.07 Micăsasa — 12.54 2.27 Blaşiu 7.02 1.29 3.06 Crăciuneld — 1.45 3.22 Teinşil 7.38 2.26 4.15 Aiuda 7.55 2.48 4.44 Vinţuia de susa — 3.12 5.10 Uiâra — 3.19 5.19 Cncerdea 8.24 3.36 5.47 Ghirisă 8.48 4.10 6.38 Apabida ( ( — 5.39 8.51 Cluşiu 10.08 5*59 9.18 10.18 6.28 8.00 Nedeşdu — 6.54 8.34 Ghirbeu — 7.10 8.59 Agbirişa — 7.25 9.35 Stana — 7.49 10.16 Huiedind 11.33 8.11 11.04 Ciucia 12.06 8.52 12.17 Bucia — 9.11 12.47 Bratca — 9.29 1.21 R6v 12.25 9.52 2.05 Mezo-Telegd 1.11 10.27 3.08 Fugyi-Vâsârhely — 10.46 3.39 Varad-Veliuţe — 10,56 3.55 Oradia-mare ( 1.49 11.04 4.06 ( 1.54 11.14 7.30 P. Ladâny 3.14 1.47 11.05 Szolnok 5.10 4.40 2.37 Buda-pesta’ 1 7.30 7.44 6.4GI Viena 2.00 6.20 2.00] Trcnii de persone Trenă de persone Trenfi | Trenfi omnibus i accelera 1 Trenfi omnibus — Viena 8.25 ; i 8.35 3.30 8.00 3.5(J Budapesta 8.00 6.55 9.45 2.47 10.15 Szolnok 11.24 10.55 12.18 6.36 10.50 P. Ladâny 2.01 2.04 1.59 10.09 Oradea mare \ 4.11 5.13 3.20 ( 4.21 9.37 3.25 Vârad-Velencze 4.29 9.45 — Fugyi-Vâsârhely 4.40 9.59 Mezo-Telegd 5.02 10.28 3.56 Râv 5.46 11.41 4.31 Bratca 6.09 12.15 — Bucia 6.28 12.48 — Ciucia 6.52 1.48 5.28 Huiedin 7.32 3.21 6.01 Stana 7.51 3.54 — Aghiriş 8.12 4.34 — Ghirbău 8.24 4.52 — Nedeşdu 8.38 5.11 — 8.57 5.40 7.08 9.23 6.00 7.18 Apahida 9.50 6.29 — Ghiriş 11.15 8.14 8.29 Cncerdea 12.04 9.49 8.53 Uiora 12.12 9.58 — Vinţulfi de susă 12.19 10.07 — Aiudtt 12.45 10.42 9.17 Teinşă 1.15 11.32 9.40 Crăciuneld 1.44 12.03 — Blaşd 2.00 12.24 10.12 Micăsasa 2.34 12.43 — Copşa mică 2.52 1.22 10.45 Mediaşd 3.27 2.24 11.07 Ebsabetopole 4.01 3.06 11.29 Sigişora 4.50 4.17 12.15 Haşfaleu 5.08 4.51 12.30 Homorod 6.47 7.07 1.32 Agostonfalva 7.36 8.10 2.04 Apatia 8.09 8.46 2.24 Feldiora 8.41 9.20 2.44 ( 9.20 10.15 3.15 Braşovă > — 6.00 3.25 TimişQ — 6.57 4.03 Predeală — 7.32 4.28 Bucurescl - I 10.25 Nota: Orele de nopte suntiî cele dintre liniile grose* Tipografia ALEXI, Braşovă. TefiiNft-Aradft-Budapesla B ii dapes! a-Ar atl ft- Tei ii ş ft. Trenfi de Trenfi Trenfi Trenfi de Trenfi persone omnibus omnibus persone omnibus Teiuşft 2.39 9.50 8.20 Viena 8.25 8.35 Alba-Iulia 3.40 10.42 9.10 Budapesta 8.00 6.55 Vinţuia de josă 4.04 11.09 Szolnok 11.14 12.28 Şibotă 4.35 11.43 3.35 5.30 Orăştia 5.02 12.13 4.00 6.20 Simeria (Piski) 5.44 1.22 Glogovaţă 4.16 6.39 Deva 6.05 1.48 Gyorok 4.47 7.19 Branicica 6.34 2.21 Paulişă 5.02 7.39 Ilia 7.01 2.54 Radna-Lipova 5.25 8.11 Gurasada 7.15 3.09 Gonopă 5.57 8.49 Zam 7.49 3.48 Bârzova 6.18 9.18 Soborşin 8.32 4.37 Soborşin 7.11 10.27 Bărzova 9.19 5.30 Zam 7.48 11.18 Gonopă 9.40 5.58 Gurasada 8.22 11.57 Radna-Lipova 10.16 6.38 8.24 Ilia 8.40 12.27 Paulişă 10.32 6.56 8.41 Branicica 9.02 12.57 Gyorok 10.48 7.15 9.01 Deva 9.32 1.45 Glogovaţă 11.17 7.48 9.30 Simeria (Piski) 10.12 2.58 12.32 8.05 9.45 Orăştiă 10.47 3.46 12.00 8.45 6.10 Şibotă 11.14 4.20 Szolnok 4.00 2.10 7.27 Vinţulă de josă 11.46 5.06 Budapesta 7.44 6.40 — Alba-Iulia 12.21 6.15 Viena 6.20 — — Teiuşft 12.53 7.00 Aradft-Timişdra Simeria (Piski) Petroşenl Trenfi Trenfi de Trenfi omnibus persfine omnibus Aradft 6.00 12.30 Simeria 3.08 Aradulă nou 6.26 12.54 Streiu 3.45 Nâmeth-Sâgh 6.51 1.19 Haţegă 4.33 Vinga 7.28 1.50 Pui 5.19 Orczifalva 7.49 2.12 Cri vad ia 6.05 Merczifalva 8.09 2.30 Baniţa 6.43 Timişdra | 8.58 3.15 P etroşeui 7.00 TImişdra- Ar ad u Petroşenl—Simeria (Piski) Trenfi de Trenfi Trenfi persone omnibus omnibus Timiştira 12.25 5.00 Petroşenl 8.56 Merczifalva 1.16 5.56 Baniţa ; 9.37 Orczifalva 1.34 6.18 Crivadia 10.00 1 1 Vinga 2.04 6.50 Pui 10.48 Nemeth-Sâgh 2.25 7.11 Haţegă 11.26 Aradulă nou 2.54 7.44 Streiu 12.06 Aradft 3.10 8.00 !* •Umeri* 12.37