REDACŢIVNEA ŞI ADMINIST RAŢIUNEA s BRAŞOV0, piaţa mare Nr. 22. , Biserică liberă în stată liberă« acesta’i principiulă care trebue adusă la val6rea lui. Autonomia este singurulă modă de resolvare pentru regularea raportului dintre biserică şi stată. Trebue introdusă în biserica catolică ună spirită mai liberă. Numai în modulă acesta câştigă spiritulă naţională şi clerulă de josă află scută în contra clerisiei. Oratorulă face următârea propunere: »Gonsiderândă, că catoliciloră li s’a răpită autonomia; considerându că în urma stării neregulate a raporturiloră dintre stată şi bi- serică începă a se ivi tendinţe anti-constituţionale: camera deputaţiloră avisâză pe ministrulă culteloră şi instrucţiunii să facă primii paşî pentru regularea raportului dintre stată şi biserică.* Moriz Jokai răspunde deputatului Lesko. In dis-cursulă său ţinută în secuime a Zisfi- »Oraşulă Caşovia îlă consideră ca ună forţă în contra curenteloră agitatdre panslaviste. * Apoi se laudă, îşî face quasi reclamă, că numele lui e amintită în tote Ziare^e pentru lucrările sale, pe care pretutindenea le întâlnesce cineva. Mai Zice că de tâte naţionalităţile Ungariei se interesâză, ca să le facă cunoscute lumei, cu aeeeaşî căldură ca şi de naţiunea sa. (Vomă vedea dâcă e aşa în »Austro-Un-garia în cuvinte şi tablouri.* — Red.) Dar consideră de duşmană pe orice naţionalitate, care atacă »idea de stată maghiară.« Revine apoi din nou la lauda sa pro-priă Raportorii de Z>are, Z*oe ^ eternisâză pentru istoriă fiecare pasă*ală său. (Proverbulă însă Z^e: Lauda propriă pute. — Red.) »Noi trebue să cucerimă încă odată Ungaria, continuă Jokai, dar acâsta nu o putemă face cu forţa, ci prin cultură, asimilândă interesele; trebue să ţîntimă, ca toţi locuitorii acestei ţări de orice limbă să se simtă aci acasă, se considere acâstă ţeră ca pe mama loră, să se sâmtă liberi pe câtă e cu putinţă. (Vorbe gâle ce le aruncă Ungurii la fiecare ocasiune în ochii străiniloră cari nu’i cunoscă. Fapte nu vorbe. — Red.) Laudă în urmă pe Trefort, comandantulă espediţiunei culturale, şi primesce bugetulă. Albert Kiss se ocupă de legea scâleloră medii. Ministrulă crează ordinaţiunî peste ordînaţîunî, care în praxă n’aducă nicî ună bine. Poporulă nu scie nici a-cum încă cui aparţine sc6la: bisericei, statului său comunei? In locă să sustragă scâlele competinţii autorită-ţiloră bisericesc!, să caute mai bine guvernulă a ridica şcole în acele comune unde nu sunt. Deplina libertate a credinţă n’a devenită încă realitate. Elă deşi e preotă protestantă, este pentru autonomia catolică. Coloman Rostahazy găsesce, că cestiunea autonomiei bisericei catolice nu treoue să se discute acum la bugetulă culteloră. Franz Komlossy poîemisâză cu Iranyi şi cu mi-nistrulă culteloră, cari au Z'sti> că preoţii sunt de vină, dăcă prea puţină se face în şcole în direcţiunea religi-âsă-morală. Vinovate sunt, Z*ce oratorulă, scolele inler-confesiunale său cele fără confesiune. Numai jidoviloră le e permisă să’şî instrueze copii loră în propria-le reli-giune. »Gine prostitueză mai multă, întrâbă oratorulă, pe fetele nâstre? Jidovii 1* Câţi copii de jidovi se nască, atâtea aoice creştine sunt necesare. Şi când băeţii de jidovî devină mari, ei cerceteză şcâlele conduse de preoţii noştri, pentru ca să batjocurâscă apoi prin Ziare pe acei preoţi. Cei mai mulţi jidovi însă inundâză facultatea de medicină, de ârece ca medică se potă câştiga mai mulţi bani. Oratorulă se declară pentru autonomia bisericei catolice şi crede că o mică regulă şi măsură susă în cercurile clerisiei înalte n’ar strica. E o adâncă pră-pastiă — deşi calificaţia e egală -- între sărmanii preoţî dela ţeră şi între iluştri prelaţi. Dar stea Trefort încă Zece anî ministru, căcî cine scie, dacă succesorulă său nu va fi ună jidovă. Elă primesce bugetulă, dar în acelaşi timpă şi propunerea lui Ugron. ------O------ SOIRILE PILEI. Ministrulă instrucţiunii Trefort, în interesulă pro-movărei industriei din ţâră, a provocată secţiunile ce stau sub resortulă său, să lucreze ună proiectă de ordinaţiune, prin care să se aviseze autorităţile instrucţiunii, direcţiunile instituteloră, administraţiunile fundaţionale etc., ce cadă în sfera de acţiune a respectiveloră secţiuni, ca atâtă acelea câtă şi subordinaţii loră tâte articolele de industria, necesare în oficiu, la instrucţiune şi la eco-nomiă, întru câtă acestea se producă în Ungaria, să şi le cumpere din ţâră —0— Camera de notariată din Cluşiu face cunoscuta că, în urma morţii notarului publică din Braşovă Dr. Franz Linz, pănă la ocupauea acestui postă îlă va înlocui no-tarulă publică Petru Nemeşă. —0— In Goşiocna, aprâpe de Câmpiă locuită mai numai de Români, s’a înfiinţată o şcOlă de stată, în care s’au înscrisă deja 60 de elevi. Aibă grijă Românii, ca inimile fiiloră loră să nu se instreineze, ci să rămână românesc!. —0— Casina română din Beiuşă în 7 Februariu st. n 1885 va aranja ună bală în tavorulă augmentării biblio-tecei sale. La balulă acesta se voră presenta mai multe dame în costumă naţională. Reuşirea balului atârnă dela interesarea On. publică, a cărui sprijină îlă şi cere comitetulă aranjatoră. Acei stimaţi domni din locă sâu provinciă, cari ţînă contă de acestă bală, însă din erâre nu ar fi primită biletă de invitare, sunt rugaţi a’şî reclama dreptulă la Comitetulu aranjatorii. In bugetulă pe anulă viitoră ală ministerului de răsboiu română se prevede şi înfiinţarea încă a două bataliâne de geniu —0— Informaţiunile gazeteloră vienese despre periclitarea şi ruinarea reşedinţei metropolitane din Cernăuţi suntă neesacte. In urma unoră scurgeri de ape s’au stricată câteva case şi liveZi pe ună deală în apropierea reşedinţei, dar pentru reşedinţă nu este nicî ună pericolă. —0— Ună numără de aprâpe 800 cetăţeni din Ploeşti au adresată o petiţiune mitropolitului primată ală României în favârea arhiereului Calistrată. —0— Soborulă arhiereescă din Belgradă, ocupându-se cu cestiunea decă se potă introduce nisce reforme radicale în sînulă bisericei sârbe, a resolvată pănă acum cestiunea ,reînsurărei« clerului mirenă. Cestiunea a fostă resolvată în şedinţa dela 22 Ianuariu st. n. într’ună modă afirmativă: preoţii sârbi voră avea voiă să se reînsâre a doua şi a treia Oră. Resoluţiunea luată a fostă comunicată patriarhului dela Gonstantinopole. Cugetări la încheierea anului. Selagiu Ziua de Crăciună 1884. (Urmare din Nr. 9.) In comitate, trebue să mărturisescă, că peste totă Românii noştri nu-şi împlinescă datorinţa pe deplină, nu luptă cu zelă de ajunsă pe acestă tărâmă, pe care amă putâ desvoltâ o activitale însemnată şi în multe privinţe fOrte folositOre. Causa e lenea şi letargia, ce se observă mai pretutindeni, ună felă de disgustare de afacerile publice, care este fOrte periculosă pentru causa nOstră, a căreia interese pretindă ca să luptămă necurmată între marginile legei şi să aducemă proba evidentă despre aceea, câtă valOre are legea municipală şi art. de lege 44 din 1868, şi în generală să probămă înaintea lumei cum se administrâză şi se respectă legile în acestă stată.. Luptele municipale mai au pentru noi şi aceea mare însemnătate, că ele ne uşurâză şi susţină organisarea nostră interioră tactică, dela care depinde totulă, depinde isbânda finală. Fruntaşii preoţî şi mireni de prin judeţe suntă responsabili înaintea naţtanei pentru ceea ce se lucrâză sâu se neglige în comitate întru apărarea mare-loră nâstre interese naţionale. Este adevărată, că şi în municipii suntemă mai pretutindeni scoşi din posiţiunile nOstre de mai înainte, parte şi prin vina nostră, dâr amă arătată deja că avemă încă în multe comitate ună numără destulă de mare de membri, cu cari nu numai că putemă face oposiţiune, dâr putemă să şi dobândimă ici colo câte ună succesă în potriva adversariloră noştri. In comitată rolulă de câpeteniă îlă j<5că comuna. Ce facemă în comune? — Nimică sâu mai nimică. Scimă, că în contra legei s’a impusă limba maghiară ca limbă oficială în tOte comunele din comitatele unguresc!. Nu sciu cum stărnă în Ardâlă. Din cele ce se comunică îDsă în »Gazeta* mai alesă din părţile Dobâcei şi ale Năsăudului, mi se pare că şi comunele transilvănene dau tare înderătă, încâtă privesce esercitarea dreptului de limbă şi au începută să fie aleşi de notari străini, jidovi ş. a. Decă mai esistă vre-o circumstanţă atenuantă pentru purtarea nâstră în comitată, atunci de sigură nepăsarea nostră în viaţa comunală este şi rămâne nees-cusa bilă. In casa şi la vatra sa Românulă, cu legea comunală a mână, cu totă sistemulă virilistă, este în dreptă a-şi alege funcţiunarî din sânulă său, a-şi decretă limba oficiâsă şi nu este datoră a primi ordonanţă în altă limbă ş. a. In comună preoţii şi fruntaşii mireni nu-şî împlinescă mai de locă marea loră chiămare, care este de a apărâ poporulă ţărână în contra volnicieloră paşaleloră din comitate şi de a-lă feri de relele urmări ce trebue să le aducă pentru elă administrarea aface-riloră comunale într’o limbă, pe care elă n’o înţelege. Dâr aceste suntă tote cestiunî de mare importanţă, cari nu se potă resolva într’o mică revistă. Să trecă acum la viaţa nâstră în familiă, care este temelia esis-tenţei naţionale. In viaţa familiară constată cu bucuriă o stare mai îmbucurătâre. Limba română în familiele preoţiloră noştri şi în ale cărturariloră noştri mireni a reocupată terenulă, pe care mai înainte îlă stăpânea limba maghiară în comitatulă Sătmarului. Au dispărută aprâpe toţi acei preoţî maghiarisaţî din scâla aniloră 1830—40 cu esceţiunea bătrânului proto-popă Darabant, încărcată de păcate, sub a căruia păstorire de ani 46 se maghiarisâ marea şi frumâsa comună Verişiu. Preoţimea cea tinără, cu bucuriă vină a constat â, este în cea mai mare parte zelâsă şi pătrunsă de curate sentimente naţionale. Onâre braviloră preoţi tineri, cari îşî înţelegă chiămarea sântă de a lucră pentru cultivarea şi fericirea naţiunei loră. Ruşine celoră ce nu-şi înţelegă GAZETA TRANSILVANIEI 1885 Nr. 11. acâstă chiămare şi din nenorocire suntă încă şi de aceştia în a căroră familii se mai vorbesce şi acjî unguresce. înainte de ce s’ar înstrăina cu totulă de poporulă loră le strigămă acestora: Staţi pe locă cinstiţi părinţi şi vă gândiţi, că de unde veniţi şi unde vreţi să vă duceţi? Fiţi sigură că faptele vâstre nu voră rămâne ascunse lumei românesc!, care vă va condamnă dâcă se va convinge, că nu mai trăiţi şi sămţiţî cu poporulă românu, nu mai lucraţi pentru binele lui, ci în slujba intereseloră străine. In raportulii viitorii numele acestoră păstori vitregi ai poporului va fi publicată şi înfierată după cum merită, decă pănă atunci nu se voră reculege şi îndreptă. Alegerea de protopresbiteră in Aradti. Aradă, 22 Ianuariu n. 1885. Să nu crâdă ou. publică cetitoră, că se tratâză şi acum despre alegerile la dieta ţării. Astăzi avemă să în-registrămă ună actă carele pe Romănulă creştină ’lu in-teresâză îndoită, este actă bisericescă! Şi aici Rsmânulă îşi are două adăposturi: unuia ca Română şi altulă ca membru din adevărata turmă a lui Ghristosă. Cum-că am vorbită adevărulă, mârturisesce în loculă primă împrejurimea, că la alegerea de protopresbiteră din 72 membri s’au presentată 62. Când aşă voi să descriu fidelă întrăga decurgere a alegerei, atunci aşă trebui să închină câteva toasturi la acei pusilanimî, cari susţină că poporulă română este degenerată. Le-aşă 4,ce după datina Francesului: ♦ Poltroni!* Cine a asistată la actulă de alegerea protopres-biterului în Aradă, ori voesce ori nu, trebue să susţină că alegere mai armoniâsă şi mai cu tactă nu se pâte închipui! Alegerea în sine a decursă aşa: părinlele pro-tosingelă Iosifă Goldişă comisarulă consistorială, după ce a celebrată s. liturgiă şi invocarea spiritului sântă, prin o cuvântare măduâsă faţă cu actulă electorală la înălţimea chiămărei sale, a deschisă şedinţa. Constatându-se numărulă membriîoră şi alegându-se biuroulă îndatinată, se purcede nemijlocită la alegere considerându-se că comitetulă protopresbiterală a candidată pe toţi 5 pe-tenţii, cari suntă Moise Bocşiană, parohă în Gurti-ciu asesoră la senatulă, bisericescă în Aradă, inspectoră şcolară, administratoră protopresbiterală actuală ală Aradului, membru în consis. iretropolitană etc. Petru Suciu actualminte protopresbiteră în Belă, Ioană Beleşti preotă în Odvoşă, Mihaiu Sturzapreotă în Şie-preuşî şi Iosifă Ardeleană preotă în Kâiegyhâz. Redeschicjându-se şedinţa şi numărându-se voturile s’a observată următoriuîă resultată: Moise Bocşianu 59 voturi şi Mihaiu Sturza 3 voturi. Acestă resultată a fostă primită cu aplause ce păreau că nu voescă se mai înceteze. Din parte-ne felicitămă pre d. administratoră pentru onârea ce i-s’a oferita în sinodulă protopresbiterală de acum. I dorimă tăriă suflelâscă s6 pâtă concentra pe lângă sine tâte elementele cele resfirate ale Aradului. Din altă parte felicitămă pe d. comisară consistorială Iosifă Goldişă pentru bunulă tactă ce fa desvol-tată şi cu acâstă ocasiune! Der felicitămă şi tractulă, pentru că prin actulă de acum a arătată, că scie a fi de ună cugetă şi de o simţire, când se tractâză de cestiunî vitale. Nu putemă încheia fără să accentuămă, că purtarea cea demnă a membriîoră sinodali a demonstrată şi acum, câtă hărniciă zace în Românulă adevărată. Pâte-că de ar fi fostă numai domni în sinodă, s’ar fi întâmplată vr’o anomaliă, dâr presenţa cea marţială a Româ-niloră ţărani cum şi ţinuta loră demnă de invidiată a contribuită multă la resultatulă splendidă ală sinodului electorală. Trăiască între Românii aradani concordia! Trăiască alesulă protopresbiteră Moise Bocşianu spre fericirea tractului şi spre fala n6stră comună 1 Unu alegatorii. Din parlament ulii românii. (Camera) In şedinţa de la 11 Ianuariu să dă cetire mai multoră comunicate care se trimită la comisiunile respective. D. Stănescu cere ună concediu de optă 4*le fiind bolnavă, şi se primesce, asemenea se acordă ună concediu de două-dlecl şi optă (J^e fării diurnă d-lui lanoli. D. Cercheză anunţă o interpelare d-lui ministru de interne, dacă art. 15 din legea rurală s’a aplicată său întru câtă s’a aplicată. D. ministru de interne spune că este gata a răspunde şi aştâptă ca d. Cerchez să’şî desvolte interpelarea. D. Cercheză spune că din neaplicarea art. 15 ţăranii suntă expuşi la tâte şicanele din partea proprietariioră. D. ministru de interne spune, că de când s’a volată legea rurală au trecută pe la acestă ministeră bărbaţi din tâte nuanţele politice şi că nici unulă din ei nu a pusă art. 15 în aplicaţinne, şi acâsta fiindcă nu a avută ingineri, cari şe facă delimitarea, dăr că îndată ce regimentele de geniu voră avea oficerl şi se va mai înmulţi numărulă, la anulă speră că va începe acăstă lucrare. D. Cârpă spune că este fârte anevoe a începe o asemenea lucrare, că ea costă mai multă de vr’o şăse miliâne, şi că mai bine ar fi, ca gu-vernulă să pue în studiu cestiunea şi apoi să vină să arate mijlâcele cu care ar putea ajunge la aplicarea reală a acestui articoiâ, âr nu să se emită numai idei şi promisiuni. D. N. Dimancea spune că suma de şâse miliâne nu este bine a ne speria, ci ar trebui să facemă şi mai mari sacrificii, căci trebue să se aplice acestă ar-ticolă câtă mai eurândă şi dacă acum 20 de ani s’a putută face împroprietărirea de acei polonesî etc. cura as-tă(|l, când avemă multă mai mulţi ingineri, nu se p6te face acestă reparaţiune. D. Iepurescu vorbesce contra ideiloră d lui Cârpă. D. prim-mi nistru spune că nu pâte înţelege cum ţara întregă nu pole face delimitarea în trei ani de (|ile, când d. Cârpă în trei luni a făcută delimitarea la mo.jia d-sale. Apoi spune că d-sa nu a promisă de primăvâră începerea lucrăriloră ci peste ună ană, când geniulă va termina lucrările sale în Dobrogia şi ca guvernul se aibă timpul necesar de a face un plan general. Se pune la votă închiderea discuţiunei, care se primesce. D. prim-ministru depune ună proiectă de lege pentru crearea unei pensiuni viagere văduvei repausa-tului Ubicini. (ftenatulu) Se ocupă cu legea pentru plata de 10 lei la fiecare sută de kilograme dreptulă de esportaţiunea de sdrenţe, petece şi maculaturi de imprimeria. -----O------ BURSA DE BUCURESCI. Cetimă în »Curier. financ.« din Bucurescî: Săptămânile se succedă unele după altele, fără să putem vedâ perspectiva vre-unei îmbunătăţiri seriâse şi durabile în târgulă valoriloră. In unele momente, pare că situaţiunea s’ar ameliora, transacţiunile devin mai active, valorile coteză în reprindere, totulă pare în fine că ne surîde. A doua însă, descuragiarea revine, afacerile se reducă la minimulă posibilă şi cele câteva puncte ce unele valori câştigaseră în momentele de bune disposiţium ale pieţei, se perdă de-o dată cu ună mare prisosă. Ast-felă a fostă situaţiunea pieţei nâstre în ultima săptămână. După o seriă de burse rele, Mercur! am putută înregistra ârecare veleităţi de reprindere; imediată însă Joi totă terenulă cucerită era perdută. Erî constatarămă din nou o uşâră amelioraţiă; aurulă se presintâ în condiţi-unî mai favorabile şi agiulă său că4u mai ântăiu la 16 şi apoi la 15°/0. Cine ne pote asigura însă că şi acâstă eftenire a metalului galbenă nu e de-câtă tactică şi trecătâre? Şi adevărulă e că nici pâte fi altfelâ, întru câtă ameliorarea pieţei nu este întemeiată pe o Îmbunătăţire a situaţiunei generale economice a ţărei. Deja esportulă cereaieloră a încetată cu desăvârşire, Dunărea fiind închisă şi drumulă la mare inaccesibilă pentru producte, şi apoi pentru primăveră încă nu prea avemă perspectiva pentru o mare esportaţiune, Porumbulă care e articolulă ce deobiclnuită esportămă prin Martie şi Aprilie e în mare parte stricată, elă nu va putea prin urmare face obieetulă unoră vii transac-ţiunî cu străinătatea şi celă care se va vinde e probabilă că se va da cu preţuri, care nu voră remunera nici munca nici capitalulă. Iată perspectiva ce ni se înfăţi-şâză şi iată pentru ce o reprindere seriâsă şi durabilă nu putemă avea. nulă celă albă, dintre cari patru au fostă răniţi Cei doi poliţişti, cari au fostă jertfele explosiunii din Westminsterhall, nu e speranţă de a fi scăpaţi. Chicago, 26 Ianuariu. — La socialistulă Funk s’au găsită ună butoiu cu dinamită, prafă şi maşine infernale. -----o------- DIVERSE. Unde se găsesett cele mai multe femei ? — Cei mai mulţi, întrebaţi fiindă, ar răspunde de sigură, că în Turcia. Mare erâre însă, fiindă că acolo bogat ulă are mai multe femei, dar adesea mulţimea, săracii, nu au mai nici una. Cele mai multe femei, seu poporaţiă fe-menină se găsesce în numără mai mare, în coropara-ţiune cu poposaţiunea bărbătâscă, în miculă principată din Germania Waldeck şi anume 1,100 femei vină la 1000 bărbaţi. Dacă s’ar socoti numărulă femeiloră în Germania întregă, dă aprope 1040 femei la 1000 bărbaţi. Portugalia ca stată este celă mai avută în femei, de âiece are 1084 femei la 1000 de bărbaţi, Din contră, Grecia este ţâra cea mai puţină avută în femei; aci vină 1000 de bărbaţi la aprope 900 femei. * * * Unii tribunală plăcută. — La 13 Ianuariu n. ună fabricantă din Postdam apăru înaintea tribunalului fiiind acusată că a insultată pe ună funcţionară. Când acusa-tulă fu întrebată să spună când s’a născută, răspunse: *In 13 Ianuariu 1845.* — ,Va se 4*c& astă4I ţî*este 4iua nascerei şi de aceea ’ţi putemă gratula,* 4*se Pre“ şedinţele şi toţi membrii tribunalului, precum şi procuro-rulă, făcură din capă în semnă de aprobare zîmbindă cătră »fericitulă« care sta pe banca de acusaţiune, pre-când preşedintele se adresă veselă cătră apărătoră, ună advocată din Berlină: *Asta o puteţi aduce imediată ca motivă de uşurare în discursulă de apărare.* * * * Ună primară cu minte. — In sătulă Englharding din Bavaria întră o veselă societale cu sănii, pocnindă din bice, pentruca să mănânce şi să bea în birtă. In veselia cea mare, capetele se umplură de ameţitorulă duhă ală băuturii şi o straşnică păruială începu între călători la care luară parte şi piciorele scauneloră, sticlele, paharele, ş. a. Când se păruiau mai cinstită, uşa birtului se deschise şi o voce tare comandă: ,Pe ei!* La mo-mentfi nisce săgeţi de apă rece începâ a le face duşuri peste totă corpulă. Păruiala se termină şi fiecare, udă ca ună câţelă aruncată în apă, ’şl căuta câte ună loc-şoră să se usuce. Primarulă, fiindcă »’şî cunoscea âinenii,* adusese pompa (tulumba) satului să stingă focul ă beţiei. »Asta — aşa opina elă — ajută mai multă de- câtă 5 poliţişti.* Aşa a şi fostă. * * * 0 înrudire ciudată, — Ună locuitoră din New-York, căsătorită acum doi ani, scrie unui prietină ală său: „M’amă căsătorită cu o văduvă care locuia cu nora ei; după cât-va timpii, tatălă meu s’a căsătorită cu nora soţiei mele. Soţia mea a devenită astfelă sâcra şi în acelaşi timpă nora tatălui meu. Nora soţiei mele este acum sâcra mea şi suntă socrulă sâcrei mele. Sâcra mea, care este nora soţiei mele, a născută ună băiată. Acestă băiată este fratele meu, căci este copilulă tatălui şi ală sâcrei mele; dar fiindă asemenea şi fiulă nororei soţiei mele, soţia mea este bunica Iui, şi eu sunt buniculă fratelui meu.* * * * Escomunicare. — Archiepiscopulă din Genua a publicată o pastorală, în care ameninţă cu escomunioare pe redactorii, pe culegătorii tipografici, pe vân4etorii şi pe toţi cetitorii fâiei *Epoca.« Nou abonamentu Ia „Gazeta Transilvaniei“ Cu I Ianuariu st. v. 1885 s’a începută iinft nou abonamente, la care învitămâ pe onoraţii amici şi sprijinitori ai foiei nostre. Preţulă abonamentului: Pentru Austro-Pngaria: pe trei luni 3 fl. » şâse ,, 6 ,, „ unu anu 12 „ Pentru România şi străinătate : pe trei luni 9 franci în aură ,, şâse „ 18 „ „ „ unu anu 36 „ „ Din causa însemnatei scăderi a cursului bi-leteloru de bancă romane, suntemu constrînşi a condiţiona plata abonamentelorii în aură, shi în hărtiă cu adausidu agiului. Domnii abonaţi noi suntii rugaţi a ne trămite adresele D-lor-U esactu arătându-ne şi poşta ultimă• Administraţiunea „Gazetei Transilvaniei" Editură: Iacobă Mureşianu. Redactorii responsabilă T>r A u*roI Mureşia&u MULŢĂMITĂ PUBLICĂ. Subscrisulă comitetă parochială ţine de sfântă da-toriă a aduce şi pe cale 4'arisdc& sincera sa mulţumire venerabilului domnă Radu Pascu, comerciantă în Bra-şovă, pentru colecta ce a binevoita a întreprind în fa-vorulă scâlei nâstre confesiunale. Domnulă Radu Pascu a arătată în ori şi ce vreme ună deosebită interesă pentru comuna sa natală şi în deosebi scâla nâstră s’a bucurată în mai multe rânduri de ajutâre considerabile din partea D-Sale. Etă numele generoşiloră contribuenţl, cari au binevoită a se subscrie in lista despre care e vorba: d-nii Radu Pascu 50 fl., Diamandi I. Manole comerciantă 20 fl., Ioană Manole comerciantă 10 fl., Andrei Bârseană profesorii 10 fl., Fraţii Stănescu comercianţi 25 fl., Ioană Duşoiu comerciantă 10 fl., N. N. 5 fl., Petru M. Zănescu comerciantă 10 fl., Ioană I. Burduloiu comerciantă 2 fl., Alexe D. Eremie comerciantă 1 fl., Ioană Christescu comerciantă 1 fl., Gr. Birea comerciantă 1 fl., Nicolae N. Navrea 1 fl., D. R. Pascu 4 fl., Quitt-ner Kupferstich 10 fl. Fie siguri aceşti stimaţi domni, că sumele contribuite de dânşii se voră întrebuinţa în modulă celă mai corespun4Storă. Fie siguri, că Dârtarii le voră fi în ori ce vreme recunoscători. Dârste, 13 Ianuariu 1885. Pentru comitetulă paroch. gr. or. în Dârste: T. Bârsană, I. Broşu, preşedinte. notartt. -----O------- SCIRÎ TELEGRAFICE. (Serv. part. ală »Gaz. Trans.«) Pola, 26 Ianuariu. — Regina a visitată erî fortulu şi tumulii învertitoru din Punta Christo în Văile maggiore. Nâptea a petrecut’o pe yachtulă ,,Phantasie.“ înainte de am&Jî a asistată la ser-viciulă divină din capela marinei. întreprinse apoi o călâtoriă spre Fiume, de unde se ’ntorse după amecjL l^ondra, 26 Ianuariu. — Cu ocasiunea esplosiunii din Tower s’au stricaţii mai multe sute de pusei. Vr’o 70 de âmenl se aflau în tur- Nr. 11. GAZETA TRANSILVANIEI 1885. Cursulu La bursa de Viena din 24 Ianuarie st. n. 1885. Rentă de aură ungarâ6°/0 —.— Rentă de aurii 4°/0 . • . 97.35 Rentă de hârtiă 5°/0 . . 93.65 Imprumutulă căiloră ferate ungare................145.75 Amortisarea datoriei căi-lorii ferate de ostii ung. (1-ma emisiune) . . . 98.60 Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostii ung. (2-a emisiune) .... 121.— Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostii ung. (3-a emisiune) .... 106.50 Bonuri rurale ungare . . 101.50 Bonuri cu cl. de sortare ICI.50 Bonuri rurale Banat-Ti- mişii.................101.50 Bonuri cu cl. de sortarel00.75 Bonuri rurale transilvane 101.50 Bonuri croato-slavone . . 100.— Despăgubire p. dijma de vină ung...............98.75 Imprumutulă cu premiu ung....................118,40 Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 118.— Renta de hărtiă austriacă 83.05 Renta de arg. austr. . . 83.85 Renta de aurii austr. . . 106.25 Losurile din 1860 . . . 138 20 Acţiunile băncel austro- ungare................. 865 — Act. băncel de credită ung. 311.50 Act. băncel de credită austr. 300.80 Argintulă —. — GalbinI împărătesei............ 5.79 Napoleon-d’orl...........9.77 V, Mărci 100 împ. germ. . . 60.35 Londra 10 Livres sterlinge 123.55 i Bursa de Bucurescî. Cota oficială dela 12 Ianuariu st. r. 1884. Cur3ulu pieţei Braşovă din 26 Ianuarie st. n. 1885. Renta română (500). . . . Renta rom. amort. (5°/0) . . » convert. (6%) . . împr. oraş. Buc. (20 fr.) . . Credit fonc. rural (7°/0) . . » „ „ (5°/o • • » » urban(7°/o) . . » * * (6%) • . » * * (5%) • • Banca naţională a României Ac. de asig. Dacia-Rom. . . « > * Naţională . . Aură......................... Bancnote austriace contra aură 2727» 16% Cump. vând. Bancnote românesc! . . . Cump. 8.42 Vend. 8.45 — Argint românesc .... . . . 8.35 1 8.40 — — Napoleon-d’orî . » 9.74 » 9.77 — — Lire turcesc! . » 10.98 » 11.— Imperiali . . » 9.98 » 10.— Galbeni . » 5.70 » 5.78 — — Scrisurile fonc. > Albina« . > 100.50 » 101.— — — Ruble Rusesci . » 127.5 » 1285 1173 Discontulă * O a, 0 o O 1 t> ană. Numere singuratice din „Gazeta Transilvaniei “ se pottt cumpăra în tutungeria lui Qross (în casa prefecturei.) 9812—1884 szâmhoz. Ărveresi hirdetmenyi kivonat. A brassâi kir. torvsz^k mint tkvi hatosâg kozhirrâteszi, hogy iigy-vâd Puskariu J6zsâf v£grehajtat6nak, O-toliân kozsâg vegrehajtâst szen-vedo elleni 162 frt. — kr. tokekovetelâs âs jârulâkai irânti vegrehajtâsi iigy<$ben a brassdi kir. torvânyszdk teriilet^n lâvo az Otohâni 651 setjk-ben felvett A + 806, 2657, 2658, 4169, 4170, 5148, 5149, 5150, 6148, 6508, 7655, 8510-a 8611, 2134 âs 2135 hrsz. fekvok âs pedig a 806 melynek kikiâltâsi âra 56 frt. bânatpânz 5 frt. 60 kr. 2657 8 » . . • • — 80 2658 . 150 » • • . . 15 » — » 4169 7 » • • • • — » 70 4170 4 » ..... — » 40 € 5148 . 64 » .... 6 » 40 » 5149 . 48 > .... 4 80 » 5150 . 27 » «... 2 > 70 » 6148 . 22 » • • • • 2 > 20 » 6508 . 65 » .... 6 » 50 > 7655 . 48 » .... 4 80 8510a . 16 » .... 1 » 60 » 8611 . 362 » .... 36 » 20 > 2134 es 2135 . . . 7 » .... — » 70 » az ârverdst — frt. —krban ezennel megâllapitott kikiAltdsi ârban eîrendelte âs hogy a fennebbi megjelolt ingatlanok az 1885 âvi mârezius h6 20-ik napjân d^lelolt 9 drakor Otahân kozs6g hâzânâl megtartandd nyilvânos ârver&sen a megâllapitott kikiâltâsi âron albi is eladatni fognak. Ârverezni szând^kozok tartoznak az ingatlanok becsârânak 10% ât kâszpânzben, vagy az 1881 LX. t. cz. 42 §âban jelzett ârfolyammal sza-mitott âs az 1881 âvi November h6 1-ân 3333 sz. a. kelt igazsâgugymims- teri rendelet 8 §âban, kijelolt ovadâk-kâpes ârtâkpapirban a kikiilddtt kezâhez letenni, avagy az 1881 LX. t. cz. 170 §-a ârtelmâben a bânat-pânznek a birosâgnâl eloleges elhelyezes^rol kiâllitott szabâlyszerii elis-mervenyt âtszolgâltatni. Kelt Brassoban 1884 âvi december bo 20-ik napjân. A brassoi kir. tszek mint telekkvi hatosâga. De€ssi, elnok1 Tordai, jegyzo. Zambaeh şi Gavora Fabrică de vestminte şi recuisite bisericesci de ritu latinu şi grecu în Budapesta, strada Vaţului, Vâczi uteza Nr. 17. Falonu s6u Odăjdii, Albe, Stihare, Dal-matice, Baldachi‘yn prapuri. T6te felurile de stoguri, pentru societăţi dustriale (şi pentru pompieri) Covoru pe altariu, potiruri, Pie-tohlebnica, cădelniţe, Pacificalu, candele de altarii, policandre pentru biserici, Ri-pide, Chivotu, cărţi de Evangeliă etc. Comande se etectuescă promptă. — Obiectele, care nu voră conveni, se voră schimbă cu altele. Mersul!! trenurilor!! pe linia Bretlealu-Budapesta şi pe linia Teiuşfi-Aradil-Budapesta a câlei ferate orientale de stat& reg. ung. Bredealu-Budapesta Budapesta—Predealîi Trcnu accelerat Trenft de persone Trcnu omnibus J Trenă ! de persone Trenu de persone Trenă omnibus | Trenă |accelerat Trenă omnibus Bucurescî 7.15 — — Viena 8.25 1 8.35 1 3.30| 8.00 Fredealft 1.09 — 3.50 Budapesta 8.00 6.55 9.45 2.47 Timişă 1.33 — — 10.15 Szolnok 11.24 10.55 12.18 6.36 Brasovft ( 2.06 — — 10.50 P. Ladâny 2.01 2.04 1,59 10.09 ’ ( 2.16 6.30 5.45 Oradea mare ) 4.11 5.13 3.20 Feldiora 2.44 7.09 6.28 ( 4.21 9.37 3.25 Apatia 3.03 7.41 7.07 Vârad-Velencze 4.29 9.45 — Agostonfalva 3.18 8.09 7.42 Fugyi-Vâsârhely 4.40 9.59 — Homorodă 3.51 8.53 8.51 Mezo-Telegd 5.02 10.28 3.56 Haşfaleu 4.51 10.18 10.52 R6v 5.46 11.41 4.31 Sighişora 5.11 10.55 11.56 Bratca 6.09 12.15 — Elisabetopole 5.39 11.36 12.43 Bucia 6.28 12.48 — Mediaşă 6.00 12.11 1.23 Ciucia 6.52 1.48 5.28 Copsa mică 6.29 12.35 2.07 Huiedin 7.32 3.21 6.01 Micăsasa — 12.54 2.27 Stana 7.51 3.54 — Blaşiu 7.02 1.29 3.06 Aghiriş 8.12 4.34 — Crăciunelă — 1.45 3.22 GhirbSu 8.24 4.52 — Teiusft 7.38 2.26 4.15 Nedeşdu 8.38 5.11 — Aiudă 7.55 2.48 4.44 8.57 5.40 7.08 Vinţulă de susă — 3.12 5.10 9.23 6.00 7.18 Uiora — 3.19 5.19 Apahida 9.50 6.29 — Cucerdea 8.24 3.36 5.47 Ghiriş 11.15 8.14 8.29 Ghirisă 8.48 4.10 6.38 Cncerdea 12.04 9.49 8.53 Apahida — 5.39 8.51 Uiora 12.12 9.58 — . ( riusiu > 10.08 5-59 9.18 Vinţulă de susă 12.19 10.07 — uuţia ( 10.18 6.28 8.00 Aiudă 12.45 10.42 9.17 Nedeşdu — 6.54 8.34 Teiuşft 1.15 11.32 9.40 GhirbSu — 7.10 8.59 Crăciunelă 1.44 12.03 — Aghirişă 7.25 9.35 Blaşă 2.00 12.24 10.12 Stana — 7.49 10.16 Micăsasa 2.34 12.43 — Huiedină 11.33 8.11 11.04 Cop şa mică 2.52 1.22 10.45 Ciucia 12.06 8.52 12.17 Mediaşă 3.27 2.24 11.07 Bucia — 9.11 12.47 Elisabetopole 4.01 3.06 11.29 Bratca — 9.29 1.21 Sigişdra 4.50 4.17 12.15 R6v 12.25 9.52 2.05 Haşfaleu 5.08 4.51 12.30 Mezo-Telegd 1.11 10.27 3.08 Homorod 6.47 7.07 1.32 Fugy i-V âsârhely — 10.46 3.39 Agostonfalva 7.36 8.10 2.04 Yârad-Velinţe — 10.56 3.55 Apatia 8.09 8.46 2.24 A ( 1.49 11.04 4.06 Feldiora 8.41 9.20 2.44 Oradia-mare ^ 1.54 11.14 7.30 9.20 10.15 3.15 P. Ladâny 3.14 1.47 11.05 Braşovă > — 6.00 3.25 Szolnok 5.10 4.40 2.37 Timişă — 6.57 4.03 Buda-pestaj 7.30 7.44 6.40 Predeald " 7.32 4.28 Viena 2.00 6.20 2.00 Bucurescî — 10.251 Nota: Orele de nopte suntă cele dintre liniile gr6se‘ Tipografia ALEXI, Braşovă. Teinşâ-Aradâ-BHdapesta Budapesta- Aradft-Teiuşft. Trenă de Trenă Trenă Trenă de Trenă persone omnibus omnibus persdne omnibus Teiuşft 2.39 9.50 8.20 Viena 8.25 8.35 Alba-Iulia 3.4U 10.42 9.10 Budapesta 8.00 6.55 Vinţulă de josă 4.04 11.09 Szolnok 11.14 12.28 Şibotă 4.35 11.43 3.35 5.30 Orăştia 5.02 12.13 4.00 6.20 Simeria (Piski) 5.44 1.22 Glogovaţă 4.16 6.39 Deva 6.05 1.48 Gyorok 4.47 7.19 Branicica 6.34 2.21 Paulişă 5.02 7.39 llia 7.01 2.54 Radna-Lipova 5.25 8.11 Gurasada 7.15 3.09 Conopă 5.57 8.49 Zam 7.49 3.48 Berzova 6.18 9.18 Soborşin 8.32 4.37 Soborşin 7.11 10.27 Bărzova 9.19 5.30 Zam 7.48 11.18 Conopă 9.40 5.58 Gurasada 8.22 11.57 Radna-Lipova 10.16 6.38 8.24 Uia 8.40 12.27 Paulişă 10.32 6.56 8.41 Branicica 9.02 12.57 Gyorok 10.48 7.15 9.01 Deva 9.32 1.45 Glogovaţă 11.17 7.48 9.30 Simeria (Piski) 10.12 2.58 12.32 8.05 9.45 Orăştiă 10.47 3.46 12.00 8.45 6.10 Şibotă 11.14 4.20 Szolnok 4.00 2.10 7.27 Vinţulă de josă 11.46 5.06 Budapesta 7.44 6.40 — Alba-Iulia 12.21 6.15 Viena 6.20 — — Teiuşft 12.53 7.00 Aradft-Timişdra Simeria (Piski) Petroşenl Trenă Trenă de Trenă omnibus persone omnlbna Aradft 6.00 12.30 Simeria 3.08 Aradulă nou 6.26 12.54 Streiu 3.45 Nâmeth-Sâgh 6.51 1.19 Haţegă 4.33 Vinga 7.28 1.50 Pui 5.19 Orczifalva 7.49 2.12 Crivadia 6.05 Merczifalva 8.09 2.30 Baniţa 6.43 Ttmiş6ra 8.58 3.15 P etroşeul 7.00 Timişdra-AradA Petroşeul—Simeria (Piski) Trenă de Trenă Trenă persone omnibus omnibus Timiştâra 12.25 5.00 Petroşeul 8.56 Merczifalva 1.16 5.56 Baniţa 9.37 Orczifalva 1.34 6.16 Crivadia 10.09 Vinga 2.04 6.50 Pui 10.48 Nemeth-Sâgh 2.25 7.11 Haţegă 11.26 Aradulă nou 2.54 7.44 Streiu 12.06 Aradă 3.10 8.00 pimeria 12.37