GAZETA
RED ACŢIUNEA ŞI ADMINISTRAŢIUNEA j
BRAŞOVtî, piaţa mare Nr. 22.
,<jrAZETA“ IESE ÎN FIECARE DI.
Pe un Ci and 12 fior., pe şâse luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România şi străinătate:
Pe and 36 fr., pe şăse luni 18 fr., pe trei luni 9 franci.
TRANSILVANIEI
■1
SE PRENUMERĂ:
la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi.
ANULU XLVIII.
ANUNCIURILE:	n]
0 seria garmondd 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare
Scrisori nefranoate nu se prlmescu. — Manuscripte nu se retrimltG.
NE- IO.	Duminecă 13 (25) Ianuariu	1885.	=
——---------------—— -------——  —	—----- -- -5
Românii. Tronulfi şi opiniunea publică.
IX.
In mesagiu Iii din Decemvre 1868 Tronulu a pronunţaţii marele cuvinte că „statnM va asigură Jie-cărni cetâţăn/l libertatea şi desvoltarea Um-bei sale materne in moda egalâu şi pe acesta convingere îşi basâ speranţa, că naţiunalităţile ne-maghiare cu timpulă se vom linişti pe deplină.
Monarchulu nostru, care a fostu suferită o cercare atâtă de grea în ultimulă r&sboiu, dorea să vâdă cu-o 4i mai înainte popârele sale împăcate şi mulţumite şi de aceea punea o mare greutate pe liniştirea loră, după cum ne asigură şi comisarulă regescă numită pentru Transilvania. Suveranulă fă întărită în speranţa sa prin asigurările, ce i le-au dată consiliarii săi de atunci, că voră stărui pentru ca ea să se realiseze, ofe-rindă fiecărui cetăţenă scutulă necesară pentru garantarea libertăţii şi a desvoltărei limbei sale materne. Despre temerile şi îngrijirile naţiunali-tăţiloră şi despre profunda nemulţumire a poporului română din Transilvania, a căruia voce a fostă sugrumată cu forţa, sfetnicii unguri fără îndoiălă n’au descoperită nimică Tronului.
Pressa guvernamentală din întru şi cea subvenţionată din afară răsună de laudele proprie despre „graţia şi marinimositatea, “ ce a dovedit’o naţiunea maghiară faţă cu celelalte popâre prin concesiunile depuse în legea de naţionalitate, ăr corifeii partidei dela putere în frunte cu miniştrii ţineau isonulă în discursurile şi scrisorile loră destinate pentru publicitate.
Ministrulă-preşedinte de atunci, corniţele Iu-liu Andrassy, se presentâ în Ianuariu 1869 înaintea alegătoriloră săi din Satoralja-Ujliely spre a le dă seină despre faptele sevârşite în sesiunea trecută a dietei. Combătându oposiţiunea Andrassy declară în acelă disc ursă cu emfasă, că în unele privinţe nu s’a restabilită anulă 1848; „nu s’a „restabilită pentru că în Transilvania nu mai po-„runcesce Iancu, ci legea constituţiunală, care face „a se esecută uniunea în modă definitivă; Croaţii „nu mai sunt în tabera duşmană, ci sunt fraţi „cu Maghiarii şi mulţumiţi; 1848 nu e restabilită, pentru că cestiunea naţionalităţiloră pe care „începuseră atunci a-o tranşă cu măciuci şi cu „căse, este resolvată prin lege pe basa ecuităţii „şi a frăţietăţii.“
Răposatulă Franciscă Deak, capulă partidei dela putere, căruia connaţionalii săi îi dădură epitetulă de „înţeleptă,“ asigură într’o scrisâre, ce a publicat’o o revistă din Peşta, că doreşce cea mai bună înţelegere cu Românii transilvăneni şi că „ceea ce mai este de făcută să se facă pe cale frăţăscă, sine ira et studio, în înţelegere comună. “
Ce temeiu slabă aveau afirmările de feliulă acesta ale corifeiloră partidei dela putere putemă să judecămă, dâcă vomă avă în vedere, că a(Ji, după şăse-spre-(Jece ani, nici măcară aceea nu s’a împlinită, ce era în interesulă regimului maghiară, nici uniunea nu este încă definitivă ese-cutată, căci Transilvania geme şi a<Jî sub o stare escepţiunală. Nici acum nu porunceşce în acesta ţără „legea constituţiunală,“ cum anunţă fostulă ministru-preşedinte, ci poruncescă legi şi măsuri escepţionale, porunceşce liberulă arbitriu ală guvernului, mai alesă în ceea ce privesce pe Români şi interesele loră de desvoltare nuţiunală.
T6te aceste le-an presâmţitu Românii din Transilvania. Departe de a fi convinşi, cum credea monarchulă, că statulă va oferi desvol-tărei limbei loră materne scutulă necesară, ei au prevăzută, că pe calea, pe care au apucată, gu-vernulă şi partida lui voră reveni în tătă puterea cuvântului la actele de violinţă, despre care dietele maghiare din anii 1840 au dată nisce probe atâtă de strălucite.
Apropiându-se nouele alegeri pentru dieta ungară manifestaţiunile naţionale începură din nou. — Românii din Transilvania declarau în adunările de prin municipii, că nu voră luă parte la aceste alegeri, cerândă, în sensnlă proiectului de resoluţiune ală deputaţiloră români din dietă, ca cestiunea uniunei să fie resolvată cu concur-sulă unei diete transilvănene, în care poporulă română se fie representată cum se cuvine.
La enunciările corifeiloră partideloră maghiare, cari se sileau de a îmblânzi pe Români cu cuvinte frumâse şi cu promisiuni seci, respunse în Februariu 1869 cu multă demnitate distinsulă deputată română Dr. Alesandru Mocsonyi, dândă espresiune viuă marei nemulţumiri ce domnea între Români. Mocsonyi <}ise între altele într’ună articulă publicată în mai multe foi din monarchiă:
„Dieta din Pesta prin introducerea formei celei mai dure de guvernamăntă pentru Transilvania, adecă dândă ministeriului putere dis-creţiunară şi mântuindulă de responsabilitatea faţă cu poporulă română, a luminată pe deplină naţiunea română despre adevărata valăre a tu-siuuei decretate. Ba mai multă, dieta pentru ca să ia poporului română şi celă din urmă mijlocă legală de a-şî pută eventuală apără în cea mai dea-prope dietă îndreptâţitele sale pretensiunî printr’o representanţă corăspunijetâre importanţei sale, — pănă într’atâtu şi-a dată pe fată tendinţele sale suprematistice, încâtă ea, nerespectândă nici măcară postulatulă acelei teorii de legalitate, pe care însăşi se razimâ, a susţinută pentru Transilvania şi pe viitoră neschimbată legea electorală provisoriă cu base feudale.
„Prin acâsta disposiţiune dieta a arătată chiar necapacitatea ei de a scuti interesele poporului română: totă prin ea însă dieta cu o cale şi-a perdută pe deplină încrederea la poporă. Să ne mirămă eşadâr, dâcă o neîncredere adâncă a cuprinsă astăzi poporulă română întregă; decă acesta despoiată de tâte mijlâcele constituţionale genuine şi eficace îşi iea refugiulă la manifesta-ţiuni naţionale, cari suntă primel.e începuturi ale pasivităţii legale, ale acestui estremă mijlocă legală în lupta politică ?u
„Acestă tristă conflictă putemă să-lă de-plângemă din inimă, putemă se fimă seriosă în-grijaţi pentru urmările lui când avemă în vedere, că passivitatea legală este pururea una din simp-tâmele cele mai periculdse în viaţa de stată: însă nici ună omă cu cugetă curată nu va pută acusâ pentru acâsta naţiunea română, căci ea împli-neşce o datorinţă morală, o împlinesce acâsta în numele dreptului eternă, în interesulă libertăţii.“
Adevără a grăită acestă matadoră ală Ro-mâniloră când a ijM» că naţiunea română nu pâte fi acasată pentru oposiţiunea ei.
Dâr cei dela putere ca să-şi legitimeze pro-cederea loră nedrâptă şi violentă totuşi ne-au a-cusată şi ne acusă mereu, înaintea Tronului şi a opiniunei publice, că amă fi duşmani ai statului.
Ce amă făcută noi până acum, pentru ca să nimicimă aceste nedrepte acu sări?
-----o------
Situaţiunea actuală enropânft. .
piarulă din Viena „Neue freue Presse“ dela 21 Ianuariu n., după ce vorbesce mai întâiu despre Bismarck, care a (fisu că Germania este încungiurată astătjl numai de amici, că ună conflictă cu Anglia este tare departe, că amiciţia cu Austria e tare şi că cu Rusia s’a restabiiitu amiciţia în tâmna trecută, <Jice :
Ce bucuriă a produsă acăstă scire în totă Europa,; care de ună deceniu şi jumătate trage cu urechia la1 Berlină, unde se eroeşte nu numai politica imperiului germană, ci şi politica generală şi se decide pacea ? resboiulă şi unde în acâslea trei lustre s’a aplanată a o încordare germană-francesă, aci una rusescă-germa / său una rusâscă-austriacă, Italia şi Spania aci furî b trase aci respinse! Cine este mai competentă a proi pacea decâtă acela care are puterea autoritatea şi
U-
\
if
», o
siunea de a-o face, de a-o susţină şi de a-o gar; Putemă da credămentă cuvinteloră cancelarului
îa fiică relaţiunile dintre puteri suntă cele mai bun „
'	1	-fu Câ
vorbesce numai despre relaţiunile Germaniei şi lrekue
discutată întrebarea despre relaţiunile celorla1;ă ,
, v, w , ,	,	,	aduce
unele cătră altele, pe care a le regula se piliUct
cerea principală şi arta măestrului dela Be UD^U
*	O 00
Avemă în Europa atentate cu dinami'tâ%^ * . asediu mică, conflicte parlamentare, erise indu^» lamităţî agrare, regreşe economice, lupte conff
naţionale, preponderanţa influinţei biserices ‘ leloră, şi cu tâte acestea trăimă în partea a lumei, căci avemă pace şi prospecte^ de)>£7s
pacea. Dăr Europa nu e acasă şi puterile^

laţiunile loră dependinţe de interesele e/ maţii ei nu se ocupă de felă cu cestiur^ cu alte părţi depărtate ale lumei, cu e Tătă Europa, afară de Austria, este d/ *
dO'Sfa
ţări străine, acolo se întălnescă pute^ bată influinţele loră. Puterile mari facă a colonială, cestiunî grave şi conflicte se potu '• în ţări depărtate, cari voră trage în mistce seiei-cea bătrenă. Rusia se apropiă încetulă <i să arc posesiunile Angliei din India. Anglia este mitat"~*' patru continentele. Ocupaţiunea Egiptulule ac e^or^ conflictă cu tâte staturile europene. In Afamai terne nulă sudică dă peste Germania, care se lu elă tz : tru monopolă. Francia este ocupată în iută ,veuver“ c-hing, Madagascar, la Congo şi la Marea îmbr Pru" galia s’a pusă în mişcare şi-şi apără moncarî ne Ş1 cane.	Da Cs”"1* au
Spania înşelată în speranţelele ei, mu su Jbcte, presupunerea că inimiciţia dintre Germania istosjta *m~ fi constantă, caută ună avantagiu pe mază bugeP*^ tote celelalte state europene sunt ocu, pani^sl’ ^e’
<Ji de <Ji surprinde lumea eu planurile sa^g • 2. achisiţiunî, protectorate, conexiuni, misor^ ^ mdu-vapâre, tractate ^comerciale şi cu docun Rap0 isP^°“ ceniu a totă lucrată Bismarck la proiectcJt(;vQ nriăiff'Şi acuma se esecută în Africa şi în Australia. A&şie-care (Ji descopere nouă probe despre espediţiunile diplomatice ale cancelarului germană. Toţi în Germania sunt încântaţi de planurile cele gigantice ale cancelarului.
Numai de nu s’ar turbura pacea europână prin conflictele ce se potă nasie în apele depărtate.
Stau âre lucrurile aşa de curată, încâtă să nu fie nici o temere? Anglia a observată în discursulă lui Bis-marck, privitoră la politica colonială, o ameninţare la adresa ei. Afară de acâsta Anglia pretinde t6tă ţâra Zuluşiloră şi supravegherea asupra pustiei Calahari, pentru ca să nu lase pe Bismarck să s’apropie de Mozam bic şi Zanzibar. Anglia are pe Portugalia pe pa*', sa. Prin nrmare e ună felă de concurenţă între >rpr~ şi Germania.	gă
Italia astădî s’a alăturată şi ea lingă Anglib;'a" nu va sta lângă ea totă mereu, ci va căuta să din cârta dintre cele lalte puterî ca şi în treci ^ ^ mania pote să vină în conflictă în Africa eu t\-/y • ^ \ causa politicii coloniale. Dintre tote poporeîSh & poporulă germană este mai fericită, că are ’P- ^P’ă politicii sale pe Bismarsk, care astăqfî umblă ^au planuri pentru noporulă	rea^-A aâspre a-
î
Nr. 10.
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
să realiseze planurile sale în dimensiunile, în care le-a croită, atunci va . face epocă în cultura omenimei. ţ)ică cine ce va <Jice despre Bismarck elfi este şi rămâne în meseria sa măestru şi pănă acuma ş’a jucată rola minunată în interesuiă Germaniloră. Nu este nici o îndo-âlă, că şi acuma va eşi triumfătoră, pentru că interesele tuturoră puteriloră europene sunt angajate In politica colonială. Dintre tote pdte să câştige Rusia în Asia mai multă, ea acuma înaintâză nesupărată de nime.
-----O-------
IMn dieta Ungariei.
In dieta din Pesta a începută desbaterea asupra bugetului ministerului culteloră şi instruc-ţiunei.
Raportulă Alex. Orssagh, recomandândă bugetulă spre primire, arată frumâsa desvoltare a instituteloră un-gurescî de cultură şi de crescere. Suma eheltueleloru pusă în proioctulă pe 1885 întrece pe cea din 1884 cu 327,438 fl. Dela 4,100,000 fl. cum era bugetulă 1876 şi 1867, s’a suită treptată pănă la 5,900,000, precum s’a preliminată în anulă acesta. Numărulă gimnasieloră şi şeoleloră reale însă dela 1876 s’a mărită numai cu unuiă, pe când şcolele superiore de fete s’au îmulţită cu şâpte.
»Dacă eonsiderămă, cjice raportorulă, ce influinţă are sexulă femeescă asupra familiei şi generaţiunii mai ’inere, şi decâ eonsiderămă, că aceste institute de creştere femeesci se află în astfelă de locuri unde, în urma iferinţii de naţionalitate şi a depărtării de centru sun-ună a visaţi mai multă la aceea ca să punemă în serviciu fluinţa femeiloră în favorea scopuriloră »ideii de stată igurescă,« atunci nu credă că greşescă, dacă consideră ’.posiţiunile guvernului unguresă în acăstă privinţă ca oartiă deosebită fericită a politicei nostre de instruc-
Ipâ ce trece în revistă diferitele şc6Ie, precum şi lei şi planuri ce are să le mai esecute ministe-eloră şi instrucţiunii, cere camerei să voteze bu-im este, (Jicendă că numai prin cultură se p6te succesă libertatea «consituţionaiă» şi «idea de urescă« în contra orî căruia.
\nă Lesko e mulţămită de succesele didactice S&iunii. Guvernulă a făcuţi din scdlă o fortă-———juului şi acesta ’i ună succesă pentru vâ-îumai se dă silinţă ca totă mai multe bâscă unguresce, ci ca totă mai multe să simţă unguresce. Nu e mulţumită însă cu partea pe-ţogică. Se observă în genere o decădinţă morală a-\ in massa cea mare câtă şi în classele mai bune. isa e că în şcâlă se instruesce, ăr nu se cresce. scerea fără religiune nu se pote cugetă. In scolele de ă ^.^finesce oficială Dumnedeu: «Despre Dumnezeu || - rorbi, fiindcă nu se p6te percepe!» Nu e iUigiosă? Se plânge apoi că mai alesă şcâlele lice se simultanisâză. In locă să se facă astfelă, ar ai să se sprijinâscă statulă. Astfelă de caşuri suntă omitatulă Şaroşă, ceea ce e nedreptă, pentru că cle-de acolo se distinge prin patriotismă. In acelă ţinută numai se maghiarisăză, ci se şi remaghiarisăză. De ia elă nu se învoiesce cu pasagiulă unui discursă ce ţinută Jokai în Săcuime, şi în care vorbea despre )î îmbrăcaţi în pele de oiă,« adecă despre pansla-., cari seducă pe bunulă poporă slovacă din împre-nea Caşoviei. Jokai a fostă rău informată. Pansla-i nu suntă, dâr se găsescă Curuţî, plini de pietate ru istoria patriei şi însufleţiţi de intenţiunî patriotice, ză bugetulă.
Daniel Iranyi încă recunosce decădinţă morală osă. Elă speră că năsuinţele culturale şi biserice-oră deşteptă acelaşi interesă ca şi cesţiunile econo-, Raportulă ministrului instrucţiunei îlă găsesce forte ..... ictivă şi se bucură de acăsta. Der sunt încă multe comune care n’au scole, să se cheltuiască şi pentru jestea 1 milionă şi jumătate, cum s’au cheltuită 60 de iliâne pentru Bosnia. Serbarea milenară nu s’ar ite face mai frumosă, decâtă oând, pe lângă dobândirea .dependenţei, se va pute cjice: Nu esistă nici o comună ■ ţâră, care n’ar ave şcola ei poporală. Oratorulă atinge estiunea că suntă mulţi copii lipsiţi de cele trebuinciâse itru a învăţă şi de îmbrăcăminte. Spre acestă scopă >cţii şi inspectorii şcolari să înfiinţeze reuniuni pre-Jenea. Trecendă la cesţiunile poîitice-bisericessl, ■îă biserica catolică şi acum e lipsită de autonomiă. ttea Sa a vrută se se resolve acăstă cestiune, dar . ulă a pus’o la dosară, un.le zace dela 1870. In-oiarea libertăţii este libertatea religiunii. Oratorulă camera să primâscă nrmătorea propunere: > Camera "filoră aviseză pe ministrulă culteloră Ei insrucţiunii, ^ ună proiectă de lege pentru libertatea religiunei.* jtrulă instrucţiunii T r e f o r t, respumjândă lui ~	^ ice că ămenii nu suntă acl.1 mai rei şi mai imo-
n trecută. Starea morală şi socială în Ungaria nai rea ca în aHă ţâră a Europei. Dacă şedla •’î rm cresce, ci numai instrueză, nu e vina mi-
nisterului. Se scie că partea cea mai mare a şcăleloră poporale nu suntă nici comunale nici de stată, ci de ca-racteră confesională, şi dacă preoţii îşi împlinescă datoria cu privire la instrucţiunea religiosă, se va ameliora şi acestă stare.
La discursulă lui Iranyi, răspunde ministrulă că nu 2000, ci numai 260 de comune suntă fără şcdle. Dar, va căuta ca în fiecare comună să fie o şcolă, fiindă acesta necesară din puntulă de vedere naţională, morală şi economică. Ce privescă afacerile biseiicescî şi confesionale, despre care a amintită Iranyi, ministrulă nu vrea să le aducă în desbatere acum, deorece acestea suntă de natură multă mai seriosă.
»Dacă amă trăi în America seu în Anglia, aşă primi propunerea; dar trăimă în Ungaria, de aceea nu o potă primi. Ce privesce libertatea consciinţii, putemă să ne asămânămă cu orî ce altă ţâră; o respectă aceea, şi luată luerulă practică, în Ungaria domnesce (?) mai mare libertate a consciinţii şi credinţa decâtă în orice altă parte. Noi suferimă lucruri, pe care în America seu în Anglia societatea nu le-ar suferi. Gestiunea acâsta e o cestiune politică şi credă — deşi am deplină încredere în puterea de a se susţine a Ungariei — că libertatea credinţei, ce o reclamă d. deputată, ar fi unu elementă disolvâtoră. Eu nu potă aproba legi, care periclitâză unitatea Ungariei. De aceea propună să respingă camera propunerea din punctă de vedere politică.«
Ministrulă răspunde apoi la o interpelare a lui Franz Komlossy şi 4‘ce c& a lucrată ună proiectă, pentru înfiinţarea de scole de stată în mai multe ţinuturi în interesuiă ideii de stată ungurescă, a naţionalităţii şi culturii unguresc!.
Românii şi Tron ulii.
Sub acestă titlu «Ellenzâk» din Cluşiu, dela 22 Ia-nuariu a. c.( se ocupă de şirulă de articuli: «Românii, Tronulă şi opiniunea publică,* ce i-a publicată foia ndstră, începândă cu ală doilea numără din acestă ană. «Ellen-zâk* cârcă să caracteriseze cuprinsulă primiloră articuli în câte-va şire amintindă, se înţelege, numai acele pa-sage, de cari să se p6tă legâ şi oprindu-se apoi la pasagiulă, unde spre caracterisarea împrejurăriloră că partida maghiară dela putere so pdrtă faţă cu noi ca suverană absolută, amă citată cuvintele poporului nostru, prin cari elă îşi esplică starea actuală a lucruriloră, cjicândă: «Poporulă de răndă prin instinctulă său naturală dă es-presiune principiului peinidosă, ce domnesce a^I în stată, prin aceea că Zice: * De când stăpânesce craiulă ungurescă, împăratulă nu mai are nici o putere.»
»Ellenzâk,« fără să cerce! eze sensulă acestoră vorbe, le folosesce pentru a face următorela expectoraţiunî:
»Nu este pecătosă atitudinea Româniloră, cari, gân-dindu-se la acelă timpă, când Maiestatea Sa nu era rege maghiară ci numai împărată, îsî dică: «împărată ne-a trebuită şi ne trebue nouă, pentru că elă a avută putere şi a lucrata în interesuiă nostru!?*
»Ei, şi totă se mai dice, că dorinţele Româniloră suntă rău interpretate. După constituţiunea maghiară corpurile legiuitâre facă legile; regele nu p6te domni în modă arbitrară. Corpurile legiuitore însă aducă legi, cari privescă şi pe Maghiari şi pe celelalte popore într’ună chipă, şi acâstă procedere şi constituţiuue nu e bună, din punctă de vedere românescă, pentru că împăratulă nu are putere în Ungaria... Şi totuşi să fie rău interpretate dorinţele Româniloră?!
,Şi din acestă articula se vede, că dorinţa într’aclo merge, ca Regele să înceteze a fi Rege maghiară, să fie numai împărată, pentru că atunci voră sosi timpuri mai bune pentru Români — fără constituţia maghiară!
«Nenorocită poporă! Nenorocită cugetare! Este 6re patriotică acâstă cugetare? De sigură că nu!»
^Nenorocita fdiă crede, că linguşesce Tronulă, dâcă’i aduce aminte de vremile de mai nainte, când numai împăratulă şedea pe elă, nu’i vine în minte acestui capă plină de gărgăuni, că Maiestatea Sa a pusă jură-mântă pe constituţiunea maghiaiă înaintea ţării şi-a lu-mei şi a jurată, că nu va fi împărată, ci Rege statului maghiară.
«Nu e de lipsă ca cineva, să pârască Tronului pe agitatori; nu e de lipsă, ca faţă cu ei să mai seducă cineva opiniunea publică, Europa, etc.... Fie-care pasă, fiecare faptă, fiecare cugetare a loră trădâză, că terenulă pe care stau ei nu este acelă terenă, pe care cresce arborele patriotismului! — Constituţiunea maghiară este aşchia, pe care ară dori ei a-o sdrobi cu orice preţă, pentru ca apoi se potă pescui ca sub guvernulă absolu-tistică, pe când domniau ca administratori cu gulere de tiniehea şi de aură şi cu săbiuţele la o parte, în acestă stată pe care Nâmţulă şi atunci îlă considera (?) de maghiară.
«Dâcă îi trebue «Gazetei» împărată ducă-se la Muscali, la PruşI, dar să nu pretindă, ca constituţia ţării să fiă nimicită pentru nişte interese personale.*
«Şi totă mai dice (Gazeta), că este rău înţelâsă şi rău interpretată!» —
La acestă articolă ală făiei maghiare, care nu se distinge decâtă printr’o rea şi fărte tendenţiâsă stilisare, răspundemă deocamdată numai prin următârea întrebare: Ei bine, dâcă în loculă împăratului este acjî Regele care n’are putere absolută, urmeză 6re de aici ca Regele să nu mai aibă nici o putere şi că Suvera-nulă nostru absolută să fiă d-lă Tisza?
SOIRILE PILEI.
Adunarea constituantă a institutului nou de credită şi de economii ^Timişiana» din Timişora, s’a ţinută în 10/22 Ianuariu. Au fostă presenţl 100 de acţionari, re-presentândă 500 de acţiuni. Cornitetulfi membriloră fondatori a alesă direcţiunea în următ Orele persOne: Em. Ungurianu, T. Belu, M. Barbu, Tr. Gaiţia, G. Achimă, Costa Maniu şi Nicolau Coşiariu. Comitetulă de supra-veghiere: Stef. Adamă, V. Poruţiu, A. Suciu, G. Lazară şi Eut. Ciobană. Membriloră fundatori Ii s’a votată absolutoriu şi cu ulteriora administraţiune s’a încredinţată direcţiunea, căreia i s’a predată jurnalele şi averea. De-cursulă întregă ală şedinţei a dovedită o insufleţitOre şi impunătdre armoniă şi înţelegere reciprocă.
—0—
La sfinţirea apei în Ztua de Bobotâză gr. or. în Orăştiă a asistată forte numerosă publică, precum şi armata.
-0—
Serbarea Botezului în Alba-Iulia s’a făcută în ur-mătoriulă modă: La 10 ore a. m. s’au adunată la biserica numită .Mănăstirea din Maieră* din locă ună publică forte numerosă;	3 companii de soldaţi cu musica
în frunte, dintre care 2 companii — una cu puşcl — sub comanda d-lui Căpitană Jacobich din Rgmt. de Inft. Nr. 50, o companiă dela Rgmt. Nr. 64. Finindu-se ser-viciulă în biserică s’a dusă totă publiculă cu soldaţii la sfinţirea apei, unde s’au dată 3 şarge forte esactă, pre-sentându-se după fiecare şi armele, er musica întonândă imnulă «DOmne ţine şi protege.» La 12 dre s’a finită serviciulă. In Alba-Iulia în ăstfi modă strălucită nu s’a serbată nici odată la biserica românâscă Botezulă Domnului.
—0—
Ni se scrie din Reghinulă săsescă, că pe acolo de multă nu mai este zăpadă. Vremea e frumOsă şi caldă, aprdpe secetOsă.
-o-
J Inteligenţa română din Cluşiu va da la 12 Febru-jariu n. în sala «Redutei urbane* ună concertă împreunată cu bală în favorulă fondului pentru înfiinţrrea unei şcâle române de fetiţe în Cluşiu. La începutulă pausei celei mari 12 juni, în costume naţionale, voră eseeufâ (jocurile «Câluşarulă» şi «Bătuta.« Pieţulă intrării: 2 11. de personă, 4 fl. de familiă de doi membri, âr pentru ceilalţi de fiecare câte 1 fl., ună biletă de ferâstră seria I 2 fl. 50 cr., seria II 1 fl. 5o cr., de galeriă 1 fl. 50 cr. Ofertele mărinimose precum şi suprasolvirile se voră chita cu mulţămită pe cale c^iaristieâ..
—0—
Reuniunea femeiloră române din Sibiiu va aranjâ în 7 Februariu n. ună bală în sala hotelului «împăratulă romană.» Venitulă curată este destinată în favorulă reuniunei. Preţulă de intrare: de personă 1 fl. 50 cr., membri de familiă câte 1 fl. 50. de personă, er dela 3 persOne în susă câte 1 fl. de fiecare personă. Logea mare 8 fl., logea mică 5 II. Suprasolvirile se voră chita cu mulţămită pe cale Ziaristică.
—0—
D-nii Fodoreanu şi Sasu ne telegrafâză din D. St. Mărtin, că cele cuprinse în corespondenţa datată: Cetatea de Baltă, 14 Ianuariu şi publicată în Nr. 5 ală fâiei nostre, sunt neadevărate şi comunicate numai din răutate.
Răspundemă din parte-ne că, precum am publicată telegrama gdespre alegere, totă astfelă am publicată şi corespondenţa ce ni s’a trimisă de ună bărbată totă de posiţiă. Care din două ne-a dată adevărata informa-ţiune, nu putemă sci, deorece noi n’am fostă la faţa locului, când s’a făcută alegerea de protopopă.
—0—
In 8 Ianuariu de diminâţă, trenulă ce venea spre Braşovă, a sdrobită ună cară cu cal cu totă între Weiss-kirch şi Hejasfalva. Visitiulă fiind bâtă adormise şi caii apucaseră pe şine. Din norocire visitiulă a fostă aruncat din cară, scăpândă cu viaţă, der rănită.
-0—
Din Teuşă ni se scrie: «Docenţele Ştefană Crişană din locă a arangiată ună bală românescă în folosulă său. Publică a fostă forte numerosă cu deosebire Români, apoi Maghiari şi Evrei, cari în decursulă pausei şi-au formată 2 grupuri deosebite de orî-ce societate şi atingere cu Românii, negreşită fiindcă’i iubescă. Românii şi-au petrecută forte solidă. Musica a fostă din Blaşăt Jocuri românesc! forte puţine s’au jucată, din causă că cârciumarulă fiindă lingură, elă poruncia ce să se cânte. Din gura unuia din 2 funcţionari dela calea ferată, cari
Nr. 10.
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
au asistatQ la petrecere dar mai multa între Maghiari şi Evrei, amfi aurita esprimându-3e în ăsta moda: »Imî pare fOrte rău ca în astfela de societete m’am amestecata, dar o voi suporta.* TOte româncele au fosta îmbrăcate în costumurî naţionale, de îţi era draga să le privesc!. Inteliginţa română de prin sate nu a asistata, chiar nici preotulu locala.*
Trista lucru că n’au luata parte toţi Românii şi mai alesfi capii. Câta pentru cei ce >s’au amestecata* în societate, puteu rămânea acasă, credema că Românii nu i-au întinsa de mânecă. Dacă cârciu-maruld n’a ţinuta sâmă că e bala românesca, nimenea nu strică decâta tota Românii.
—0—
»Kol. Koz.« comunică, că la 14 Ianuariu n. s’a arestata în Deva una anarchista din Germania, anume Kronig, de rneseriă măsara. S’au găsită la eia mulţime de scrieri anarchiste.
—0—
Guvernuia româna a însărcinată pe prefectula judeţului Dorohoi, ca se facă o cercetare la faţa locului, în privinţa conflictului întâmplata în (Jiua de 29 De-cemvre espirata, pe hotaruia Bucovinei, la Bojanl, între soldaţiii români şi cei austriac!.
—0—
Regele Italiei a trimisa regelui Spaniei pentru jertfele cutremurului 30,000 franci.
—0—
In Frassinere lângă Susa, în Italia, au fostă dărî-mate 15 case de greutatea stolohanilora (lavinelora) de zăpadă, omorânda 11 persOne. In provincia Cuneo au fosta de asemenea mai multe pet*s6ne omorîte şi rănite. Intre Mojola şi Demonte au fosta înămeţiţ! 3 lucrători. In Trassino s’au scosa din zăpadă 30 de cadavre, 10 înămeţiţ! au fosta scăpaţi, 6r alţi vr’o 40 nu e speranţă să fie mântuiţi.
CORESPONDENŢA PARTICULARA A >GAZ. TRANS.*
Bl aş iu 23 Ianuariu 1885.
Onorate d-le Redactora! A trecuta deja multişora timpa în noeanuia nemărginita ala vecîniciei, de când vă comunicaiu starea multa tristă cu privire la învăţământuia istorica întru câta privesce acele pasage, ce tractâză atâta despre moşii şi strămoşii noştri din acestă patriă nefericită pentru poporala nostru, câta şi despre acele evenimente, ce s’au petrecuta în România. Şi întru adevărfi, ce lucru pOte fi mai demna de plânsă de câta tocmai necunOscerea stărei lucrurilora şi fapte-loi*a strămoşesc!, car! numai sciute fiinda, pota aţîţa în inimile june iubirea naţiunei şi a poporului său, dela car! se cere ca, după obosirea celora mai bătrân! prin conflictele ^ilnice cu contrarii, să ia ei asupră-şi răspunderea pentru binele, recâştigarea drepturilora amăsurat.a dreptăţii şi destinaţiunea poporului.
Dar vai! Apparent. rari nantes in gurgile vaslo. In loca de-a lupta cu toţii umăra la umăra pentru câştigarea mai grabnică a drepturilora nOstre sacre, suntema des-binaţî. Unii pentru interesele lord personale, pentru ca să încapă în oficii, îşi vândă pielea prigonitorilora noştri şi apoi ei purceda în urmă mai cruda faţă cu poporala, ei îi causâză rane mai adânci, căci sciu să-la lovescă unde-ia dâre; alţii se schimbă precum îşi schimbă lupula părula, când sunta între Români suni a Român!, când sunta între nădrăgoş! sunta Maghiar!, şi eraş! alţii îşi consumă puterile pentru uşurarea sorţii poporului luptâuda, dar ei sunta puţin!.
Şi cum se pote, că atâtea capete slabe se lapădă de naţia lora? Ii orbesca arginţii, oficiile şi favorurile; nu-ş! cunosca limba maternă pe deplina; nu cunosca faptele străbune, căci au fosta pe mână străină să-i crescă, din isvore streine s’au adăpata cu cunoscinţa faptelora strămoşesc!! Dar ce <Jica! Ama ajunsa acele Zile triste şi jalnice, să vedema chiar şi în gimnasiu românesca desvălindu-se evenemintele şi faptele Ro-mânilora din Dacia lui Traiana — de când ne - a aşeejata marele împărata până în timpuia de faţă, — în cincî-spre-tjece minute. In... cincî-spre-tjece minute? Pote că nici în atâta timpâ nu s’ar fi tractata despre fasele acestora done ţări, decă nu s’ar fi arătata în publica acesta fapta — miserabile auditu.
Şi unde se întâmplă una fapta atâta de regretabilii? In Blaşîu, odiniOră focularula sciinţii şi ala sâmţământe-lora naţionale, în Blaşiu, pe a cărui prata se proclamă eliberarea poporului româna din starea cea mai mise-rabilă pentru una poporfi, din torturOsa jobăgiă! Ba încă şi umbrele marilorfi eroi din istoria nemului nostru, cari şi-au sacrificata viaţa pentru patriă şi naţiune, se vorh îngropi de nerecunoscinţa strănepoţilora lorii, car! nu-i ţină nici atâta demni de a’i oitâ de modela ; ale cărora fapte şi virtuţi ar trebui să ne servâscă dreptu esemplu pentru toţi timpii.
La corespondinţa mea precedentă aţi anotata, respective i-aţi data loca cu acea condiţiune, ca locurile
competente să dea desluşire, dar pănă acuma au tăcuta respectivii; pOte că li se va reînprospătâ din nou în me-moriă prin aceste şire şi.... — Et haec meminisse juvabit!	Brutus.
ALEGEREA DE DEPUTATU DIETALU
in cercnl(1 electoralii Coşiocna.
Din Câmpiă, 20 Ianuariu 1885.
In 12 Ianuariu avurăma alegere de deputatu în Coşiocna. Unicuia candidata era guvernamentaluia Zejk Kâroly, despre a căruia răuşită şi succesa creda că este informaţii onoratulfi publica; eu voiesca numai a aminti în câteva trăsuri rafinăriile şi mţjlOcele nedemne cu care coi teşii guvernamentali au isbitâ în passivilatea Românilorfi, fâcânda cu ea o adevărată speculă.
Temându-se de una contra-candidatfi, agenţii gu-gernamentali nu au întârziata a reclama ajutorula poporului românesca prin tota felula de fărădelegi. Nu şi-au cruţata nici onorea, nici punga, nici caracteruia şi nicî ostenela. Călăreai împintenaţi şi carete cu patru cai sbu-rau crucişa şi curme^işd peste hotarăle Câmpiei, corum-pânda şi seducândil poporala nevinovata. Ba chiar şi crăişorii unguresc!, car! mai ’nainte de asta cu câteva Iun! s’au obţinută dela votisare, — luându’şi cămaşa pe dosa — au începută a ameninţa poporala cu persecu-ţiune şi, unde acesta nu era de ajunsa, îla corumpea cu bani scumpi, numai şi numai ca pe d. Zejk să’ia pdtă scOte învingătord. Li-a şi succesa dar âtă cum:
După-ce tote înşelăciunile, promisiunile şi ameninţările nu au folosita nimica, cortcşii guvernamentali au aflata de bine a se folosi de starea miserâ a poporului româna urcânda preţuia unui vota dela una florena la Zece. In modula acesta li-a succesa a aduce la urnă şi-o parte mai mică din poporală românesca, însă după ce şi-au data votula, corteşii guvernamentali avură neomenia de a-şl retrage cuvântula data solvinda celora ce au promisa câte Zece florini numai câte cine! său ceia multa câte şâpte florini. (Bine au făcuta, să înveţe minte Roraânuia, care ’şi vinde naţiunea. — Red.)
Dâr nicî cele 2500 litre silvorium ce s’au petrecuta în Coşiocna, nici păraele de vinarsfi ce curgeau pentru alegători şi nici suma cea colosală a banilora nu ar fi fosta în stare a înşela poporala românesca, decă unii preoţi nu ar fi produsa în popora acea confusiune ce o producă lupii în mijlocula unei turme.
Aceşti preoţi, cari pentru ban! ducândfi poporala la urnă şi-au vânduta naţiunea şi demnitatea crucei lora, îi voiu aminti cu numele, pentru ca să fiă învăţa din generaţiune în generaţiune. Etă’i: Chiraiu preolula gr. or. din Sopora, Ioana Pâtera preotul a admn. gr. cat. din Cisteleca, Teodora Bogăţianfi preotulfi gr. cat. din Petea, Alesandru Vamoşiu preotula suspendata din Cisteleca şi preotula gr. or. din Geaca.
Aceştia sunt preoţii aceia, cari pentru bani au dusa poporala la alegere, şi pe cari ar trebui se’i bată Dum-neZeu când se vora mai apropia de cruce.
Ne-au făcuta de ruşine înaintea streinilord, au compromisa derula, au înşelata poporala.
Nu pota să nu amintesca între aceştia şi pe ne-meritatula cantora din Sâmboteleca: Teodora Gr aur a, care mort a de beta striga şi urlâ prin Coşiocna fălindu-se înaintea străinilora cu dispreţuia ce l’a manifestata faţă cu povaţa generosului şi binemeritatului său preota d. Ioana GermanQ, pe care ne ascultându’ia a participată la alegere, spre mai marea sa durere.
Sciu că aceştia nu au la casele lora nici o gazetă românâscă, de aceea rugăma pe bine-sâmţilorii Români din juruia lora să-le spună, că ei nu mai sunt fraţi ai noştri, să se ferâscă de noi, că noi încă ne ferima
de ei.	Unii Câmpenii.
------o-------
Concerta în Cuvin*.
piua de 30 Decernvre a. c. a fosta într’adevărfi o Zi de sărbătOre pentru cuvineni în genere şi în speciala pentru ţărani. »Corala plugarilorfi români* de aici sub conducerea bravului învăţătora N. Ştefa a data una concerta împreunată cu petrecere de jocd. Acesta concerta e de mare însemnătate şi pentru aceea, că a fosta cela dintâiu data de »Corala plugarilorfi,* care este încă tânărfi.
Sera la 8 ore s’a umpluta sala cea mare a scOlei rom. din Cuvinfi de unfi publicfi numerosfi din locfi şi din provinciă încâtfi numai încăpeau, domn!, domne domnişOre, ţăran! şi ţărăncuţe ofereau unfi tablou picto-resefi. Sala erafrumosfi decorată cu steguri naţionale, ramuri de bradfi, tablouri şi oglinZî. Intre urările publicului se presentâ „Corulfi plugarilorfi* de 50 membri puriândfi toţ! costuma ţărănesefi. Intre piesele cântate s’a distinsfi ,Irmosulfi naşeerei«, Imnulfi Domnului; dar mai alesfi »Deştâptă-te Române* quartetfi bârb. şi »Hora Sinaia* corfi miestfi, aceste două din urmă fură repeţite la dorinţa publicului, carele rămase încântata. Intre pauso s’au ţinuta 3 declamaţiuni, dintre cari a escelatfi: »Compila de Românfi* de I. Vuîcanfi, declamată de d-şora Catiţa Lucaeiu învăţâiore la scOla de fetiţe din Cuvinfi. Bine a declamata şi scolarulfi N. Pripa poesia: »Şi să nu fiu supărata?* In generala concertulfi a succesfi pe neaşteptata de bine. Onore plugarilorfi noştri, cari au dovedita, că Românulfi e capace de tota ce e bunfi, fru-
---------------—--------------.-------.---a»-------.--------
mosfi şi folositorfi! Mulţămirea a fosta generală. Ţăranii încă erau cuprinşi de bucuriă de cinstea ce li-au câştigată coriştii lorfi înaintea străinilorfi, ba moşfi Vasilică cu lacrămi în ochi şi cu surîsfi dulce pe buze Z*cea întru sine: *Alduesce Ddmne pe cei ce ne învaţă şi ne
faefi cinste!.. las’ că de altă-dră vomfi arătă noi că
seimfi şi mai multfi.« După concerta numai decâtfi se începu petrecerea de joefi. Ţăranii, coriştii şi ţărăncuţele jucau în scdla de fetiţe cu o vioiciune ne mai pomenită. Intr’adevărfi îţi era dragfi să te uiţi la ei cu ce îndestulire şi voiă bună ’şî petreceau. Aşa petrecere n’au mai avutfi ei încă!
Pentru înteliginţă, ce fu representală în numărfi frumosfi, s’a arangiatfi sala din scola pruncilorfi pentru joefi. Numai decâtfi se începu joculfi şi ţinu cu o vioiciune generală ne mai pomenită pănă în dalbe Zo™- O ghirlandă de flori graţiose, dOmne şi domnişOre, decora publiculfi alesfi.
Cu unfi cuvântfi petrecerea din Cuvinfi a succesfi în tote privinţele forte bine, aducendfi şi unfi venitfi de 105 fl. menitfi pentru fondulfi ,Corului plugarilorfi* şi că acesta a succesfi bine în t6te privinţele meritulfi în pri-mulfi locfi este alfi d-lui Teodosiu Moţa preotfi, carele cu supraveghiare părintescă s’a îngrigitfi de tote ca şi pre-sidele corului vocala din Cuvinfi, apoi tdtă recunoşcinţa merită ostenelele d-lui N. Şteffi ca conducătorfi alfi corului şi în fine ondre plugarilorfi români din Cuvinfi, cari dau esemplu demnfi de urmărită.	Chrisolit.
——o-----------
Pentru contribuabili.
Oficiala de dare alfi oraşului face cunoscuta, ca acei contribuabili, ale cărorfi proprietăţi sunta datore, să-şi procure c6la de însciinţare dela numitulfi oficiu şi să noteze în ea datoria, interesele ce plătesefi pe anfi creditorilorfi, cuotele de amortisare a capitalului, preeiv şi datoria ce era la începută şi sumele plătite prin ? tisare său în rate pănă acuma.
C6la de însciinţare se va îmâna — celfi multa p la 31 Ianuariu 1885 — oficiului de dare alfi oraşr1” Dela acâsta dată nici o reclamare nu se mai ia în;er^ ca
sideraţiune, sub nici o împrejurare.
trebue
La îmânare, cOla va fi marcată cu datulfi şi sl a(*uce oficiului, ca dovadă că s’a înaintata şi s’a primit1 un8u“
de încunosciinţare la timpfi.	ce
’oaţia
------°----- ^gciale
SCIRÎ TELEGRAFICE.
(Serv. part. alfi >Gaz. Trans.*) J cu
Pesta, 24 Ianuariu. — La îmormâ sculptorului Huszar a luaţii parte unii impu* Me numărti de scriitori, artişti, cercurile politice poporaţiunea. Stradele, pe unde a trecutfi siunea, erau de amendoue părţile ocupate mii de 6meni, din care causă în unele municaţiunea era întreruptă. Budapesta, şi Neusohl erau representate prin deputaţi mormântfi ţinură discursuri de despărţire"? torulfi Keleti şi elevulii scdlei de modela R.p: Roma, 24 Ianuariu. — Depretis ai camerei votarea creditului de 150,000 francW^orfi tru cei nenorociţi de căderea lavineloru de zăpadăie
o
DIVERSE.
Femeile svediane. — In suplementuifi numărului dela 15 Ianuariu 1885 alfi Zarului .Bazar* din Berlii găsimfi într’unfi articulfi despre .cultura femeilorfi în Svedia* următOrele şire: »Svedianele sunta fOrte isteţe şi învaţă uşorfi, ele se distingă prin o pătrundere deose-s bită, sunta forte casnice şi în Svedia nimiefi nu se cc 1 damnă mai multa decâtfi o femee neeconomă. Cea m | bine crescută Svedianâ, care vorbesce patru limbi, pdv j să fârbă singură, se pricepe să’şi lucreze singură hainei, \ şi pălăriile, cântă la pianfi şi din voce şi a cetită mul'
Ca în Svedia apoi nu suntfi mai puţin! slujbaş!. Naţiune, întregă posede o dosă neobiclnuitâ de spiritfi luminăttLşi'% acesta fericita darfi o scutesce de primejdia de-a face prea multfi într’o direcţiune seu într’alta. Svedianele suntfi tote silitOre şi astfelfi în tinipulfi hotărîtfi pentru orice lucru fie de earacterfi idealfi or! materiala, totdâuna
faefi mai multfi şi decâtfi e de lipsă.*
*
0 otrăvitore. — In Charlottenburg, aprdpe de Berlina, o fată, ce era în serviciul fi unui secretara dela calea ferată, făcu mai multe încercări de a otrăvi pe fica stăpânului ei. Acesta făcea adeseori imputări servi-tOrei despre neorânduielile ce veneu înainte şi servi-tOrea, care credea eâ fără domnişdra ar pute duce mai bine economia casei, rase fosforfi de pe chibrituri (căt.râniţe) si amestecă de repeţite or! mar! cantităţi din otrava produsă astfelfi în mâncările şi în băutura ficei secretarului. Reulfi şi boia ce otrava o producea necontenită nenorocitei jertfe deşteptă în tine bănuelî şi cer-cetându-se mâncarea se dovedi că o otrăvită. Otră-vitOrea fu arestată şi mărturisi cu cea mai mare nepăsare, că ea ar fi continuata aceste încercări de otr '-e pănă când şi-ar'fi ajunsfi scopulu. Autoritatea băy, că arestata a făcuta şi mai nainte astfel? ^ ' de oinortt.	'«Iese ,rimise
________________________________________? âncenă luptă
Editorfi: Iacobă Mureşianu. le ce le dau
Redactorii responsabila: Ih\ Aurel Munu despre a-
Nr. 10.
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
Oonnlâ la bursa de Vlena
din 23 Ianuarie st. n. 1885.
Rentă de aurii ungarâ6°/0 — Rentă de aur fi 4°/0 . . . 97.45 Rentă de hârtiă 5°/o . . 93.55 Imprumutulă căiloră ferate
ungare................146. —
Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostii ung.
(l-ma emisiune) . . . 98.40 Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostii ung.
(2-a emisiune) . . . .121.— Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostii ung.
(3-a emisiune) .... 106.50 Bonuri rurale ungare . .101.50 Bonuri cu cl. de sortare ICI.50 Bonuri rurale Banat-Ti-
mişă..................101,50
Bonuri cu cl. de sortarel00.75 Bonuri rurale transilvane 101.25
Bonuri croato-slavone . . 100. — Despăgubire p. dijma de
vină ung............... 98 75
Imprumutulă cu premiu
ung....................117.25
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 117.90 Renta de hărtiă austriacă 83.10 Renta de arg. austr. . .	83.85
Renta de aură austr. . . 106.40 Losurile din 1860	. . .138 20
Acţiunile băncel austro-
ungare ................. 864 —
Act. băncel de credită ung. 312.50 Act. băncel de credită austr. 302.60 Argintulă —. — GalbinI
împărătesc!............. 5.79
Napoleon-d’orI...........9.76 */,
Mărci 100 împ. germ. . . 60.35 Londra 10 Livres sterlinge 123.60
JSursa de Bucuresci.
Cota oficială dela 10	Ianuariu st. v. Cump.	1884. vând,
Renta română (5°0). . .	. —	—
Renta rom. amort. (5°/0) .	93	—
» convert. (6°/0)	86	—
împr. oraş. Buc. (20 fr.) .	32	—
Credit fonc. rural (7 °/0) .	95	—
* » » (h°/o)	81	—
» » urban(7%) •	92	—
, (6%) .	88	—
» , » (5°/o) •	. 77’/»	—
Banca naţională a României	110C	—
Ac. de asig. Dacia-Rom. .	. 270	—
« > » Naţională	. 197	—
Aură		. 161///.	—
Bancnote austriace contra aură —		—
Cursulu pieţei Braşovu
din 24 Ianuarie st. n. 1885.
Bancnote românesc! .... Cuinp. 8.42 Vând. 8.45
Argint românesc................... »	8.35	*	8.40
Napoleon-d’ori..................... »	9.74	»	9.77
Lire turcesc!...................... »	10.98	»	11.—
Imperial!.......................... »	9.98	»	10.—
Galben!............................ »	5.70	»	5.78
Scrisurile fonc.	»Albina« . .	>	100.50	»	101.50
Ruble Rusesc!..................... »	126.—	»	128 5
Discontulii	»	... 7—10 % pe anii.
Numere singuratice din „Gazeta Tran-", silvani ei “ se pottt cumpăra în tutunge-"*ria Iui Gross (în casa prefecturei.)
3-3
La bunulu seminarială în Cutii a deveniţii vacantă ună postă de oficialii de economia pen-tr’ună tânără neînsurată.
Doritorii de a primi acestă postă să se adreseze până la l-ma Martiu a. c. la
Administraţiunea bunului
în OTJTTJ
poşta ultimă Szasz-Sebeşă.
Nr. 14216—1884.
3—3
(€oncursu.
Primele veritabile bombăne de afacerea flegmei ale lui Ioană
' Extractu de Malz a lui (oauâ Moft* „Gesundheits-1 t>ier.44 0 sticlă 60 cr.
Extractu de Malz eon centratei a lui Ilofif. 0 sticlă 1 11. 12 cr. 0 sticlă mică 70 cr.
Capacităţile medicale din Viena: Profesorulă Dr. Bamberger, Schroiter, chnitzler, Rokitansky, Basch, Finger etc.; în Berlină d-nii profesori Dr. Frerichs, .angenbeck, Osc. Liebreich etc.; ordoneză acestea remediurî în multe caşuri e băle cu cele mai vădite succese.
s
ÎC.
Johaiin Ifolî s
Brustmalzextrakt-Bonbons
â 60, 30, 15 şi 10 cr. numai în tocă albastru.
Joliaim Hoit’’ s
Malzgesundheits-Chocolade.
V2 Kilo I. fl. 2.40 cr. II. fl. 1.60 III. fl. 1 1/i Kilo I. fl. 1.30 cr. II. 90 cr. III. 60 cr.
isa sce 1 -
suferinţe de pieptă şi stomacM,
., 'răguşalâ, inflegmare, (inclinări cataralice), oftică, anemiă, slăbiciune de -ffvî, trebuinciăsă pentru întărire la recovalescenţî, pentru cei slabi în desvol-re şi slăbiciune, ca şi pentru conservarea sănătăţei.
IDomnulial
IOANU HOFF
inventatorulă şi fabricatorulă preparateloră de Malz, c. r. furnisoră de curte a celoră mai mulţi suveran! din Europa etc.
Wîeai, Stadt, Graben, Braunerstrasse Nr. 8.
Bucuresci, 11 Aprilă 1882.
De mai multă timp am suferită de tuse şi durere de peptă fără se fi găsită vre-ună leacă. La recomandaţiă am luată din depoulă ce se află aci I berea de Malzextract, în urma căreia iute m’am vindecată. Me bucură cu acesta ocasie a vă pută mulţumi prin scrisă.
Ală D-vostră plecată	Gabrielti Froimescu, Bucuresc!.
Brăila (România). D-lui Joh. Hoff, Wien.
Vă rogă a’mî trimite urgentă 13 fiacone bere de Malzextract a lui Joh.
^ Hoff şi 3 tocuri (în hârtiă albastră) bombăne pentru uşurarea flegmei, de ăre ce dama pentru care suntă destinate într’adevără că nu mai păte trăi fără întrebuinţarea loră.	Cu totă stima	A. Borghetti.
St. D. Vă rogă pre multă pentru repeţirea trimeterei cu expressă preparateloră D-tale excelente de Malzextract pentru ală căroră bună efectă viu a vă mulţumi. Bolnavulă se simte cu multă mai bine şi va întrebuinţa încă îndelungă preparatele D-tale de sănătate. (Comande: 11 fiacone bere concentrate de Malzextract, 5Va tocuri de Malzbonbons, 5Va Pf- Malz-Chocolodă II.)
Cu deosebită stimă
A. Nenmann, farmacia »La Tigru« In Iaşi.
Raportii medicalii.
Botoşani, 5 Octomvre 1882.
St. Domnule! Efectulă de vindecare s’a constatată şi în mai multe caşuri, la pacienţii mei, ceea ce mă face a comanda şi pentru soţia mea 100 fiacone bere de Malzextract şi 20 tocuri Malzextractbonbons, cu trimiterea prin rembursă poştală.	Cu deosebită stimă
l)r. Paăl Bleiclser, fostă asistentă la clinica d-loră prof.
Arlt Siegmund etc. în Viena.
.«V
\Paris. Malzextractulă lui Johann Hoff este ună remediu dietetică care v rgfi L’+’jroră celorlalte leacuri bune pentru constituţiunî slabe şi de între-' ^ 'truiU srî cataralice organeloră de respiraţiune şi digestiune. vice of
^ M
a trec, nai rea ! nu f
B 60 de decoraţiunî
înfiinţată 1847, în Viena şi Budapesta la 1861.

De observata.
Pentru ocuparea unui postă va-I cântă de practicantă magistratuală cu [ună salară de 400 fl. anualmenie, — |se escrie prin acesta concursă.
Competenţii pentru acestă postă |au să documenteze, pe lângă a?eea că au absolvată cursulă de 4 ani de jură şi că posedă celă puţină esamenulă de stată politică, — că nu au trecută incă peste etatea de 40 de ani.
Respectivele petitiuni astfelă in-struate sunt a se aşterne celă multă până în 10 Februariu a. c. la 5 ăre după prân4ă subscrisului magistrată.
Braşovă în 17 Ianuariu 1885.
Magistratulft orăşeiiescti.
Malzextract de pieptă pentru Hoff sunt în hârtiă albastră.
fj” "I	" Cei ce suferu de spasmuri, de cârcei şi de
oiieosia. nervi găsescă ajutoră sigurii prin metoda mea.
|	Onorariele se dau după ce se vorii observa succese.
Tractarea în scrisă. S’au vindecată sute de ămeni.
Prof. Dr. Albert,
distinsă, pentru deosebitele succese, de cătră societatea scienţifică Irancesă cu marea medaliă de aurii cl. I.
6. Place du Frone, PARIS.
B61e secrete
le vindecă pe basa celei mai nouă constatări ale sciinţei, chiar şi casu-ile ce le mai desperate fără ca cineva să fie împiedecată dela lucrulă său. Asemenea vindecă urmările rele ale păcatelorii tinereţei (onania), slăbiciune de nervi şi impotenţa. Mare discreţiune. Ne rugămă pentru descrierea completă a bălei.
Dr. Rella,
membru ală mai multoră societăţi scienţifice etc.
6. Place de la Nation, 6. — PARIS.
Mersolu trenuriloru
pe linia Predealtt-Budapesta a călei ferate orientale de stată reg. ung.
	Predealîi-Rudapcsta					Budapesta-		—Predeal îi		
		Trenn	Trenu	Trenă	j Trenă		Trenă	Trenă	Trenă	Trenă
		accelerat	de	omnibus	de		de	omnibus	accelera	omnibus
			persone		persone		persone			
	Bucuresci	7.15	—	—	—	Viena	8.25	1 8.35j 3.3C		! 8.00
	Predealu	1.09	—	—	3.50	Budapesta	8.00	6.55	9.45	2.47j
	Timişu	1.33		—	10.15	Szolnok	11.24	10.55	12.18	6.36;
	Braşovă j	2.06	—	—	10.50	P. Ladăny	2.01	2.04	1.59	I0.09i
		2.16	6.30	5.45		Oradea mare }	4.11	5.13	3.20	
	Feldiora	2.44	7.09	6.28		(	4.21	9.37	3.25	
	Apatia	3.03	7.41	7.07		Vârad-Velencze	4.29	9.45		
	Agostonfalva	3.18	8.09	7.42		F ugyi-Vâsârhely	4.40	9.59		
	Homorodă	3.51	8.53	8.51		Mezo-Telegd	5.02	10.28	3.56	
	Haşfaleu	4.51	10.18	10.52		Rev	5.46	11.41	4.31	
	Sigliişdra	5.11	10.55	11.56		Bratca	6.09	12.15	— ■	
	Elisabetopole	5.39	11.36	12.43		Bucia	6.28	12.48	—	
	Mediaşă	6.00	12.11	1.23		Ciucia	6.52	1.48	5.28	
	Copsa mică	6.29	12.35	2.07		Huiedin	7.32	3.21	6.01	
	Micăsasa	—	12.54	2.27		Stana	7.51	3.54	—	
	Blaşiu	7.02	1.29	3.06		Aghiriş	8.12	4.34	—	
	Crăciunelă	—	1.45	3.22		Ghirbfiu	8.24	4.52	—	
	Teinsă	7.38	2.26	4.15		Nedeşdu	8.38	5.11	—	
	Aiudă	7.55	2.48	4,44			8.57	5.40	7.08	
	Vinţulă de susă	—	3.12	5.10			9.23	6.00	7.18	
	Uiora	—	3.19	5.19		Apahida	9.50	6.29	—	
	Cucerdea	8.24	3.36	5.47		Ghiris	11.15	8.14	8.29	
	Ghirisă	8.48	4.10	6.38		Cucerdea	12.04	9.49	8.53	
	Apahida	—	5.39	8.51		Ui6ra	12.12	9.58	—	
	Clnsiu {	10.08	559	9.18		Vinţulă de susfl	12.19	10.07	—	
		10.18	6.28	8.00		Aiudă	12.45	10.42	9.17	
	Nedeşdu	—	6.54	8.34		Teiaşă	1.15	11.32	9.40	
	Ghirbău	—	7.10	8.59		Crăciunelă	1.44	12.03	—	
	Aghirişă	—	7.25	9.35		Blaşă	2.00	12.24	10.12	
	Stana			7.49	10.16		Micăsasa	2.34	12.43	—	
	Huiedină	11.33	8.11	11.04		Copşa mici	2.52	1.22	10.45	
	Ciucia	12.06	8.52	12.17		Mediaşă	3.27	2.24	11.07	
	Bucia	—	9.11	12.47		Elisabetopole	4.01	3.06	11.29	
	Bratca	—	9.29	1.21		Sigişdra	4.50	4.17	12.15	
	R6v	12.25	9.52	2.05		Haşfaleu	5.08	4.51	12.30	
	Mezd-Telegd	1.11	10.27	3.08		Homorod	6.47	7.07	1.32	
	Fugyi-Vâsârhely	—	10.46	3.39		Agostonfalva	7.36	8.10	2.04	
	Vârad-Velinţe	—	10.56	3.55		Apatia	8.09	8.46	2.24	
	(	1.49	11.04	4.06		Feldiora	8.41	9.20	2.44	
	Oradia-mare ^	1.54	11.14	7.30		/	9.20	10.15	3.15	
	P. Ladâny	3.14	1.47	11.05		Braşovă ^	—	6.00	3.25	
	Szolnok	5.10	4.40	2.37		Timişă	—	6.57	4.03	
	Bada-pesta] 1	7.30	7.44	6.40		Predealu		7.32	4.28	
	Viena	2.00	6.20	2.00		Bucuresci	—	—	i0.25	
	1 Nota: Orele de n		6pte su	ntd cele	dintre	liniile grose-		1		
Tipografia ALEXI, Braşovă.