REDAqiVlîEA ŞI ADWIÎi ISTKAŢIUKEA t
BRAŞOVft, piaţa mare Nr. 22.
,OAZETA“ IESE ÎN FIECARE ţ>I.
Pe unii anQ 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. liomânla şi străinătate:
Pe anQ 36 fr., pe ş6se luni 18 fr., pe trei luni 9 franci.
ANULU XLVIII.
SE PRENUMERĂ:
la poşte, la librării şi pe Ia dd. corespondenţi. ANUNCIURILE:
0 seriă garmondQ 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare SorlsorT nefranoate nu se prlmescii. — Banusorlpte nu so retrămltu.
9
Sâmbătă 12 (24) Ianiiariu
Românii, Tronulu şi opiniunea publică. VIII.
Cei ce nu cunoseu împrejurările vieţei publice (lela noi, se vorîi li mirându, că în anulu 1868 sub unu regi mu constituţiunalîi, care preste acesta se dă de celă mai liberală regimu pe lume, o mică adunare de Români transilvăneni a putută pricinui atâta amărăciune celoră dela putere. Şi pentru ce ? Numai şi numai fiind-că s’a pronunţată în favârea autonomiei Transilvaniei şi pentru egala îndreptăţire a naţiunei române; s’a pronunţată, c’ună cuvântă, în favorea unui programă politică ce trebuia să fie admisă şi respectată în ori şi ce stată, unde se guvernâză după forme constituţiunale şi unde libertatea individuală a cetăţeniloră este ună dreptă recunoscută în realitate, ear nu numai pe hârtiă.
Atâtă de leală şi constitutiunală a fost pro-cederea de atunci a Româniloră, cari au voită ca celă puţină pe calea publicităţii să câştige încuviinţare şi valdre convicţiuniloră loră politice, încâtă chiar juriulă din Peşta a achitată în Decembre 1868 pe redactorulă „Federaţiunei/4 ce eşia p’atuncî în Peşta, şi care, din causă că susţinea cu t6tă tăria programa politică a Româniloră ardeleni, fii trasă în judecată pentru crima de turburare a linişte! publice.
Pentru ce era dâr guvernulă ungurescă aşa de înverşunată asupra pronunciamentiştiloră, încâtă le făm procesă şi îi ameninţă că-i va băga pe toţi în temniţă ? De ce prigonea pe redactorii români, între aceştia şi pe redactorulă de atunci ală fâiei ndstre, cari apărau cu credinţă causa poporului română ardelână?
Care era sâmburele manifestaţiuniloru naţionale din 1868?
Românii simţiau necesitatea de a aduce o probă despre aceea, că maioritatea poporaţiunei Ardâlului nu consâmte la actele violente ale guvernului şi ale dietei unguresc! din Pesta şi că naţiunea română se află într’o stare de siluire fiindu condamnată la rolulă de privitore mută.
. Guvernulă ungurescă din contră tocmai a-ceea voia să evite, ca Tronulă şi opiniunea publică să nu afle cumva adevăratele dorinţe şi plângeri ale Româniloră.
Dovadă pentru acâsta este şi faptulă, că după ce mişcarea naţională din Transilvania luase nisce dimensiuni, încâtă nu se mai putea negă esistenţa unei nemulţămirl 6re-care între Români, cei dela putere şi-au pusă tâte silinţele spre a lăţi opiniunea, că acâstă nemulţămire este numai o urmare a unoră agitaţiuni din afară, âr nu espre-siunea reală a stârei poporului. Foile maghiare scriau şi atunci, cum scriu şi acjl de câte ori se tractâză de o faptă întreprinsă în apărarea individualităţii nâstre naţionale, că âmblă agenţi muscălesci prin ţâră, că conducătorii noştri conspiră cu duşmanii statului ş. a. ş. a. ţ)iarele din Cluşiu mai adăugeau, că profesorii români din Blaşiu primescă pe fie-care ană bani dela principele României şi că prin urmare pronun-ciamentulă ar fi fostă resultatulă unei mari con-spiraţiunî daco-române.
Dâr nu numai opiniunea publică din întru şi din afară era astfelă informată despre noi şi despre năsuinţele ndstre, ci şi Tronulă. încă şi acum resemţimă impresiunea durerdsă ce ni-a
causat’o scirea, că Maiestatea Sa s’a esprimată în audienţa privată, despre care vorbirămă în ar-ticlulă trecută, cu cuvinte mustrătâre asupra pur-tărei unoră preoţi români „cari ar rămni la stările din statulă română ve fină.44
Se ’nţelege, că interesele partidei maghiare dela putere cereau, ca Corona să nu afle adevăratele dorinţe şi plângeri ale Româniloră, pentru că aflându-le ea s’ar fi folosită fără îndoială de dreptulă ei, spre a face ca să se delâtureze după putinţă căuşele nemulţâmirei nâstre.
O	altă direcţiune ar fi luată în totă casulă afacerea „liniştire! Transilvaniei/4 ce o dorea atâtă de multă Suveranulă nostru, dacă ar fi aflată, că preoţii şi ceilalţi Ardeleni, cari au fostă traşi în judecată în vâra anului 1868, erau în adevără cetăţeni leali şi credincioşi, cari nu doreau decâtă binele ţării şi pacea şi mulţâmirea popâreloru ei.
Era naturală, ca cei dela putere, cari stăruiau în direcţiunea de a nimici cu totulă îndi-viăualitatea naţională a Româniloră, să întrebuinţeze tâte mijlâcele spre a suprimă vocea poporului română şi în ţâră, după ce au suprimat’o pe terâmulu parlamentară.
Puţină îi durea pe ei de aceea, că unulă sâu altulu dintre cei vr’o <Jece deputaţi de naţionalitate română, cari s’au străcurată prin strîm-torile legei electorale feudale în dieta de încoronare din Peşta, debutâ cu câte ună votă separată sâu cu câte ună discursă antiguvernamentală; puţină i-a neliniştită şi proiectulă de resoluţiune prin care 17 deputaţi români din Ungaria şi din Ardâlu împreună cu deputaţii naţionali sârbi aflători în dieta din Peşta, au protestată în contra proiectului de lege în causa uuiunei; trecut’au cu uşurinţă şi asupra celorlalte coutra-propuneri făcute în favârea naţionalităţiloră şi apărate cu atâta energiă şi înţelepciune de cătră cei mai distinşi dintre memoraţii deputaţi, pentru că îşi (Jiceau: aceştia suntă o minoritate cu totulă neînsemnată, care dispare în marea suteloră de deputaţi maghiari şi Suveranulă, care guvernâză cu miniştri şi cu maioritatea, nu pâte să mai ţină sâmă şi de votulu unei minorităţi atâtă de neînsemnate.
Aşa s’a şi întâmplată. Guvernulă cu maioritatea au decretată fusiunea Ardâlului cu Ţâra ungurâscă şi fiind-că Corâna stăruia ca să se iea în considerare şi cererile naţionalităţiloră, au compusă şi au votată faimâsa lege poreclită „pentru egala îndreptăţire a naţionalităţiloră44, care ceea ce ne dă cu-o mână ne ia cu (Jece.
Noi Românii transilvăneni la t<5te aceste acte n’amu fostă decâtă privitori muţi şi numai ca din întâmplare s’au aflată câţiva între deputaţi, cari şi-au redicată vocea în favârea nâstră, fără a dobândi însă vre-o ascultare.
Discursulă tronului, prin care s’a închisă dieta din Peşta la 10 Decemvre 1868 anunţă în modă laconică că „uniunea Transilvaniei cu Ungaria a intrată în şirulă fapteloră împlinite44 şi câtă pentru concesiunile făcute naţionalităţiloră în schimbulă drepturiloră, ce li s’au luată, (fise:
„Egala îndreptăţire, de care cetăţenii diferi-teloră naţionalităţi se bucurau în relaţiunile politice şi civile şi până acum, a-ţl estins’o şi asupra terenului limbeloră ioru, asigurându I)- Vostră prin lege acele pretensiunî ale Ioru, cari nu stau în contradicere cu condiţiunile administraţiunei şi justiţiei. Sperămu că credincioşii Noştri cu limbă
■nemaghiară işî voră află deplina lorii liniştire în aceea convingere, că stătută asigură fie-cărui cetă-ţenă libertatea şi desvoltarea limbei sale materne în modă egală.44
Şâse-spre-(}ece ani au trecută de cândă Suveranulă a esprimată acâstă speranţă din înălţimea Tronului.
Implinitu-s’a ea şi dâcă nu s’a împlinită cunosce Tronulă a<jl adevăratele cause ale neli-niştei şi nemulţămirei credincioşiloră Săi de limbă nemagbiarâ ?
CRONICA POLITICĂ.
De câtăva vreme »Pester Lloyd* publică ună şiră de articulî de fondă subscrişî de deputatulă Bela Grunwald, — în cestiuneainstitu ţi unii comitatelor ă, — in contra lui Kossuth, care nu de multă întrevenise pentru instituţiunea comitatensă avitică. Grunwald, cu-noscutulă duşmană ală naţionalităţiloră, <Jice: »Numai alegerea face posibilă, că şi vestiţii »agitatori» ai naţionalităţiloră, cari suntă aci »agenţii« stateloră duşmane nouă, ajungă în corpulă funcţionariloră şi chiar în fruntea lui. P6te fi unu adevărată Ungură, care să privrscă şi să sufere acesta cu nepăsare ? Gomitatulă în forma sa de acfî nu e bine întocmită. Gomitatulă de aeji cu funcţionarii săi aleşi periclitâză interesulă naţională şi libertatea. Administrarea de sine, ca în Anglia şi Prusia, nu o putemă încredinţa comitatului, fiindcă acesta în împrejurările năstre e cu neputinţă etc.
Grunwald, Ungură ,adevărată,« ’şî putea cruţa timpulă, er lui »Pester Lloyd* şi hârtia şi cernâla. Toţi articulii lui, lungi de câte două şi trei colăne, se puteau resuma în câteva cuvinte: *Focă şi părjolă în totă ce nu e ungurescă.
*
piarele englese sunt forte amărîte de cuprinsulă no-teloră ce le-au înmânată puterile continentale Franţa, Germania, Austro-Ungaria şi Rusia, guvernului englesă în cestiunea egiptână. »Times* provăcă pe Granville să arate, că elă pOte apăra demnitatea şi onărea Angliei. Propunerile englese pretindă ună controlă ală tu-turoră puteriloră, 4‘ce »Times,* şi încă în celă mai ofen-sătoră modă; Anglia nu pote primi astfelă de propuneri. »Standard* e de aceeaşi părere, (Jicendă că ames-teculă puteriloră în afacerile Egiptului este absurdă şi de nesuferită. Singurulă răspunsă ce se pote da puteriloră este, după numita fâiă, ună »Non possumus* energică In contra propuneriloră puteriloră, şi »Morning Post* şi se bucură de misiunea turcescă, care — cfice elă — p6te că aduce mai sănătose propuneri decâtă celelalte puteri. ,Daily News* nu vede destulă curagiu în guvernă. Foile provinciale ceră ună pasă energică din partea cabinetului. »Pall Mall Gazette* încă combate orice autoritate coordinată Angliei în Egiptă.
Cum vedemă cestiunea egiptenă se înăspreşce, căci opiniunea publică în Anglia este în contra oricărei cedări din partea guvernului englesă. Puterile continentale pe de altă parte nu voră suferi, ca Anglia să nesocotâscă propunerile ce le facă ele.
*
Pressa enropenă se ocupă multă de împrejurarea că Italia nu s’a alăturată la contrapropunerile puteriloră continentale în cestiunea Egiptului, şi unele <fare caută a deduce de aci, că raportulă dintre Italia şi puterile aliate a luată o altă schimbare în fa-vărea Angliei. întrebarea e că fâcut-a Italia cu premeditare acesta, său cele patru puteri continentale au găsită cu cale ca în aeestă casă să nu mai atragă în eer-culă loră şi pe Italia, sciindă că din aeestă motivă atitudinea Italiei va remânea ca şi pănă acum ? Se scie că în eestiunî coloniale Italia înclină mai multă spre Anglia, cu tote acestea pressa germană şi austro-ungară crede, că aeestă atitudine a regatului italiană în cestiunea e-giptenă nu va slăbi întru nimică raporturile amicale ce
esistă între Roma, Berlin şi Viena.
*
O	recâlă ore care se observă şi în rapoturile dintre Spania şi G er mani a. Se scie că de multă era vorba,
JNr. y.
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
ca representanţii Spaniei şi Germaniei din Madridă şi Berlinei să se ridice la rangulă de ambasadori. Se vede însă că cestiunea s’a dată la o parte, căci ministrulă de es-terne ală Spaniei a învinovăţită de eurândă pe Rreichs-tagulă germană, (Jicândă că elă e causa de nu s’a putută resolva acestă cestiune, de-6re-ce respinge ori ce propuneri ce aduce cancelarulă. Precum scimă noi, cance-larulă n’a venită cu acostă propunere nici în Reichstag nici în consiliulă federală şi diarele germane mai adaugă, că nu de temă n’a făcută Bismark acesta, ci l’a cam supărată atitudinea Spaniei în cestiunea Zuluşiloră, a insulei Borneo şi pote şi alte cestiunî.
*
In Alexandria din Egiptă domnesce o mare agitaţiune din causă că nu s’au făcută încă plăţile de despăgubire a celoră cari au suferită daune cu ocasiunea bombardării Alexandriei de cătră Englesî. In Dumineca trecută a fostă o manifestaţiune publică, despre care »Times* scrie urmatârele: »0 proclamaţiune ţinută în termen! violenţi fără subsemnătură învita pe cei îndreptăţiţi la despăgubire să se adune cu familiile loră înaintea bursei şi să facă o demonstraţiune. Consulii Angliei, Italiei şi Greciei, precum şi guvernatorulă Alexandriei sfătuiau pe omeni să se aoţină dela orice participare. Consululă francesă a stată la o parte, fără să s’amestece. Garni-s6na englesă primise ordină să stea sub arme. Pela 10 6re a. m. se adunară vr’o 200 de persdne din clasa de josă a poporaţiunei înaintea bursei. S’au ţinută discursuri violente şi s’a strigată : »Josă Englesii! Josă tribunalele! Josă guvernulă!* Mulţimea s’a împrăştiată apoi fără să turbure liniştea publică.
------o-------
Cugetări la încheierea anului.
Selagiu 4>ua de Crăciună 1884.
(Urmare din Nr. 8.)
Conduita fraţiloră noştri aradanî în 1884 ne cau-seză însă multă supărare.
In comitatulă Aradului — unde marea maioritate a poporaţiunei este română — se alegeau în anii 1860 sub conducerea fericitului George Popa în 6 cercuri electorale cei mai devotaţi bărbaţi români ca deputaţi şi numai în ală 7-lea cercă au alesă erăşl Românii pe filo-românulă Cr. Simonyi La jos, fostă ministru de eomerciu în cabinetulă lui Tisza, care însă nevoindă a fi solidară cu guvernarea lui şi-a dată spontaneu demisiunea şi s’a retrasă în viaţa privată, ună bărbată de caracteră, unulă din »rari nantes in gurgite vasto. *
Ei, der în acele timpuri domnea între fraţii noştri aradanî iubire frăţescă şi bună înţelegere, âr nu ca astădî duşmăniă şi 6rbă neunire, prin care suntă bătuţi şi pa-ralisaţî ei prin ei. Atunci d-lă Desseanu cu consoţii săi serviau causa naţională şi nu erau înhămaţi la carulă de triumfă ală lui Tabajdi — şi resultatulă alegeriloră nu era: doi mamelucî români şi patru străini, ci: şese bărbaţi români distinşi în apărarea causei naţionale, între cari şi d-lui Tempi passati!
După t6te acestea, resultatulă finală ală alegeriloră a rămasă forte departe de aşteptările ndstre. Amă raportată însă în campania electorală atâtea învingeri morale, câte suntă de ajunsă spre a dovedi d-lui Tisza, că în restimpă de 10 ani n’a fostă în stare de a ne sdrobî, a ne sfărmâ şi risipi pe cum se lăuda la începutulă domnirei sale.
In parlamentă avemă a<jî numai trei bărbaţi de partida naţională între cari şi pe d. Vincenţiu Babeşă; ei ’şî voră face datoria şi voră fi păzitori credincioşi
ai intereseloră nostre naţionale. Şi este şi de lipsă ca să-şi redice vocea şi să protesteze în contra nesfârşiteloră fărădelegi şi călcări de dreptă, la cari durere avemă să ne aşteptămă pe voitoră în măsură totă mai mare, căci vedemă că şoviniştii îşi ascută de nou armele cu cari voră să continue răsboiulă de esterminare contra nostră pe cale «culturală* şi >socială,* cum cjică ei.
Combinând ă atitudinea nâstră în generală şi avândă în vedere marile pedecî ce ni s’au pusă, amă pute 4>ee, că în ţeră pe teremulă politică, cu puţine escepţiunî, ni-amă făcută datorinţa.
La întrebarea că ce amă făcută în comitate, în judeţe, nu putemă răspunde cu asemenea satisfacţiune. Cu deosebire noi Românii sălăgenl amă dată taie înap'oi. In anii 1860—1870 putemă fi făloşî de conduita nostră politică; eramă mândri de recunoscinţa fraţiloră noştri de-o parte şi de respectulă contrariloră ce-lă storceamă prin faptele năstre solidare şi românesc!.
Vă veţi aduce aminte, fraţiloră sălăgenl, cum an-tagoniştii noştri uimiţi de disciplina şi solidaritatea nostră c^iceau: »a romanok-e a j6vo« (viitorulă este ală Ro-mâniloră.) Atunci ne fcioseamă de limba română în desbaterile adunăriloră comitatense, căci era limbă protocolară. Atunci mai aveamă şi câţî-va funcţionari, acum omenii noştri sunt scoşi din tote posturile cu es-cepţiunea unui singură jude la sedria orfanală, pe care înoă putemă cjice că nu-lă avemă, deârece bietulă omă lasă a fi terorisată în aşa mare măsură, încâtQ nu mai cuteză a rămână nici în postulă inocentă naţională de secretară ală reuniunei femeiloră române.
Pe câtă sunt informată şi în Transilvania — cu escepţiunea unoră judeţe locuite de Saşi şi Români unde s’au făcută compromisuri — situaţiunea este cam analogă cu a nOstră, a Sălăgeniloră.
La starea acăsta a lucruriloră mare parte purtămă noi vina, căci deşi sistemulă de viriliştî a fostă născo cită la timpulă său în contra naţionalităţiloră, totuşi în acele comitate cu maioritate română, unde a fostă conducere bună (nu ca în comitatulă Sătmarului, unde în cercuri curată române se alegă ca membri câţi traşi împinşi de străini din vina preoţiloră şi a inteligenţei mirene) la alegerile membriloră în comitetele comitatense s’au putută alege jumătate. Aşa în comitatulă Sălagiu-lui din 200 membri aleşi sunt Români 100 şi 20 viri-liştl, laolaltă 120 inşi, adecă peste una a patra parte din consiliulă comitaten.să, ună numără considerabilă nu numai pentru a face oposiţiune efficace, ci în multe caşuri a şi decide. Amă pute fi 40—50 viriliştî, dâcă s’ar interesa cei îndreptăţiţi, mare parte preoţi, ca să li se so-cotescă darea în regulă; asta însă nu o facă din lene şi aşa lasă locurile virile străiniloră, mare parte jida-niloră.
ţlisesemă că în multe caşuri voturile nostre ar pute şi decide, dâcă fraţii noştri n’ar fi uitată c*ă «vigilantibus obveniunt jura* (drepturi dobândescă numai cei ce ve-gheză) şi dâcă şi-ar lua ostenâla a se înfăţoşa la adunările municipale în numără câtă se pdte de complectă şi nu numai câte 10 inşi, rară 15—20, mulţumindu-se marea maioritate a se folosi de dreptulă său numai odată în 6 ani, cu ocasiunea alegeriloră municipale.
Româniloră noştri le convină luptele bărbătesc! a fraţiloră din Caraşă-Severi nă, cetescă cu multă plăcere raporturile asupra loră prin foi, însă nu-şî iau ostenela a face şi ei asemenea, a se lupta şi ei cu aceeaşi energiă.	(Va urmâ).
------o--------
SOIRILE DILEI.
După cum comunică fiarele unguresc!, amnestia proclamată pentru cei ce au fugită de armată în România are ună bună resultată, deorece mulţi din ei s’au întorsă îndărătă, mai cu sâmă în comitatulă Făgăraşului. Ar fi de dorită, (Jică acele foi, ca termenulă hotărîtă pentru amnestiă să se prelungâscă.
‘	—0—
Câştigurile trase la loteria de efecte ce s’a ţinută în favorea scolei române de fete din Sibiiu se potă luâ în fiecare <Ji între 6rele 10—12 a. p. dela preşedinta reuniunei d-na Maria Cosma (edificiu «Albina*) pănă la 31 Ianu-ariu c. Liste de obiectele câştigate se capătă dela d-nii colectanlî.
—0—
Acum câteva 4ile s’au dusă în Petroşenl mai mulţi ingineri în afacerea căii ferate, ce va începe a se construi la primăvâră prin pasulă Surducă spre România.
-0—
In Petroşenl difteria seceră multe jertfe.
—0—
La 10 Ianuariu n. Maghiarii din Făgăraşă au dată ună bală, la care mai că nu s’a văzută nici Română nici Sasă. Causa e, că Ungurii pretindă ca tdtă suflarea din Făgăraşă să fie ,maghiară,* pe când naţionalităţile vrâu se rămână ce suntă. »Iată trădătorii patriei,* şi-au disă Ungurii şi, fiindcă la 12 Ianuariu Românii avâu să dea bală, s’au dusă împintenaţii în sala de bală şi au ruptă tâte decoraţiunile, nimicindă în mare parte pănă şi vopsâla de pe podinî. Ce ridiculă răsbunare!
—0—
Ni se scrie din Alba Iulia, că la sfinţirea apei în (Jiua de Sf. Boteză românescă, ce s’a făcută prin părintele Ludovică Luca, a asistată o companiă de soldaţi, care a dată mai multe salve, cu strâgulă şi cu musica militară, mai mulţi oficerî şi numerosă publică de diferite confesiuni.
—0—
Sâmbătă în 12 (24) Ianuariu se va celebra în Aradă cununia advocatului şi deputatului Petru Truţia cu fica notarului publică Dumitru Bonei u, d-ş6ra Ama-lia Bonciu. Cununia o va oficia episcopulă Me ţi an fi.
—0—
Mitropolia greco-orientală română diD Cernăuţi, care are o reşedinţă imposantă, ce s’a zidită la 1868 şi a costată peste 20 miliâne franci, e acum în mare pericolă. La 2 Ianuariu s’a simţită că se mişcă dealulă pe care e construită palatulă. Pănă sera s’au făcută mari crăpături în grădină şi chiar s’au dărâmată unele părţi din edifi-ciele laterale. Autorităţile au luată t<5te măsurile cerute, der palatulă cu greu va pute fi scăpată.
—0—
Numărulă ascuîtătorilorfi la universitatea din Viena este pănă acum de 5421.
—0—
Băla de gură şi de unghii a isbuonită între vite în CEdenburg, Aradă şi Szeghedinfi.
—0—
«Românulă* din BucurescI adresâză următârea rugăciune şi la Românii din Transilvania: ,Este rugată celă care va ave următdrele scrieri şi va voi să le împrumute pentru 30 de cjile seu să le vândă, a le trimite la redacţiunea «Românului* în BucurescI, 4 strada Ddmnei, seu la d. C. A. Rosetti, 12 calea Dorobanţiloră: ,Catehismulă săteniloră* şi ,Apelă cătră femei.*
—0—
»Dunărea de josă* spune, că mai multe dâmne şi domnişâre din societatea înaltă din Tulcea au luată ini-
FOILETONU.
O	descoperire minerală de mare preţft.
In comuna Limba din comitatulă Albei interiore, situată la ţărmurulă stângă ală Murăşului, în depărtare cam de o oră dele Alba-Iulia, femeile de acolo obicinuiau a folosi la spălarea rufeloră albe în locă de săpună, ună felă de pământă ce-lă săpau din apropierea satului, şi rufele deveniau cu multă mai albe şi mai curate, fără a fi silite să întrebuinţeze apă caldă.
Acestă împrejurare a deşteptată curioşitatea 6me-niioră cari suntă dedaţi a cugetă, de a cercetă compo-siţia chemică a acelui pământă şi pre temeiulă acelei cercetări a încercă fabricarea de săpună din pământulă dela Limba.
Acele cercetări, de sine se înţelege, au fostă împreunate cu spese şi cu mare bătaiă de capă, dar la urma urmeloră celă ce nu s’a speriată a le face a ajunsă la resultatulă dorită, aşa că astăzi are comuna Par-toşă o fabrică de săpună, care îlă produce din pământulă săpată dela Limba.
In acesta fabrică se va putâ fabrică cu timpulă în totă (Jiua celă puţină 50 centenare metrice.
Până acuma d. Ioană Meidinger dela Viena, a că-
ruia merită este că s’a înfiinţată acestă fabrică, de două luni de 4<le de când Romanii noştri lucrâză, a es-pedată în osebite direcţiuni vr’o câteva vagâne de săpună de calitatea cea mai esceientă.
Dar nu numai pe otarulă comunei Limba, ci şi la Oarda de susă şi la comuna Ciugudă se află pămentă forte bună pentru fabricarea de săpună.
0tarele acestoră comune, deşi suntă mici, suntă forte fructifere, pentru că solulă pământului constă în cea mai mare parte din alluviu, care conţine în sine şi resturi organice, prin urmare avândă multă humus, producă bucate şi nutreţă în de-ajunsă.
Din producţiunea acestoră otare poporaţiunea co-muneloră Limba, Oarda de susă şi Ciugudă, care constă din 400, 1253 şi 541 de suflete ar pute trăi ca în sâ-nulă lui Avramă, şi ş’ară pute plăti şi impositele publice cu cea mai mare înlesnire, pentru că fiindfi situate aprope de cetatea Albei Iuliei, de pre victuale şi hrana de casă, care le potă produce cu înlesnire, lesne ş’ară putâ câştigă paralele de lipsă. Dar rapacitatea cămătarilor^, dintre cari vr’o 3 din Alba Iulia, a adusă satele din împrejură la sapă de lemnă şi zădărnieesce totă ostenela poporului.
Aflarea şi descoperirea acestui pământă, din care precum disei .se fabrică săpunulă celă mai esceientă, care pote rivalisâ cu tote soiurile de săpună câte s’au fabricată şi se fabrică pănă acuma, ne lasă a spera, că
pentru poporulă din jurulă Albei Iuliei va răsări ună sâre mai ferice.
Stratulă de pământă din comuna Limba este de o grosime de 25—30 metri şi se estinde peste hotarăle a
3—4 comune într’o estensiune de preste 4000 metri pătraţi.
Acestă pământă minerală de ună folosă nepreţui-bilă, ocurândă într’o masă compactă de o întindere de 15 juguri, se ţine de proprietatea comunei politice Limba şi s’a esarendată deocamdată d-lui Ioan Meidinger pre timpă de 6 ani cu câte 100 fl. pe ană cu condiţiune, ca poporulă din Limba să aibă dreptulă eschisivă de a’lă săpâ pănă la Partoşă, unde d. Meidinger a aflată edificiile trebuincidse pentru a’şî întocmi fabrica.
Fabricarea săpunului se pare a fi fdrte simplă, pentrucă pământulă scosă şi adusă la fabrică se aşâ(Jă într’ună basină făcută din scânduri şi preste elă tur-nându-se apă rece din rîu ori din fântână, se frământă cu ajutorulă unoră lopeţî şi sape late în decursă de 24 ore, pănă când devine o tulbureală spumâsă. Tulburâla acesta scurgându-se din acestă basină în alte basinurî mai mici, acolo se lasă ca să se aline în decursă de 24 4ile, fără ca să o mai mestece cineva. Cu ocasiunea acestei scurgeri, d. Meidinger tornă în fieşce care basină o fluiditate, care este secretulă său. Una până la două decilitre din acâstă fluiditate este de ajunsă pentru ună
Nr. 9.
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
ţiativa formărei unei societăţi cu scopul fi de a scdte din conversaţiunea românâscă cuvintele franţuzescl ca ,bon-jour,» »bonsoir,« »merci,« »madame,* »mademoiselle,« »mon.sieur,« etc. Toţi membrii cari ar ros(i unulă din aceste cuvinte în timpulîi conversaţiunei românesc! vorti fi amendaţi. Sumele ce se voră încasa într’ună timpii anumită, se vorti întrebuinţa în folosulă săraciloră oraşului. Nu mi tulii confrate, spune că ună singură domnii, în cursulu unui dejună, a plătită respectabila sumă de 5 lei.
—0—
Commendatore Cotta, consilieră administrativă ală băncei >Popolore« din Alessandria, în Italia, a fugită de-fraudândă unu milionă şi jumătate de franci. Mai multe bănci italiane suferă perderî însemnate.
Edmond About.
O	telegramă din Parisă datată 17 Ianuariu n. ne-a adusă trista şi durerosa scire, că renumitulă scriitoră franc-esă Edmond About a murită.
E tristă şi durerâsă seirea, căci templulă litereloră perde pe unulă din cei mai activi sacerdoţi ai săi, âr noi Românii pe ună sinceră amică, precum vomă vedea mai josă.
Edmond About s’a născută în anulă 1828 în Dieuze. Studiile şi le-a făcută în liceulă Carolă celă mare din Paris. In 1848 câştigă premiulă de on6re în filosofiă la concursulă generală, întră în Scâla Normală superioră, de unde în 1851 trecu la Scâla francesă din Atena. Intorcendu-se din Grecia la 1855 debutâ în litere prin scrierea sa >La Grăce contemporaine, * care-lă făcu celebru în Europa. Publică apoi romane, scrieri politice, lucră la diferite Ziare politice şi foi literare. Elă era favoritulă lui Na-poleonă III. Reputaţiunea ce şi-o câştigă, îi aduse numele de »Voltaire« ală secuiului XIX. După o călătoriă ce-a întreprins’o în România, fu alesă membru ală Academiei francese. Despre Români a scrisă elă în opulă său ,De Pontoise â Stamboul*.
Că prin mârtea sa suferimă şi noi Romanii o mare perdere, ne-a dovedesce modulă binevoitoră în care a scrisă în opera numită despre Români, precum şi faptulă următoră:
In călătoria ce a întreprins’o în Francia pela sfâr-şitulă anului trecută 1884, d. Alesandru Ciurcu, redactorulă .Independenţei române* a visitată şi pe ce-lebrulă scriitoră About şi între altele voni vorba şi despre Români. D. A. Ciurcu îi descrise suferinţele Româ-niloră din Ardeală, frumseţea acestei ţări, îi aminti de cartea d-nei Adam, care n’a văzută decâtă Peşta şi pe câţi-va Unguri cari o încunjurau şi o linguşiau, îi spuse că d-na Adam a făcută mare nedreptate Români-loră şi că acâstă nedreptate trebue reparată prin pena unui Francesă. Spre acestă scopă About promisese, ca în anulă acesta 1885 să întreprindă o călătoriă prin Ar-dălă, să studieze s6rta nâstrâ şi astfelă să dea o meritată lovitură d-nei Adam.
Mârtea însă ne-a smulsă fără veste dulcile ilusiunî, că într’o (Ji se voră da pe faţă meschinăriile ungurescî.
Edmond About lasă în urmă ’î o văduvă şi optă copii. Elă e victima calomniiloră şi intrigiloră chiar din partea acelora, pe cari elă i-a ajutată a’şî face carieră.
O bună învăţătură, Românilor!!.
Deva, 20 Ianuariu 1885 n. piarulă din Deva »Hunyad« în Nr. său din 171. c, între noutăţi comunică şi vestea, că Românii din Hnniă-dâra arangiază în folosulă bisericei gr. cath. de acolo
ună bală, că învitaţiunile suntă tipărite şi în limba maghiară, la ceea ce atrage atenţiunea Româniloră deveni, făcându-le quasi imputare, că ei nu au fostă încă aşa de curteniţi, şi le recomandă a urma pe Huniădorenii.
Dâr acesta nu’i destulă, ci se indignâză că »csâr-dâs*-ulă numai după Quadrile s’a pusă, şi lui nu i sa dată locă separată şi mai accomodată.
Acum întrebă: de când esistă Unguri în comita-tulă Huniădâra şi s’au arangiată petreceri ungurescî, când a învitată cineva dintre Maghiari pe Români cu învitaţiunî române şi când s’a pusă în ordinea jocuriloră măcar odată numai, — nu în comitatulă Huniădâra, dâr ori unde au fostă petreceri ungurescî, la cari au fostă Invitaţi şi Români şi au şi participată în numără considerabilă, — ună joeă românescu ? De câte orî nu se întâmplă că, aflându-se şi Români în ospătării şi ţiganii cântă vre-o piesă română, toţi Ungurii se indigneză de atâta cutezanţă ţigănăscă, începă a striga mai tare ca de obiceiu, dându’ţi a înţelege, că nu le place mu sica română ? Ba, de câte orî nu s’a întâmplată , că li s’a interzisă directă lăutariloră a cântă doine românesc!? Şi âre pentru ce? Nu pentru că piesele românesc! n’ară fi frumose; nu, ci pentrucă a asculta o piesă română, însemnâză a nu fi bună patriotă. Apoi de câte orî nu s’a întâmplată chiar a-şî arăta colţii, din causa acâsta a face bravuri de bătăuşi, şi a-şi arăta patriotismulă adevărată ? Apoi cine nu scie, că Maghiarii cu câtă predilecţiune desbată sortea Europei în crîşme şi între pocale? Vai de acelă presenlă nemaghiară, care s’ar vinde la o astfelă de desbatere seri6să, cu comandarea vre-unei Zicale nemaghiare! Ultimatulă şi l’ar şi căpătă şi bătaia ar fi gata.
Pănă când deci Maghiarii nu voră da esemplu bună, astfelă de imputări ca în »Hunyad* le stă rău, cu atâtă mai vârtosă, că a pretinde dela alţii a face ceea ce ei nu au făcută nici odată, însâmnă a avă pelea grâsă.	X.
Românii potu lua esemplu de aci, şi cei ce voră mai face învitaţiuni unguresc! şi voră pune „ciardaşulu“ în ordinea de danţă, să nu se mire, dacă în urma bobârnacului ce li Ta dată „Hu-nyad,“ li se voră <}ice că au şi ei pelea grâsă şi că nulă simtă bobârnaculă.
Bismarck şi limba maghiară.
Cancelarulă Bismarck, au<Jindă că vinurile unguresc! ar fi escelente, a cumpărată mai multe butelii dela filiala din Berlină a pimniţei centrale de vinuri ungurescî din Pesta. Fiindă că Ungurii pretindă, că numai cine e »Maghiară* e »omă« şi sciindă că în Germania încă suntă âmenî şi că prin urmare după ei Germanii suntă Maghiari, — deci totă pământulă locuită de âmenî e globă ungurescă — au crecjută că limba maghiară e limbă universală. Bismarck însă a avută curagiulă să declare că nu cunâsce limba universală »Valpjuk,« adecă pardonă pe cea ungurescă, dându-se pe faţă ca duşmană ală ideii de »globă ungurescă.* Intr’o bună dimineţă se jălui ambasadorului comite Szecseny, că pe buteliile cu vină ungurescă suntă etichete numai în limba maghiară şi că ,elă nu înţelege acea limbă.*
Destulă că ambasadorulă, în locu să’şî împacheteze lucrurile şi Tisza să declare resboiu unui trădătoră de — globă ungurescă, trimite guvernului ungurescă prea plecata provocare, ca de aci înainte pe buteliile ce se transportă în Germania să se pună etichete în limba germană.
Cum rămâne cu prestigiulă maghiarismului?
---_0------
MULŢĂMITĂ PUBLICĂ.
Din Câmpiă 6 Decemvre 1885.
Ună bărbată, care nu cunâsce nici ura nici vrăş-măşia în contra nostră, deşi neromână, este spectabilulă domnă Lazar Mană, marele proprietară din comuna nâstră.
Acestă generosă bărbată, pătrunsă de spiritulă ade-
basină de 5—10 centenare metrice, pentru că îndată ce a ajunsă a fi mestecată cu tulbureala din basinulă primă, tâtă consistenţa se preface în neşte spumă grâsă albă ca laptele.
Acâstă spumă şi tulbureală fiindă lăsată 24 Zile ca să se aline şi dospâscă. după trecerea acestui timpă partea apătâsă se scurge, âr sedimentulă coadunată în ba-sină, formându-se ca o pătură grâsă de caşă, se taiă în bucăţi după cum voescî ca să ai săpunulă.
După aceea scoţându-se bucată de bucată se asâijă crucişă curmeijişă una preste alta pre neşte stelage, cari suntă construite în nesce odăi încălzite cu o căldură de 14—16° pentru a se uscâ.
După uscare bucata de săpună câştigă o condensare prin conlucrarea greutăţii ei proprie, şi se pâte numai decâtă întrebuinţa la spălarea rufeloră albe, la curăţirea pete-loră de pe vestminte, la vindecarea gogâşeloră seu um-flăturiloră dela piciâre ce provină din causa îngheţătu-riloră, la vindecarea raneloră şi bubeloră ce se ivescă pe trupulă omului, etc. luându-se ca ajutoră singură numai apă rece de fântână seu de rîu — e totă una — cu celă mai strălucită succesă, pentru că produce multă spumă.
Aci este de însemnată, că păstrarea acestui săpună la o căldură mai mare, seu întrebuinţarea lui cu ajuto-rulă apei calde, nu este consult, pentrucă se mâie şi se l descompune.
La spălată făcândă multă spumă şi avândă ună mirosă plăcută, bunăâră ca săpunulă din nucă de Coca, nu se consumă uşoră, din care ai folosulă că nu întrebuinţezi apă caldă şi ţine mai multă ca alte săpunuri.
D. Ioan Meidinger, aflândă de însuşirile escelente a acestui pământă, a dusă din elă vr’o câţiva saci la America, şi acolo analisându-lă şi căpătândă estractulă care îltt târnă în tulbureala făcută din elă, a primită cu bună semă şi instrucţiunea necesară, cum are de a procede.
Reîntorcendu-se în patriă şî-a esoperată atâtă dela ministerulă din B.-pesta câtă şi dela celă din Viena pri-vilegiulă necesară pentru a fabrica acestă săpună, pentru ună timpă de 15 ani.	*
I-am visitată fabrica, care este forte simplă, amă veijută săpunulă pregătită şi potă mărturisi, că o inven-ţiune mai norocâsă decâtă acesta nu pote esista, pentrucă fabricarea săpunului este uşoră, îmbelşugată şi rentabilă.
Eu aflând de acestă preţiosă pământă am fericirea a împărtăşi, că chiar asemenea nuanţe se potă găsi la Ciugud, Drembar şi Oarda de susă, precum şi pe otarulă comunei Lupşa din munţii apuseni ai Transilvaniei.
’MI ţină de datorinţă a face cunoscută acesta âme-niloră întreprinzători.	B. M. D. Başotă.
------O-------
văratei culturi, nici odiniâră nu şi-a pregetată a imită pe nobilii săi părinţi, venindă întru ajutoră scâlei nâstre confesionale gr. cat. cu mărinimosulă său sucursă de atâtea orî de câte orî a cerută lipsa. Acestă bărbată binevoitoră la diverse ocasiunî a donată o mulţime de rechisife scolastice pentru scâla nâstră, s’a îngrijată tot-deuna ca pruncii să fiă bine provă^uţ! cu cele de lipsă pentru scâlă, ba ca nu cumva să fie împedecaţî dela studiu — precum în anii trecuţi, aşa şi de astădată — cu ocasiunea Nascerei Domnului a binevoită a dărui din ală său pe fiecare pruncă română cu legendare, istorii biblice table de scrisă, adecă cu tote rechisitele de lipsă pentru scâlă, ba chiar şi cu bani. Pentru acestă îngrijire şi ajutoră mărinimosă, în numele părinţiloră recunoscători şi a senatului scolastică, aducemă cordiala nostră mulţămită spectatului domnă Lazară Man6, asigurândn-lă de deosebita nostră stimă şi recunoscinţă şi dorindă, ca Domnulă sântă să-lă ţină în mijloculă nostru la ani mulţi şi în fericire!
Şiermaşă d. u. s.
Alesandru Maioru,	Xoanu Bothezanu,
parochO gr. cat. şi directorii scol.	învăţătorii.
----O------
SCIRl TELEGRAFICE.
(Serv. part. ală »Gaz. Trans.*)
Agram9 23 Ianuariu. — Intre deputaţii Krsnjavi şi Pavlovici a fostu unu duelă cu pis-tâle. Krsnjavi, care interveni pentru deputatulu Paucovici a primitu o rană uşdră la mână.
Atena, 23 Ianuariu. — Insărcinatulu en-glesă de afaceri a cerută într’unu ultimatu, ca gendarmulă, care a insultată pe representantulu Angliei, să fie destituită în faţa consulului en-glesă cântându-se imnulu naţională englesă. Opi-niunea publică e indignată de condiţiunile prâ aspre, ce le-a primită guvernulă.
----o------
DIVERSE.
Uciderea consilierului de poliţie Rumpff. — Amănuntele asupra uciderei lui Rumpff, asasinată la 13 Ianuariu, între şepte 6re şi jumătate şi optă âre sâra dinaintea portei casei sale din Sachsenlager lipsescă încă cu tâte cercetările active ale poliţiei. Nici ună furtă neco-miţându-se, omorulă se atribue răsbunărei. Corpulă victimei, pătrunsă de două lovituri de pumnală seu de cu-ţită de măcelăriă, a fostă găsită întinsă lângă casă de o servitâre, care crădândă că vede ună beţivă lungită acolo şi cuprinsă de frică, s’a dusă să cheme vecinii pentru a se scăpâ de elă. Când se întârse, ea îşi recunoscu stâ-pânulă care deschise ochii, şi voi dar nu putu să vorbească. Se pare probabilă că asasinulă aşteptă în cori-doră Intrarea d-lui Rumpff şi că şi-a lovită victima în momentulă în care acesta, după ce trecuse prin grădina de dinaintea casei, era să intre în casă. Zăpada care căzuse în abondenţă şi care fusese bătătorită de âmenii cari veniseră în urmă, a acoperită cele câteva urme carî altfelă ar fi putută fi culese. Rumpff, prevestită de mai multe orî ca să ia precauţi uni contra unoră atacuri posibile (elă fusese deja ameninţată în urrra procesului de înaltă trădare judecată la Lipsea) refuzase neîncetată a-o face, spu-nândă că adversarii săi nu voră îndrăsni a’lă ataca în faţă, ci celă multă a arunca o bombă de dinamită la elă. Din acâstă causă, elă umbla totd’auna singură, şi, fără grijă, venia tot singură sâra acasă. Rumpff era originar din o familiă veche din Francfort. Ca şi tatălă său, elă urmase cariera militară şi servise în batalionulă de infanteriă din oraşulă Francfort. Devenită ofiţeră, elă părăsise în 1852 serviciulă, în urma unei căderi de pe cală. Mai târZiu, elă studiâ dreptulă la Universitatea din Heidelberg, şi intră în serviciulă poliţiei din Franc-furt, unde în 1867 fu numită consilieră de poliţiă. Cu tâte că asasinii nu sunt încă cunoscuţi şi nici nă se ştiu motivele acestei crime, câteva arestări au fostă totuşi operate în aceeaşi nâpte în sala de aşteptare de ântâia şi a doua clasă a gărei liniei Mein-Neckar.
Ună anunţă ciudat îl. — piarulă ,City Advertiser,* din Scheltown, publică următorulă anunţă:	»Administra-
ţiunea Ziarului a tractată cu ună mare numără de moş-tenitâre fârte avute, — domnişâre şi văduve — carî au luată angagiamentă formală d’a nu se căsători decâtă cu abonaţii pe ună ană ai Ziarului nostru.*
Nou abonamentii
Ia
„Gazeta Transilvaniei
Cu I ianuariu st. v. 1885 s'a începută itnft nou abonament!!, ia care învitămă pe onoraţii amici şi sprijinitori ai foiei nostre.
Preţulă abonamentului:
Pentru Austro-Pngaria:
pe trei luni	3 fl.
„ şăse „	6	„
„ unu anu 12 „
Pentru România şi străinătate: pe trei luni	9 franci în auru
„ ş6se „	18	„	„
„ unu anu	36	„	„
{Qy* Din causa însemnatei scăderi a cursului bi-letelorii de bancă romane, suntemâ constrînşi a condilionâ plata abonamenteloru în aurii, sdu în hărtiâ cu adausulu agiului.
Domnii abonaţi noi suntu rugaţi a ne trămite adresele D-loril esactH arâtându-ne şi poşta ultimă.
Administraţiunea „Gazetei Transilvaniei. 4
Editoră: Iacobă Mureşianu. Redactoră responsabilă: Dr. Aurel Mureşianu
Nr. 9.
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
dorsală la bursa de Viena
din 22 Ianuarie st. n. 1885.
Rentă de aură ungarâ6°/0 — Rentă de aură 4°/0 ... 97. — Rentă de hârtiă 5°/0 • • 93.10 împrumutul»! căilor»! ferate
ungare................145.75
Amortisarea datoriei căi-lorâ ferate de ostii ung.
(1-ma emisiune) . . . 98.40 Amortisarea datoriei căilor»! ferate de ostil ung.
(2-a emisiune) .... 121.-— Amortisarea datoriei căi-lorfi ferate de ostil ung.
(3-a emisiune) .... 106.50 Bonuri rurale ungare . . 101.50 Bonuri cu cl. de sortare ICI.50 Bonuri rurale Banat-Ti-
mişâ..................101.—
Bonuri cu cl. de sortarel00.75 Bonuri rurale transilvane 101.25
Bonuri croato-slavone . . Despăgubire p. dijma de
vină ung...............
împrumutul»! cu premiu
ung....................
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului Renta de hărtiă austriacă Renta de arg. austr. . . Renta de aură austr. . . Losurile din 1860	. . .
Acţiunile băncel austro-
ungare ................
Act. băncel de credită ung. Act. băncel de credită austr. Argintulă —. — Galbinî
împărătesc!............
Napoleon-d’orI...........
Mărci 100 împ. germ. . . Londra 10 Livres sterlinge
100.-
98.75
117.	-
118.	-
83.05 83.85 106.40 137 80
Bursa de Bucurescl.
Cota oficială dela 9 Ianuariu st. v. 1884.
Cump.
Cursulu pieţei Braşovd
863 -31250 301,20
5.78
9.771/»
60.35,
123.65]
Renta română (5°0).
Renta rom. amort. (5°/o)
» convert. (6°/o) împr. oraş. Buc. (20 fr.) Credit	fonc.	rural	(7%)
’	„	»	(5%)
»	»	urban (7%)
»	»	>	(6%)
*	»	*	(5%)
Banca naţională a României Ac. de asig. Dacia-Rom.
« » »	Naţională
Aură..................
Bancnote austriace contra aură
93
84
33
90
807*
95
87
75
U0C
270
197
17Va°/o
1884.	din 28 Ianuarie	st. p. 1885.	
vând.	Bancnote românescl . . . .	Cump. 8.42	Vând. 8.45
		Argint românesc		» 8.35	> 8.40
—	Napoleon-d’orî		* 9.74	. 9.77
—	Lire turcescl		» 10.98	» 11.—
	Imperiali		» 9.98	» 10.—
	Galbeni		» 5.70	» 5.78
—	Scrisurile fonc. »Albina« .	» 100.50	» 101.50
—	Ruble Rusesc!		» 126.—	, 1285
'	Discontulă » . .	7—10 % Pe	ană.
—	Nnmere singuratice din „Gazeta Tran-		
	silvanieiw se potă cumpăra în		tutunge-
—	ria lui Cîross (în	casa prefectnrei.)	
9 Acei domni abonaţi ai noştri, cari au plătitil preţuit! abonamentului pe jumătate de antl seu pe unu anii, înainte de l-a Aprile 1884, sunt rugaţi a ne trimite diferenţa preţului urcatu dela 1 Aprile 1884, care pentru Austro-Ungaria face 2 fl.? er pentru România 8 lei.
ADMINISTRAŢIA -GAZ. TRANSA
2—3
La buiiulă seminarială în Cută a devenită vacantă ună postă de oilciaiă de economia pen-tr’ună tenâră neînsurată.
Doritorii de a primi acestă postă sS se adreseze până la 1-ma Martiu a. c. la
Administraţiunea bunului
în OTJTXT
poşta ultimă Szasz-Sebeşă.
G> g
5
S ®
11
|s
5 of c >
3 a>
c
ci « * « ^ C
S**
o3 tZ
— X3
o a
5 4
Cfl 3 .O
0	3 o Q. O o
01	O os
3 O-0
>3 '£ <x>
■r 03
C O ’«2-
- ® 2 ® c
l-l c
5 ° go ^■<5
S &
o 5 <S 3
° a
—	t-c
2s I S
c.5
— CiC >3 o
TG fc.	M
O CC ^ CU
o 5boo
G __
*2 >3 >3
® fl rt
o > r.
oj «
<D
a
o „
>3-5 5 a
® % a o
3 a.
«3
3
r» -E
■ t*
aa a>
<X> S
.— os 3 « 3 .iî „ 3
3 dc a.
- ® O t-
3	-
— >3
<X>
'C ” •*—i 33
o.’S
60 „C
.S u
2 >3
_T 3 3 4>
. 3
cl'E «
3 ^
O
® S
>3 >3 G 3
3 .5 3 £? « 3
EA
Z *3
3 'O 3
•3 3
3 © 3
’Sb.S ” IT
o 33 _B
;5
o
cn
3
y 3
3. u
r •= k a
-a ~ §
5 -
>3 •- 3
5-5
^ 03 3 £
6Ci« §
£2 O 3
se r
S O
.q^2
o.5
3 bfi
CQ 3
3* « 3 >G
li
â:
3 3
00 O
S-m
50 3 3 3
■ss
3 3
O <G e OC
o 3 2 g ş _ _S
Cm 7-* 03'^
t. >3 .2
O H
3 3
l8
ce *-»
ce o)
a.^5
<v G
tm
'S.s
— "O 3 _
>3
-5.
1“	O	3
EA	g
el
2	a
«o -■2 -Q	-ii	ce	P
O	w	c	O
c. S ^
3	“	P
si. <3 h
3	fc	X«	2
• —	O	C/ii	ci
0	3	-o	w.
b	2	■3	«
3	3	^	T3
G. ,,4 ^
3«sS
■O _ 3 ci 2^ .2 iS O rt o O a n 3 a «= ***« = 3
© o> O .3
O 23 x-4 C fc- ^-'5 c
^ g S><§ S
fcl C	n,
C. 13 T3 ® (h
g
â>
(C
3	.3	^
ca S?
" I £
'M
<0 ^ £■§
2 s .
Pi Sg S
M 5 o
Hrl s<
cc r:
r3 ^ ^5
cs M .
<3,. Ci]
s- S
P
Nr. 14216—1884.	2—3
§oncursu.
Pentru ocuparea unui postă vacantă de practicantă magistratuală cu ună salară de 400 fl. anualmente, — se escrie prin acesta r-oncursă.
! Competenţii pentru acestă postă au să documenteze, pe lângă a:eea că au absolvată cursulQ de 4 anî de jură şi că posedă celă puţină esamenulă de stată politică, — că nu au trecută încă peste etatea de 40 de ani.
Respectivele petitiunî astfelă in-struate sunt a se aşterne celă multă până în 10 Februariu a. c. la 5 dre după prân(Jă subscrisului magistrată.
Braşovă în 17 Ianuariu 1885.
Q	Magistratulă orăşenescă.
Mersulu trenurilortl
pe linia Bredeald-Budapesta şi pe linia Îeiuşă-Aradă-Budapestsi a călei ferate orientale de stată reg. nng.
JPredealii-Budapesta
	Trend	Trenu Trenu
	accelerat . _ _J	^® omnibus persone |
Treaft
de
peradne
Budapesta—IPredealft
	Trenu Trend	Trenă	Trend
	de 1 onmibua	accelerat	omnibus
	persone |		
i
Bucurescl
Fredealu
Timişfl
Braşovă |
Feldiora
Apatia
Agostonfalva
Homorod»!
Haşfaleu
Sighişora
Elisabetopole
MediaşQ
Copsa mică
Micăsasa
Blaşiu
Crăciunelâ
Teiuşă
Aiudfl
Yinţuli! de susb
Uiora
Cncerdea
(lliirisft
Apahida
Cluşia	^
Nedeşdu
GhirbSu
Aghirişd
Stana
Huiedini!
Ciucia
Bucia
Bratca
Rev
Mezo-Telegd F ugyi-V âsârbely Vdrad-Yelinţe
Oradia-marc |
P. Ladâny
Szolnok
Buda-pesta
Viena
7.15	—	—	—
1.09	—	—	3.50
1.33	—	—	10.15
2.06	—	—	10.50
2.16	6.80	5.45	
2.44	7.09	6.28	
3.03	7.41	7.07	
3.18	8.09	7.42	
3.51	8.53	8.51	
4.51	10.18	10.52	
5.11	10.55	11.56	
5.39	11.36	12.43	
6.00	12.11	1.23	
6.29	12.35	2.07	
—	12.54	2.27	
7.02	1.29	3.06	
—	1.45	3.22	
7.38	2.26	4.15	
7.55	2.48	4.44	
—	3.12	5.10	
—	3.19	5.19	
8.24	3.36	5.47	
8.48	4.10	6.88	
—	5.39	8.51	
10.08	559	9.18	
10.18	6.28	8.00	
—	6.54	8.34	
—	7.10	8.59	
—	7.25	9.35	
—	7.49	10.16	
11.33	8.11	11.04	
12.06	8.52	12.17	
—	9.11	12.47	
—	9.29	1.21	
12.25	9.52	2.05	
1.11	10.27	3.08	
—	10.46	3.39	
—	10.56	3.55	
1.49	11.04	4.06	
1.54	11.14	7.80	
3.14	1.47	11.05	
5.10	4.40	2.37	
7.80	7.44	6.401	
2.00	6.20	2.00]	
Viena	8.25	8.35	3.30
Budapesta	8.00	6.55	9.45
Szolnok	11.24	10.55	12.18
P. Ladâny	2.01	2.04	1.59
Oradea mare ^	4.11	5.13	3.20
	4.21	9.87	3.25
Vârad-Velencze	4.29	9.45	—
F ugyi-V âsârbely	4.40	9.59	—
Mezo-Telegd	5.02	10.28	3.56
Râv	5.46	11.41	4.31
Bratca	6.09	12.15	—
Bucia	6.28	12.48	—
Ciucia	6.52	1.48	5.28
Huiedin	7.32	3.21	6.01
Stana	7.51	3.54	—
Aghiriş	8.12	4.34	—
GhirbSu	8.24	4.52	—
Nedeşdu	8.38	5.11	—
Clnşin |	8.57	5.40	7.08
	9.23	6.00	7.18
Apahida	9.50	6.29	—
Ghiriş	11.15	8.14	8.29
Cncerdea	12.04	9.49	8.53
Ui6ra	12.12	9.58	—
Vinţuld de susfi	12.19	10.07	—
AiudQ	12.45	10.42	9.17
Teiuşă	1.15	11.32	9.40
Crăciuneld	1.44	12.03	—
Blaşâ	2.00	12.24	10.12
Micăsasa	2.34	12.43	—
Copşa mică	2.52	1.22	10.45
Mediaşa	3.27	2.24	11.07
Elisabetopole	4.01	3.06	11.29
Sigişâra	4.50	4.17	12.15
Haşfaleu	5.08	4.5Î	12.30
Homorod	6.47	7.07	1.32
Agostonfalva	7.36	8.10	2.04
Apatia	8.09	8.46	2.24
Feldiora	8.41	9.20	2.44
Braşovă | Timişa	9.20	10.15 6.00	3.15 3.25
	—	8.57	4.03
Fredealu	—	7.32	4.28
8.00
2.47
6.36
10.09
Bucurescl
10.25
I
Nota: Orele de nopte sunt»! cele dintre liniile grose*
Tipografia ALEXI, Braşovă.
■9P
Teinşă-Aradn-Budnpesta				Budapesla-Aradft-Teiuşft.		
	Trenii de	Trend	Trend		Trend de	Trend
	peraone	omnibus	omnibus		persdne	omnibus
		9.50			8.25	8.35
Teiuşă	2.89		8.20	Viena		
Alba-Iulia	3.40	10.42	9.10	Budapesta	8.00	6.55 12.28
Vinţulă de josă	4.04	11.09		Szolnok	11.14	
Şibotă	4.35	11.43		Aradft |	3.35	5.30
Orăştia	5.02	12.13			4.00	6.20
Simeria (Piski)	5.44	1.22		Glogovaţă	4.16	6.39
Deva	6.05	1.48		Gyorok	4.47	7.19
Branicîca	6.34	2.21		Paulişă	5.02	7.39
Ilia	7.01	2.54		Radna-Lipova	5.25	8.11
Gurasada	7.15	3.09		Conopă	5.57	8.49
Zam	7.49	3.48		Berzova	6.18	9.18
Soborşin	8.32	4.37		Soborşin	7.11	10.27
Berzova	9.19	5.30		Zam	7.48	11.18
Gonopă	9.40	5.58		Gurasada	8.22	11.57
Radna-Lipova	10.16	6.88	8.24	Ilia	8.40	12.27
Paulişă	10.32	6.56	8.41	Branicîca	9.02	12.57
Gyorok	10.48	7.15	9.01	Deva	9.32	1.45
Glogovaţă	11.17	7.48	9.30	Simeria (Piski)	10.12	2.58
Aradft |	12.32	8.05	9.45	Orăştiă	10.47	3.46
	12.00	8.45	6.10	Şibotă	11.14	4.20
Szolnok	4.00	2.10	7.27	Vinţulă de josă	11.46	5.06
Budapesta	7.44	6.40	—	Alba-Iulia	12.21	6.15 7.00
Viena	6.20	—	—	Teiuşft	12.53	
Aradă-Timlşăra				Simeria (Piski) Petroşenl		
	Trend	Trend de			Trend	
	omnibus	persone			omnibus	
Aradft	6.00	12.30		Simeria	3.08	
Aradulă nou	6.26	12.54		Streiu	3.45	
Nâmeth-Sâgh	6.51	1.19		Haţegă	4.33	
Vinga	7.28	1.50		Pui	5.19	
Orczifalva	7.49	2.12		Crivadia	6.05	
Merczifalva	8.09	2.30		Baniţa	6.43	
Timlşftra	8.58	3.15		P etroşeui	7.00	
Timlsdra- Aradft 9				Petroşeui—Simeria (Piski)		
	Trenu de	Trend			Trend	
	persdne	omnibus			omnibus	
Timlşftra	12.25	5.00		Petroşeui	8.56	
Merczifalva	1.16	5.56		Baniţa	9.37 10.09	
Orczifalva	1.34	6.16		Crivadia		
Vinga	2.04	6.50		Pui	10.48	
Nâmeth-Sâgh	2.25	7.11		Haţegă	11.26	
Aradulă nou	2.54	7.44		Streiu	12.06	
Aradft	3.10	8.00		Simeria	12.37