RED ACŢIUNEA ŞI ADMINISTRAŢI UNEA i
BRAŞOVtJ, pîaţa mare Nr. 22.
,OAZETA“ IESE ÎN FIECARE ţ)I.
Pe unQ anfl 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România şl «trâinătate:
Pe an ti 36 fr., pe ş6se luni 18 fr., pe trei luni 9 franci.
.M
i
1.
S£ PRENUMERÂ:
la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi.
ANULU XLVIII	ANUNCIURILE:
O seria garmondă 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare Scrisori nefrancats nu so prlmesoQ. — Manusorlpte nu se retrămltQ.
8.
Vineri 11 (23) Ianuariu
1885.
Românii, Troimlu şi opiniunea publică.
VII.
După actulu încoronârei săverşitu în Iunin 1867, noulu ministeriu ungurescul n’avii altă grijă mai urgentă cleeâtu de a pune în lucrare cassa-rea unilaterală a legiloru de egală îndreptăţire naţională, aduse de dieta ardelenă din Sibiiu la 1863 şi sancţiunate de Maiestatea Sa. Rescrip-tele regesc!, cu data 20 Iuniu 1867, ce au fostu adresate cătră guvernulu Transilvaniei şi contrasemnate de corniţele Iuliu Andrassy, vorbiau de „frăţâscaw înţelegere dintre representanţii ambe-loru ţări adunaţi în dieta din Peşta.
Capulu statului era aşadar informaţii, că t6te se facă în cea mai bună înţelegere, că Românii sunt mulţumiţi cu mersulu lucruriloru şi că cei 1493 subscrişi în petiţiunea dela 31 Octomvre 1866 nu sunt decâtă numai o fracţiune de malcontenţî, 6meni neliniştiţi, cari p6te nici n’au lucrată de capulă loră, ci numai conduşi de nisce influinţe din afară duşmănâse statului.
Din nenorocire atitudinea nesocotită a unoră pretinşi „naţiunalişti“ români, cari primiră câte ună mandată de deputată din graţia celoră dela putere, veni p’atunci întru ajutoră adversariloră noştri, a căroră scopă era de a lăţi şi nutri mereu la Tronu şi în publică opiniunea, că totă ce se fierbea în cazanulu din Peşta, se fierbea cu consemţămentulă poporului română transilvană.
Intr’aceea se puse în lucrare de puternicii (Jilei şi „definitiva regulare a dreptului publică alu Transilvanieiu şi a cestiunei de „egală îndreptăţire a naţionalităţiloru.“ In Aprile 1868 clu-bulă lui Deak se sfătuia despre aceea, dâcă este consultă ca diferitele confesiuni şi biserici nemaghiare să fie lăsate în usulă limbei loră.
Se tractâ c’unu cuvântă de aşezarea base-loru legale pentru contopirea naţionalităţiloră nemaghiare şi o profundă nelinişte cuprinse inimile Româniloră şi mai alesă a celoră transilvăneni, cari vedeau cum se strîngea totă mai tare cerculu de feră în jurulă loră şi simţiau, că era trebuinţă ca să-şi redice glasulu şi să probeze înaintea Tronului şi a opiniunei publice, că ceea ce se plămădea în dieta din Peşta, nu se plămădea cu concursulu şi cu consâmţământulu naţiunei române.
Din acestu sentimentă generală a eşită ma-nifestaţiunea dela 3 (15) Maiu 1868. In acâstă <Ji s’a făcută adecă cunoscutulă pronunciamentă dela Blaşă, prin care cei adunaţi se pronunţară pentru autonomia Transilvaniei, pentru restabilirea legiloră dela 1863/4 şi pentru redeschiderea dietei transilvane pe basa unei legi drepte şi echitabile electorale, care să facă posibilă şi representarea poporului română.
Trecuseră abia câteva luni de când se făcuse încercarea de-a informă Tronulă mai bine prin petiţiunea celoră 1493, care însă rămase precum scimîi neresolvată. La căuşele, de ce acea petiţiune n’a avută efectulu dorită âmenii nu mai aven timpu a se gândi, ei se mărginiră a lua cu părere de rău la cunoscinţă, că ea a rămasă fără resultatu şi âtă ce citimă în motivarea numitului pronunciamentă:
„Fiind-că în împrejurările presente nu ni-a rămasu altă terenă spre a câştigă încuviinţare şi valâre convicţiuniloră nâstre politice, ne res-
trîngemă la descoperirea loră pe calea publicităţii, ca cehi puţină ăstmodu să ne împlini mu dato-rinţa de cetăţeni, năsuindă totodată a face şi ună serviţiu regimului prin descoperirea francă a ne-mulţumirei, ce provine din procederea lui în afacerile Transilvaniei. “
Pronunciamentulă dela Blaşiu provocă o ma-nifestaţiune naţională, care deşteptă îngrijirile guvernului ungurescu. Românii din tâte părţile începură a declara cu subscrierile loră, că consideră părerile depuse în acelă pronunciamentă de părerile loră. Guvernulă intentă procesă ur-zitoriloru acestui actă şi numai în Blaşiu fură citate la tribun ală pănă la 1 Augustă 25 per-săne dintre cele mai de frunte. Intr’aceea nu-mărulă celoră ce aderau în scrisă la pronunciamentă crescea pe fiecare <Ji. Cei dela putere şi pressa loră îi ameninţa cu temniţă şi era să se nască ună procesă monstruosă, ce nu s’a mai văijută.
Momentulă era hotărîtoră, acâsta o sâmţea fiecare. Încă odată li s’a oferită Româniloră ardeleni ocasiunea de a dă espresiune adâncei loră nemulţumiri printr’o manifestaţiune energică generală. Cestiunea uniunei era în ajună de a fi „regulată“ şi interesele de viaţă ale naţiunei române erau ignorate şi combătute pe tâtă linia, ţfiarele din Viena scrieau cu ârecare satisfacere, că guvernulă uugureseă prin intentarea procesului contra celoră ce au subscrisă pronunciamentulă şi-a băgată mâna într’unu cuibă de vespi.
Dâr nici manifestarea din vâra anului 1868 nu a fostă făcută cu tâtă tăria după ună plană generală. Astfelu ea a devenită unilaterală şi efectnlă ei s’a paralisatu şi prin aceea, că s’au aflată unii, cari făr’ de voia au venită în ajutoră guvernului, care nu mai sciea cum să iâsă din încurcătură, adresândă petiţiuni cătră mo-narcliă ca să sisteze procesulă în contra celoră ce au subscrisă pronunciamentulă.
In 12 Noemvre 1868 au fostă presentate monarchului 14 petiţiuni diferite din Transilvania şi în acâsta audienţă privată Maiestatea Sa s’a pronunţată faţă cu presentătorulu aceloră petiţiuni despre atitudinea inteligenţii române în-tr’ună modă, care dovedea, că i s’au dată cele mai rele informaţiuni despre scopurile şi inten-ţiunile conducătoriloru români.
Procesulă intentată Româniloră de guvernulă ungnrescă a fostă curmată prin decisiunea Maiestăţii Sale şi astfelă au încetată şi manifes-taţiunile nâstre naţionale în ajunulu mariloru schimbări politice din anulă 1868.
CRONICA POLITICĂ.
In şedinţa partidei liberale ce s’a ţinută la 19 Ianuariu n., ministrulă Orczy a schiţată răspunsulă ce are să-lă dea la interpelarea lui Ugron în privinţa cestiunii magistrnlui supremă ală Curţii. Ministrulă arată mai ânteiu că dela încoronare, 1867, raportulă dintre casa domnitore şi dintre Ungaria a devenită torte intimă şi cordială, cum n’a fostă de 300 de anî. Ungaria în acestă timpă a primită atâtea doţre(Ji de simpatiă şi de atenţiune din partea Maiestăţii sale, încâtă în semnă de recunoscinţă trebue să o reeunoscă acăsta cu bucuriă. Ce privescă întrebările din interpelare, trebue să se scie, că monarchulă are ună singură stată ală Curţii, care e ală său privată. Ca primă funcţionară ală acestui slată ală Curţii funţionăză în timpuiă de faţă prinţulă Hohen-lolie ca magistru supremă, care nu e nici funcţionară de
stată austriacă nici ungurescă, ci eschisivă ântăiulă funcţionară ală statului Curţii monarchului, prin urmare elă arangiază tăte primirile şi serbările dela Curte. Nu e eschisă însă casulă ca odată să fie chiemată la acăstă demnitate ună cetăţenă maghiară. Pănă acum însă Aus-triaciloră nu le-a venită în gându se protesteze, că func-ţionăză corniţele Hunyady ca magistru supremă ală cere-monieloră, corniţele Szecsen ca mareşală supremă ală Curţii şi baronulă Nopcsa ca magistru supremă ală îm-părătesii, deşi numiţii suntă cetăţeni ungari; prin urmare nici în casulă acesta, că prinţulă Hohenlohe nu e Ungură să nu se facă observări. Pe basa acestei esplicărî nu mai e de lipsă ună răspunsă la întrebările lui Ugronă. Elă — Orczy — ca ministru ungurescă nu e îndreptăţită şi n’are causă a se amesteca în afacerile cele mai private ale monarchului.
Ministrulă a fostă aplaudată, precum şi Tisza, care a rugată pe membri perfidei să apară câtă mai numeroşi în cameră spre a primi totă cu aceleşi aplause răs-punsulă la interpelarea Iui Ugron. Se vede că în cele din urmă şovinismului ungurescă încă i se p6te tăia din unghişăre, şi de rendulă acesta Curtea i le-a scurtată.
8
Diarele polone din Cernăuţi suntă informate, că autorităţile autonome din Bucovina au adresată guvernului rugămintea, ca să aviseze tribunalele de a primi pe viitoră petiţiuni şi în limba polonă în localităţile cu poporaţinne polonă. De asemenea s’a trimisă guvernului propunerea d’a se introduce limba polonă ca obiectă de instrucţiune în anumite scoli. Mai departe se anunţ? că deună(|ile bărbaţii de încredere ai partidei române s’ai întrunită în Cernăuţi, ca să se consulte asupra viitârelor c alegeri dietaje. La acăstă întrunire au luată parte a Poloni de rită armenă, ca baronulă Simonovici, cavaler^ de Prunculă şi Agopsovicî. Participanţii în numără de \ s’au unită, ca la alegerile dietale viitore să voteze so j dară numai pentru candidaţi de naţionalitate roma Alte disposiţiuni în acăstă privinţă se voru luâ. după bi se va întărce căpitanulă ţării, baronulă ’Vasilco, care jţ duce acum la Viena să se consulte cu corniţele Taa
* . |
Egiptulă formeză astădî obiectulă celu mai imp^"
tantă în politica cea mare europenă. T6te puterile mari europene sunt mai multă său mai puţină anga^ . -la deslegarea cestiunii egiptene. In prima liniă se P< după Anglia, Franţa, care a făcută Angliei unele pn siţiunî relative la soluţiunea cestiunii egiptene şi toc pe când se ocupă cabinetulă englezescă cu studiarea v’’; apreţiarea şi cu răspunsulă la proposiţiunile fram Dj tocmai atunci a trimesă şi Sultanulă dela cornuli ^, aură o misiune politică cu daruri bogate pentru reg J» Victoria şi pentru |princesa de Vales. Scopulă misr ’t , politice turcescî la Londra este de a cere preţulă, j tru care să dea intereseloră engleze la Nilă concui său. Sultanulă se înşală tare când crede, că va p j u ;e influinţa asupra cestiunii egiptene său că va pută câşig vre-ună folosă pentru sine său că ar pută fi guverr. căci englesă de vre-ună folosă. Omenii de pe lângă Su> ne-nulă sperau că ei voră pută vinde ajutorulă lcT j ile Egiptă scumpă Englesiloră. Gloria Osmaniloră de . o\ 3Ca a apusă şi la Nilă nu va mai reînvia. Sultanulă^*S nimică de a da şi nimică de a sperâ. Elă îşi ţîn »' didatulă seu ca Ghedivă în Egipetă în reservă, p'/bfrea trânulă Halim paşa, pe care l’ar pune bucurosă în .	? u-
lui Tewfic. Elă pune tăte în mişcare, casă ia tote n lilui, legiile, ce le-a căpătată Egiptulă dela antecesoPu’ ntre de patruzeci de ani. Dăr acestea suntă flăcurî, nfisti fa-nu mai gândesce la ele. Şi dăcă Anglia ar pută ne-ofertele din partea Sultanului, totuşi cestiunea egiptă fii gă-s’ar pută resolvâ fără voia Europei. Declarându-se cesfu/l 3er-egiptănă de europănă urmeză, că nu se potecă ati-nici de englezescă, nici de turcăseă. Dacă .	3 că
nu voiesce ca să mai reînoiască influinţa tt(, l ?lia, în Egiptă, cu atâtă mai puţină va avea Eurc-&"kr’ îde, ca să nimicăscă opera sa în Egiptă şi să înalţe-Pfl , e-turcăscă într’o ţeră, unde se încrucişeză intere^; ce Puterile continentale suntă aplecate a recunosce Cri) nitatea Turciei în Egiptă, dar restaurarea ei fap’jnyJ spriginesce nici Berlinulă nici Londra. Ori câtă ut#* Jin re este diferenţa între puterile europene în privinfi / ^°5
lui, dar într’ună lucru se unescă cu ţâţele, ca Turcia să nu turbure cercurile diplomaţilor ti. Turcia se află în procesulă de descomposiţiune, pe care-lti aşteptă Europa ca privitore. Dacă ar voi Sultanulâ să ia o rolă activă în cestiunea egiptână, atunci ar sări Francia şi Rusia şi ar împedeca-o, deşi ar primi Gladstone ajutorulă tur-cescă. Politica englesă este o politică brutală şi egoistică şi caută ori ce concurenţă să o delătureze şi numai silită primesce concurenţa francesă, rusă şi germană. Autoritatea Angliei în EgiptCi este Ghedivulă şi ministerulti său ascultă de poruncile dela Londra, eră poporulă tremură de gendarmeria englesă. Sultanulă totă mai este pentru Mohamedanî patronulu lorii religioşii şi ar pute deveni şi stăpânulă lumescii, dâcă ar ave influinţă materială asupra Egiptului. Gladstone va primi bucuroşii darurile dela Sultanulă, dar concesiuni nu-i va face în Egiptii de felii. Hobart şi Hassan Fehmi trimişii Sultanului potii să-şl dea tote silinţele în Londra, dar tâte suntii în deşertă. Cestiunea Egiptului se va resolvâ şi fără de concursulti şi fără de voia Sultanului, pentru că astădl alţii dispună de Egiptii. Cum se schimbă râta lumii, cine era odată Sultanulă din Gonstantinopole şi ce a ajunsă astăqfî!
*
»Standard« află din Schangai, că flota chinesă a primită ordină să plece la Formosa spre a da ajutoră trupeloră imperiale ce se află înaintea Chelungului. Acâstă flotă, care are să atace escadra admiralului Cour-bet, stă sub poruncile admiralului Sebelin, fostă căpi-tană de corvetă ală marinei germane, şi este compusă din 12 corăbii. Fiecare din acestea are pe bordă ună comandantă germană, ună maşinistă germană şi 24 ar-tileriştî germanî. Acestă faptă a produsă ărecare nelinişte chiar în unele foi germane, deorece ar pute turbura bunele relaţiuni ce esistă a<JÎ între Francia şi Germania. Dacă scirea s’ar adeveri şi flota francesă ar suferi vr’o perdere, atuncî pacea europănă ar pute fi a-meninţată. Lâfa artileristiloră şi maşiniştiloră germanî e de 1090 şi 1750 franci pe lună, şi pe lângă acăsta gu-vernulă chinesă se îndatorâză a plăti familiei fiecărui Germană cătjută 28,000 franci, ţliarele francese au înregistrată deocamdată aceste scirî fără să facă vr’o observare.
SOIRILE PILEI.
Se vorbesce, că prinţulă de corâna Rudolfă şi prin-eja de coronă Stefania voră întreprinde şi în anulă eesta o călătoriă în Orientă şi anume voră visita Corfu, tena şi Smyrna.
—0—
Comisiunea de cinci a reuniunei de maghiarisare a Gluşă a ţinută Sâmbătă o şedinţă, în care s’au sta-lită punctele din apelulă ce se va trimite pe globulă igurescă.
—0—
Din Sibiiu se comunică, că între cadetulă Eszter-ty dela reg. 3 de husari şi între locţiitorulă de ofiţeră ller dela reg. 31 de inf. a fostă ună duelă în săbii causa unei certe. Husarulă cadetă a primită o rană iriculosă în frunte, lungă de 12 centimetri.
—0—
«Reuniunea femeiloră române din Aradă şi protidă* va ţine o »prelegere publică* Duminecă în 25 luariu n. la 6 âre săra în sala institutului pedagogică-
GAZETA TRANSILVANIEI
teologică, pentru fondulă scâlei de fete ce dorasce a în-fiinţâ. D. profesoră de teologiă V. Mangra va tractâ despre «Mărirea şi căderea lui Mihaiu Vitâzulă.* Preţulă intrării pentru familiă 1 fl., pentru persână 50 cr., pentru studenţi 20 cr.
—0—
Studenţii români din Montpellier în Franţa, au formată o societate cu scopă d’a funda o bibliotecă şi d’a se ajuta unii pe alţii. Veniturile societăţii se compună din cotisaţiunile membriloră, din donaţiunî, din profite de baluri şi conferinţe etc.
—0—
Ministerulă instrucţiunei publice română a trimisă suma de 1000 lei d-lui Bălăceanu, ministrulă ţărei la Paris, pentru aducerea în ţâră a donaţiunei făcută de regretatulă filo-română Ubi ci ni bibliotecei române centrale.
—0—
Se desminte scirea, că prinţulă Bulgariei ar avă de gândă să visiteze pela 15 Ianuariu n. pe regele Garolă ală României. Prinţulă Bulgariei n’a luată încă nici o decisiune în privinţa acăsta, fiindă acum fărte ocupată cu afacerile ţării sale.
—0—
Guvernulă română va presinta în curândă Camerei ună proiectă de lege pentru înfiinţarea de şcole de arte şi meserii în judeţele Argeşă, Băcău, Dîmboviţa, Doro-hoiu, Fălciu, Ialomiţa, Muscelă, Nămţă, Putna, Romanaţî Teleorman şi Vâlcea.
—0—
Bancherule israelită Marcus Heim din Ploescî s’a depusă în arestulă preventivă pentru falimentă fraudulosă.
—0—
In noptea de 27—28 Decemvre trecută, o bandă de tâlhari a maltratată şi jefuită de bani şi obiecte pe Vasile Dimitriu, brutară, din Haimanale, judeţulă Prahova. Urmăriţi de autoritatea locală, caraulă şi locuitori, tâlharii au resistată trăgândă mai multe focuri, ceea ce le-a înlesnită fuga. Făcându-se cercetări la 4 Ianuariu curentă, banda compusă din optă indivizi, este descoperită; are de căpitană pe fiulă preotului Andrei Bă-descu din Olari, deja arestată împreună cu şăse din tâlhari. Unulă este urmărită. Obiectele şi parte din bani suntă găsiţi. Sub-prefectulă din Filipescî continuă cu instrucţiunea.
—0—
Tribunalulă de comerţă din Bucurescî a declarată faliţi pe comercianţii Pardos şi Bodolea
-----o------
Cugetări la încheierea anului.
Selagiu (Jiua de Crăciună 1884.
(Urmare din Nr. 6.)
Nesfârşită este şirulă necazuriloră ce ne bântue; eu le voiu atinge numai «per summos apices: Dările au devenită ne mai suportabile şi în mărimea acâsta nu le mai ve^î nicăirî; justiţia e arbitrară şi scumpită prin taxele de timbru şi mai mari ca în oricare altă stată ală Europei; poporală română e administrată de streini, numai în limba maghiară de elă nepricepută, mare parte In lipsa de legi positive şi clare; responsabilitatea jude-cătoriloră e numai ideală, căci în faptă ei judecă după «biroi bâlcs belatâs* (terminologiă maghiară ce însemnă: „buna chipzuiâlă a judecătorului.*) Pe ce base se face acjî la noi justiţia avurămă ocasiune a ne convinge mai vârtosă noi Românii Sălăgienl, când cercarămă a ne re-
1885.
vindica dreptulă electorală dripită şi călcată în pici6re. Amă fostă respinşi cu tote recursele nâstre; ai noştri, cu sânta dreptate a mână, fură persecutaţi şi judecaţi la judecătoriile de 1-ma instanţă şi numai cu greu scăpară în urma sentinţeloră Tablei şi ale Curiei, unde încă nu s’a încuibată şovinişmulă şi unde mai sunt bărbaţi ai scâlei şi sistemului din trecută, cari ţînă la axioma, că justiţia e fundamentulă regateloră.
Şi în urmă ce să (jicemă noi despre administra-ţiunea politică? Eu credă că este de ajunsă a-i reîmprospăta numele de boteză ce i l’au dată înşişi Maghiarii cei mai iluştri: baronulă Sennyey ’şi grafulă Apponyi, numele de: „asiatic ă.« Şi când ea este şi Maghiariloră «asiatică,* întrebă: ce ne este |nouă? Cum să-o bote-zămă noi Românii?....
In cele de mai susă amă atinsă unele din nenumăratele loviri şi calamităţi, ce ni-le causâză alţii şi cari suntă consecinţele sistemului domnitoră. Să vedemă acum ce amă făcută noi în anulă 1884 spre a ne scuti, a ne apărâ de ele şi spre a ne pregăti ună viitură mai bună. Şi anume ce amă făcută şi ce amă omisă a face: a) în teră, b) în comitate, c) în comună, d) în familiă; pe tă-remulă politică, bisericescă, şcolară, jurnalistică, socială şi economică.
In anulă 1884 s’au esecutată alegerile generale pentru dieta ungurâscă din Peşta. Noi Românii din Ungaria şi Transilvania făcurămă tâte pregătirile pentru o conferenţă generală electorală întocmai ca la anulă 1881. S’au alesă câte doi delegaţi din fie-care cercă electorală din ţinuturile locuite de Români. Fraţii din Maramureşă la 1881 au luată parte la conferinţa naţională, acum însă spre cea mai mare supărare a nâstră aă absentată. Eată o dovadă de slăbiciune şi de neînţelegere. Unde a fostă şi ce a făcută numărosă inteliginţă mirână din Maramureşă în frunte cu Mihâlescii şi preoţimea, ce se 4*ce a fi luminată şi cultă, în frunte cu vicariulă episcopescă Kokenyeşdi? Strănepoţii lui Dragoşă se vede că au uitată de faptele mari şi viteze ale străbuniloră şi că mai ţină la proverbiulă «capulă plecată nu’lă taiă sabia.« Să sperămă însă, că ei nu suntă încă perduţî pentru noi, să sperămă că se voră reculege şi în viitoră îşi voră face şi ei datorinţa de Români mai alesă când se va tractâ ârăşl de-o comună conlucrare,
Conferinţa generală se ţinu, participândă delegaţii din tâte părţile locuite de Români într’ună numără f6rte considerabilă. S’a întrunită lamura naţiunei, bărbaţi devotaţi causei sânte şi drepte a naţiunei române.
Decisiunile luate de astă conferinţă ni suntă în viuă memoriă. întrebarea dâcă aceste decisiuni au cores-punsă pe deplină deplorabilei n6stre situaţiunl politice, nu este a<JI de actualitate şi vomă reveni asupră-i Ia timpulă său. In scurta dare de sâmă ce-o facemă acum pâte fi vorba numai şi numai de aceea, cum s’au esecutată conclusele luate de conferenţă din 1884 cu unanimitate ?
La acestă întrebare, dâcă vomă ave în vedere împrejurările dificile în cari s’au săvârşită alegerile şi pres-siunea şi terorismulă ce s’a pusă în lucrare, putemă răspunde cu mândriă naţională, că cu puţine escepţiunî, esecutarea a fostă demnă de autorii concluseloră, şi au documentată că viuă şi puternică este consciinţa naţională a Românului.
In mânia eorupţiunei generale de care este infectată tâtă societatea; în mânia pressiunei şi terorisărei ofi-ciâse ne mai pomenite, cari tâte sunt efectele relei şi
FOILETON U.
S6ra de Sân-Văsii în Brăila.
Brăila, 7 Ianuariu 1885.
Societatea «Carpaţii* înfiinţată în oraşulă nostru îl de dile, compusă din peste 150 membri Ro-, a escelată în t6te ocasiunile prin introducerea ră frumâse naţionale între membri ei şi-a tuturoră înţiloră, cari parte de curioşi!ate, parte din senti-, nu au lipsită nici odată a participa alăturea cu societarii. Este ceva de remarcată că poporaţiunea poliglotă Irăila, fără escepţiune, are de obiceiu, ca în presăra i nou sâ’şî încerce noroculă la joculă de cărţi, itâ ună soiu de asociaţiunî de jocă do cărţi, com-esclusivă numai din streini, în scopulă de-a seduce Iţii ca să’şî încerce noroculă, luându-le astfelă şi ul-ă bană din pungă. Şi câte neplăceri aduce acestă meseriă în familii!!
Bătrâni şi tineri, bogaţi şi săraci ’şl îneârcă noro-dâr acâstă încercare pune în posiţiune pe mulţi a ii parte, pe mulţi a perde cu miile de lei, alţii chiar săraci. Acâstă bâlă este întinsă în tâte clasele i Brăilene, mai cu osebire cu oeasiunea anului nou. irnitetulă societăţii „Carpaţii,* voindă a scăpa pe Societăţii, câtă şi pe amicii loră de acestă bâlă, învitaţiunî pentru toţi, ea să se adune în sâra
anului nou în salonulă «Dacia* (locală de întrunire ală societariloră) împreună cu familiile loră şi să serbeze pe Sân-Văsii, ajunulă anului nou, pentru care scopă Comi-tetulă cu concursulă membriloră Societăţii a întocmită ună felă de petrecere familiară, ce a şi reuşită pe deplin spre satisfacerea fiecărui participantă. Eată şi modulă serbării pe care vi’lă descriu fârte pe scurtă.
La ârele 9 sâra se vedeau deja sosindă familii şi la ârele 10 salonulă era deja plină cu părinţii de familii, mame, domnişâre, tineri, pănă şi băeţî şi fetiţe; renumita orchestră a lui Petrică Jeană întonâ cele mai frumâse imnuri naţionale. S’a danţată pănă la 11 âre, când Preşedintele Societăţii printr’o cuvântare de deschidere bine simţită arătă adunării scopulă acestei serate şi cu osebire însemnătatea lui Sân-Văsii.
De-odată se ivi lângă Preşedinte ună copilaşă ca de vr’o 8 ani cerândă a fi ascultată de adunare pentru ună momentă şi începu a declamă poesia «Sergentulă« cu atâta precauţiune şi preeisiă, încâtă aplausele întregei adunări nu se puteau curma. Apoi mai mulţi membri ai Societăţii declamară mai multe poesii naţionale, tote pline de sentimentă şi fiecare declamatoră şi-a câştigată cele mai frenetice aplause.
Preşedintele anunţă după aceea procesuîă unui mare criminală ce se va pleda cu acâstă ocasiă înaintea adunării.
Lumea era curiosă. Dâmnele şi domnişârele formau o colonă în lunguîă salonului, iar bărbaţii altă co-lână. In fundulă salonului şi în eapătulă colâneloră se
vedeau 3 mese, pe fiecare câte ună candelabru, hârtiă şi cernâlă, âr lângă mese gata la orice ordină arau 4 tineri, îmbrăcaţi in costume naţionale. Pe masa Preşedintelui se mai observa ună clopotă mică şi altulă mare In fine scena representa ună tribunală extraordinară im-provisată, compusă din ună preşedinte, 2 membri, ună grefieră şi ună procuroră.
Era judecata anului ti88ţ.*
Preşedintele dă ordină să se aducă acusatulă, spre a’lă supune la interogatoriu. Apropii introducă dintr’ună altă salonă pe ună bătrână ghebosă, îmbrăcată într’o ghebă, ţînândă în mână ună toiagă cu inscripţiunea: «1884,* de care avea atârnată pe umără o glugă, er într’o mână purtândă o bucată de pâne. Impresiunea, ce făcu intrarea acestui cunosă acusată tuşindă şi gemându, provocă vii aplause. Acusatulă adusă la bară fu interogată în următorulă modă:
P r eş e d. : Gum te numesc!, acusatule ? A c u s a I : Mă numescă anulă 1884. Preşed. : Ce etate ai? Acusatulă: Suntă de 12 luni. Preşed: Unde ai locuită? Acusatulă: Pe lume. Preşed.: Ai fostă căsătorită? Acusatulă: Nu, pentru că nefiindă întrupată, amă trăită numai cu numele. Preşed.: Care ţl-a fostă profesiunea ? Acusatulă: Sunt fără profesiune, der amă avută pe lume o înaltă misiune. Preşed: Societatea nu a fostă mulţămită de modulă cum ţi-ai împlinită misiunea. Acusat.: Mă supună, dar nu mă cu-noseă culpabilă.
Nr. 8.
GAZETA TRANSILVANIEI

<
DIVERSE.
imoralei guvernări a d-lui Tisza — inteligenţa poporului românii a fostă la înălţimea chemărei sale.
Românii bănăţeni la Făgetă şi Românii sălăgienî la Cehulă Silvaniei potă li mândri de lupi ele lorii în campania electorală din anulă 1884. Decă cu tote astea nu şi-au ajunsă resultatulă dorită şi că la Făgetă puterea brutală a mistificată, er la Cehulă Sălagiului a storsă totă forţa brutală resultatulă finală din mâna Românului constantă, acesta nu e vina nostră.	(Va urmă).
IHsi parlament ui ii română.
(Urmare şi fine din discursultt episcopului Melhisedectt.)
D-loră, noi amă avută nenorocirea ca acei cari sapă pe ascunsă biserica nostră să pună mâna pe ună membru din Sinodă; acestă membru a fostă ună tânără archiereu, pe care noi l’âm făcută archiereu ascultândă pe P. S. S. Mitropolitulă primată, şi acestă membru s’a făcută duşmanulă nostru de mrSrte. Acestă membru a fostă trimisă să-şi facă studiele teologice în Atena. A mai fostă deserventă la capela din Parisă, şi după ce a intrată în Sinodă, ori-ce se făcea aci de o colectivitate ■'7' asupra cestiuniloră cari veniau în discuţiă la votarea Sinodului, a fostă contra. Mai multă disputele, une-orî chiar certele întâmplătâre într’ună corpă deliberativă, şi câte trebue să rămână acolo fără publicitate, a doua (|i le vedeamă publicate prin cjiare. schilodite, exagerate şi • prefăcute în derîdere asupra Sinodului. Mai departe încă, acesta a fostă abia începutulă. A înfiinţată singură ună <|iară şi s’a apucată pe faţă să combată Sinodulă; a spusă că nu este bună instituţiunea; că trebue să se aducă în Sinodă şi preoţii de miră; că Sinodulă este duşmanulă preoţiloră ; că episcopii maltratăză pe membrii clerului; că îi jefuescă, etc. etc. Suntă colecţiunî din acelă (Jian* unde se pdte vedea ceea ce acestă archiereu doria. A făcută comitete secrete de preoţi îndoctrinaţi de elă pe la judeţe, le a trimisă.poveţe ce să facă cfrntra episcopiloră şi a Sinodului, a provocată congrese generale de preoţi în Capitală şi în provinciă ca să producă o răscălă a preoţiloră contra episcopiloră şi a Sinodului. D. Mârzescu îndreptăţea acestă purtare a clientului său, întrebându-ne: Dar nu este în acăstă ţeră libertatea con-sciinţei şi a acţiunei? Dar nu este liberă ună membru ală Sinodului să aibă ideile sale proprii, să nu iscâlăscă ceea ce nu-i va conveni consciinţei sale? La noi acăsta este numai ună pretextă, care are aparenţă de constitu-ţionalismă, dar nu de canânele bisericesc!. Eu ducă pe D. Mârzescu pe terenulă canoneloră, cari au totă puterea loră şi suntă legalisate şi de Constituţiune şi de legile nâstre. Sinodulă a voită să nu lase locă duhuriloră necurate, (mă ertaţî că mă servă de acestă cuvântă), să între în Sinodă. Sinodulă a voită ca ună membru ală său, ca şi fie-care personă bisericescă, să-şî cunoscă datoria ca să stea la loculă său şi să nu asculte de sfaturile cele rele. Când Sinodulă s’a hotărîlă să adreseze o * circulară sf'ătuitore căîră elerulă ţărei spre a-i îndemna să se porte înţelepţesce, să nu asculte de sfaturile rău voitoriloră bisericei nostre, să aştepte în răbdare îmbunătăţirea posiţiunei loră materiale, archiereulă Calistrată nu a voită în ruptulă capului să subscrie. Dar care era causa? Causa era că elă avea altă drumă; la altă m6ră măcina acum şi nu putea să se contratjică. Când am văzută acesta am clisă: până când acestă duplicitate ? Acestă omă trebue exclusă din senulă nostru.
D-loră, între cei 12 apostol!, car! erau cu mântui-torulă lumei Christosă, ne spune sânta scriptură că a fostă unulă în inima căruia a intrată Sătana, dar însă la noi! Eu nu garanteză, că mâne nu va întrâ satana şi în altă membru din Sinodă, şi este de datoria nostră să nu lăsămă să intre Satana acolo. Noi aşa amă făcută. L’am dată în judecată, i-am făcută chiămare să se presinte înaintea Sinodului. Nu a voită să asculte. Cine l’a pusă la cale nu sciu. L’am chemată, am trimisă pe protopopă,, pe ună archiereu, dar a răspunsă că nu recunbsce Sinodulă dreptulă de a-lă judecă. Am
făcută şi eu parte din comisiunea instituită pentru instruirea causei lui. D. Mârzescu (Jice de ce am făcută parte? pentru că m’a alesă Sinodulă. Şi vă de* Iară că n’ara fostă nici sunt duşmanulă lui personală.
Văcjendă că nu se supune, comisiunea şi-a făcută raportulă său la Sinodă, s’a începută discuţiunea în Sinodă. Unii memari erau de opiniune să-lă judecămă în lipsă. Eu şi P. S S. Mitropolitulă Moldovei amă fostă de opiniune să nu ne grăbiroă, să-lă lăsămă pe cealaltă sesiune, pote că în acestă intervală omulă îşî va reveni în cunoscinţă, va veni la o cugetare mai seridsă, să nu ne grăbimă; şi aşa s’a şi făcută. In acestă timpă ce se întâmplă? D-sa în locă să vină la o idee mai sănetdsă, se sfătuesce cu advocaţi, găsesce pe d. Mârzescu sciutoră de conbne, de tote legile bisericesc!, omă de progresă, carea vrea să facă o beserică cum îi place D-sale, a luată cestiunea în tratare pe de-o parte din pressă, şi pe de altă parte cu talentulă D-sale, şi trebue să recunos-cemă că e unulă din cei mai bun! advocaţi, se pricepe in t6te legile, numai în canone să-mî dea voe a i-o spune, este fdrte slabă. (Aplause, illaritate). Ne-a trasă la curtea de casaţiă, adecă pe mitropoliţi, pe miniştri şi nu mai sciu pe cine, şi-mî pare rău, că nu a trasă totă Sinodulă, aşa trebuia unoră călcător! de canone ca noi (Aplause). In curtea de casaţiă a fostă discuţiă mare, tote acelea, car! le-aţî aurită aici. s’au spusă şi acolo, au fostă aplause, au fostă de t6t.e, şi cum să nu-lă aplaude! Vorbesce frumosă, şi eu l’aşî fi aplaudată. Dar face multă onore justiţiei nostre curtea de casaţiă, are 6meni mari, ămenî superior!, au ascultată tote acestea, şi la urmă a ^isă se întorcă archiereulă la judecata lui, care i-o dă legea. După aceea a venită sesiunea Sinodului, D-sa Calistrată trimite o hârtiă la Sinodă prin care întrebă: Hei, ce faceţî cu mine ? Când mă judecaţi!!! Atunci Sinodulă a disă, noi nu avemă nimica de făcută cu D-ta, D~ta te-ai pusă afară din canone, nu vrei să scii de ele, te-ai dusă la o judecâtoriă, unde nu ai ce căuta pentru o afacere de disciplină bisericâscă, ne-aî trasă în judecată, nu mai ai nimica cu noi. Te previu că nu mai fac! parte din cleră ; căci legile bisericesc! (Jică, că or! ce clerică care despreţuesce autoritatea şi judecata bisericescă în tdte gradele ei, prin faptulă acesta se exclude singură. Noi amă hotărîtă se nu ne mai ocupămă de acâslă personă, decâtă d6ră când elă ar veni să între pe o altă cale în biserica de care s’a depărtată. Noi avemă consciinţa că ne-amă făcută datoria ca Sinodă şi ca episcop! român! şi cu iubire de ţera loră, şi ca iubitor! de ordine şi de moralitate. Amă aceea con-vincţiă şi nimeni nu’mî o p6te lua, acesta amă dreptă se o spună pentru casulă lui Calistrată, pentru care D. Mârzescu a făcută atâta tapagiu.
D-loră, mai am multe de (Jisă despre starea bisericei nbstre şi despre necesitatea de a o ridica din decadenţa ei, dar nu vrâu se abuseză de pacienţa D-vostră, şi de aceea încheiu rugândă pe onor. Senată să sfârşescă cu acestă incidenţă, pentru că elă nu este de nici ună folosă, nici pentru demnitatea nostră naţională, nici pentru demnitatea bisericei nostre. (Aplause prelungite.)
SCIRÎ TELEGRAFICE.
(Serv. part. ală «Gaz. Trans.«)
Pesta, 22 Ianuarie. — Renumitul!! sculp-toră Adolfi! Hussar s’a găsitii er! la amăcji morţii în pată. S’a constatată, că a fostă lovită de dambla (gută.) Acum în urmă lucra la statua lui Deak.
Sterilii, 22 Ianuarie. — Impăratulă a prânzită la masă părăsindă patulă; se află bine.
----o-----
0 scrisăre de dragoste. — In (Jdele acestea sosi la poşta din Berlină o scrisăre avândă adresa: ,Guilelmo Impe iali. Berlină.* Fiindcă în cartea de adrese nu se afla acestă nume, unui funcţionară dela postă îi trăsni prin capă idea, că scrisorea trebue să fie destinată pentru impăratulă Wilhelm şi o şi trimise în palatulă imperială. Impăratulă o desfăcu, dar se convinse îndată, că fo-culă, ce şi-lă vărsa o inimă femeescă îndrăgostită, nici după formă nici după cuprinsă nu’i era adresată lui. Scrisorea trecu din paiaţă la poliţiă, care isbuti să găsâscă pe fericitulă în persăna unui picforă. Artistulă italiană din causa acestei schimbări cu impăratulă Wilhelm s’a simţită forte onorată şi a dată se se pue cuverta în pro-vadurî, ca să o dea familiei sale ca amintire de împe-ratulă şi de Berlin.
*
0 energia rară. — In luna trecută, autorităţile municipale din Berlină primiră din partea unui tânără rusă cererea d’a fi admisă printre măturătorii stradeloru. cererea purta apostila mai multoră protesor! ai facultăţii de seiinţe. Tenărulă este lipsită de mijlbce de esistinţă şi n’are nicî ună meşteşugă. De mai mulţi an! îşî câştigă viâţa ca răndaşă, şi a avută timpă pentru a’şl face studiile şi a trece esamenulă cerută pentru a întrâ la universitate. De mai multe orî, mai mulţi avuţ! filantropi au voită să-i vină în ajutoră, dăr, cu cea mai mare mândriă, le-a refusată acestă ajutoră. Primarulă din
Berlină a primită îndată cererea sa.
*
Vieţă lungă. — «Gazelte hebdoraadaire de medi-cine* a asemnalată acum de curendă esistenţa, în sătulă Auberives-en Royans, din provincia Isâre, a unei femei în etate de 124 de ani. Preotulă din Auberives confirmă acestă faptă estraordinară prinţi ’o scrisăre adresată unui (Jiară din Lyon. «Nu sciu, dise elă, dacă acestă femeiă are 124 de ani, ceea ce însă sciu sigură, este că are o sută şi doi anî de căsniciă, fiind măritată în 1783. La ce vârstă s’a măritată ea, nimeni nu păte să scie şi persăna în cestiune de asemenea nu o păte spune.« Se scie că nunta de argintă se celebrâză la 25 de ani de de căsniciă şi cea de aură la 50 de ani. Ce nuntă va mai celebra susă numita femeă a cărei viaţă conjugală a trecută peste ună secălă?!
Nou abona meniu
Ia
„Gazeta Transilvaniei“
Cu I lanuariu st. v. 1885 s’a începută unii nou abonamentik, la care învitămd pe onoraţii amici şi sprijinitori ai foiei nostre.
Pretultt abonamentului:
Pentru Austro-Ungaria:
pe trei	luni	3 fl.
„ şâse	„	6	„
„ unu anu 12 „
Pentru România şi străinătate: pe trei	luni	9 franci în anrft
„ şâse	„	18	,,	,,
„ unu	anu	36	„	„
Din causa însemnatei scăderi a cursului bi-leteloră de bancă romane, suntemu constrînşi a condiţiona plata abonamenteloru în aurii, s/u în hârtiă cu adausulu agiului.
Domnii abonaţi noi suntu rugaţi a ne trâmite adresele D-loră esactu arătându-ne şi poşta ultimă.
Administraţiunea „Gazetei Transilvaniei/1
Editoră: Iacoba Mureşianu.
Redactoră responsabilă: Dr. Aurel Mureşianu
Preşedintele invită pe- Procuroră a espune faptele, pentru care acusatulă este dată judecăţii.
Procurorulă, din multe fapte, cari planăză asupra acusatului 1884 şi pe car! le-a espusă cu de-amă-runtulă, formeză cam următărele capete de acusaţiune: Nefertilitatea solului nostru, introducerea diferiteloră băle epidemice şi a episootiei. Născocirea răsboiului Franco-Chinesă, aducerea cutremuriloră înspăimentătăre, încur-cătura meschină a tuturora afaceriloră comerciale şi industriale. întâlnirea celoră 3 împărăţî cu scopă de & nimic! statele mici.
Introducerea discordiei, intrigei, urei şi persecuţiunei, din care causă unirea şi infrăţirea nu mai potă avea locă. Magnetisarea şi turmentarea capeteloră cetăţeniloră în materiă politică, Căci preşedintele sună clopotulă celă mare observând procurorului să nu facă personalităţi). Altera-ţiunea sentimenteloră naţionale, zizaniile pentru a agita pe popărele din Austro-Ungaria. Şi alte asemenea acu-saţiunî desvoltate fie-care în parte şi cu probele cele mai evidente, în urma cărora cere onorabilulă Tribunală să’lă condamne la degradaţiune şi esilă pentru eternitate.
Preşedintele sună clopoţelulă spunândă acusatului, că are cuvântă de a se apăra cu modera ţiune şi în limitele legei, pentru a nu atinge prestigiulă justiţiei.
Acusatulă se adreseză cătră judecător! cu cuvintele: «Onorabilă Tribunală! Sf. Justiţiă !* Revine apoi asupra fiecărui punctă de aousaţiă, se apără in modulă celă mai frumosă, atribuind tăte acusările nepăsărei ăme-
niloră, demonstrând prin acte inocenţa sa. Intre alte cuvinte de apărare se agăţă de Tribunală (Jicândă: »Că conformă unei grămet}! de legî, croite după calapbde streine , onorabilulă Tribunală ar fi trebuită chiar din officiu să’i dea ună apărătoră, care se numesce advocată, fie cu său fără diplomă, ună omuleţă din aceia car! facă lesne din negru albă, etc. Preşedintele: observă acusatului prin tragerea clopotului celui mare de a nu face personalităţi). Acusatulă: Da, am înţeîesă d-le preşedinte, am înţeîesă şi pricepă fârte bine că d-vostrâ abusândă de puterea ce vă este conferită provisoriu nu numai că m’aţ! despoiată de dreptulă consacrată prin tote legile de a avea ună apărătoră, cu cunoscinţă de drepturi şi nedrepturî, de legile, reslegile şi paralegile — elastice etc. Fineşte apoi cerândă Tribunalului să’i re-cundscă inocenţa şi se’lă achite, eăcî numai sentinţele basate pe dreptă facă gloria justiţiei.
Preşedintele discutândă incetă cu cei 2 membrii, pronunţă prin grefieră următorea sentinţă: .Condamnă pe acusatulă la degradaţiune şi esilă imediată pentru eternitate.* Dată şi cetită în şedinţă publică astăcjll la 31 Decemvre 1884, ora 12 ndptea.
Preşedintele ordonă conducerea condamnatului în exil.
Condamnabilă cere să fie ascultată ună momentă şi i se acordă cererea, după care începe:
Plecă pentru eternitate,
Condamnată şi siluită,
Fâr’ de lege nicî dreptate,
Oropsită şi huiduită, etc. etc.
Apoi apropii conducă pe condamnată în esilă, mu-sica cântândă marşulă funebru, iar adunarea aplaudă necurmată.
Apropii în costume naţionale în numără de 4 revină în salonă, aducândă la braţă pe anulă 1885, ună tânără în costumă naţională, purtândă pe căciulă inscrip-ţiunea: Anulă ,1885.* La intrare musica intonâ im~ nulă «Deştâptă-te Române.* Elă se aşecjâ lengă preşedinte, începu discursulă său, promiţândă îndreptarea tu-turoră releloră comise de condamnatulă 1884. Mai promite scăderea agiului, înavuţirea comercianţiloră onest!, realisarea dorinţeloră naţionale, oprirea epidemiiloră, car! au bântuită Europa în anulă 1884; dar introducerea loră pentru a stârpi pe toţi inamicii Româniloră. Cu acesta, piesa se fineşte în aplause frenetice.
După ună obiceiu tradiţională de peste Carpaţî s’au adusă ouă, pe car! domnişorele le-au spartă în pahare cu apă prospătă, pentru a’ş! citi noroculă pe anulă viitori! . Fie-care participantă a fostă apoi servită cu plăcintă şi cu bilele după obiceiu. Reîncepândă erăş! dan-ţurile, petrecerea a durată pănă la diuă, despărţindu-se fiecare cu regretă, că (}iua a apărută pre iute.
Relatându-vă cele ce precedă nu întârdieză, d-le Redactoră, a vă arătă că pentru prima oră s’a văcjută astfelă de serbare în oraşulă nostru, deşi improvisată, căcî preparaţiunile s’au făcută numai cu 2 dile înainte, însă reuşita a fostă strălucită.	Orî.
------O-------
i
t
i
e
(.
e
i-
te
;, căci va» ce-ale scă
irea pu-alui, intre fa-me-gă-cer-ati-e că -iglia, cede, a e-î ce
dintre
vorba,
tfAZi£TA IxCAJN »LL< V AiN 1J±H

Coranlft la bursa de Viena
Sursa de BucurescI.
din 21 Ianuarie st. n. 1885.
Rentă de aură ungarâ6°/0 — .— Rentă de aură 4% • • . 96.35 Rentă de hârtiă 5°/0 . . 92,70 Imprumutuld căilord ferate
ungare...............145.70
Amortisarea datoriei căilord ferate de ostd ung.
(1-ma emisiune) . . . 98.50 Amortisarea datoriei căilord ferate de ostii ung.
(2-a emisiune) .... 121.— Amortisarea datoriei căilord ferate de ostii ung.
(3-a emisiune) .... 106.30 Bonuri rurale ungare . .101.— Bonuri cu cl. de sortare ICI.— Bonuri rurale Banat-Ti-
mişd..................101. —
Bonuri cu cî. de sortarel00.75 Bonuri rurale transilvane 101.25
I Bonuri croato-slavone . . 100.— Despăgubire p. dijma de vină ung. . . » . . . 98.75 Imprumutuld cu premiu
ung......................117.—
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 118.— Renta de hărtiă austriacă 82.85 Renta de arg. austr. . .	83.70
Renta de aură austr. . . 106,— Losurile din 1860	. . . 137 50
Acţiunile băncel austro-
ungare................. 863 —
Act. băncel de credită ung. 310.— Act. băncel de credită austr. 298,90 Argintulă —. — GalbinI .
împărătesei.............. 5.78]
Napoleon-d’orI........... 9.787*!
Mărci 100 împ. germ. . . 60.35] Londra 10 Livres sterlinge 123.70]
Cota oficială dela 6 Ianuarie st. v. 1884.
Renta română (5%).	. . .
Renta rom. amort. (5%) . .
» convert. (6%)	.	.
împr.	oraş.	Buc.	(20 fr.)	.	.
Credit fonc.	rural	(7%)	.	.
»	„	„	(5°/o)	•	•
.	»	urban (7°/.) . .
> (6%) . .
*	>	>	(5%)	•	•
Banca naţională a României Ac. de asig. Dacia-Rom. . . « »	»	Naţională	. .
Aură.........................
Bancnote austriace contra aură
Cump.	vând.
87»/*	88
92	93
85	86
30	32
95	96
79	80
90	92
85	87
77	78
110C	1110
226	—
17V/0	18 °/«
Cursulu pieţei Braşovd
din 22 Ianuarie st. ». 1885.
Bancnote românesc! .... Cump. 8.42 Vând. 8.4£
Argint românesc................... »	8 35	*	8.4C
Napoleon-d’orî.................... »	9.75	»	9.77
Lire turcesc!..................... »	10.98	»	11.—
Imperial!......................... »	9.98	»	10.—
Galbeni........................... »	5.70	»	5.72
Scrisurile fonc.	»Albina« . .	»	100.50	»	101.—
Ruble Rusesc!.................. »	1275	,	128 5
Discontulă	*	... 7—10 °/o pe ană.
Numere singuratice din „Gazeta Tran-silvani ei u se pot a cumpăra în tutunge-“ria lui Gross (în casa prefecturei.)

, Acei domni abonaţi ai noştri, cari au plătitQ preţuia abonamentului pe jumătate de ană seu pe unu ană, înainte de l-a Aprile 1884, sunt rugaţi a ne trimite diferenţa preţului urcată 884. care nentru Austro-Uns'aria face 2 fL er nentru România 8 lei.
TO-yitr**■ a» oou	unu cwiUj uuuuuo uu i u lipim/ iuu puuu lu^tiyi to m/ nuui
dela 1 Aprile 1884, care pentru Austro-Ungaria face 2 fL, er pentru România 8 lei.
AT)MTNTSTR.ATTA
anv, TRAVS»
1—3
La bunulă. seminarialu în Cutii a devenită vacantă ună postă de oficialii de economiă pen-tr’ună tenără neînsurată.
Doritorii de a primi acestă postă sS se adreseze până la 1-ma Martiu a. c. la
Administraţiunea bunului în CTTTTJ
poşta ultimă Szasz-Sebeşă.
Calicii, cine nu abon£ză Calieulu, diaril ilustrată hu-moristică şi satirică, care costă numai 3 fl. s6u 7 franci pe ană, d£r produce în fie-care lună rîsă de 3 fl. său 7 franci, şi prin urmare dă fiecărui abonentă ună câştigă curată de 33 fl. său 77 franci la ană.
Cine n’are 3 fl. său 7 franci, ca se aboneze Calieulă, mai bine sâ-i împrumute, de câtă se ne rămăie nouă datoră şi să păr(j.a câştigulă arătată.
Adevărată sensaţională va deveni Calieulă anului 1885 prin noua rubrică: „Scântei şi cenuşă din filosojîa doctorului Amnariu11 şi prin mulţimea ilustraţiuniloră comice şi satirice.
Abonamentele se trimită prin posta din S i b i i u la
6—6	Administraţiunea „Calicului."
Nr. 14216—1884.	1—3
(Concursă.
Pentru ocuparea unui postii vacantă de practicantă magistratuală cu ună salară de 400 fl. anualmente, — se escrie prin acăsta concursă.
Competenţii penlru acestă postă au să documenteze, pe lângă a:eea că au absolvată eursulă de 4 ani de jură şi că posedă celă puţină esamenulă de stată politieă, — că nu au trecută încă peste etatea de 40 de ani.
Respectivele petitiunî astfelă in-struate sunt a se aşterne celă multă până în 10 Februariu a. c. la 5 6re după prânijă subscrisului magistrată.
Braşovă în 17 Ianuariu 1885.
Magistratul ă orăşenescă.
Mersuln trenuriloril
pe linia I*re«lealii-HudîBpesta şi pe linia Teluştl-Aradil-Biidapesta a călei ferate orientale de stată reg. ung.
IPredealu-IIiidapesta j				Budapesta—Predealfi		
	Trenfi accelerat persone	Trenă om ui bus	Trenii de persone |	Trenă 1 de 1 persone	Trenă j Trenă omnibus ^accelerat	Trenă omnibus
BucurescI
Predealu
Timişd
Brasovu
Feldiora Apatia Agostonfalva Homorodd Haşfaleu Sigliişora Elisabetopole
Mediaşd Copsa mica Micăsasa Blaşiu Crăciuneld Teinsu Aiudd Vinţuld de susd Uiora Cucerdea Ghivisu Apahida
(
Claşin	£
Nedeşdu GhirbSu Aghirişd Stana Huiedind Ciucia Bucia Bratca R6v
Mezo-Telegd F ugy i-Y âsârhely Yârad-Velinţe
Oradia-aiare
P. Ladâny
S^Inok
Buda-pesta
Viena
7.15 1.09 1.33 2.06
2.16 2.44 3.03 3.18
3.51
4.51 5.11 5.39
6.00
6.29
7.02
7.38
7.55
8.24
8.48
10.08
10.18
11.33
12.06
12.25
1.11
1.49
1.54
3.14
5.10
7.30
2.00
—	—	—	Viena	8.25	8.35	3.30
—	—	3.5(J	Budapesta	8.00	6.55	9.45
—	—	10.15	Szolnok	11.24	10.55	12.18
—	—	10.50	P. Ladâny Oradea mare j	2.01	2.04	1.59
6.30	5.45			4.11	5.13	3.20
7.09	6.28			4.21	9.37	3.25
7.41	7.07		Vârad-Velencze	4.29	9.45	
8.09	7.42		F ugyi-V âsârhely	4.40	9.59	—
8.53	8.51		Mezo-Telegd	5.02	10.28	3.56
10.18	10.52		R6v	5.46	11.41	4.31
10.55	11.56		Bratca	6.09	12.15	—
11.36	12.43		Bucia	6.28	12.48	—
12.11	1.23		Ciucia	6.52	1.48	5.28
12.35	2.07		Huiedin	7.32	3.21	6.01
12.54	2.27		Stana	7.51	3.54	—
1.29	3.06		Aghiriş	8.12	4.34	—
1.45	3.22		GhirbSu	8.24	4.52	—
2.26	4.15		Nedeşdu	8.38	5.11	—
2.48	4.44		Claşin |	8.57	5.40	7.08
3.12	5.10			9.23	6.00	7.18
3.19	5.19		Apahida	9.50	6.29	—
3.36	5.47		Gliiriş	11.15	8.14	8.29
4.10	6.38		Cncerdea	12.04	9.49	8.53
5.39	8.51		Uiora	12.12	9.58	—
559	9.18		Vinţuld de susd	12.19 12.45	10.07 10.42	9.17
6.28	8.00		Aiudd			
6.54	8.34		Teinşă	1.15	11.32	9.40
7.10	8.59		Crăciuneld	1.44	12.03	—
7.25	9.35		Blaşd	2.00	12.24	10.12
7.49	10.16		Micăsasa	2.34	12.43	—
8.11	11.04		Copşa mică	2.52	1.22	10.45
8.52	12.17		Mediaşd	3.27	2.24	11.07
9.11	12.47		Elisabetopole	4.01	3.06	11.29
9.29	1.21		Sigişora	4.50	4.17	12.15
9.52	2.05		Haşfaleu	5.08	4.51	12.30
10.27	3.08		Homorod	6.47	7.07	1.32
10.46	3.39		Agostonfalva	7.36	8.10	2.04
10.56	3.55		Apatia	8.09	8.46	2.24
11.04 11.14	4.06 7.30		Feldiora Braşovfi ^	8.41 9.20	9.20 10.15	2.44 3.15
1.47	11.05			—	6.00	3.25
4.40	2.37		Timişd	—	6.57 7.32	4.03 4.28
7.44	6.40		Predealu	—		
6.20	2.00		BucurescI		i	10.25
8.00 2.47 6.36 10 09
Nota: Orele de nopte suntd cele dintre liniile grose'
Tipografia ALEXI, Braşovă.
Teinşă-Âradii-Bndapcsta				! Budapesta-Aradft-Teiuşft.		
	Trenă de	1 Trenă	Trenă		Trenă de	Trenă
	peraune	omnibus	omnibus		persdne	omnibus
				Viena	8.25	8.35
Teiuşit	2.39	9.50	8.20			
Alba-lulia	3.40	10.42	9.10	Budapesta	8.00	6.55
Vinţulă de josă	4.04	11.09		Szolnok	11.14	12.28
Şibotă	4.35	11.43		Aradft ^	3.35	5.30
Orăştia	5.02	12.13			4.00	6.20
Simeria (Piski)	5.44	1.22		Glogovaţă	4.16	6.39
Deva	6.05	1.48		Gyorok	4.47	7.19
Branicica	6.34	2.21		Paulişă	5.02	7.39
Ilia	7.01	2.54		Radna-Lipova	5.25	8.11
Gurasada	7.15	3.09		Conopă	5.57	8.49
Zam	7.49	3.48		; Berzova	6.18	9.18
Soborşin	8.32	4.37		Soborşin	7.11	10.27
Bărzova	9.19	5.30		Zam	7.48	11.18
Conopă	9.40	5.58		Gurasada	8.22	11.57
Radna-Lipova	10.16	6.38	S.24	Ilia	8.40	12.27
Paulişă	10.32	6.56	8.41	Branicîca	9.02	12.57
Gyorok	10.48	7.15	9.01	Deva	9.32	1.45
Glogovaţă	11.17	7.48	9.30	Siineria (Piski)	10.12	2.58
A rad A |	12.32	8.05	9.45	Orăştiă	10.47	3.46
	12.00	8.45	6.10	Şibotă	11.14	4.20
Szolnok	4.00	2.10	7.27	Vinţulă de josă	11.46	5.06
Budapesta	7ÂT	6.40	—	Alba-lulia	12.21	6.15
Viena	6.20	—	—	Teftuşft	12.53	7.00
Aradft-Timîşdra				Simeria (Piski) Petroşenl		
	Trenă	Trenă de			Trenă	
	omnibus	persdne			omnibus	
Aradft	6.00	12.30		Nimeria	3.08	
Aradulă nou	6.26	12.54		Streiu	3.45	
Nemeth-Sâgh	6.51	1.19		Haţegă	4.33	
Vinga	7.28	1.50		Pui	5.19	
Orczifalva	7.49	2.12		Crivadia	6.05	
Merczifalva	8.09	2.30		Baniţa	6.43	i
Tlmişftra	8.58	3.15		P etroşenl	7.00	
Timişftra-Aradft				Petroşenl—Simerla (Piski)		
	Trenă de	Trenă			Trenă	
	persone	omnibus			omnibus	
'fiiniişora	12.25	5.00		Petroşenl	8.56	
Merczifalva	1.16	5.56		Baniţa	9.37	
Orczifalva	1.34	6.16		Crivadia	10.09	
Vinga	2.04	6.50		Pui	10.48	
Nâmeth-Sâgh	2.25	7.11		Haţegă	11.26	
Aradulă nou	2.54	7.44		Streiu	12.06	
Aradft	3.10	8.00		muierii!	12.37