RED ACŢIUNEA ŞI ADMINISTR AŢIE NEA : BRAŞOVU, piaţa mare Nr. 22. SE PREHUMERĂ: la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ,OAZETA“ IESE ÎN FIECARE DI. Pe unG an ti 12 fior., pe şese luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România .şi străinătate: Pe anii 36 fr., pe şăse luni 18 fr., pe trei luni 9 franci. ANTIT TJ XI VTIT ANUNCIURILE: O seriă garmondfi 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare Scrisori nefranoate nu se prlmescu. — Manuscripte nu se retrămltfi. m 7 Joi 10 (22) lanuariu Nou abonam eu tu Ia Gazeta Transilvaniei Cu I lanuariu st. v. 1885 s’a începută unit nou nboit»uie»iă, la care învitămu pe onoraţii amici şi sprijinitori ai fosei nostre. Preţuiţi abonamentului: Pentru Au&tro-Ungaria: pe trei luni 3 fl. >> ş©se ,, 6 ,, „ unu anu 12 „ Pentru România şl str&iu&tate: pe trei luni 9 franci în aură ,, ş^se ,, 18 ,, ,, „ unu anu 36 „ „ Din causa însemnatei scăderi a cursului bi-leteloru de bancă romane, suntemă constrînşi a condiţionâ plata abonamenteloră în aurii, sdu în hărtiă cu adausulu agiului. Domnii abonaţi noi simtă rugaţi a ne trămite adresele D-loril esactit arătăndu-ne fi pofta ultimă. Administraţiunea „Gazetei Transilvaniei.“ Românii, Tronul!! şi opiniunea publică. VI. In ajunulu mareloru scliimbări din întrulu monarchiei, pe la începutulu anului 1866, foile din Viena vorbindu de petiţiunea „celoru 1493 .bărbaţi români “ aşternută Tronului în (Jilele acele, făcură trista constatare, că dintre tote ţările vastului imperiu babsburgicu numai Transilvaniei nu i-a fostă concesu a-şi espune francă Monarcbului opiniunile cu privire la măsurile estraordinare, ce le pusese în lucrare guvernulii. Pre când Croaţiei i s’a reservatu o „foia albă,“ pe care să-şi păta însemnă dorinţele sale, Transilvania a fostă condamnată la rolulu de privi-t6re mută. Trecuse aprdpe unu anu şi jumătate dela concbiămarea dietei feudale din Cluşu, fără ca Tronul!! să fi putută afla adevărata opiniune a Românilor!! în marea cestiune dela ordinea cjilei. Dietă nu mai avămă, naţiunea română nu mai era nicăiri representată, cu tdfce că legile ardelene de egală îndreptăţire naţională erau încă în vigdre. In împrejurările aceste fii înaintată Tronului petiţiunea celoru 1493. Maiestatea Sa răspunse deputatului, care i-o presentâ: „Contezu „pe credinţa D-v6stră şi în viitoră, ără dorinţele „şi cererile D-v6stre le voiu luă în considerare/4 Petiţiunea a fostă trimisă de cătră cancelaria cabinetului împărătesei la cancelaria transilvană regăscă, ca să-şî dea opiniunea asupra ei. Cancelaria a retrimis’o cabinetului cu următdrea resoluţiune: „După ce regularea dreptului publică ală Transilvaniei este reservată unei pertractări deosebite, cancelaria crede, ca petiţiunea să rămână deocamdată neresolvată. “ Astfelu — ne spune cronica — s’a hotă-rîtb sortea acelei petiţiunî, care avea numai ca-racterulă unui actu eşită din iniţiativa unoru particular!. Regularea dreptului publică. ală Transilvaniei a fostă reservată dietei din Pesta şi noi amu lăsată să trăcă şi acestă momentă de supremă periculă, fără ca printr’o acţiune generală şi energică să documentămă înaintea Tronului şi a monarcliiei: că nu numai câteva sute său câteva mii de bărbaţi, ci întregă popo-rulă română este profundă nemulţumită cu mer-sulă lucruriloră şi pretinde să fie întrebată şi elă, când se tractăză de sărtea si de viitorulă Tran-silvaniei. Gumcă, după ce ne era impusă pe terâmulă parlamentară rolulu de privitori muţi, nu trebuia să ni-lă mai impunemă '-şi noi de bună voifi, nefolosindu-ne în măsura şi estinderea cuvenită nici de dreptulă de petiţiune la corănă, acesta resaltă cliiar şî din cuvintele, ce le-a pronunţată nou numitulă comisarii regescu pentru Transilvania, corniţele Emanuilă Pechy, în şedinţa gu-vernială la 8 Maiu 1867, când şi-a inaugurată activitatea sa. „Eu semţescă adencă, — (fise comisarulă regescă — şi sciu, câtă de mare greutate pune Maiestatea Sa ces. reg. apostolică pe linif tir ea Transilvaniei...1,1, Nu urmă 6re din aeăsta împrejurare de sine, că în situaţi unea periculăsă şi ameninţătăre, în care ne aflamă, era datoria năstră faţă cu Tronulu ca se probămă, că dorinţa sa de a ne vedă liniştiţi nu se păte împlini, pe câtă timpă nu voră fi luate în considerare dreptele năstre cereri? Nu este loculă aici de a esaminâ căuşele, cari ni-au împiedecată ca să lucrămă în deplină solidaritate aşa cum cereau interesele năstre naţionale. Ajunge ca să constatămu defectele atitudinei năstre, în urma căreia amă fostă şi suntemă încă şi acfî priviţi ca unu poporă, care este mulţumită şi liniştită cu sărtea, ce i s’a creată în acestă stată, puindu-se totă nemulţumirea şi tătă. neliniştea numai şi numai pe răboşulă unoră particulari, descrişi ca nisce turburători de profesiune. CRONICA POLITICĂ. Din când în cândă apare prin c^iare câte o discu-siune asupra înaintării Austro-Ungariei pănă la Salonică. ţ)iarulă guvernului ungurescă »Pester Lloyd* dela 18 Ia* nuariu n. vorbesce într’ună articulă despre mergerea Austriei spre Salonică ca despre o poveste. Iată ce minunată începe guvernamentalulă (fiară articululfi său: ,Incă odată. N’amă gândită, că în decursulă acestui deceniu va mai fi de lipsă, ca să mai venimă odată la vechea fabulă de mergerea Austro-Ungariei la Salo-nieă. De nenumărate ori s’a declarată din partea cea mai autoritară şi în forma cea mai precisă, că cercurile decisive nici gândă n’au la o astfelă de aventură, şi că monarchia austro - ungurescă are probleme multă mai însemnate (Ungaria de a maghiarisa tote naţionalităţile nemaghiare câtă mai curendă. — Red.) decâtă de a scote din posesiune pe ună vecină, cu care are dorinţa şi interesulă de a trăi în pace şi în amiciţiă. Şi nu mai puţină ponderosă decâtă aceste declaraţiuni oficiăse ni s’a părută totdeuna şi încă ni se pare opiniunea popo-raţiunii de dincolo şi de dincoce de Laitha, cugetarea re-presentanţeloră poporului, carî sunt cu totulă în contra unoră întreprinderi în peninsula balcanică şi cari în tote împrejurările ar fi destulă de tari pentru de a zădărnici acestă plană, când ar lua ună caracteră seriosă. In faptă despre înaintarea Austro-Ungariei cătră Salonică vorbescă numai duşmanii monarchiei nostre, carî din când în când înoescă fabula spre a umplea Porta şi pa-latulă Sultanului de neîncredere cătră Austro - Ungaria. Lucru destulă de ciudată ca acestâ fabulă să stea în legătură cu misiunea lai Hassan Fehmi paşa la Londra. Din Constantinopoie se aduce seirea, că Hassan Fehmi n’are numai misiunea ca să facă o înţelegere cu Anglia asupra cestiunii egiptene, ci să reclame şi ajutorulă Angliei pentru unele eventualităţi, pe care Pdrta le pri-vesce mai ca sigure. Ce basă au aceste eventualităţi, ne lămurimă despre acesta prin următbrele: Porta crede că, reuşindă Bismarck a învrăjbi pe Anglia şi pe Franţa şi Iuândă Anglia Egiptulă definitivă în stăpânire, Austro Ungaria îndată va merge pănă la Salonică şi Rusia în a elaşă timpă va face unu asemenea pasă în Asia mică. Tută seirea acesta portă marca englesă şi nu ne mirămă că «Daily News* află îngrijirile Porţii fundate şi că sgu-duirea cea mai de aprope politică va avea astfelă de re-sultate. Noi din partea nostră astfelă de resultate nici nu le putemu privi ca forte probabile, dar nici ca probabile şi de aceea noi credemă, că Porta nu face bine, când face se influinţeze asupra decisiuniloră sale şi asupra atitudinii sale îngrijirea de eventualităţi, care în sfera po-sibilităţiloră politice a unui viitoră calculabilă n’au absolută nici ună locă. Noi dorimă împuternicitului Sultanului, Hassan Fehmi paşa, în misiunea sajjîresultatele cele mai bune încâtă privesce restituirea unei înţelegeri cu Anglia asupra cestiunii egiptene, dar cugetămă, că cu privire la unu plană agresivă ală Austro Ungariei, spre a invoca ajutorulă Angliei n’ar ave lipsă să se necăjaseă şi Iotă truda în privinţa acesta şî-o ar pute cruţa.« Astfelă se pronunţă foia acesta guvernamentală. Nu scimă încâtă pote oinulă pune preţă pe astfelă de declaraţiuni oficidse. Viitorulă celă mai de aprope ne va arăta, care foie a spusă adevărulă, cea ungurescă seu cea englesescă. De pregătită trebue că se pregătesc-e ceva în anulă acesta. * Omulă de încredere ală sultanului Hassan Fehmi paşa, care are dela stăpânulă său o misiune particulară la Londra, ajunse Duminecă în dma de boteză la loculă misiunei sale. După o depeşă a (fiarului «Pol. Coresp.«, Hassan Fehmi paşa ar fi vorbită eu Jules Ferry, ministru preşedinte ală Franţiei, între altele şi despre depunerea Chedivului Tewfik paşa. Se adaugă, că Porta are în perspectivă candidatura lui Halim paşa pentru tronulă Egiptului şi stăruesce pentru elă. Relativă Ia misiunea lui Hassan Fehmi paşa la Londra, dice ună corespondentă ală lui «Daily News* din Constantinopoie, eă elă are de a face unu arangementă relativă Ia Egiptă şi de a pregăti Anglia pentru unele eventualităţi, care de presentă POrta le privesce ca apropiate în peninsula balcanică. Pla-nulă atribuită Angliei, de a câştiga asupra mariniei egiptene o inlluinţă decisivă, se realiseză. După o scire din Cairo guvernulă egiptenă a mai încetată de a se mai opune la desfiinţarea departamentului marinei. Sânulu arsenalului, precum şi navele de răsboiu egiptene din Alesandria şi din portulă Said se voră pune sub nemijlocita conducere a şefului pazei litorale,- sub Maurice paşa, şi corăbiile marinii egiptene comerciale din Suez şi din Marea roşiă se voră pune sub conducerea directorului generală ală va-seloră poştale ale Chedivului, Halton bei. Araendoi aceşti domni, Maurice şi Halton suntă Englezi. -----O------- SOIRILE PILEI. »Pester Lloyd* comunicândă seirea, că «Reuniunea Ceangăiloră* a declarată »Societăţii St. Lodislau, că’i va pune la disposiţiune 4000 fl. «cu scopă de a împedeca desnaţionalisarea Ceangăiloră din Moldova şi Valahia,« adaogă: «Guvernulă română a interzisă Ceangăiloră instrucţiunea în limba maghiară. Propoganda din Roma însă trimite, în locă de 6 preoţi unguresc! şi 6 italienesc!, 12 preoţi italienesc! în aceste comune întemeiate de regi unguresc!, aşa că preoţii facă forte puţină seu chiar nimică pentru Ungurii din Valahia. «Societatea St. Ladislau* va ruga consulatele din România, să lucreze într’acolo, ca în astfelă de comune, unde suntă Ungurii în majoritate, să se instaleze preoţi unguresc!. Ea se va pune în înţelere şi cu Propaganda, spre a se pune capătă răului amintită.* Mare neadevără spune ,Pester Lloyd,* când cfice că guvernulă română a interesă Ceangăiloră instrucţiunea in limba maghiară. Scolele naţionalităţiloră se bucură de cea mai mare libertate şi limba română se propune ca limba germană în scolele unguresc!. Inzadară caută Maghiarii să’şî justifice intoleranţa loră. —0— O telegramă din Cluşiu comunică ftSiei sPesler Lloyd,« că revisiundu-se starea averii desfiinţat ei socie- &AZUTA I KAJN iSl-L V AN IEI 1500. tăţî »Iulia« s’ar fi constatată lipsa a 40 de opuri din bibliotecă. Mai departe s’ar fi aflată, că mai multe foi din jurnalulă cassei au fostă rupte şi nimicite, şi acâsta »stă în legătură cu purtarea duşmană statului a reu-niunei.« Nu cumva se caută nodă în papură, ca să se con-fisee averea secietăţii pe sema Unguriloră? —O— Ni se scriu următărele din Cetatea de Baltă: »Representanţa bisericei gr. cath. a Cetăţii de Baltă, aduce la cunoscinţa Onoratului publică, că Maiestatea Sa prea graţiosuld nostru monarchă a oferită pe seraa ridicărei turnului bisericei ună ajutoră de 100 fi. v. a. din caseta-I propria. Pentru acestă graţiosă subsidiu, din partea numitei representanţe I se aduce mulţămită profundă, urându’I ca atotputintele Dumne4eu se-Lă ţină — împreună cu au-gusla-I familiă — mulţi ani, în deplină sănătate.« Tenea Tietcu curatoră supremă bisericescă. —0— Sâmbătă în 17 Ianuariu s’a promovată la gradulă de doctoră în dreptă din partea Universităţii din Budapesta d. Demetriu Popp din Bobohalma. D. Popp încă e unulă dintre tinerii rnmânî, cari la universitate au de a se luptă cu îndoite greutăţi: cu ale studiului şi mai alesă cu ale limbei. Acum după ce densulă şi-a vădută strădaniele încoronate, felicitându-lă îi dorimă suc-cesă strălucită şi în viaţa practică, spre binele Româ-niloră. —0— Reuniunea meseriaşilroă din Sălişte voră da în săra de 12/24 Ianuariu ună bală în casele d-lui Dumitru N. Popa. La 12 ore va fi masa comună. Venitulă curată e destinată în favorulă reuniunei. Intrarea de per-sănă 1 fi. Suprasolvirile se voră chita cu mulţămită pe cale Ziaristică. Inceputulă la 7 ore sera. —0— Precum se vorbesce, >Societatea filarmonică* de aci a invitată pe renumitulă virtuosă în piano corniţele Geza Zichy, să dea ună concertă în Braşovă, procu-rândă publicului de aci plăcerea de a gusta arta, precum a procurat’o mai multoră oraşe din monarchiă. Renumitulă artistă se 4iee că a primită invitarea. Acestă concertă, la care concertistulă va trimite pe cheltuiala sa propriulă său piană din fabrica Băsendorf, se va da în a doua jumătate a lunei Februariu şi jumătate din venită este destinată deja fondului de pensiune ală capelei orăşenesc! de aci, er cealaltă jumătate se va întrebuinţa de concertistă spre ună scopă comună. —0— Planurile pentru regularea Porţiloră de feră s’au trimisă de cătră guvernulă ungurescă ministerului austriacă. Se aşteptă în curândă răspunsulă acestuia. —0— Tribunalulă din Galaţi a declarată falită cassa fraţi-loră Caravia, care a încetată plăţile din pricina perderi-loră considerabile causate de falimentulă cassei Spartalh din Londra. —0— »PoI. Corr.* află din Varşovia, că autorităţile ruse au primită ordină să’mpedece pelerinagiulă poporaţiunei polone la Velehrad pentru serbarea lui Metodiu. —0— După datele de pănă acum, numărulă morţiloră şi răniţiloră din causa cutremurului din Spania sudică trece peste 2000, au fostă distruse 8000 de case, au perită peste 10,000 de vite şi peste 40,000 este numărulă ne-norociţiloră, car! au rămasă fără pâne şi fără adăpostă, în mijloculă unei ernî aspre. CORESPONDENŢA PARTICULARA A >GAZ. TRANS.« Lipsea, 15 Ianuariu n. 1885. Adî e o lună de 4^e> de când principelui Bismark i s’a refusată, din partea maiorităţii Reichstagului germană, cererea sa pentru înfiinţarea unui alu treilea postă de directoră în ministerulă politicei esterne cu lăfă de 20,000 mărci. încă de pe la sferşitulă alegeriloră a (ji:'ă marele cancelară văcjendă că nu va avea maioritatea în parlamentă: «Mie nu mî-a impusă Europa întregă, necum să-mî impună Reichstagulă.« Centru cu ultramontanii, cari representă interesele papii, hberii-cugetătorî şi socialii-democraţî, car! nu sunt malţămiţî cu starea socială de acjî, precum şi »elementulă străină« — aşa a botezată Bismarck pe Danez!, Poloni, Frances!, etc. — formeză oposiţiuuea şi suntă în maio-ritate. Cu liberii-cugelătorî Bismarck nu se pote împăca cu nic! ună preţă, pentru că ei suntă după părerea sa republican! şi inimicii imperiului. Cu Centrulă resp. papa nic! gândă n’are să facă ună compromisă, şi dacă s’ar arătă mai afabilă cătră ultramontanî, diplomaţii din Vatican ară crede, că se portă altfelă, fiindcă fără Centru nu pote face nimiefi în Reichstag. Ce face der Bismarck ? Eiă le chce politicosă Catoliciloră: „In Germania domne-sce împăratulă, nu vomă suferi nic! odată domnia Romei, de aceea, Catoliciloră, uniţi-vă cu noi, voi nu bătuciţi statulă, ci aceea ce bătuciţi voi e pămăntulă comună, pe cari stămă amândoi — statulă şi biserica.« Faţă cu socialii-democraţî se arată bine-voitoră, ba i-a considerată chiar ca ună elementă folositoră, der îi pare rău că n’are o provinciă, să li-o pună la disposiţiă şi se vadiă, cum o ară administra. Aceste 3 partide: ultra-moutanii, liberii-cugelătorî şi socialii-democraţî au declarată încă la începutulă Reihstagului, că »nicî loră nu le pasă de politica lui Bismarck« şi au aşteptată (Ţua> în care să-i dovedescă că nu e totdeuna aşa de mare şi puternică, precum se crede. In 15 Decemvre 1884 a sosită moment,ulă aşteptată, maioritatea din parlamentă a respinsă cererea principelui Bismarck. Acestă faptă a produsă mare mişcare în imperiu. „De multă timpă — 4*ce un^ 4^ar^ guvernamentală — nu s’a ivită o mişcare aşa de mare în po-poră. Causa e, că orizontulă vederiloră lui s’au mai mărită de când eu politica colonială, meritele cancelarului suntă pe deplină cunoscute poporului, care nu se aştepta la ună actfelă de răspunsă din partea Reichstagului. Votulă de neîncredere dată lui Bismarck a atinsă cordele cele mai fiine^ale simţului naţională germană.» Adrese peste adrese din diferite părţî ale Germaniei cu mii de subscrieri se grăbiră a aduce la cunoscinţa cancelarului încrederea aceloră cetăţeni, car! nu împărtăşescă vederile maiorităţii din parlamentă. Câţî-va comercianţi din Hamburg oferiră principelui o sumă întreită şi ală doilea primară din Lipsea a luată iniţiativa la formarea unui fondă »Bismarck» pentru caşuri de grea cercare. Pressa guvernamentală înfruntândă oposiţiunea descrie cu color! vii neplăcuta situaţiune a principelui Bis-march: >A fostă o crâncenă lovitură — 4*ce un^ 4*ar^ guvern. — ce i s’a dată prin conclusulă din 15 Dec. a. t. binemeritatului cancelară şi prin urmare întregei naţiuni germane, a fostă ună atacă asupra simţului germană. Pe fiecare cetăţenă adevărată trebue să’lă scuture frigurile, când se g^pdesce, în mânile căroră âmeni se află acum fericirea şi nefericirea naţiunei germane, der bună e D4eu, se avemă încredere în viitoră, căci sîmburele să-nătosă încă n’a dispărută din poporulă germană ; principele Bismarck va triumfa, căci altădată va avea în ju-rulă eroicei sale figuri altă representanţă mai onorifică, mai respectabilă şi mai înţeleptă.* — De altă parte pressa oposiţională caută a se susţine în dreptulă său împutândă celei guvernamentale »servilismă« şi numindă pe cei ce au subscrisă adresele cătră Bismarck sclavi, cârpaci fricoşi, fără nic! o libertate în convingerile loră. Acestă mişcare 4'aristică s’a strecurată şi în poporă. Să fi vă4ută pe lucrătorii numeroşi din Lipsea, cum săltau de bucuriă, că a trihmfată în dieta ţării oposiţiunea. Ei facă mai cu toţii parte din partida sociala democratică şi au întrunirile loră publice. In aceste întruniri, cari se ţină sub priveghierea poliţiei, îş! esprimă nemul-ţămirea faţă cu starea socială de a4î şi’şî dau cu socoteala, cum s’ar putea face o reformă folositore. Nu arareori, când degenereză câte ună vorbitorii în espunerea ideiloră sale, comisarulă de poliţiă închide conferinţa şi sutele de socialî-democraţî părăsescă sala cârtindă asupra poliţiei. Im! aducă aminte, pe la sfârşit ulă lui Octomvre, când erau alegerile pentru Reichstag, fiînd închisă prin poliţiă o astfelă de conferinţă, socialiştii de necază alarmară stradele Lipscei strigândă: „Hoch Bebel!* candida-tulă loră şi condueătorulă de a4! ală partidei sociale-democratice în Reichstagulă germană. Mulţi dintre ei se credă îndreptăţiţi a avea vederi corecte despre situaţiu-nea politică a Germaniei, laudă pe Bismarck pentru politica esternă, pentru politica colonială, der desaprobă cu totulă politica lui internă afirmândă, că elă nu se gândesce de locă la viitorulă şi fericirea poporului germană. Ună neguţătoră de porc! susţinea, că Bismarck a intensă importulă de porc! din America din interesă propriu, adecă ca să-i mergă lui mai bine! De altmintrelea socialii-democraţî suntă buni creştin!, îş! împlinescă datorinţele creştinesc! cu conscienţio-sitate, bisericele protestante suntă Dumineca şi sărbătârea totdeunn pline, şi dacă începă a-şî mai perde religiositatea loră, din iubirea cătră biserică, acesta este de a se atribui încâtva şi preoţiloră resp. păstoriloră loră. Ce-i dreptă aceştia suntă băroaţî culţi, bine pregătiţi pentru chiămarea loră, când nu trecă marginile cercului loră de activitate. Nimeni nu p6te d. e. desa-proba procedura păstoriloră, cari au interealată în predicele loră din luna trecută câteva cuvinte despre a-narehiştii judecaţi la tribunalulă de aici. A fostă consultă chiar să descrie cu color! întunecate înaintea cre-dincioşiloră mijldcele înfiorătore, de car! se folosescu aceştia pentru realisarea scopuriloră loră, şi să combată cu argumente morale creştinesc! faptele loră; dar n’a fostă şi nu e consultă a apără seu a combate de pe amvon vederile politice a diferiteloră partide din Reichstag. Ună păstoră a desaprobată în predica sa din 4iua dinteiu de Crăciun purtarea oposiţiunei, care a refusată principelui Bismarck cele 20,000 de mărci. Ce are de a face oposiţiunea din Reichstag cu principiile morale, ce are se-le profeseze păstorulă de pe amvon? Ore ună deputată, care face parte din oposiţiune în dieta vre-unei ţări, nu pote fi creştină totă aşa, dâcă nu mai bună ca celă din partida guvernamentală? Ba da, câţi Omeni, iubitor! de biserică, dar cu vederi contrare vederiloră păstorului n’au simţită ună resens în inima loră, când l’aă au4ită pe acesta apărândă cestiun! politice de pe amvon! * Mişcarea produsă prin conclusulă din 15 Decemvre a. tr. a străbătută astfelă tote păturile sociale, căci dela lucrătorulă cu 4*ua şi pănă la domnii cei mari, totă insulă e mai multă seu mai puţină consciu de datorinţele şi drepturile lui ca cetăţenă germană. Când cu o-casiunea alegeriloră n’au fostă dătători de tonă »banii* ca la noi în >modernulă« (!) stată ungurescă, vestită în lumea mare pentru frumosulă seu liberalismă (!), ci convingerea propriă îndemna pe alegetorulă german a vota pro seu contra guvernului. Aicî n’a întrebuinţată can-celarulă germană »forţa majoră», ca se’şi formeze cu de-a sila o maioritate în parlamentă, dec! Bismarck a făcută pote mai multă >bine« pentru Germania, ca Tisza »reu« pentru statulă ungurescă. Germanuiă e consciu de datorinţa lui şi deşi peste 4* asudă muncindă prin fabrici, sera când a isprăvită de lucru, abia apucă se citâscă vre-ună 4iar^> ca vadă ce mai e nou. Şi când se aduce vre-o lege în Reichstag, seu vre-ună condusă mai esenţială elă nu întâr4iă a-şî esprima pe cale legală consâmţământulă seu neconsemţemântulă său. In genere 4'sl&> mişcarea, ce o produce vre-ună condusă adusă de ministru seu de parlamentă într’ună stată, încă e ună barometru, cu care se mâsură maturitatea politică a cetăţeniloră din statulă respectivă: cu câtă este mai generală acestă mişcare, cu câtă, va să 4*că, iau parte mai mulţi cetăţeni la viaţa politică a statului, cu atâta se 4^e despre ei, că sunt mai maturi pentru constituţiune, că sciu a-şî împlini datorinţele folo-sindu-se de drepturile loră; cu câtă e mai generală mişcarea, ce o produce ună evenimentă »naţional* în sî-nulă unei naţiuni, cu atâtă se 4ice despre naţiunea res-peciivă că este mai pătrunsă, mai consciă de fiinţa ei! Şi dacă germanuiă guvernamentulă din Germania protesteză contra maiorităţii Reichstagului, pentru că n’a voită se-i dea lui Bismark 20,000 mărci, ce să facemă ore noi, când Ungurii, cei mai „liberali* (!) omeni din lume, ne nimicescă instituţiunile de cultură naţională, căulândă să ne maghiariseze cu forţa?!.. Dar, dacă Bismark va avea pote parte se va4ă în jurulă seu representanţi mai înţelepţi, ca cei de a(ji, păte fi sigură D-r. Haller din Glujiu (ce comparaţiă?!) că nu-i va face D-4eu parte să va4ă în jurulă său nici pui de »Română maghiarisată,« căci Romănulă ţine minte şi şcie, că pentru elă Ungurulă de a4i, adecă celă ce vrea să-lă maghiariseze, e sare în ochi! Dacă unii dintre Germani în supărarea loră provenită din conclusulă din 15 Decemvre 1884 a Reichstagului geimană se mângâie, că sîmburele sănetosă n’a dispărută încă din poporulă germană, avem şi noi dreptulă să trăimă cu încredere în viitoră, căci sîmburele sănetosă încă n’ja dispărută din poporulă română, ci e în stare a da peptă atacuriloră, ce se facă asupra bisericei şi naţiunei sale!! V. Braşovă, 7 (20) Ianuariu. [Epilogu la tragi-comedia naţională.....) Bunulă ce- titoră de bună semă nu ne va luâ în nume de rău, că reve-nimă încă odată şi pentru ultima oră la producţiunea din sera anului nou. Nu voimă să lăudămă nici să criticămă pe nimeni, dintre cei ce au compusă şi au esecutată acea operă tragi-comică scrisă în versuri şi în prosă. Dorimă numai a constata, pe lângă multele perderî şi re-gresuri, mai alesă materiale, ce trebue să le însemnămă in revistele nostre 4‘lnice, şi ună progresă în limba nostră românescă, care în împrejurările actuale este de mare preţă pentru noi. Dacă cultura unei naţiuni se judecă după gradulă in care este cultivată limba ei, atunci producţiunea din sera anului nou ne dovedesce, că şi noi ne numărămă între naţiunile cu aspiraţiuni de cultură şi că tânăra năstră generaţiune scie să preţuiască frumseţea şi dul-ceţa limbei materne şi scie să se folosăscă de tesaurile nepreţuite ale literaturei năstre poporale cu succesă. Pe dată ce am gustată din limpedele şi întăritorulă isvoră ală limbei naţionale, ne cuprinde ună doră tainică şi o nespusă sete de a sorbi mereu din elă. Limba ni se deslegâ şi spirilulu înăscută Românului scapă din câtuşi la largă şi astfelă începemă să simţimu într’ade-vără că vieţuimă că inima şi cu mintea în dnmne4eesca atmosferă a frumosului graiu românescă. Ună astfelă de sentimentă ne cuprinde de câte ori ni se dă ocasiune de a luâ parte la câte o producţiune, în care limba nostră se desfăşură în totă frumseţea ei. Momentele plăcute din sera anului nou avemă să le m dţămimă fără’ndoială în primulă rândă zelosului profesoră A. Bârseanu, căruia se datoresce întrega composiţiune şi arangiarea tragi-comediei locale naţionale, D- Bârseanu ne-a dovedită însă că are şi multă talent ă Nr. 7. GAZETA TRANSILVANIEI 1885. de fdrte bine sprijiniţii acesta serată. In scena română* a mă admisă dea aşa de bine din scenele »Reuniunea de ' amă fostă încântaţi de scenă. Dânsulă a şi fostă ceilalţi cari au concursă la »stundenţii unguri şi opinca rată alitudinea celoră ce sciau pinteni, în taclă patriotică; în cântări şi întrunirile literare de vioiciunea jocului. In »Culiţă pantofarulă* amă descoperită cu mare plăcere o putere nouă forte preţiâsă, care promite încă multă. Cupleturile au fostă bine ese-cutate şi musica lui Cobzăreseu nu-ţt sparge nici decum urechile. Anulă vechiu (d. adv. Puşcariu) s’a presentată într’ună costumă regală împunătorâ şi şi-a spusă proio-gulă, dela începută şi pănă la sfârşită, cu multă seriosi-tate şi gravitate. Dar am disă că nu vomă critica. Amă trebuită să spunemă însă celă puţină atâta, pentru ca să justi-ficămă conclusiunea ce voimă s’o tragemă din petrecerea memorată. Ceea ce este frumosă şi folositoră place în totde-una şi încă cu atâtă mai multă cu câtă se repetă mai desă. Unu începută aşa de frumosă ar fi păcată ca să nu se continue, ţnai cu semă că publiculă din Braşovă rareori are fericirea de a asistă la producţiunî de scenă în frumosă ndstră limbă Dorimă ca iniţiatorii petre-cerei din sera anului nou să ne dea mai adeseori oca-siune de a simţi acestă plăcere. Câtă pentru modulă şi mijlocele de a face acesta, dănşii voră sci mai bine cum să arangeze lucrulă. Ii asigurămă numai, că întregă publiculă nostru este în mare aşteptare. X. Din parlamentului română. (Urmare din discursulă episcopului Melhisedecd.) Acum să vedeţi D-v6stră, D. Mârzescu a fostă forte bine preparată pentru luptă în contra clerului nostru, în contra Sinodului, a voită să ne facă şi papistaşl, pentiu că a găsită în scrierile năstre, în ale mele mai cu semă, a găsită şi idei care se găsescă şi în scrierile catolice papiste şi acesta m’a mirată şi m’a făcută şi mai atentă. Să vedemă dacă eu am rătăcită de la ortodoxiă seu D-lui? Apoi noi nu suntemă dogmaticesce mai în totulă egali ca catolicii apuseni? Şi noi suntemă catolici. Noi mărturisimu în simbolulă credinţei: »is mian agian cato- beseă acum numai de societatea iesuiţiloră. Acesta nu face pe lume numai creştini. Ei nu suntă simpli apostoli ai lui Christosă, ci facă şi ună apostolată diplomatică şi politică, şi încă o diplomaţia mare universală. Ei au agenţii loră, precum şi tendinţele loră în tote părţile lumei. Apostolatulă loră este amestecată cu interese politice; ori unde vădă că interesele loră îi reclamă trimită mai ântăiu agenţii loră şi apoi încetulă cu încetulu introducă şi politica. lata ce a făcută pe biserica ortodoxă, iată ce a făcută şi pe poporele celelalte orientale şi ortodoxe, şi armene, şi nestoriene, haldee, etc., să se găsescă în resbelă necontenită cu biserica papală; aşa au făcută şi strămoşii noştri. Aşa facă astăzi chiar naţiunile şi guvernele catolice; se temă de iesuiţî, îi urmăresc □, îi persecută, îi alungă din ţările loră; dar unde au interese politice îi caută, îi aducă, îi protegă, îi pună înainte, ca pe urma loră să potă stăbate şi politica. D-loră, am aci o scriere a propagandei iesuitice şi suntă multe de acestea în ţerâ. Ne face istoria nostră după cum o facă iesuiţii — istoria totdeuna ei o falsifică după cum le vine Ia socoteiă — de aceea vă spună când veţi ceti lucrări istorice făcute de ei se nu prea le daţi cre-^ământă. Eu m’am ocupată multă cu aceste lucrări eşite din condeiulă propagandei iesuitice şi sciu ce credinţă să pună pe ele cănd ei, de esemplu, dică că ţera nostră a fostă papistă, tdte suntă false. Ei spună că la noi este ună cleră ignorantă cu totulă, nisce episcop! stricaţi şi ignoranţi aserviţi guvernului, care face cu ei ce vrea ; că boerimea, partea intelectuală a ţărei este indiferentă cu totulă pentru religiune; că ne-amă dată instituţiunî liberale cari suntă fdrte în defavorea bisericei nostre, şi favorabile pentru activitatea loră. Ei, eu Constituţiunea nâstră în mână, potă lucră în totă libertatea. Aşa dar, D-loră, vedeţi că ne-a acusată d. Mâr zescu că suntemă în contra libertăţiloră şi în contra eon-scnnţei. Ei bine, tendinţele acestea ale iesuiţiloră, declarate de ei făţişă, în publică, prin pressă, într’o limbă universală, precum este cea francesă, ne-au pusă pe noi episcopii în mare impasă. Amă <}isă noi între noi: Apoi bine, Sinodulă nostru, colectivitatea înaltului nostru cleră, când vedemă asemenea tendinţe, ce facemă noi? Căci de cine să ne tememă în ţera ndstră, între Români, între fraţii noştri, între creştinii ortodox! din neamă în neamă, de când esistă poporulă romănă? Ia să arătămă, să facemă istoriculă lucrului acestuia şi a tendinţeloră cari să manifesteză cu atâta siguranţă de cătră adversarii de morte ai credinţeloră ndstre religiâse şi naţionale. Am făcut’o şi am cetit’o în Sinodă. Nu am atacată pe nimeni, am arătată căuşele, am făcută istoriculă cum ne-a persecutată de-a pururea şi urmărită în curgerea veacuriloră iesuitismulă ca se ne cucereseă şi cum noi trebue să ne păzimă de dânşii. Tot-d’o-dată a mai eşită likin ke apostolikin ecclisian, care vrea să dică: »Intru, ,. 0. . Ux , . ,. * , . ,, , „ . ,■ x • „ « vA; .! cun Sinodă si altă lucrare, o enciclică; dar voiu vorbi de una sântă, catolică şi apostolică biserică.4 Noi suntemă ig j g catolici, pentru ce? Pentru că avem in genere aceeaşi credinţă ca şi ei, tote dogmele nostre, cari suntă fundamentală religiei, ne suntă comune. Amândouă bisericile au acelaşi începută. Noi suntemă catolici răsăriteni, iar ei catolici apuseni. mă ast-felă pentru că a eşită din resantu; acolo s a D. Mârzescu a eşită la luptă cu Sinodulă şi ne-a luată in rîsă şi a spusă că am slobocfită bălaurî în ţeră, şi a venită d-lui şi a ridiculisată totă biserica năstră, Biserica nostră a Măritului se chiă-jtot ţ*6** «/k— iesu^loJ1rfi’ <*Gaz. Trans.«) Pesta, 21 Ianuaniu. — In hotelulă „ Paris “ unu călătorii ’şi-a împuşcată erî ndpte pe amanta sa cu care sosise aci, apoi îşi dete două glbnţe asupra sa însuşi. Tânărulă omă încă fiindă în viaţă dete ca motivă ală acestui actă chiar dorinţa iubitei sale. Berlin, 21 Ianuariu. — ImpSratulă fiindă răcită a trebuită să păzăscă erî patulă. Balulă dela operă s’a amânată pe (Jiua de 30 Ianuariu n. Bannlieim, 21 Ianuariu. — S’a constatată că calfa de măsară arestată eri în Hochheim are pe palmă o rană de tăiătură, şi că acum optă (file s’a aflată în Frankfurt. Semnalmentele consună cu descrierea personală, comunicată poliţiei criminale din Frankfurt, a bănuitului uci-gaşă ală consilierului pcliţienescu Rumpff. Viena,21 Ianuariu. — împărătesa a plecată erî sără la Miramare. Impăratulă a înso-ţit’o la gară. niune, aşi pută dovedi cu istoria în mână. Eu însă vor-: profesori, cărora li să plătesce, ca să pregătâscă, să lu Insciinţare* P. T. DD. cari au răspunsă preţulă pentru »Invă-ţământulă intuitivă* suntă rugaţi a fi cu răbdare. Opulă, din lipsa numărului neîndestulitoră de prenumeranţi, s’a pusă sub ţipară numai în (J^le acestea, şi în prevederea lucrului îngrămădită la tipografiă numai prin lnna lui Marte se va pute termină. Prenumeratiunî se mai primescă totă cu 1 fl. v. a.; iar după eşirea de sub ţipară cartea pentru reprenumeranţî va costa 1 fl. 50 cr. Gherla 3/15 Ianuarie 1885. V. Gr. Borgovană. m. p. profesorii. DIVEKSE. se gra-ce n’are Sferşitulft lumei. — Celă ce are bani să băscă ai cheltui folosindu-se de avuţia lui. Celă să se împrumute, er celă ce are datorii vechi, să facă câtă mai curendă alte noui şi să promită creditoriloră lui cu jurămentă că le va plăti pe tdte împreună cu dobândă de 150 la sută la 1 Ianuariu 1887. Pote să facă acestă jurămentă cu consciinţă curată, căci nu va avea să împlinescă făgăduiala lui, fiindcă în anulă viitoră 1886 va peri lumea. Despre acesta nu încape nici o îndoială căci aşa se citesce în cartea lui Nostradamus, celă mai învăţată dintre învăţaţii cari prorocesce peirea lumei prin următ6rele cuvinte: ,Când sfântulă George răstignesce pe Cristă, când sfântulă Marcu îlă reinviază şi când sfântulă Ionă îlă va purta, atunci a sunată ultima oră a lumei.« Acesta va să (Jicâ: finele lumei se va întâmpla când Vinerea mare va cădea ia 23 Aprilie (Sf. George,) Pascele la 25 Aprilie (Ev. Sf. Marcu) şi Jouia verde la 24 Iuniu (Sf. fonfi.) Tote acestea se întâmplă la anulă 1886. — Spre mân-găerea nostră, nu se potrivesce cu calendarulă nostru. Editoră: Iaeobă Mureşianu. Redactoră responsabilă: Dr. Aurel Mureşianu Nr. 7. GAZETA TRANSILVANIEI 1885. Gnrsnlft la bursa de Viena Bursa de Bucurescî. din 20 Ianuarie st. n. 1885. Rentă de aurii ungarâ6°/0 —.— Rentă de aură 4% . . . 96.25 Rentă de hârtiă 5°/0 . . 92.80 împrumutul^ căiloră ferate ungare................145.75 Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostă ung. (1-ma emisiune) . . . 98.60 Amortisarea datoriei căi-lortt ferate de ostă ung. (2-a emisiune) .... 121.— Amortisarea datoriei căi-lorft ferate de os tu ung. (3-a emisiune) .... 106.30 Bonuri rurale ungare . . 101.25 Bonuri cu cl. de sortare ICI. — Bonuri rurale Banat-Ti- mişti.................101. — Bonuri cu cl. de sortarel00.75 Bonuri rurale transilvane 101.— Bonuri croato-slavone . . 100.— Despăgubire p. dijma de vină ung..............98.75 Imprumutulă cu premiu ung...................117.— Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 118.— Renta de hărtiă austriacă 82.90 Renta de arg. austr. . . 83.70 Renta de aură austr. . . 106.40 Losurile din 1860 . . . 137 80 Acţiunile băncel austro- ungare................. 864 — Act. băncel de credită ung. 310.75 Act. băncel de credită austr. 299.75 Argintulă —. — GalbinI împărătesc!............ 5.78 Napoleon-d’orI............9.77 V2 Mărci 100 împ. germ. . . 60.35 Londra 10 Livres sterlinge 123.75 Cota oficială dela 6 Ianuarie st. v. 1884. Renta română (5%). . . . Cump. 87V. vând. 88 Renta rom. amort. (5°/0) . . 92 93 * convert. (6°/0) • . 85 86 împr. oraş. Buc. (20 fr.) . . 30 32 Credit fonc. rural (7°/0) . . 95 96 * v » (5°/o) 79 80 * » urban (7%) . . 90 92 » * » (6%) • • 85 87 » » » (5°/0) • • 77 78 Banca naţională a României 110C 1110 Ac. de asig. Dacia-Rom. . . 226 — « > » Naţională . . — — Aură 17V2°/o 18°/ Bancnote austriace contra aură — Cursulu pieţei Braşovii din 21 Ianuarie st. d. 1885. Bancnote românesc! . . . Cump 8.40 Argint românesc .... » 8.35 Napoleon-d’orî » 9.75 Lire turcesc! » 10.98 Imperial! 9.98 Galben! 5.70 Scrisurile fonc. »Albina* ► . * 100.50 Ruble Rusesc! » 127-5 Vând. 8.43 * 8.40 » 9.77 » 11.— » 10.— » 5.72 » 101.— , 1285 Discontulă » ... 7—10 °/o pe ană. Numere singuratice din „Gazeta Tran-silvaniei" se pot fii cumpăra în tutunge-®^ria Ini Gross (în casa prefectnrei.) Minunea industriei. Numai i. 3.75 costă la mine de atjî încolo o esceîentă, regulată şi de sine luminătore Pendulă cu bătaie bate orele întregi şi jumătăţile de ore, cu 2 punţi bronţaţi, în pervasiS de nucii luxosă, forte fină poleită, cibucită, cu tablă arătătbre prea frumosă, care este împreunată cu massă de luminată brevetată şi lumineză noptea de sine, aşa că se pote îndată vede la câ.e ciasurî e fâr’ de a mai aprinde luminarea. Pentru puterea de luminată garantezA pe IO ani în scrisă tocmai precum garantezi! pentru buna îmblare a ciasului. Eu sunt uniculă inventătoră ală acestoră ciasornice şi le vândă numai de aceea aşa de eftinfi, pentru că am vre-o 1300 bucăţi îu deposită şi am lipsă de bani gata. Ciasornicele aceste au costată înainte cu 3 luni încă întreită de-cum costă atjl Fiecare ciasornică e provedută cu patentă. Pachetarea se face în lăcfî. Ciosornicele comandate se espedeză de 3 ori pe 4* prin rembursâ seu plătindu înainte. A se comanda la 1. II. Rabinovics ZPa/torica pend-utleloru lu.m.Ină,t6re WIEN. Leopoldstadt, Schiffamtsgasse Nr. 20. De observaţii. Cei ce suferii de spasmuri, de c fi r c e i şi de nervi găsescu ajutorii sigurii prin metoda mea. Onorariele se dau după ce se voră observa succese. S’au vindecaţii sute de 6meni. Pro/. Dr. Albert, distinşii, pentru deosebitele succese, de cătră societatea scienţifică trancesă cu marea medalii! de aur îi el. I. 6. Place du Frone, PARIS. Epilepsia. Tractarea în scrisă. B61e secrete le vindecă pe basa celei mai nouă constatări ale sciinţei, chiar şi caşurile cele mai desperate fără ca cineva să fie împiedecată dela lucrulu său. Asemenea vindecă urmările rele ale păcatelortt tinereţei (onania), slăbiciune de nervi şi impotenţa. Mare discreţiune. Ne rugămă pentru descrierea completă a bălei. l>r. Bella, membru ală mai multoră societăţi scienţifice etc. 6. Place ile la Nation, 6. — PARIS. Mersulti trenurilorti pe linia Predealii-Budapesta şi pe linia Teiuşîi-Aradu-Biidapesta a călei ferate orientale de stătu reg. ung. Prcdeală-Budapesta Budapesta—Predealu Bucurescî Predealu Tirnisâ Braşovă ^ Feldiora Apatia Agostonfalva HomorodCi Haşfaleu Sighişora Elisabetopole Mediaşd Copsa mică Micăsasa Blaşiu Crăciuneld Terasă Aiudâ Vinţulă de susă Uiora Cucerdea Gliirisă Apahida ( Clusiu Trenă accelerat ( Nedeşdu Ghirbeu Aghirişă Stana Huiedintt Ciuda Bucia Bratca R6v Mezo-Telegd F ugyi-V âsârtiely Varad-Velinţe Oradia-mare P. Laduny Szolnok Bnda-pesta Viena 7.15 1.09 1.33 2.06 2.16 2.44 3.03 3.18 3.51 4.51 5.11 5.39 6.00 6.29 7.02 7.38 7.55 8.24 8.48 10.08 10.18 11.33 12.06 12.25 1.11 Trenă de persăne Trenă omnibus Trenii de persnne Trenii de persone Trenă omuibus Trenă accelerat Trenă omnibus — — Viena 8.25 8.35 3.30 8.00 — — 3.50 Budapesta 8.00 6.55 9.45 2.47 — — 10.15 Szolnok 11.24 10.55 12.18 6.36 — — 10.50 P. Ladâny 2.01 2.04 1.59 10.09 6.30 5.45 Oradea mare > 4.11 5.13 3.20 7.09 6.28 4.21 9.37 3.25 7.41 7.07 Varad-Velencze 4.29 9.45 — 8.09 7.42 Fugyi-Vâsârhely 4.40 9.59 — 8.53 8.51 Mezo-Telegd 5.02 10.28 3.56 10.18 10.52 Râv 5.46 11.41 4.31 10.55 11.56 Bratca 6.09 12.15 — 11.36 12.43 Bucia 6.28 12.48 —• 12.11 1.23 Ciucia 6.52 1.48 5.28 12.35 2.07 Huiedin 7.32 3.21 6.01 12.54 2.27 Stana 7.51 3.54 — 1.29 3.06 Aghiriş 8.12 4.34 — 1.45 3.22 Ghirbău 8.24 4.52 — 2.26 4.15 Nedeşdu 8.38 5.11 — 2.48 4.44 8.57 5.40 7.08 3.12 5.10 9.23 6.00 7.18 3.19 5.19 Apahida 9.50 6.29 — 3.36 5.47 Ghiriş 11.15 8.14 8.29 4.10 6.38 Cucerdea 12.04 9.49 8.53 5.39 8.51 Uiora 12.12 9.58 — 5-59 9.18 Vinţulă de susîi 12.19 10.07 — 6.28 8.00 Aiudă 12.45 10.42 9.17 6.54 8.34 Terasă 1.15 11.32 9.40 7.10 8.59 CrăciunelG 1.44 12.03 — 7.25 9.35 Blaşă 2.00 12.24 10.12 7.49 10.16 Micăsasa 2.34 12.43 — 8.11 11.04 Copşa mică 2.52 1.22 10.45 8.52 12.17 Mediaş ii 3.27 2.24 11.07 9.11 12.47 Elisabetopole 4.01 3.06 11.29 9.29 1.21 Sigişora 4.50 4.17 12.15 9.52 2.05 Haşfaleu 5.08 4.51 12.30 10.27 3.08 Homorod 6.47 7.07 1.32 10.46 3.39 Agostonfalva 7.36 8.10 2.04 10.56 3.55 Apatia 8.09 8.46 2.24 11.04 4.06 Feldiora 8.41 9.20 2.44 11.14 7.30 « f 9.20 10.15 3.15 1.47 11.05 Brasovă > — 6.00 3.25 4.40 2.37 TirnişQ — 6.57 4.03 7.44 6.40 Predealu — 7.32 4.28 6.20 2.00 Bucurescî 10.25 Nota: Orele de nopte suntă cele dintre liniile grose* Tipografia ALEXI, Braşovft. Tei uşii-Âradă-B u dapesta 1 Budapesta-Aradft-Teiuşft. Trenă de Trenă Trenă Trenă de Trenă persone omnibus omnibus persone omnibus 9.50 Viena 8.25 8.35 Teiuşît 2.39 8.20 Alba-Iuiia 3.40 10.42 9.10 Builupesta 8.00 6.55 Vinţulă de josă 4.04 11.09 Szolnok 11.14 12.28 Şibotă 4.35 11.43 Aradft | 3.35 5.30 Orăştia 5.02 12.13 4.00 6.20 Simeria (Piski) 5.44 1.22 Glogovaţă 4.16 6.39 Deva 6.05 1.48 Gyorok 4.47 7.19 Branicîca 6.34 2.21 Paulişă 5.02 7.39 llia 7.01 2.54 Radna-Lipova 5.25 8.11 Gurasada 7.15 3.09 Conopă 5.57 8.49 Zam 7.49 3.48 Berzova 6.18 9.18 Soborşin 8.32 4.37 Soborşin 7.11 10.27 Berzova 9.19 5.30 Zam 7.48 11.18 Conopă 9.40 5.58 Gurasada 8.22 11.57 Radna-Lipova 10.16 6.38 8.24 llia 8.40 12.27 Paulişfl 10.32 6.56 8.41 Branicîca 9.02 12.57 Gyorok 10.48 7.15 9.01 Deva 9.32 1.45 Glogovaţă 11.17 7.48 9.30 Simeria (Piski) 10.12 2.58 Aradft | 12.32 8.05 9.45 Orăştiă 10.47 3.46 12.00 8.45 6.10 Şibotă 11.14 4.20 Szolnok 4.00 2.10 7.27 Vinţulă de josă 11.46 5.06 Budapesta 7.44 6.40 — Alba-Iulia 12.21 6.15 Viena 6.20 — — Teiuşft 12.53 7.00 AradftL-Timişftra Simeria (Piski) Petroşeul Trenă Trenă de Trenă omnibus persone omnibus Aradft 6.00 12.30 Simeria 3.08 Aradulă nou 6.26 12.54 Streiu 3.45 Nemeth-Sâgh 6.51 1.19 Haţegă 4.33 Vinga 7.28 1.50 Pui 5.19 Orczifalva 7.49 2.12 Grivadia 6.05 Merczifalva 8.09 2.30 Baniţa 6.43 Tiiuişftra 8.58 3.15 P ctroşeni 7.00 Timisftra- Aradft Petroşeul—Simeria (Piski) Trenă de Trenă Trenă persone omnibus omnibus Timişăra 12.25 5.00 Petroşeul 8.56 1 Merczifalva 1.16 5.56 Baniţa 9.37 Orczifalva 1.34 6.16 Crivadia 10.09 Vinga 2.04 6.50 Pui 10.48 Nemeth-Sâgh 2.25 7.11 Haţegă 11.26 Aradulă nou 2.54 7.44' Streiu 12.06 Aradft 3.10 8.00 Simeria 12.37