1 r RKDACŢHJSTEA ŞI ADMIMATRAŢICITEA I BRAŞOVtJ, piaţa mare Nr. 22. ,GAZETA" IESE ÎN FIECARE pi. Pe unQ an ti 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România şi străinătate: Pe anti 36 fr., pe şâse luni 18 fr., pe trei luni 9 franci. ANULU XLVIII. se PRENUMERA: la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ANUNCIURILE: 0 serii garmondti 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a.’pentru fiecare publicare Scrisori nefranoate nu sa prlmesoO. — lanusorlpte nu se retr&mltu. N* 6 Marţi, Mercuri 9 (21) lanuariu 1885. Românii, Tronulft şi opiniunea publică. V. Şoimii că Maghiarii făceau dependentă împăcarea cu Austria de uniunea Transilvaniei cu Ungaria. Pretensiuniloră lorii se opunea starea lucru-riloru din Transilvania, faptele împlinite: legile de egală îndreptăţire naţională aduse la 1863 de representanţii poporului ardelenii în înţelegere cu monarchulu, legi promulgate, sancţionate şi puse în practică. Era învederată, că Tronulă dorindu a se împăcâ cu unii nu putea avă intenţiunea să lo-văscă în ceilalţi, voindu a face o concesiune Ma-ghiariloră nu se putea gândi a retrage scutulă şi garanţiile oferite Româniloră credincioşi din Trau-silvania. Cum era să iăsă dăr Tronulă din acostă dilemă ? Elă apelă la înţelepciunea noiloru săi con-siliari din cabinetulu Belcredi, care succedă în văra anului 1865 ministerului Schmerling, însăr-cinându-i să găsăscă o modalitate, prin care să se p6tâ împăcâ unii, fără a fi bruşcaţi ceilalţi. Din nenorocire pentru causa ndstră naţională ministrulă comite Richard Belcredi nu cunoscea adevărata situaţiune a poporului română din Transilvania; de altă parte ardea de nerăbdare de a îndrepta ceea ce a stricată antecesorulă său şi a dobândi împăcarea cu Ungurii. Ca federalistă, care s’a fostă opusă din răsputeri sistemului Scbmerlingiană, ministrulă Belcredi susţinea legături intime cu vechii conservativi unguri ca Mailath, Eszterhazi, Sennyey ş. a. Dintre Români nu scimă să se fi aflată măcar ună singură bărbată independentă şi cu greutate în apropierea guvernului centrală, ca să pledeze pentru causa română. Probabilă că în urma sfătuiriloră sale cu conservatorii unguri, d. Belcredi şi-a formată părerea, ce a devenită apoi atâtă de fatală pentru noi Românii, părerea, care a esprimat’o în cuvintele: „Treime s& jertfimH ceva fi Maghiarilorît!u îşi p6te face cineva o ideiă despre impe-tuositatea pretensiuniloră dmeniloră de stată maghiari, dâcă ună federalista de turnura d-lui Belcredi numai spre a pută urmâ negociările cu ei s’a hotărîtă a-le sacrifică independenţa constituţională a Transilvaniei. Ca să nu se pară însă că suntemă parţiali şi preocupaţi în judecata ndstră, trebue să obser-vămă că Belcredi cu t6te astea nu avea în gândă contopirea totală a Ardeiului cu Ţâra ungurâscă, ci elă îşi închipuia uniunea numai în modă condiţionată pe lângă conservarea drepturiloră câştigate ale Româniloră. Lui Belcredi îi era cunoscută, că Românii s’au pronunţată la 1848 în contra uniunei şi că nici acum nu o voiescă, dâr elă îşi basâ speranţele pe „vlădicii şi funcţionarii44 noştri şi credea, că cu ajutorulă loră va scâte la cale uniunea condiţionată. In sensulă acesta a făcută elă şi raportulă său cătră tronă şi tronulă în rescriptulă regescă dela 25 Decemvre 1865 şi-a esprimată din nou dorinţa, ca ceea ce se face să nu se facă în pre-judiţiulă drepturiloră câştigate ale Româniloră; âr unirea definitivă o făcea dependentă „dela cuvenita considerare a intereseloră speciale ale marelui principată ală Transilvaniei şi dela garantarea pretensiuniloră de dreptă ale deosebite-loră naţionalităţi şi confesiuni/4 Acestea le pregăteau miniştrii şi le enunciâ monarchului. Ce făcea-L însă în acelaşă timpă Românii, pentru ca să împedece planurile ame-ninţătâre duşmane şi să aducă o dovadă reală şi neîndoiâsă înaintea tronului şi a opiniunei publice, că ei cu nici ună preţă nu voră să renunţe la drepturile loră şi la viaţa loră naţională? Era nu numai o datoriă faţă cu interesele nâstre de esistenţă, ci şi o datoriă a nâstră faţă cu tronulă, ca să sprijinimă prin manifestaţiuni puternice naţionale înalta sa intenţiune, de a face să ni se respecteze din partea conlocuitoriloră noştri maghiari drepturile câştigate. Să mai atingemă durerâsele cârde ale ati-tudinei conducătoriloră noştri din acelă timpă? — Ajunge, credemă, dâcă ne vomă reaminti, că după încercarea nesuccâsă din tâmna anului 1865 de a dobândi întrunirea unui congresă naţională românescă, nu s’a făcută din parte-ne nici-o manifestaţiune energică de carac-teră generală. Eramă adâncă nemulţumiţi cu mersulă lucruriloră, vedeamă apropiându - se vi-forulă, făceamă reservaţiunile nâstre de dreptă prin municipii, dâr n’amă sciută să profitămă de momentă spre a iniţiâ o mişcare generală de protestaţiune şi spre a aduce la cunoscinţa directă a tronului îngrijirile vâstre. Ni se şoptea p’atuncl, ca şi în (Jiua de airredentiştl,« fiindcă amă cerută prin organulă nostru crearea unei universităţi române. „L’Indăpendance roumaine*, reproducândă acea corespondenţă, scrie în numărulă dela 3/15 lanuariu ur-mătorulă articulă de fondă. •Aşadară, fiindcă pressa uneia dintre naţionalităţile, care compună statulă-mosaică numită Austro-Ungaria, reclamă pentru acăstă naţionalitate ceea ce alte naţionalităţi au deja în acelă stată, trebue ca acea pressă să merite epitetulă de „irredentistă.* „Gazeta Transilvaniei* este ună organă română „irredentistă* şiîncăunulă „din cele mai irredentiste* (se află şi altele care suntă mai puţină irredentiste?) De când? Şi pentru ce? Fiindcă ea reclamă o universitate română pentru Românii din Transilvania ? Dăr atunci Germanii din Austria sunt irre-dentisti, fiindcă ei vrău să aibă universitatea loră, de asemenea Cehii şi Ungurii, fiindcă şi aceştia vrău să aibă propria loră universitate şi fiindcă ar găsi prâ straniu ca să li se dea o universitate română. Singura diferinţă între aceste popore şi Români este, că aceia au toţi universităţile loră şi chiar mai multe pentru fiecare naţionalitate, pe când Românii singuri n’au nici una — şi ei suntă obligaţi său a frecventa una diu universităţile la care se vorbesce o limbă care nu e a loră său a se expatria şi a veni să se înscrie la una din universităţile române, când nu se ducă în Francia, în Belgia, în Italia, în Elveţia său în Germania. Austro-Ungaria are, cu Bucovina, mai atâţia Români câţi Unguri. Să admi-temă chiar că cu Jidovii maghiarisaţl poporaţiunea un-gurăscă ar întrece cu câteva sute de mii şi chiar c’ună milionă poporaţiunea română a acestui stată poliglotă. Ar fi acăsta ună motivă ca să se refuse unora ce se acordă altora? Amă fi fărte recunoscători savanţiloră redactori dela »Neue freie Presse,« dacă ar binevoi să ne spună din ce causă s’ar refusâ Româniloră de dincolo de Carpaţt d’a avea o universitate a loră? Şi arătându-ne causa, îi rugămă să ne spună în acelaşi timpă — suntă destulă de savanţi ca să scie acăsta — câţi Unguri suntă în Transilvania şi câţi Români ? Acestă detaliu este forte importantă, căci din momentulă ce va fi constatată că în Transilvania numărulă Româniloră este superioră tu-turoră celorlalte naţionalităţi reunite — şi noi socotimă între aceste afară de Ungurii şi Saxonii, pe Jidovii, Armenii, Grecii, Bulgarii, Ţiganii etc. — răspunsulă la întrebarea ce amă pus’o va fi încă şi mai interesantă. Nu trebue să uitămă, că acest! Români iau parte la tote sar-cinele statului, că ei ’şl dau, şi încă cu multă bravură, sângele loră pentru patria comună. Nu trebue să aibă ei nimică în schimbă? Şi când ei ceră ună lucru atâtă de simplu, atâtă da naturală, cum este crearea unei universităţi a loră, unde să se potă instrui în propria loră limb i, o pretenţiune pe care ună guvernă dreptă şi leală nici n’ar aşteptă s’o vaBukovinaer Rundschau» comunică, că în dilele acestea a fostă ună conflictă de graniţe între câţî-va soldaţi român! şi austriac! la Boiană în graniţa dintre Bucovina şi Moldova. S’au împuşcată de amândouă părţile. Gausa acestui conflictă este, precum se <|ice, împrejurarea că soldaţii român! au intrată pe teritoriu austriacă, dar pre care ilă pretinde România. Cugetări la încheierea anului. In anii 1830—1840 ca şi în filele nostre, Românii erau eschişî dela tote oficiile şi diregâtoriile publice; se înfiinţau societăţi de maghiarisare, se dedeau premii das-câliloră şi şcolariloră român!, cari dovedeau progresă în limba maghiară; se despreţuia şi se batjocurea, ca şi astă4î, totă ce nu era Maghiară. Kossuth, pe atunci redactoră ală foiei, »Peşti Hirlap,» atacă cu-o violenţă turbată şi cea mai mică încercare de apăra! e a naţionalităţiloră, înferândă pe fiii loră cei mai devotaţi cu epitete de trădătoră de patriă, întocmai cum suntemă prigoniţi şi tractaţi şi astă4î de agitator! în contra ideei de stată maghiară nou inventată. Pe atunci fiindă ideile lui Kossuth precumpănitdre, se pretindea pe faţă desnaţionalisarea. Astăzi în urma compromisului dintre tactica lui Szeckenyi şi Kossuth se afirmă susă şi tare pe hârtiă, că feluritele dtsposiţiun! asuprilore ale legiloră, precum şi feluritele măsuri şi reuniuni ale loră, nu au de scopă maghiarisarea cu forţa a naţionalităţiloră. Acesta o afirma şi reuniunea Szechenyi din Săt-mară în apelulă ei comunicată filele trecute şi în „Gazeta Transilvaniei,» şi totuşi cu câtă barbariă a fostă atacată, chiar consiliulă municipală ală Sătmarului, pe profesorulă de limba română D-r Lucaciu, care nu are altă păcată, decâtă că este credinciosă nemului său şi patriei. Aceste însuşiri suntă însă necompatibile cu şovi-nismulă maghiară. In 22 Decembre anulă trecută ţinu adunare generală ,Schulverein«ulă maghiară sub presidiulă primarului Ger-loczy, care începu vorbirea sa cu asigurarea că activitatea loră nu e îndreptată in contra naţionalităţiloră nemaghiare şi apoi continua: »începemă activitatea nostră cu schia, voimă să crescemă o generaţiune, care să fie maghiară cu spiritulă şi cu limba şi care însuşindu-şî maghiarismulă să scie cugetă şi sâmţ! unguresce, ca nu numai de jure ci şi de facto să se ţină de patria maghiară,» — apoi 4ice: Activitatea reuniunei năstre fiindă îndreptată asupra nemaghiari loră, voimă ca aceştia însoşindu-şî limba maghiară totă mai tare să se contopâscă cu noi etc. a se vedâ »Egyetârtes« Nr. 342în articolulă de fondă sub titlulă »Răs-punsulă nostru la adresa Schulvereinului germană.» Şovi- EOILETONU, 1884 st 1885. 3 Tragi-comediă locală-naţională de Sandu Pungă-golă, dascălii şi feciorii de popă. Jucată în presâra anului nou în vestitulă oraşd alii Braşovului de mai mulţi perde-vară şi fură-vreme. Musică de Cobzărescu. (Urmare). VII. De sigură, domniloră, veţî sci, Că fraţii meşteri de aci, Domnii cismar! şi pantofari, Măsarî, săbăi şi cojocari In o deplină armoniă Formeză toţi o companiă. Dânşii, credă eu, s’ar ofensa, Decă nu i-aşă considera. Deci, ca or! cum să pară galantă, Pe-ală dumnealoră representantă Acum se între ’lă voiu lăsă, Ca se vă potă informa Despre câte-o împrejurare, Ce n’o prea scie fiecare. Aşa, Culiţă pantofarulă Să’şî verse-acum niţelă amarulă! Culiţă pantofarulă (întră cu o părechiă de cisme pe mână). Bună sera, domniloră şi cocdneloră!... Ce mai faceţi, sănătoşi, sănătose?.... Da ce vă uitaţi cu atâta mirare la mine, par’că nu m’aţî mai fi vă4ută nici odată!.... Apoi bine, nu v’am adusă eu la partea cea mai mare de câte şi mai câte ori cisme şi ghete?... Ce, credeţi d-vhstră, că dâră n’aş sci eu, unde-i strânge papu-culă pe cei mai mulţi şi pe cele mai multe din câţi şi câte sunt aicea de faţă? Aşteptaţi să mă mai recomândă?... Ei bine, o să mă recomândă, dâcă-i aşa moda! Eu sunt vestitulă Culiţă pantofarulă din sată din Prostesci, de unde m’a adusă părintele. Cum-îi-4ice, ca să învăţă meşteşugulă pantofăriei. Adică vorba vine, ca se învăţă meşteşugulă, dar în adevără câtă e 4iulica de mare nu facă altceva, decâtă ţîu în braţe băiata de ţîţă a domnului şi umblu de colo pănă colo cu afurisitele ăs-tea de conturi. Cu atâta m’am alesă şi eu de doi anî şi jumătate, decând am venită din Prostesci, căci altfelă de răbdată, răbdamă eu şi acasă, er’ câtă despre bâtaiă, nu-i duceamă dorulă nici în Prostesci. Adică, 4ău, prostă lucru e să fii şi ucenică la pan-tofară! Stăpânulă e năcăjită câtă e 4iua> nu-i vină muşterii, şi şi aceia, cari-i vină, nu-i plăfescă cu anii, şi lucru dracului, în urma urmeloră totă năcazulă îi cade pe mine. Mai alesă săra colea, după-ce mai pune şi câte ceva la măsea, te vede sfântulă Ilie! ...Jip, jap, de gândesc!, că acum, acum te ia Archanghelulă!.... Cu atâta mă mai mângăiu şi eu, căci sciu, că nu sunt singurulă, care o păţeşce aşa, cum vă spuiu. Şi sciţi din ce pricină mănâncă păpară de cele mai multe ori?.... Din pricina blăstămateloră ăstea de conturi 1 De dimineţa încă, de pela optă ciasuri ţi-le pune stăpânulă pe capă, şi’ţi spune, câ-i vai de pelea ta, dâcă nu te-i întdree cu parale!... Ei, ce să faci?.... Te duci, că n’ai încătrău!... Când colo, ce să ve4i?... Te duci la cochna Cutare, care are să plătâscă nisce papuci de prunei încă de astă-vară, şi când să întri înlăuntru, servi-tdrea îţi spune că dorme, şi că să te duci mai târdiu la domnu în cănţălăriă. Te duci la domnu în cănţă'ăriă, şi’ţî spune, că se ţi-le plăleseă cocona, că ea le-a poruncită!... Te duci la domnu profesoră Rabdă-fome şi cei să’ţî plâtescă petecele, ce i-le-a pusă domnulă la cisme, şi când colo, ce’ţî răspunde?.... Că mai ântâiu să voteze Eforia bani de cvartiră pentru profesori!... Au4i vorbă!... Par’că Eforiei multă ce-i pasă de cvartirulă d-niloră profesori! După partea d-neaei potă ei să mai aştepte încă multă vreme!... Te duci la d-nulă Alişverişu, care are prăvălia, sciţi colo, în drepta dela stânga, şi’n locă de parale ce’ţî spune?... »Că nu mergă treburile, şi că ne-goţulă se duce dracului !....* Te duci la d-nu Cutare, şi îlă întrebi, de ce nu’şi răfuesce odată socotăla, cu care Nr. 6. GAZETA TRANSILVANIEI 1885. nismulă maghiarii în obscurnatismulă său infernalii nu e capabilii de judecată leală, căci pre când Schulvereinulă germană şi-a propusă a mântui, a conserva pe naţionalii săi, şi cu totă dreptulă, pre atuuel Reuniunea maghiară şi-a alesă de scopu amalgamisarea şi desnaţionalisarea altoră naţionalităţi nemaghiare. Ce conţină ore altceva cuvintele esplicătore de programă jale preşedintelui ei Ger-loczy ? Şi mai violente espresiunî s’au aurită în Ardălă, în adunarea conchemată filele trecute în Cluşă pentru acelaşă scopă de renegatulă nemţă Haller Karoly, ai căruia părinţi, cu deosebire mama sa, nici că sciu un-guresce. Cum a (Jisă şi elă: »magyar nemzetunk,« >ma-gyar anyanyelvunk,« atunci fericita mamă-sa germană, nu i-a putută elice »kedves,* ci numai ,mein lieber.* Intru adeveră cea mai mare parte a şoviniştiloră maghiari sunt ună conglomerată de renegaţi din t6te po-porele, pe cari forte bine i-a caracterisată 4'lele trecute în clubulă juniloră cehi deputatulă şi scriitorulă Holecek ^icendă: »rasa doirmitore maghiară, care pune puterea înaintea moralităţii (A se vede Egyetărtes Nr. 347 din 1884.) Parola 4^* e şi astă4î ca şi în anii 1830—1848: »fiecare omă să fie omă şi Maghiară.« Ca se fii inferată de agitatoră şi trădătoră de patriă, e de ajunsă să-ţi vorbesc! limba maternă pe stradă şi în locă publică. Suntă încă în memoria nostră viue prigonirile junimei n6s-tre în Cluşă, Lugoşă şi cele mai recente infesta-ţiunî ale junimei ndstre dela universitatea din Peşta. Astâ4i suntă îndesate colonele foiloră maghiare fără deosebire de partidă cu strigări de alarmă din causa votului juraţiloră saşi din Sibiiu, prin care fu achitată ve-nerabilulă nostru G. Bariţiu, care în demnulă său dis-cursă de apărare le-a ţinută înaintea ochiloră istoria trecutului, a suferinţeloră năstre, în care se oglindeză faptele loră şi dreptatea maghiară. Despotismulă loră este demascată. Hinc illae lacrimae ! (Va urmă). Din parlamentului românit. (Urmare.) D. Mârzescu s’a agăţată în*âiaşî dată de enciclica Primatului nostru în cestiunea dotaţiunei Coronei. Amă spusă că în privinţa termeniloră m’aşă uni şi eu cu d-sa, dar nu este ună păcată mare pe care l’a comisă Prima-tulă nostru. A 4'să că enciclica aceea este contra legei, contra Constituţiunei şi contra canoneloră. In contra ca-ndneloră a citată numai că nu este 4's^: »fraţi intru duhulă sântă*. Dar nu este nici ună canonă pentru a-căsta, usurile de felulă acesta nu sunt rigur6.se. Că enciclica Primatului este contra legiloră şi a Constituţiunei eu nu o găsescă aşa, ci f6rte la loculă ei, în cestiunea dotaţiunei. S’ar putea 4‘ce era de prisosă, se p6te; căci după ce am votată o lege, am discutat’o, la care am luată parte cu toţii — eu am votat’o cu totă inima şi cu I6tă convingerea că bine am făcută şi acestă convingere o am şi astă4î; — s’a sancţionată de rege, nu mai era nevoe de nici o esplicaţie. Dar că a cre4ută mi-tropolitulă că trebue să facă o enciclică, nu este nici ună râu şi eu îi dau dreptate; pe de altă parte s’a vorbită multe, între altele au eşită unele jurnale cu blestemele vechiloră donatori. S’a făcută tapagiu, s’a publicată pe la ţeră, s’a făcută încercări să se adune proteste, şi, cum este ţăranulă simplu în credinţă, a putută să se sperie când i s’a vorbită în felulă acesta, despre blestemele cu foculă Gheenei, cu despicarea pământului, cu bubele lui Gheezi, cu s6rta lui Iuda Iscariotulă, cu s6rta jidovi-loră ce au răstignită pe Christosă, etc. etc. Ei bine, a-cesta este una din autorităţile noste pentru care nu e nevoe nici de Constituţiune nici de nimică. Este o da-toriă în legătură cu autoritatea spirituală de a linişti con-sciinţele, a alina turburările sufletului. (Aplause). Bles-temulă este mare lucru; eu respecteză blestemele şi am convingerea că ună blestemă făcut din t6tă inima şi basată pe adevără are efectulă lui, (Rîsete, aplause) şi mă temă şi eu de asemenea blesteme. Aşa este mai cu sernă la noi. (Istorisesce două caşuri de deslegare a blăs^emului chiar din partea S. Sale.) încă odată 4^1 că bine a făcută Primatulă cu enciclica; nu i-a trebuită nici o au-torisaţiune, nici chiar dela Sinodă, pentru că are puterea sa spirituală de a linişti duhurile şi spiritele. (Aplause). Dar, d-loră senatori, se vă spună şi altceva: noi avem puterea şi asupra duhuriloră necurate. In canâne nu sunt tote ce trebue unui creştină, in canone este mai multă partea ce se atinge de disciplină; în evangeliă însă sunt principiele după cari s’au aşe4ată şi can6nele. Vă voiu spune dar din evangeliă: etăce 4ice: »Voi da vouă putere a călcâ peste şerpi, bălaurî, scorpii şi peste t6tă puterea satanică.« (Aplause). Apoi mai 4ice: >In numele meu şerpi şi bălaurî veţi putea lua şi de veţi lua ceva de mărte, însă nimică nu vă va vă-tema.« Domnulă Mârzescu de două 4^e ne adapă cu paharulă său de otravă; să fie însă sigură D-sa că nu ne vomă otrăvi, pentru că puterea n6stră este de aiurea. (Aplause.) D-loră, pote că suntemă greşiţi ca 6menî, acăsta este o altă cestiune; păte orî cine să arate greşelile mele, să cără destituirea mea, darea în judecată. Acăsta o admită, D-loră, este datoria fie-cărui creştină să facă ast-felă; şi ast-felă se şi face când ună preotă se pdrtâ rău. D-loră, Sinodulă care are acestă dreptă de a judecă pre cei bisericeşti este o instituţiune mare, elă este consi-liulă bisericescă şi noi suntemă în acestă consiliu, precum este D. Mârzescu în consiliulă universitară. D*loră, eu admită că Sinodulă nostru n’a fostă la înălţimea mi-siunei sale. Suntemă 6menî neînvăţaţî şi pote, sc:u eu? nedeprinşî cu lucruri mari, cu tendinţe mari. Se păte. Dar suntemă în pre4iua renascerei năstre. Apoi numai clerulă este în acestă categoriă? (Aplause.) Putemă asigura, D-loră, că tote celelalte ramuri ale societăţii năstre sunt ajunse în perfecţiune? Ei bine! precum pentru tăte celelalte lucruri se cere îndreptare prin interpelaţiune câtră D-nii miniştrii, înţelegă să faceţi şi pentru biserică, şi cu acesta me unescă şi eu, dar se veniţi D-văstră să faceţi din cestiunea bisericei o scenă ridiculă?! Biserica este respectată în totă lumea. Arătaţi-mî o ţără unde biserica nu a fostă respectată. Afară de timpuri de re-voluţiune, atunci nu se respecta nimica. Dar noi nu vorbimă de revoluţiunî, ci de starea normală şi de fapte ce trebue să facă omenii cu minte. D-loră, ce mai 4‘cea U- Mârzescu? D-lui vine şi acusă pe Sântulă Sinodă pentru memoriulă contra papis-mului. D-lui încă de atunci a calificată acelă memoriu de bălaură şi s’a ridicată cu mare furiă contra lui într’o scire a sa publicată în broşură. Acolo a spusă între altele că memoriulă Sinodului ar fi în contradicţiune cu canonele. Ca argumentă despre sciinţa sa canonică şi teologică aduce şi să întemeiază pe aceea, că D-sa este feeioră de popă; că a fostă anagnostă la mitropolitulă Veniamină; că a ţinută cartea mitropolitului Veniamină, când leturghisia şi că l’a şi sărutată mitropolitulă Veniamină! (Ilaritate, aplause), şi după aceea a venită vremea să ne voibescă şi de legende cu draci. Ei bine! D-loră, avemă putere [şi peste draci (Ilaritate.) Dracii sunt de multe feluri: este scaraoschi, ucigăl-toca, ducă-se pe pustii, etc. etc. Păte că D. Mârzescu nu crede că suntă draci, dar eu credă, şi nu numai că credă, dar ’i şi vădă Domniloră! (Aplause, mare ilaritate. Punăn-du’şî potcapiulă pe cărţile D lui Mârzescă de pe tribună). Să mă erte D. Mârzescu a’ml pune potcapiulă meu călugărescă pe cărţile D-sale advocăţeştl, căci nu am altă locă. (Va urmă). SCIRÎ TELEGRAFICE. (Serv. part. ală >Gaz. Trans.«) Vie 11a, 20 Ianuarie. — Maiestatea Sa es-primâ telegrafice părechei regale spaniole, cu ocasiunea nenorociriloru din Spania, părerea sa de rău şi dărui jertfeloră cutremurului douăzeci de mii de franci. ÎSerlin, 20 Ianuarie. — La desbaterea bugetului în camera deputaţiloru, ministrulă de finanţe arată că escedentulu totală ală anului bugetară 1883/4 este de 20 milidne, care se voiă întrebuinţa pentru ştergerea datoriiloră căiloră ferate. Manlteim, 20 Ianuarie. — In Hochheim s’a arestată ună meseriaşă, găsită fără bârtii de legitimare, care a împuşcată cu revolverulă asupra gendarmului. S’au găsită la elă patrdne şi sume mai mari de bani. Refusă de a da amănunte. -----O----- DIVERSE. 0 aventură neplăcntă. — Comerciantulă Carolă A. stabilita în Austria de susă a plecată la 17 Ianuariu n. din Steyr la Viena. Comerciantulă se află într’ună cupeu de clasa I. în societatea unei fete fărte frnmăse ca de vr’o 18 ani, cu care începă o conversaţiune animată. In cursulă vorbirei, A. oferi tovarăşei sale o ţigară. Dar abia scose cutia din buzunară, când domnişora începă a dâ semne de nedumerire şi-şi esprimâ dorinţa d’a deschide ferestra cupeului. Ea privi câteva momente afară, apoi se ridică pe marginea ferestri voindă să s’arunce afară din cupeu. A. observă acesta, se repe4i Ia fată şi isbuti a o prinde de piciăre. O luptă disperată începu între vânjosulă Jbărbată şi între fată, care aterna afară pe ferăstră mai cu întregă corpulă nevoindă să fie mântuită. Ea începu să strige: »Vrea să mă omore! Ajutoră, ajutoră !« Aceste strigăte zăpăci şi mai multă pe A., dar cugetulă, că trebue să mântuiască pe acestă fată, nu numai pentru a scăpa de mărte o viaţă de omă, dar şi ca si nu ca4ă nenorocirea asupra lui, îi dedă putere şi mai mare. Ună sfertă de oră dură lupta. Prin tote staţiunile pe unde trecea trenulă, personalulă acelora alerga să va4ă ce e, pănă ce înfine călătorii observară cu spaimă ce se petrecea şi abia putură face cunoscută conductorului, care opri trenulă în mijloculă câmpului. Fata fu mântuită şi dusă înt’altă cupeu. Ajungăndă în Viena, unde şi sosiseră telegrame dela diferite staţiuni, A. şi fata fură duşi în camera inspectorului poliţienescă, ca să dea amănunte. Fata, care era cam escentrică şi suferea de istericale, spuse că s’a temută că cutia lui A. conţinea narcotică cu care elă voia s’o adărmă. A. dovedi numai decâtă neadevărulă acestei declarări şi ast-felă scăpă bietulă cu spaima şi cu hotărîrea d’a nu’şl mai face de vorbă altădată cu ,isteric6sele.« Fata era o baronesâ din Munchen, care călătorea prin Viena în Polonia. Beţivnlti şi căciula. — Ună beţivă, că4ându’i căciula din capă, îi adresăză următărele cuvinte: — Ai că4ută, nenorocito!.... ai vrea să te iau de josă!... Dăr dăcă te-oi lua am să cadă eu.... şi tu nu poţi să mă scoli de josă.... atunci eu nu voiu să te iau. In urmă se depărtăză aruncăndă o privire de adio căciulei sele. Nou abonamentu Ia „Gazeta Transilvaniei “ Cu I Ianuariu st. v. 1885 s’a începută nnft nou abonamente, la care învitămă pe onoraţii amici şi sprijinitori ai foiei năstre. Pretulă abonamentului: > Pentru Austro-Ungaria: pe trei luni 3 fl. » şâse „ 6 „ „ unu anu 12 „ Pentru România şi strâin&tate: pe trei luni 9 franci în aură „ ş6se ,, 18 „ ,, „ unu anu 36 „ „ Din causa însemnatei scăderi a cursului bi- leteloru de bancă romane, suntemă constrînşl a condiţionâ plata abonamenteloră în aură} sdu în hărtiâ cu adausulă agiului. Domnii abonaţi noi suntu rugaţi a ne trămite adresele D-loră esadu arătându-ne şi poşta ultimă. Administraţiunea „Gazetei Transilvaniei/' Editoră: lacobă Mureşianu. Redactoră responsabilă: Dr. Aurel Mureşianu mă plimbă într’una de doi ani de 4de şi mai bine, şi sciţi ce răspunsă îţi dă?.... ,Că se răfuesce, când s’o răfui şi comitetulă, care a aranjată petrecerile de acum nu sciu câtă vreme, când a fostă Asociaţiunea la Braşovă!« Adecă 4ău, ddmneloră şi domniloră, dăcă cunăsceţî care-va pe vre-unulă din comitetulă ăsta cu pricina, spu-neţi-i se’şî dea săma odată pentru D*4eu, nu pentru altceva, decâtă numai să nu mai aibă ce 4ic6 d-lă Cutare, când m’oi mai duce la elă cu socotela!... N’o avă ce’mî mai 4ice?... Da cum ciorile să n’aibă ?.... Mi-o 4ice elă ca cei mai mulţi dintre aceia, cari vădă, că au sfer-şit’o cu minciunile: ,Lasă-mă’n pace!» ţ)ău, domniloră şi cocăneloră, vorbele astea le-am ai^ită de atâtea ori, încâtă a trebuită să facă nisce versuri cu ele!.... Voiţi, să le au4iţî?.... Iată-ie: (cântă.) (Melodia nouă.) Mă rogă niţelă de ascultare, Ună lucru a vă spune voiă. E obiceiu în lumea mare Şi prin urmare şi la noi Se 4icî, ceva când nu’ţi prea place: Lasâ-mă’n pace! Lasă-me’n pace! etc. etc. Ei, dar eu m’am pusă la taifasă cu d-văstvă, ş’am uitată, că desără avemă petrecere colegială la Nr. I.*) Adio, suntă angajată la cvadrilă! (etc.) VIII, Multă preţuită adunare, Ar fi cu putinţă ore, Ca noi acuma să sferşimă Ş’o vorbă să nu pomenimă Şi pentru sexulă celă frumosă?........... Anume cu-atătă mai vărtosă, Căci e de obşte cunoscută, Că acestă sexă de totă plăcută, Câtă a ţinută a mea domnire A pusă pe toţi, 4&u> în uimire Prin zelulă neobicinuită, Pe care ni l’a dovedită Atâtă pe la reuniuni, Câtă şi cu alte — ocasiuni. Ar fi, credă, lucru necompletă, De n’am vedă ş’acestă buchetă! — Scusaţî deci, decă îndrăsnescă, Ca se mă mai obrăsnicescă O clipă, două să vă ceiu. Căci apoi de sigură încheiu! (Urmăză scena relativă la întrunirile coc6neloră. Ună domnă însurată se plânge cătră altulă neînsurată, ce nevastă-sa şi fie-sa îşi perdă vremea cu cărţi de cetită şi prin cluburi literare. Neînsuratulă îi spune, că să-i pară bine, decă-şî perdă vremea cu cărţi de acestea şi nu cu cărţi de jocă, cum facă unele dintre cocăne). IX. Deci, domniloră, toţi aţi vă4ută, Câte de tăte am făcută Atâtă în chestii generale, Câtă şi în d’ăstea mai locale. Ergo acela ce susţine, Că eu pe lume nici ună bine In urma mea nu am lăsată, Nu spune lucru-adevărată, Ci sigură, mă calumniază, Fiindă că mă invidiază!.... (Se aude bătendă 12 6re). Dar ce audă ?... Amară de mine! Al meu duşmană, ah, iată’iă vine!... Plecăciune eu trebue să-mi iau catrafusele! (ese). Scena se iluminăză, musica începe a cântâ şi Anulă nou (1885) se ivesce şi începe a aruncă printre publică flori şi bombăne. Anulă nou: La anulă şi la mulţi ani!... Veseliă şi sănătate!... Să vă fie casa casă şi masa masă! (încheiere). *) Nr. I, este unit hotelG în Braşovă. r Nr. 6. GAZETA TRANSILVANIEI 1885. Gursulu la bursa de Viena din 19 Ianuarie st. n. 1885. Rentă de aurd ungarâ6°/0 —.— Rentă de aurd 4°/0 . • • 96.35 Rentă de hârtiă 5°/0 . . 92.80 Imprumutuld căilord ferate ungare................145.60 Amortisarea datoriei căilord ferate de ostd ung. (1-ma emisiune) . . . 98.15 Amortisarea datoriei căilord ferate de ostd ung. (2-a emisiune) .... 122, — Amortisarea datoriei căilord ferate de ostd ung. (3-a emisiune) .... 106.50 Bonuri rurale ungare . . 101.60 Bonuri cu cl. de sortare ICI.— Bonuri rurale Banat-Ti- mişd..................101. — Bonuri cu cl. de sortarel00.75 Bonuri rurale transilvane 101.— Bonuri croato-slavone . . 100.— Despăgubire p. dijma de vind ung.................98.75 Imprumutuld cu premiu ung.....................116,75 Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 118.— Renta de hărtiă austriacă 83.— Renta de arg. austr. . . 83.80 Renta de aurd austr. . . 106.20 Losurile din 1860 . . . 137 60 Acţiunile băncel austro- ungare................. 863.— Act. băncel de creditd ung. 312. — Act. băncel de creditd austr. 301.50 Argintuld —. — GalbinI împărătesei.............. 5.79 Napoleon-d’orI...........9.78 Va Mărci 100 împ. germ. . . 60.35 j Londra 10 Livres sterlinge 123.70 , Bursa de Bucurescf. Cota oficială dela 5 Ianuarie st. v. 1884. Cursulu pieţei Braşovfl din 20 Ianuarie st. n. 1885. Renta română (5°0). . . . Renta rom. amort. (5°/0) . . » convert. (6%) • • împr. oraş. Buc. (20 fr.) . . Credit fonc. rural (7c/0) . . * » » (5%) * » urban(7°/o) . . » * » (6°/o) • • » , * (5%) . . Banca naţională a României Ac. de asig. Dacia-Rom. . . « > » Naţională . . Aură......................... Bancnote austriace contra aură Cump. vând. Bancnote românesc! . . . Curnp. 8.44Vi Vând 8.46 87% 88 Argint românesc .... . » 8.35 8.40 92 93 Nanoleon-d’or! . » 9.75 » 9.77 85 30 95 86 Lire turcesc! . » 10.98 1 11.— 32 96 Imperial! . » 9.98 » 10.— 79 80 Galben! . » 5.70 » 5.72 90 92 Scrisurile fonc. »Albina* . » 100.50 » 101.— 85 87 Ruble Rusesc! . * 127- 5 » 128- 5 77 78 Discontulă » . 7—10 % pe ană. 171/a °/0 18% Numere singuratice din „Gazeta Transilvaniei “ se potu cumpăra în tutungeria lui Gross (în casa prefecturei.) Acei domni abonaţi ai noştri, cari au plătită preţuiţi abonamentului pe jumătate de and seu pe und and, înainte de l-a Aprile 1884, sunt rugaţi a ne trimite diferenţa preţului urcatd dela 1 Aprile 1884, care pentru Austro-Ungaria face 2 fl., er pentru România 8 lei. ADMINISTRAŢIA „GAZ. l'RANS.8 Calicii, cine nu abon£ză Caliculu, tliaru ilustrată hu-moristică şi satirică, care costă numai 3 fl. s6u 7 franci pe ană, ddr produce în fie-care lună rîsă de 3 fl. s£u 7 franci, şi prin urmare dă fiecărui abonentă ună câştigă curată de 33 fl. s6u 77 franci la ană. Cine n’are 3 fl. s6u 7 franci, ca se aboneze Caliculă, mai bine să-i împrumute, de câtă se ne remăie nouă datoră şi s& p6r(J.â câştigulă arătată. Adevărată sensaţională va deveni Caliculă anului 1885 prin noua rubrică: „Scântei şi cenuşă din filosofia doctorului Amnariuu şi prin mulţimea ilustraţiuniloră comice şi satirice. Abonamentele se trimită prin posta din Sibiiu la 5—6 Administraţiunea „Calicului/* Zambaeh şi Gavora Fabrică de. vestminte şi recuisite bisericesci de ritu latinu şi grecu în Budapesta, strada Vaţuui, Vae^i uteza Nr. 17. Falonă său Odăjdii, Albe, Stihare, Dal-matice, Baldachhim prapuri. T6te felurile de stăgurî, şi pentru societăţi ii>-dustriale (şi pentru pompieri) Covoră pe altariu, potirurî, Pie-tolilebnica, cădelniţe, Pacificalu, candele de altară, policandre pentru biserici, Ri-pide, Cliivotă, cărţi de Evangeliă etc. Comande se etectuescă promptă. — Obiectele, care nu voră conveni, se voră schimbă cu altele. Mersulti trenurilortl pe linia JPredealii-Budapesta şi pe linia Teiuştt-Aradîi-Biidapesta a călei ferate orientale de stata reg. ung. Bredealu-Budapesta Budapesta—Predcală Trenă accelerat BucurescI Predealu, Timiş Q Braşovă Feldiâra Apatia Agostonfalva Homorodd Haşfaleu Sigliişora Elisabetopole Mediaşfl Cop şa mică Micăsasa Blaştu Crăciunelit Teiuşft Aiudfi Vinţulu de susb Ui6ra Cucerdea Ghirişă Apahida Clnşiu ^ Nedeşdu Ghirhfiu Aghirişd Stana Huiedind Ciuda Buda Bratca Râv Mezo-Telegd Fugy i-V âsârhely Vărad-Velinţe Oradia-mare .P. Ladâny Szolnok Buda-pesta] Viena 7.15 1.09 1.33 2.06 2.16 2.44 3.03 3.18 3.51 4.51 5.11 5.39 6.00 6.29 7.02 7.38 7.55 8.24 8.48 10.08 10.18 11.33 12.06 12.25 1.11 1.49 1.54 3.14 5.10 Trenii de persone Trenii omnibus Trenii de persone 7.30 2.00 6.30 7.09 7.41 8.09 8.53 10.18 10.55 11.36 12.11 12.35 12.54 1.29 1.45 2.26 2.48 3T12 3.19 3.36 4.10 5.39 559 6.28 6.54 7.10 7.25 7.49 8.11 8.52 9.11 9.29 9.52 10.27 10.46 10.56 11.04 11.14 1.47 4.40 7.44 6.20 5.45 6.28 7.07 7.42 8.51 10.52 11.56 12.43 , 1.23 '2.07 2.27 3.06 3.22 4.15 4.44 5.10 5.19 5.47 6.38 8.51 9.18 8.00 8.34 8.59 9.35 10.16 11.04 12.17 12.47 1.21 2.05 3.08 3.39 3.55 4.06 7.30 11.05 2.37 6.40 2.00 y.5(j 10.15 10.50 Viena Budapesta Szolnok P. Ladâny Oradea mare | Vârad-Velencze Fugyi-Vâsârhely Mezo-Telegd R6v Bratca Bucia Ciucia Huiedin Stana Aghiriş GhirbSu Nedeşdu Clnşin ^ Apahida Ghiris Cucerdea Ui6ra Vinţuld de sustt Aiudfl Teiuşfi Crăciuneld Blaşd Micăsasa Copşa mică Mediaşfl Elisabetopole Sigişora Haşfaleu Homorod Agostonfalva Apatia Feldiora Braşov ă Timişfl Predealu Bucuresd Trenu de jiersone 8.25 8.00 11.24 2.01 4.11 4.21 4.29 4.40 5.02 5.46 6.09 6.28 6.52 7.32 7.51 8.12 8.24 8.38 8.57 9.23 9.50 11.15 12.04 12.12 12.19 12.45 1.15 1.44 2.00 2.34 2.52 3.27 4.01 4.50 5.08 Trenu Trenu omnibus 'accelerat Trenii omnibus 6.47 7.36 8.09 8.41 9.20 8.35 6.55 10.55 2.04 5.13 9.37 9.45 9.59 10.28 11.41 12.15 12.48 1.48 3.21 3.54 4.34 4.52 5.11 5.40 6.00 6.29| 8.14 9.49 9.58 10.07 10.42 11.32 12.03 12.24 12.43 1.22 2.24 3.06 4.17 4.51 3.30 7.07 8.10 8.46 9.20 10.15 6.00 6.57 7.32 9.45 12.18 1,59 3.20 3.25 3.56 4.31 5.28 6.01 7.08 7.18 8.29 8.53 9.17 9.40 10.12 10.45 11.07 11.29 12.15 12.30 1.32 2.04 2.24 2.44 3.15 3.25 4.03 4.28 8.00 2.47 6.36 10.09 10.25 Nota: Orele de nopte suntd cele dintre liniile grâse* Tipografia ÂLEXI, Braşovă. Teiuşft-Arad ă-B udapesta Budapesta- Aradft-Teiuşft. Trenu de Trenă Trenă Trenă de Trenă persone omnibus omnibus persone omnibus Teiuşft 2.39 9.50 8.20 Viena 8.25 8.35 Alba-Iulia 3.40 10.42 9.10 Budapesta 8.00 6.55 Vinţulă de josfi 4.04 11.09 Szolnok 11.14 12.28 Şibotă 4.35 11.43 3.35 5.30 Orăştia 5.02 12.13 4.00 6.20 Simeria (Piski) 5.44 1.22 Glogovaţă 4.16 6.39 Deva 6.05 1.48 Gyorok 4.47 7.19 Branicîca 6.34 2.21 Paulişă 5.02 7.39 Ilia 7.01 2.54 Radna-Lipova 5.25 8.11 Gurasada 7.15 3.09 Couopă 5.57 8.49 Zam V.4y 3.48 Bârzova 6.18 9.18 Soborşin 8.32 4.37 Soborşin 7.11 10.27 Bârzova 9.19 5.30 Zam 7.48 11.18 Conopă 9.40 5.58 Gurasada 8.22 11.57 Radna-Lipova 10.16 6.38 8.24 Ilia 8.40 12.27 Paulişă 10.32 6.56 8.41 Branicîca 9.02 12.57 Gyorok 10.48 7.15 9.01 Deva 9.32 1.45 Glogovaţă 11.17 7.48 9.30 Simeria (Piski) 10.12 2.58 12.32 8.05 9.45 Orăştiâ 10.47 3.46 12.00 8.45 6.10 Şibotă 11.14 4.20 Szolnok 4.00 2.10 7.27 Vinţulă de josă 11.46 5.06 Budapesta 7.44 6.40 — Alba-Iulia 12.21 6.15 Viena 6.20 — — Teiuşft 12.53 7.00 Âradă-Timlşâra Simeria (Piski) Petroşenft Trenă Trenă de Trenă omnibus persone omnlbns Aradft 6.00 12.30 Simeria 3.08 Aradulă nou 6.26 12.54 Streiu 3.45 Nâmeth-Sâgh 6.51 1.19 Haţegă 4.33 Vinga 7.28 1.50 Pui 5.19 Orczifalva 7.49 2.12 Crivadia 6.05 Merczifalva 8.09 2.30 Baniţa 6.43 Timlşăra 8.58 3.15 P etroşeni 7.00 Timişăra-ÂradA Petroşesai—Siuaeria (Piski) Trenu de Trenu Trenă persone omnibus omnibus Timiş6ra 12.25 5.00 Petroşeui 8.56 Merczifalva 1.16 5.56 Baniţa 9.37 j Orczifalva 1.34 6.16 Crivadia 10.09 Vinga 2.04 6.50 Pui 10.48 Nâmeth-Sâgh 2.25 7.11 Haţegă 11.26 Aradulă nou 2.54 7.44 Streiu 12.06 Aradft 3.10 8.00 Simeria 12.37