RED ACŢIUNE A ŞI ADMINISTEAŢIUNEA l BRAŞOYC, piaţa mare Nr. 22. 2538 ANULtj XLVIII. St PRENUMERĂ: la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ,GAZETA" IESE ÎN FIECARE ţ>I. Pe unâ anii 12 fior., pe şi se luni 6 fior., je trei luni 3 fior. România şi străinătate: Pe anii 36 fr., pe ş6se luni 18 fr., pe trii luni 9 franci. ANUNGIURILE: O seriă garmondti 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare SorlsorT nefranoate nu se prlmetoO. — ■anutorlpte nu se retrămltO. N& 4. Sâmbătă 5 (17) lanuariu ■Jm 1885. ‘f- Românii, Tronulu şi opiniunei publică. III. Par’că vedemu şi acum feţeh uimite ale aceloru supuşi credincioşi, cari au hstu surprinşi de neaşteptata şi totala schimbare i situaţiunei politice din Transilvania şi Ungara înainte şi după catastrofa c'da 1866. Intr’adevăru, nu era lucru puţiiă a vede pe rebelii urgisiţi şi urmăriţi de odini$ră întrândă deodată în sfatulu Corânei. Cei nai mulţi din aceia, cari îşi făcuseră ilusiuni prea mari în anii constituţiunalismului Schmerlingianii fârte târziu numai s’au putută reculege de spuma, ce le-a causat’o acea râpede schimbare a sceneriei politice şi p6te că ei încă şi aPrzeglond rovseciir*} * s’a publicată la iniţiativa Rusiei, care se uită chiorîşi la pregătirile, ce se facă pentru serbarea milenarului apos-toliloră slavi Cirilă şi Metodiu ca o manifestaţiune a panslavismului austriacă, şi care ţine de rău că »Przeglond* ca organă ală comitetului festivă intervine cu zelă pentru reuşita serbărei proiectate. — Foile polone din Lem- berg se confiscă pe fiecare tp* * »Times« scrie următârele cu privire la politica coloniala englesă: »Anglia, doresce să trăiâscă pe picioră amicală cu vecinii, dar mai cu sâmă cu Germania. De asemenea »Times* nu se pdte învoi cu nici o vedere, care ar ţinti într’acolo, ca Anglia să respingă dela sine pe conaţionalii săi din colonii. Unde am luată îndatoriri, suntemă prin acâsta legaţi, dar unde nu e acestă casă şi unde influinţa englesă pare ameninţată printr’o compeţire periculâsă, acolo guvernulă să lucreze fără în-târcjiere. Oficiulă de esterne să nu pânjă din ochi Zan-zibarulă. Înainte de tâte însă guvernulă trebue să asigure interesele Angliei în Egiptă, dâcă propunerile se’mpartă cu ale Franciei.* Se vede că vorbele lui Bismarck pronunţate în Reichstag au influinţată multă asupra Angliei şi temerea cea mai mare e, că Germania şi Francia i-ar putâ pune beţe’n rdte în cestiunea Egiptului, căci iată ce propune Francia: Ună împrumută de 9 miliâne garantată de tdte puterile, ca să se ajute bugetulă egip-tână şi cei păgubiţi prin bombardarea Alexandriei. Co-misiunea pentru datoria publică să aibă caracteră deplină internaţională, fiindă representate în ea şi Germania şi Rusia. Mai cere Francia menţinerea statului quo, căci altmintrelea s’ar înlătura ultima urmă a con* dominiului şi administraţia Egiptului ar cădea cu totulă în mânile Angliei. Cam acestea propuneri face Francia, fiindă sprijinite şi de Germania. Cu greu le va primi însă Anglia. ------O------- »Ellenzâk< despre Universitatea română. Sub titlulă „ Csupa trucc#bolil (numai în ciudă). „Ellenzâk“ din Cluşiu scrie în numărulu său dela 13 lanuariu st. n. următârele : ,Gazeta* din Braşovă a scrisă până acum patru arlicule de fondă în cesliunea .Universităţii române.-* Câtă cernâlă şi hârtiă stricată de geaba; câte frase rele aruncate în vântă! Şi pentru ce să se înfiinţt ‘ • T~ : mână ? Pentru plăcere? unui pr< •' u- 1 Nr. 4. GAZETA TRANSILVANIEI 1885. r pe profesorală Silaşl, — Red. Gaz.) ca să-şl p6te vărsâ mânia asupra Maghiarului. „Reuniune maghiară — »Noi vomtt ridică faţă cu ea «Reuniunea opincei.* »Insultaţi pe tinerii,noştri la universităţi ?« — «Vomă înfiinţâ o universitate deosebită!« Reuniunea se p6te face uşorii, căci nu sunttt de lipsă decâttt câţi-va paragraf! şi statutele sunttt gata, der cea din urmă, universitatea? Ve^î acesta e o cestiune care are colţi şi numai aşa cu idei învechite şi cu §§-ii nu se p6te resolvâ — nu (Jeu. Der ce voiesce »Gazeta ?« •Tinerimea română nu mai e suferită la universităţile maghiare. Despoiaţi fiinda de drepturile nostre, ideile şi spiritultt străinii nu mai p6te susţine naţionalitatea, limba şi cultura nostră ş. c. l.« Din aceste consideraţiunî e neapărată de lipsă a se înfiinţâ universitatea română. Să spunemtt însă şi aceea şi să recunoscemtt, că esistă chiar motivtt, pentru ca să se înfiinţeze Universi-sitatea română; cu tote astea rămâne nedeslegată acea întrebare, că ore aceea Univerisitate pe a cui sâmă să se înfiinţeze? Astădi învăţă la cele două universităţi maghiare ca vre-o 120 de tineri români, aşa că dâcă în adevărtt s’ar pută câştiga toţi aceşti 120 de tineri pe sema universităţii române, nici atunci acea universitate n’ar fi populată nici măcartt ca untt gimnasiu inferiorii. Sciuttt este însă, că la asemeni universităţi pe lângă multe altele trebuesctt şi ascultători. Ore aceltt june română, care voiesce să’şî câştige sciinţă, lăsa-va eltt pentru o nimica calea sciinţei, profesorii escelenţî şi universităţile minunate, (?) pentru aceea, ca să tămâieze o ambiţiune ofensată seu nu scimtt ce felii de interese? Sunttt universităţi române la Rucuresci şi la Iaşi, de ce merge cu tăte aceste junimea română in cea mai mare parte la universităţi din străinătate? De aceea, pentru că dela profesorii de acolo nu pottt învăţa mulţii (?); agitatatorii emigraţi de aici, ca untt Densuşianu, propună acolo fără nici o cunoscinţă şi pregătire fundamentală (??). Ore tinerii noştri de ce nu învaţă la universităţile din România ? De aceea că n’au de unde şi n’au ce (? ?); pentrucă şi tinerii mai serioşi din România mergtt în alte părţi. Românii nu sunttt în stare să înfiinţeze acea universitate şi nici n’au causă de a-o înfiinţâ. Tinerii români nu numai că sunttt toleraţi la universităţile maghiare, dăr sunttt primiţi cu braţele deschise şi de sigurii arii fi celtt mai îmbucurătorii evenimenttt, decă tinerimea română arii învăţă la ele în numărtt câttt mai mare, numai să trăiăscă în cea mai bună amiciţiă cu Maghiarii. Ast-feltt universităţile ar deveni templele frăţietăţii (dovadă Cluşulii! Red. Gaz.) şi arii servi fără îndoială spre celtt mai mare folosii binelui comunii şi statului. Der lăcă L.arimea română nu voesce să trăiăscă în pace-: (pănă acum n’amu audiţii, ca să se fi sparţii fe-resirile unui ' M. Allam» scusă absenţa episcopatului catolicii dela balulii Curţii, ce s’a dată în 7 Ianuarie, spunendtt că în aceea (Ji n’a foştii nici untt membru altt episcopatului catolicii în Pesta. —0— Se desmite scirea, că în Cîrstiantt ar fi isbucnittt între vite băla de gură şi de piciăre. Serata musicală de-asâră a capelei orăşenesc! a foştii bine cercetată şi programulii escutattt spre mulţămirea publicului. Capela a făcuţii o lună achisiţiune în d-nii Pttschl, Krankemann şi Seidler. —0— Canonicus Rector din Djacovar D-r. St. P. Babicî desminte prin „Pester Lloyd» sgomotele împrăştiate, că între episcopultt Strossmayer şi organele guvernului ar fi vr’untt conflictii. —0— «Monitorultt oficială» publică înaltulii ordinii de $ cătră oste: «Virtutea militară este cea mai scumpă şi nobilă moştenire a naţiunei române. A o păstra întregâ esie cea mai mare dorinţă a inimei Mele la care cugettt neadormiţii. Lucraţi dăr fără pregettt, ca şi în trecută, şi astfelii veţi fi vrednicii urmaşi ai vitejiei strămoşesc! şi la înălţimea tradiţiunilortt militare. Oficerî, supţii oficerî şi soldaţi, vă urez ii untt anii bunii şi fericită!* * Dată în Bucureseî, la 1 Ianuarie 1885. CAROL&. —0— A apăruţii în Rucuresci «Economia naţională,» revistă economică săptămânală sub direcţia d-lui P. S. Aurelianii. — De asemenea a apăruţii >La Roumanie» în Paristt sub direcţia d-lui Em. Galii, cu scoptt d’a face România mai bine cunoscută în Franţa. Le urămtt succestt şi viaţă lungă. —0— Din Belgradii se scrie, că vestitultt bandiţii serbii Dumitru Blagojevicî, pe capultt căruia se pusese untt preţil de 100 de galbeni, a fostă omorîttt în Stajkovaz de ţăran!. Din parlamentulft română. I. P. S. S. Mitropolitulîi Moldovei: »D-lortt senatori, să nu vă închipuiţi şi să nu credeţi că m’am urcată cu plăcere la acăstă tribună; cu inima tristă, cu inima amărâtă m’am suiţii aci cu ocasiunea acestui spectacoltt de batjocură a bisericei şi a religiunei, care se face în 4Ma de astădî în ţera românescă. (Aplause). ’M! pare rău însă că ora este înaintată, este cam târziu. D-vostră aţi avută multă răbdare să ascultaţi pe d. Mârzescu, să ’i ascultaţi tote diatribele, să’i ascultaţi ca-nonele D-sale, se’i ascultaţi interpretarea canonelortt ; aţi avuţii răbdare — şi bine aţi făcuţii — ca să cunosteţî şi sciinţa şi mintea D-sale — cum a 4IS^ — şi inima D-sale. (Aplause). Vă rogii der, să aveţi totii aşa de multă indulgenţă, să ascultaţi şi cuvintele năstre, noi aceşti criminali după acestă bancă, noi aceştia pe cari ne represintă D. Mârzescu astăzi astfeltt în faţa ţărei. Astădî când am venittt la Senaltt, vă mărturisesett că credeamtt să găsesctt aci şi nisce fure! înfipte şi nisce ştrăngurî pregătite pentru noi toţi representanţii biseri-cescî; căc! D-sa voiesce să ne represinte ca pe nişte vinovaţi criminali!!.... Ce cŞice interpelarea D-lui Mârzescu? * Interpelezi! pe D. ministru cultelortt. şi pe guvernultt întregii asupra tuturortt nelegiuirilortt!« — Mă miră că n’a (jistt şi crimelortt Sinodului! Ascultândtt însă astătjî acestă. 1”~7X Jntribă a D-Mi nu m’am mirată însă că n ;;ntt găsită şi furcile î-ifipte şi ştrăugurile pregătite. L -■ ■« în imaginaţiunea cea fecundă şî în exerciţiul tt meseriei sale de advocata are « Lee cimiiferiia aeusaţiuni înaintea tribunatelorij şi a curţilortt, şi-a închipuită că pttte şi acestea oe-’u mişcă a*âttt de muiitt sunt crime din partea Sinodului bisericei române, şi de aceea le-a dattt untt colorii aşa încâttt totă lumea să crăcjă cum îşi închipuesce D-sa. Este şciuttt D-lortt senatori, că omultt se inspiră din ocupaţiunile meseriei ce are. D. Mârzescu preocupată totd’auna de cestiumle juridice în profesiunea sa de advocatlâctt, cum toceau bătrânii, şi-a închipuită crime şi din partea Sinodului. Mi-am adusă aminte de o 4icere a unui mare diplomată de pe la începutultt secolului nostru care a (Jistt: «dă’mî «două rânduri scrise de cineva şi să’ltt trimită la ştrângă.» De aceea mă aşrepduniî astăjî să vădtt aici ştrăngultt! Dar tottt acelaşi i:;i-tomată a (jistt că: «Uumne^eu a dattt omului cuveniultt ca :■ şi asmndă cugetarea» Eu nu credtt aşa, n din 'C'nră că Dumnezeu a dattt omului cuvântultt ca :'şi n.uiiste cigetarea; eu am să’mî manifestă cugeta.^;. ji simţămintele inimii mele după cum înţelegn -mi Vmtt la acusaţiunile d-lui Mârzescu: «faptele animau»-m: - . ilegale comise de sântultt sinodtt.» „Anti-am-; .■■»?!' .aceste cuvinte însemnăză: când (Jictt cuvântultt U eorghe ş Mârzescu, îmi aductt aminte de Mârzescu; şi când $ictt când ne, îmi aductt aminte de caniLe . .poi leges fundamentală a organisa-ţiunei Sinodului ce <}ice? Cura sunt lucrările s-tului Sinodtt altt biserrei ndstre anticanonice ? Ele nu sunt ba-sate decâttt pe Sântele candrie şi pe Constituţiunea ţărei care la art. 2lâtă ce Qtft miniolnylH ^nm If iO.ii ° N nici aituitt, nu vinii la corn.-.:-ultt generală de ui?/,, une. Dăr nu1 D. Mârzescu -i‘L w * ţ&mentviţui rol -J— ni -ericesctt să le facă D-: nml (jictt D - înţelegtt pe part, • ideilor D-saie piceamtt că d-lui Mârzescu îi place să va4ă în ;ut.. părţile numai fârădelegî, numai crime, şi de aceea fiindcă sciamtt interpelarea D-sale, sciamtt motivele, scia ,o subiectultt interpelărei în care văcjusemtt şi denunţări.t> ce făcea D-sa asupra scrierilortt unortt prea sânţi pArinţ! şi singurultt scriitortt între noi este P. S S. Episc it ui. de Romanii, d. interpelatorii denunţă şi nisce scrie P. S. Sale, cum aceea «despre pipismtt,» ca să facă .u-noscuttt ţărei starea în care ne găsimtt. De aceea v. 4'vstt cumcă venindtt aci la Senattt mă aşteptamtt si . ; . FOILETON U. 1884lTl885. Tragi-comediă locală-naţională de Sandu Pungă-golă, dascălâ şi fecioră de popă. Jucată în presâra anului nou în vestitultt ’oraştt altt Braşovului de mai mulţi perde-vară şi fură-vreme. Musică de Cobzărescu. (Urmare). Din toţi, din toţi numai doi trei, Cei mai isteţi, precum credtt ei, Când ceialalţî au adormită Şi mi-s’au pusă pe sforăită, Incetişortt s’au ridicată Şi împreun’au cuvântată: «De vomtt durau şi noi aşa, «Nimica nu vomtt căpătă 1... «Haidemtt mai bine lângă drumtt, «Căci trece multă lume-acum, «Ş’untt domnii ministru de-omtt vede, «Noi pălăria vomtt ţine, „Şi p6te s’o milostivi, «Şi cu ceva ne-o milul!... Acestă sistemă de căpătate L’au botezată: activitate. — Şi crede 6re cîne-va, C’au căpătată ăştî domn! ceva?... E drepttt, miniştrii au trecută, Dară pe ei cum i-au vă4'ittt, de iv aşteptată I .'în r • tsmj^e11 e .c-a strigată, -‘ »>utinî cu- ' Ăştî eroi raşî fără săpunii, Căci maxima maioritate Durmit-a în pasivitate. Dar naţia pân’a durmittt Şi minunată a sforăită, Să’mî spuneţi cine a veghiattt Şi 4Ma, noptea a lucraţii, S’a consultată, a chibzuită Ş’o clipă nu s’a odihnită, Ca vulgultt gata sS găsăscă Tote, când o să se trezăscă?... Corpultt acela lăudată, Grozavă, grozavă de meritată, Este centralulă comitetă, Altt naţiei alesă buchetă! Dar multă stimată adunare, O bidiganiă-aşa mare, Ună corpă aşa neîntrecută, Ar trebui de toţi \ă4«tă. Deci dămneloră şi domnişăre, Băgaţi de sămă fie-eare, Căci să-ltt presintă acum voiescă, Său, 4'sh mai bine, îndrăsnescă, In a Sibiiului cetate, In plina sa activitate! (Cortina se ridică şi la o masă rotundă se vădtt durmindtt 12 per -6ne Unultt dintre ej, presidentnlă, delc jo vre tt..- b*'- deştâptă, începe t că* â se - unde, se uită | De ciastt, şi pe urn.d -"rigă1 | »Domniloră, domniloră!» Nu se mişcă nici unultt. începe a’i îmboldi sf-feltt isbuteşce a-i deşteptă pe câţiva. „După nisce desbaterî aşa de seriăse, nu or - i domnilortt, că ar fi bine să încheiămtt pentru astă da Sunttt aprope 12 6re şi Va, şi cocdnele trebue . .e aştăptă cu prândulM* Toţi: »S( î:u*i. !;>.mă, să îm-î.'iămă i i Presid.: ‘u*? sunttt pentru, să ridice mâr Maioritatea este per n: prin urmare declară şedi: închisă..... D-ltt secretară să ia acestă hotârîre lantă la protocolă !« îşi iau pălăriile. Uiulă rămâne tolă culcate? capulă pe masă. Ceialalţî: «Uustrisine, Ilustrisime, scolă-te!« — «Ce este, ce este ?« — »Sc6lă-te, şediaa s’a sfârşită!* — «Aşa de curâiră?» — «Sunttt 12 cifsurî şi jumătate!» — «Ei comediă cum trece vremea de curente', când e ocupată cine-a aşa de tare cu afacerile polii mj-naţlonale!* III. Stimată, rrrtdră adunare, i -mvinsu-î*. creaă, fie-care, Gă r c po’icesca cale I Nr. 4. GAZETA TRANSILVANIEI 1885. ştreanguri pregătite pentru strangulare, căci dacă, după Zisa unui mare diplomată, numai pentru două cuvinte scrise de cine-va îlă p6te trimite pe acela la spân-Zurătâre, apoi pentru atâtea scrieri ale Prea S. Episcopii, câte ştreanguri ar ti meritată după aceea <Ş.isă! Şi de aceeea mângăiamă pe P. S. S. Episcopulă de Romauă că vomă împărţi cu toţii acele ştreanguri, ţiiceamă că fie-care omă după ocupaţiunile ce le are îşi formâză şi cugetările sale; 4iceam^ încă c& asupra acusaţiuniloră cari le face D-sa acteloră Sântului Sinodă că suntă anti-canonice şi nelegale, îi spuneamă că suntă şi canonice, şi legale. Canonice, fiind-că legea constituirei Sântului Sinodă ală bisericei nâstre este pe basa sânteloră canâne Sântulă Sinodă, pentru ca să dea ună cursă regulată afaceriloră spirituale bisericescî, a făcută mai multe regulamente basate pe sântele canăne şi pe legile ţârei, şi acele regulamente prevădhite chiar prin legea organică a bisericei se supună la aprobaţiunea Suveranului ţărei şi suntă aprobate, confirmate şi au putere de lege. Prin urmare, actele Sântului Sinodă nu suntă necanonice nici nelegale. (Va urmă). -----o------- Bugetulik Rusiei pe amilft 1885. Bugetulă imperiului rusescă pe anulă 1885 balan-tâză în venituri şi cheltueli cu 866.294,997 de ruble faţă cu anulă trecută cu 801.997,412 de ruble. Veniturile ordinare suntă preliminate cu ună plus de 66.775, 440 de ruble, cheltuelile ordinare cu ună plusă de 62. 931,928 de ruble. Ca venituri estraordinare s’au propusă 50 de iniliâne, care se voră acoperi prin emisiunea de rente şi se voră avisa la bunca imperială spre a acoperi bilete de credită emise temporară; mai încolo, 22.167,642 de ruble, care au rămasă dela realisaţiunea seriei a şâptea a obligaţiuniloră consolidate ale căiloră ferate. Pentru căile ferate şi pentru construcţiunile por-turiloră s’au pusă în estraordinară 27 milidne. Mărirea venituriloră imperiului se aştăptă din contribuţiunea comercială cu 4.226,000 de ruble prin aceea, că să Introduce contribuţiunea percentuală şi reparţională asupra întreprinderiloră mari comerciale şi industriale; la vămi cu 5,581,000 de ruble, care se voră acoperi prin aceea, că se voră pune taxe mai mari pe unele articule de importă şi în urmă prin plătirile din partea societă-ţiloră căiloră ferate â conto datoriiloră obligaţiuniloră loră cu 5.404,420 de ruble, 0 sporire a speseloră s’a puşti pentru datoria publică cu 54.461,496 de ruble, la iiisterulă de răsboiu cu 4.394,546 de ruble, la mi-\rală de marină cu 1.585,187 de ruble; din P° 27.000,301 de ruble puse în estraordinară pentru îerate şi pentru porturi suntă destinate pentru con-t6ti ^ţiunea căii poliesie, a căii ferate Catarinenburg-Tiu-dotf i şi a căii transcaspice 11.304,004 de ruble; spre rueliorâ şi spre a mări mijlâcele de întreţinere ale >rti fiscalice 9.380,809 de ruble şi pentru înfiin-^ ;a şi îmbunătăţirea porturiloră 6 315,488 de ruble. fi 3SPONDENŢA NOSTRĂ DIN COMITATE. De sub Mârginime, 31 Decemvre 1884. ^ Domnule Redactoră! Sciţi şi d-v6stră că omulă .ecăjită şi asuprită numai atunci ’şî ia refugiulă a striga m lumea largă, când a cercată tâte mijlâcele bune pentru a’şi ajutâ năcazului şi cu tâte acestea nu pâte. Vădii că se pună pedice bieţiloră meseriaşi români în înaintarea loră, şi chiar din partea unoră Omeni inteligenţi, cum se ţină dânşii, pe când dacă într’adevără ar fi inteligenţi ar trebui să se bucure cândă vădă că Românii caută în totă chipulă a înainta cu meseriile, dâr nu a-i împedeca în totă chipulă; pOte că respecti-vulă dintre aceşti Omeni inteligenţi ca funcţionară mări- şoră publică n’are de lucru în oficiulă ce ’lă ocupă şi astfelă trebue să’şl caute de lucru cu comitetulă paro-chială şi cu meseriaşii, să’i batjocurâscă, ca să-i trâcă din vreme. In anulă şcolară 1883/4 a ţinută respect,ivulă mai multe şedinţe cu corporaţiunea ală cărei preşedinte este, şi prin apucăturile sale unice în felulă loră a adusă condusă, ca toţi meseriaşii să pîătâscă o taxă de 1 fl. 50 cr. pentru elevii loră, cari cercetăză scOla de repetiţiă. Au(|indă aeăsta meseriaşii nu ’şi-au mai trimesă învăţăceii la scOlă, pentru că unui măestru care avea 4—5 ’i venea cam greu să pîătâscă o sumă de 8—10 fl. Cu tOte acestea ar fi fostă, cum ar fi fostă dară taxa amintită s’a încercată a o incasâ numai dela măiestrii, cari aparţină Reuni unei, âră Reuniunea, se vorbesce că vă(Jendă acâstă deosebire făcută între măiestri, ceea ce a fostă bătătoră la ochi, a decisă, ca să se trimită numai o sumă conformă statuteloră loră pentru elevii dela măiestrii din reuniune. Nu sciu dacă au făcut’o aşa ori nu; de au făcută astfelă fOrte înţelepţesee au făcut’o, căci respectivulă ca o persOnă aşa luminată cum se ţine trebuia să cunOscă atâta, că comuna e datOre a ţinâ scOla de repetiţiă. Dar cu atâta nu s’a îndestulită. In anulă acesta şcolară 1884/5 a ţinută âră o şedinţă unde a ho-tărîtă, ca la scOla de repetiţiune să nu se mai pri-mâscă nici ună elevă de meseriaşă, care nu e născută în acâstă comună. Dară aşa ne trebue pentru că de o inteligenţă, care ne voesce binele şi înaintarea bisericei şi a scOlei nu ascultămă, ci ascultămă de aceia, cari ne căciulescă mai multă şi cari voescă să trimfeze înaintea nOstră, căutândă să lucreze numai contra acelui bărbată care a^î se află în mijloculă nostru şi ne voeste totă binele şi înaintarea nOstră a tuturoră. Nu sciu pentru ce d. amploiată s’a supărată aşa tare pe bieţii meseriaşi români, cari suntă mişei înaintea d-sale, ZicGndă că nu sciu lucrâ ca străinii şi că numai înşală lumea. Astfelă suntă recomandaţi, domnule Redactoră, beţii meseriaşi români de sub Mărginime de cătră unii inteligenţi! Mai suferimă şi de alte neajunsuri, pe care le trecă sub tăcere. -----o-------- Vameşă Odriheiu, Decemvre 1884. Domnule Redactorul Fiind-că faptele bune şi ro-mânesci nu trebue date uitării, vă rogă a da loeă in Ziarulă d-v6stră următoreloră rânduri: Răposatulă proprietară Teodoră Moldovană B u c ş i a din Mediaşă, de pe masa căruia nu lipsia nici odată 2—3 Ziare române, şî-a iubită scumpa’i şi multă terturata naţiune precum şi biserica şi şcOla, pe care ârăşi multă pondă a pusă în totă viaţa sa şi pentru care fOrte multă s’a interesată pănă a fostă mai în putere. Dovadă despre acâsta este Testamentulă său, în care la ună punctă testâză ,Asociaţiunei Transilvane pentru literatura şi cultura poporului română* 100 fl. v. a. A fostă membru ordinară ală Asociaţiunei dela înfiinţarea ei. La înfiinţarea reuniunei femeiloră române din Mediaşă şi jură a fostă, dâcă nu celă dinteiu, dâr ală doilea locă cu totă dreptulă îiă merită defunctulă Teodoră Moldovană Bucşia, în ale cărui case s’a ţinută prima şedinţă de consultare. Prâ mulţi studenţi lipsiţi de cele necesare i-a ajutată elă la continuarea studieloră. Fost-a ună omă de totă ospitală, la masa dânsului toţi Românii fără deosebire de religiune se aflau de totă bine. Mediaşulă prin mârtea ospitalului şi umanului Teodoră Moldovană Bucşia a perdută pe ună adevărată fiu şi bine-făcâtoră ală lui. N. BL T. DIVERSE. Remediu în contra filoxerei. — Cetimă în , Curier, financ.:« Flagelulă filoxerei bântuindă o mare parte din viile din Prahova, găsi mă necesară a recomanda unulă din remediele cele mai practice, puţin costis'itâre şi care au dată resultate bune în tâte ţările unde a fostă experimentată. Acestă remediu constă în a pune la înce-putulă primăverei, sub rădăcinile vieţei, cărbune de lemnă (de preferinţă castană) care să fi stată mai nainte în timpă de câteva Zile în petroleu. Autorulă acestei descoperiri e inginerulă italiană Leopoldă Gigli din Florenţa care asigură, că o singură îatrebuirţare e de ajunsă pentru a face să dispară flagelulă. De altă parte, multe persâne competinte din Italia consideră ca infatilibilă re-mediulă în cestiune şi-lă propagă cu entasiasmă. Ilă re-comandămă şi noi viticultoriloră din Prahova şi în specială acelora ale căroră vii suntă bântuite de filoxeră, întrebuinţarea lui e f(5rte uşâră, mai cu sâmă că în Prahova petroleulă e în abondenţă şi se p6te procura cu preţuri fârte avantagiâse. A nu întrebuinţa acestă remediu recomandată de numerâse esperiinţe ar fi a consimţi noi înşine la distrugerea viiloră. Intre doi tineri căsătoriţi. — După câte-va luni de căsătoria, tinerii soţi vorbescă despre plăcerile şi greutăţile vieţei conjugale. — Ei bine, scumpa mea, întrâbă bărbatulă, ce cred! despre căsătoriă? Eşti mulţămită de ceea ce ai făcută? — Ah! fârte mulţămită, atâtă de mulţămită încâtă suntă gata a mă căsători pentru a doua âră! Intrebninţarea electricităţii pentrn încălzirea va-gâneloră. — După Ziarulă »L’ Flectricitâ* s’au făcută esperienţe în atelierele d-lui de Meritens privitâre la încălzirea vagâneloră de drumfi de feră prin aplicarea electricităţii. In acestă sistemă electricitatea era produsă de cătră o maşină Gramme şi căldura se distribuia prin nisce mănecare (cilindre) matelice, ună felă de cilindre turtite care sâmănă cu cele ce se întrebuinţâză umplute cu apă fârtă în unele căi ferate. Ună aparată specială servă pentru a concentra căldura şi a o împărţi de o potrivă de a lungulă fie-caruia cilindru, de unde acâstă căldură se împrăştie în spaţiulă ce doresce cineva să în-căltjâscă. Nou abonamente. Ia „Gazeta, Transilvaniei Cu I lanuariu st. v. 1885 s’a îr^nutu uită nou abonamentă, la care învitămă pe onoraţii amici şi sprijinitori ai foiei nostre. Preţnlă abonamentului: Pentru Austro-Ungaria: pe trei luni 3 fl. » şâse „ 6 „ „ unu anu 12 „ Pentru România şi străinătate: pe trei luni 9 franci în aură ,, ş6se „ 18 „ f, „ unu anu 36 „ „ ggw* Din causa însemnatei scăderi a cursului bi-letelorii de bancă române, suntemă constrînşi a condiţionâ plata abonamenteloră în aurit, siu în hărtiă cu adausulii agiului. Rngămtt pe d-nii abonaţi, ea să binevoidscă a-şl reînof de cu vreme abonamentultt, pentru ca să nu se întrerupă espediţiunea Ziarului. Administraţlunea „Gazetei Transilvaniei." Editoră: Iacobă Mureşianu. Redactoră responsabilă: Dr. Aurel Mureşiaau ( E a- *a *101 rea jitia Progresele au fostă reale. Acum, vă rogă, dâcă voiţi, Cu toţii se mă însoţiţi Pe celâ terenă bisericescă, Ca şi aici să dovedescă, Că sub înaltulă meu regimă Afacerile-au mersă sublimă. Dar când biserica numescă, Să sciţi, c’o să mă mărginescă Numai la cea mai cu eârcală, Numită şi orientală. Pe celebii încilindraţl De astă-dată’i facă scăpaţi. Cu toţii, domniloră, veţi sci, Că părinţeii din Sibii De-ună timpă încâce facă minuni Pe sâma bietei naţiuni. In armonia cea mai mare Ei caută fără pregetare, Ca scoli, biserici, parochii Şi mai alesă protopopii Mereu, mereu să’nainteze, Din 4< în Z* s& progreseze; Ca popi se fiă luminaţi Şi dascăli mai salarisaţî. Şi tâte-acestea cândă le facă, Ei nici chiar câtă ună bobă de macă L’a loră persână nu gândescă, Ci totă la binele obştescă. — Nici când, ferit-a DumneZău, Nu s’a ’ntâmplată, potă Zice Z^u> Ca cine-va deşi mai prostă, Nepotulă cui-va dâc’a fostă, In vre-o grăsuţă parochiă Să pâtă preotă să deviă!... E dreptă, s’aude uneori, Că prea măritulă Consistoriu Chiar şi pe câte-ună necioplită Cu-o sută, două, l’a’ntărită, Şi că cu zloţişorî o miă Ajungi chiar Ia protopopiă,... Dar tâte-acestea suntă minciuni, Sâu delicată: invenţiuni. Ce îns’atâta vorbă gâlă, Ca să arătă, că smâla-i smâlă?... Voindă ca să vă desarmeză Şi’ndată să documenteză C’a fostă untLţiriaşă progresă, 0 vorbă spunS numai: congresă ! Şi cine-i nepreocupată, Va Zice’ndat’: ,Am progresată!* Gândâscă însă fiecare, De se putea altminteri âre, In fruntea trebei câtă a stată Ună capă aşa de minunată, Ce’n necurmat’ activitate Mereu o duce, Zi şi nâpte. Dar ca acuma la momentă In chipulă celă mai evidentă Gigantica înaintare Să o cunâscă mică şi mare, Vă rogă la ăstă căruţă priviţi, Ş’apoi cu toţi, cu toţi să sciţi, Că trebile orientale Facă acurată aceiaşi cale! (Pe scenă trece ună căruţă trasă de-a dindăratele de o camilafcă cu tricoloră ungurescă.) IV. Cu-ai loră vecini deosebiţi Românii, âmeni liniştiţi, Câtă eu în lume amă domnită Ca buni prietini au trăită. Ba unii din aceşti vecini, La maniere fârte fini, Au mersă cu-a loră prieteniă Departe chilometre-o miiă. Şi turma cea olăhicâscă Voindă ca să o fericâscă, Societăţi ei au formată, Legi înţelepte au creată, Ca şi a bocskoros poporă Punându-şî pintenă la picioră Să fiă igaz haz a fi, Căci altfelă sigură va pari. — O probă din caşuri o miă De astă rară amiciă Acuma eu voiu arălâ, Şi dumneavâstră voiu lăsa, Ca să gâciţl în ce oraşă S’a întâ’v'r'lo*tt cevaşă! Nr. 4. GAZETA TRANSILVANIEI 1885. Onrsnlo la bursa de Viena din 15 Ianuarie st. n. 1885. Rentă de aură ungară6% 123.30 Rentă de aură 4% . . . 96.30 Rentă de hârtiă 5% . . 92.90 împrumutul^ căilord ferate ungare................146.30 Amortisarea datoriei căi-lorti ferate de oşti ung. (1-ma emisiune) . . . 98.10 Amortisarea datoriei căi-lorO ferate de ostfi ung. (2-a emisiune) .... 121.— Amortisarea datoriei căi-lorii ferate de ostii ung. (3-a emisiune) .... 106.— Bonuri rurale ungare . . 101. — Bonuri cu cl. de sortare ICI.25 Bonuri rurale Banat-Ti- miştt..................101.25 Bonuri cu cl. de sortarelOO. — Bonuri rurale transilvane 101.50 Bonuri croato-slavone . . 100.— Despăgubire p. dijma de vinii ung.................99.— ImprumutulQ cu premiu ung....................116 75 Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 117.75 Renta de hărtiă austriacă 83.20 Renta de arg. austr. . . 83.95 Renta de aurii austr. . . 105.55 Losurile din 1860 . . . 137.— Acţiunile băncel austro- ungare................. 862.— Act. băncel de credită ung. 309.25 Act. băncel de credită austr. 296.50 Argintulă —. — Galbinî împărătesei.............. 5.80 Napoleon-d’orI..........9.741/;, Mărci 100 împ. germ. . . 60.30 Londra 10 Livres sterlinge 123.75 Sursa de Bucuresci. Cota oficială dela 31 Decemvre st. v. 1884. Renta română (5%). . . . Cump. 88 vând Renta rom. amort. (5°/0) . . 92 — » convert. (6°/0) . . 86V, — împr. oraş. Buc. (20 fr.) . . 30 — Credit fonc. rural (7°/0) . . 80 — * >5 >? (ă%) 96 — * > urban(7°/o) . . 93'/. — » * > (6%) • . 87 — » (5%) • • 78 — Banca naţională a României 1150 — Ac. de asig. Dacia-Rom. . . 280 — « » * Naţională . . 210 — Aură 16Va°/o — Bancnote austriace contra aură — — Cursulu pieţei Braşovfi din 16 Ianuarie st. d. 1885. Bancnote românesc! .... Cump. 8.44 Vând. 8.43 Argint românesc................... » 8.35 > 8.40 Napoleon-d’or!.................... * 9.75 * 9.77 Lire turcesc!..................... » 10.98 * 11.— Imperial!......................... » 9.98 * 10.— Galbeni........................... » 5.70 * 5.72 Scrisurile fonc. »Albina« . . » 100— * 101.50 Ruble Rusesc!..................... » 125— , 126— Discontulă * ... 7—10 °/o pe ană. Numere singuratice din „Gazeta Tran-silvaniei" se potu cumpăra în tutunge-ria lui Ciross (în casa prefecturei.) o 0 01 © -4-3 >c3 o m © u-i fl © ?h Ph © -♦-=> O EH & Ol !Kg§ 20°|0 Tote preţurile scădute 20,j|0 per comptantu. Magazinu de încălţăminte O 9 a]0 lui Ioanu Săbădeanu Fabricată propriu şi străină, solidă şi modernă. Recomandă on. publică cu preţuri scăzute t6te felurile de încălţăminte fine şi ordinare, pentru bărbaţi, dame şi copii, gata sâu după măsure fabricate. Ghete de bărbaţi dela v. a. fl. 3.60 cr. în susă. Ghete de dame 3.- Pantofi şi ghete de copii dela 60 „ „ „ Pantofi de casă de piele, pîslă sâu stofă brodate cu flori pentru bărbaţi şi dame dela v. a. fl. 1.30 cr. în susă. Specialitate. Cisme de copii In creţă de Karlsbad dela v. a. fl. 3.50 cr. în susă » » fetiţe şi băieţi , » » , » » 4.50 , * » Şoşon! de postavă de pîslă şi cu Gumă englesescî. — Şoşon! cu talpe de pîslă lungi şi scurţi pentru voiagiori. = Galoc! de gumă englesă. — Sandale de gnmă şi de pîslă pentru dame, bărbaţi şi copii cu preţuri eftine. Cisme de copii ordinare dela v. a. fl. 2 în susă , » bărbaţi » » * » » 51/2 * » » , femei * * » , , 4 » » Comandele din afară se efectoâză după mesurile trimise promptă şi cele nepotrivite se ian înderetă in schimbă. HgD 20°|0 Tote preţurile scădute 20°|0 to o __o o 1-3 ©V r+- C0 >-S CD fl >-S » ® UI O p< -p- fl c+- © o __o Alersul si Nutretu de vite. 3 La bunulu Haller din comuna Zoltan (lângă Sigliişdra) cumpărată de ună consorţiu de locuitori din acea comună se află de vândută 40—45 orgii de fână f6rte tempuriu făcută şi bună, între care se cuprindă 7 orgii otavă, paie de ovăsu din 400 de clăi, paie de grâu din 130 de clăi, 150 hectolitrii de ovăsu, 80 hectolitrii de cucuruză, tdte în preţuri f6rte moderate. Pentru acei cumpărători, cari ar cugeta să mănânce vitele loră nutreţulă menţionată pe locă, se va da gratis păşunitulă de ârnă până în 20 Aprile 1885 c. n. mai multe staule (grajduri) şi şopuri bine închise, ca adăpostă pentru oi şi o odaie de locuită pentru păzitori. Informaţiuni esacte se potă primi în Zoltan dela preotulă română G. Vâtăşană, în Sighişdra dela d-lă senatoră Ioană Şandru şi în Sibiu dela Direcţiunea Institutului Albina. Zoltan, 2 Ianuariu 1885. Administraţia moşiei. De observata. I™ "I ■ Cei ce suferă de s pas mari, de cârcei şi de LDiieosia. ■ vî găsescă ajutoră iigură prin metoda mea. Onorariele se dau după je se voră observa succese. Tractarea în scrisă. S’au vindecată sute de imenî. Prof. Dr. Albirt, distinsă, pentru deosebitele succese, de cătră societatea scienţifică trancesă cu marea medalia de aură el. I. 6. Place du Frâne PARIS. ^nurilor u V-*' linia Predealfi-Bmlnpestu si pe linia 'IVSuşâ-Aradft-Budapesta a calci levate orientile de statil reg. nng. JPrecteaiit-B^udajpc» ti; 15»idap-Predea s ă Trenă accelerat Trenă de persone Trenă omnibus Trenă de persone Trenă de persone Trenă omnibus Trenă accelerat Trenă omnibus [BucurescI Predealul] TimişG Braşovă Feldi6ra Apatia Agostonfalva Homorodă Haşfaleu) *Sigliiş6ra Elisabetopole Mediaşă Cop şa mică Micăsasa Blaştu Crăciunelii Teiuşft Aiudă Vinţulă de susă Uiora Cucerdea Ghirişu Apahida Cluşiu ^ Nedeşdu GhirbSu Aghirişă Stana Huiedină Ciucia Bucia Bratca R£v Mezo-Telegd Fugyi-Vâsârhely Vârad-Velinţe Oradia-mare P. Ladâny Szolnok Buda-pesta| Viena 7.15 1.09 1.33 2.06 2.16 2.44 3.03 3.18 3.51 4.51 5.11 5.39 6.00 6.29 7.02 7.38 7.55 8.24 8.48 10.08 10.18 11.33 12.06 12.25 1.11 1.49 1.54 3.14 5.10 6.30 7.09 7.41 8.09 8.53 10.18 10.55 11.36 12.11 12.35 12.54 1.29 1.45 2.26 2.48 3.12 3.19 3.36 4.10 5.39 559 5.45 6.28 7.07 7.42 8.51 10.52 11.56 12.43 ; 1.23 2.07 2.27 3.06 3.22 4.15 4.44 5.10 5.19 5.47 6.38 8.51 9.18 7.30 2.00 08 6.54 7.10 7.25 7.49 8.11 8.52 9.11 9.29 9.52 10.27 10.46 10,56 11.04 11.14 1.47 4.40 7.44 3.50 10.15 10.501 JL00 8.34 8.59 9.35 10.16 11.04 12.17 12.47 1.21 2.05 3.08 3.39 3.55 4.06 7.30 11.05 2.37 6.20 6.40 2.00 Viena Budapesta Szolnok P. Ladâny Oradea mare | Vârad-Velencze Fugyi-Vâsârhely Mezo-Telegd Râv Bratca Bucia Ciucia Huiedin Stana Aghiriş Ghirbeu Nedeşdu Cluşiu | Apahida Ghiriş Cucerdea Uiora Vinţulă de susă Aiudă Teiuşă Crăciunelii Micăsasa Copşa mică Mediaşă Elisabetopole Sigişâra Haşfaleu Homorod Agostonfalva Apatia Feldiora Braşovă Timişii Predeală BucurescI 8.25 8.00 11.24 2.01 4.11 4.21 4.29 4.40 5.02 5.46 8.35 3.301 6.55 10.55 2.04 5.13 6.09 6.28 6.52 7.32 7.51 8.12 8.24 8.38 8.57 9.23 9.50 11.16 12.04 12.12 12.19 12.45 1.15 1.44 2.00 2.34 2.52 3.27 4.01 4.50 5.08 6.47 7.36 8.09 8.41 9.20 9.37 9.45 9.59 10.28 11.41 12.15 12.48 1.48 3.21 3.54 4.34 4.52 5.11 5.40 6.00 6.29 8.14 9.49 9.58 10.07 10.42 11.32 12.03 12.24 12.43 1.22 2.24 3.06 4.17 4.51 9.45 12.18 1.59 3.20 3.25 3.56 4.31 5.28 7.07 8.10 8.46 9.20 10.15 8.00 2.47 6.3^ 10.09 6.01 7.08 7.18 8.29 8.53 9.17 9.40 10.12 10.45 11.07 11.29 12.15 12.30 1.32 2.04 2.24 2.44 3.15 3.25 4.03 4.28 6.00 6.57 7.32 — I 10.25 Nota: Orele de nopte suntă cele dintre liniile grose’ Tipogrp^« 4LEXI, Braşovă. Teiuşă-Aradă-Budapesta Iliidapesta-Aradft-Teiuşft. Trenă de Trenă Trenă Trenă de Trenă persone omnibus omnibus persone omnibus Teiuşă 2.39 9.50 1 8.20 Viena 8.25 8.35 Alba-Iulia 3.40 10.42 9.10 Budapesta 8.00 6.09 Vinţulă de josă 4.04 11.09 Szolnok 11.14 12.28 Şibotă 4.35 11.43 3.35 5.30 Orăştia 5.02 12.13 4.00 6.20 Simeria (Piski) 5.44 1.22 Glogovaţă 4.16 6.39 Deva 6.05 1.48 Gyorok 4.47 7.19 Branicîca 6.34 2.21 Paulişă 5.02 7.39 Ilia 7.01 2.54 Radna-Lipova 5.25 8.11 Gurasada 7.15 3.09 Conopă 5.57 8.49 Zam 7.49 3.48 Bârzova 6.18 9.18 Soborşin 8.32 4.37 Soborşin 7.11 10.27 Bărzova 9.19 5.30 Zam 7.48 11.18 Conopă 9.40 5.58 Gurasada 8.22 11.57 Radna-Lipova 10.16 6.3* 8.24 Ilia 8.40 12.27 Paulişă 10.32 6.56 8.41 Branicîca 9.02 12.57 Gyorok 10.48 7.15 9.01 Deva 932 1.45 Glogovaţă 11.17 IM 9.30 Simeria (Piski) 10.12 2.58 12.32 8.05 9.45 Orăştiă 10.47 3.46 12.00 8.45 6.10 Şibotă 11.14 4.20 Szolnok 4.00 2.10 7.27 Vinţulă de josă 11.46 5.06 1 Budapesta 7.44 640 — Alba-Iulia 12.21 6.15 Viena S20" — — Teiuşft 12.53 7.00 Aradft-Timişdra Simeria (Piski) Petroşenl Trenă 1 ITrenă de Tenă omnibus ' persdne omibus Aradft 6.00 12.30 Simeria 3.08 Aradulă nou 6.26 12.54 Streiu 3.45 Nâmeth-Sâgh 6.51 1.19 Haţegă 4.33 Vinga 7.28 1.50 Pui 5.19 Orczifalva 7.f9 2.12 Crivadia 6.05 Merczifalva 8.09 2.30 Baniţa 6.43 Timişdra 8.58 3.15 P etroşeni 7.00 Timiş6ra- Aradft Petroşenl—$im;ria (Piski) Trenă de Trenă Trenă persone omnibus omnibus Timişăra 12.25 5.00 Petroşenl 8.56 Merczifalva 1.16 5.56 Baniţa 9.37 Orczifalva 1.34 6.16 Crivadia 10.09 Vinga 2.04 6.50 Pui 10.48 Nemeth-Sâgh 2.25 7.11 Haţegă 11.26 1 Aradulă nou 2.54 7.44 Streiu 1 12.06 1 1 Aradft 3.10 8.00 Pimeria 12.37 1