AN¥L XT.—No. 9. Stf î &&&. ? iu» 6 BANI - Ediţia de aeară BANI B Mercuri 14 Ianuarie 1909 aBQNAMENTELK 3s 3a f*rl . .. Ifrlsitgfd; S0 tei. KtAGfia |î ftBSICISmrii: ST*. «SCALA &*»W4 •—Mtae<«v« jS! WSfc»ir«>SSt sRS» lifi». I® W. 5S$ lai $«. 4 oc în faţa Camerei Eri, redeschizându-se Corpu- Circulă svonul că d. N. Fleva va fi in- Dar să nu dam noi acestei SCtlimbări de guvern O mai j validat, de oare ce d-sa părăsind legaţiu î mare însemnătate decât aceia nea din Roma înainte de a fi primit serice i s’a dat de către chiar »ar- sorile de rechemare, nu era demisionat de tidul liberal 1 Ifapt când p-a pus candidatura. CUI1 liu erai. _ jj Aşa am citit într un ziar care de obi- oâ aşteptam activitatea gU-*ceiu le ştie pe toate,—cele câte nu se in-vernului sub noua conducere. * tâmplă.. Suntem în miilocul unei se- Dar cum te pomeneşti Că tocmai de data SlUni parlamentare Şl tendin- (ie prealabilă spre a ruga Camera să nu ţlie noului guvern — dacă &rQ'jacă o asemenea poznă. vre-0 tendinţă — se vor ve- O. Fleva invalidat, e în stare să se (J0Q {prezinte din nou alegătorilor; iar aceştia In definitiv instalarea d-luig^’ ar fi în stare să HU‘l mai a’ Ionel Brătianu la guvern s’a] Şi ar fi păcat... făcut în împrejurări ciudate iar ; Lăsaţi-ne’l pe Fleva t... Viaţa parla- ori, cari pot s’o facă mai veselă, mai amuzantă .. Dacă până a ajunge la d. Aurel Gc-blescu, alegătorii colegiului II de Ilfov au ţinut să se prezinte mai întâi cu d. Fleva,—nu le stricaţi hatârul... Lăsaţine’l pe Fleva în Camera. Are să proclamarea sa de şef, a ur- |mentară este destui de ursuză une mat fără nici un fel de inel- afZra!JHtJ*Jlemmtde dent. D. Ionel Brătianu a declarat la Congresul de la Eforie, că trecând d-sa în locul d-lui Sturdza, la şefia guvernului şi a partidului, nu se schimbă nimic şi nu poate să fie vorba de un program, de oarece programele partidului nu se schimbă cu oamenii. Şi s’a văzut în chestia reformelor agrare încotro voia a-ceastă gardă să împingă guvernul. Atunci extremii n’au isbutit, dar prim-ministru era d. D. Sturdza. .. , . .. , Este dar un punct nedesluşit nle legiuitoare, d. I. Bratianu j azi • care are fje influenţa a dat citire decretului regal acelor elemente asupra guver-pnn care d-sa este numit prim- nului ? ministru, în locul d-lui D. Sturdza. Devotaţii d-lui Ionel Brătianu an ţinut să’i aplaude zgomo-! tos în trei rânduri: când a a-părut pe banca ministerială, când s’a urcat la tribună ca să citească decretul regal, şi după ce a citit decretul. Vechile-cadre au stat în rezervă. Nici n’au aplaudat, nici nu au manifestat vre-o ostilitate. Evident tratativele continuă şi fiecare aşteaptă sperând să capete satisfacţia pe care o doreşte. Nici o explicaţie şi nici o declaraţie n’a urmat citirea decretului regal. S’ar părea că toată lumea, şi chiar guvernul, este de acord, că, trecând d. Ionel Brătianu în locul d-lui Dim. Sturdza s’a îndeplinit o simplă formalitate. Este parcă convenit că, prezenţa d-lui Ionel Brătianu în capul guvernului nu schimbă nimic, nici în atitudinea guvernului, nici în situaţia partidului liberal. In sfârşit instalarea noului prim-ministru s’a făcut fără pompă şi putem spune cu en-tusiaşm la stânga majorităţei şi cu rezervă vădită la dreapta ei. Congresul partidului liberal ţinut Duminecă la Eforie şi prezentările ce au urmat la ministerul de interne nu au netezit drumul noului şef. D-nii C. Stoicescu şi C. F. Robescu, cari deşi s’au dus la Eforie, au refuzat să se urce pe estrada aghiotanţilor noului şef, au stat şi eri la Cameră cu mâinile în buzunar când brătieniştii îşi roşeau palmele aplaudând pe noul şef. Este evident că lupta încordată ce se dă de câţiva am în sânul partidului liberal între sturzişti şi brătienişti nu putea să înceteze deodată, fără să mai lase nici un fel de urmă, ca prin farmec, îndată ce d. Dim. Sturdza silit de boală s’a văzut nevoit să cedeze preşidenţia consiliului d-lui I. Brătianu PUBLICITATEA aiurii m padina II? » IV 30 m te&nf ISrstes / » f»U®UCAŢih_2 LE? LINIA f*RS«THU AKUNGWRI 11 f-USIiI<£AŢH * t»3 rime 5j AgsKţifi. tn A*A*IA. STR. CAKOL t©4k. 'TgESJKT'OW *** i* A&txtmcvttii-ţiijx auuwn»? O PLEDOARIE IN CONTRA INVALIDAREI D-LUI FLEVA judecat legiuitorul din 1902 şi cel din 1904 şi 1906, călcând în picioare un drept sfânt al funcţionarului, care nu are altă Tină, de cât aceea c’a fost admis în slujba statului, având mai puţin de 21 ani. Cum se poate lua dreptul la pensie unei persoane care a făcut serviciu statului şi căreia i s'a făcut reţineri din salar, tocmai pentru acest scop ? Credem că această elementară judecată, a fugit din mintea leg uitorului din 1902, fiindcă după cum am spus sta tul se afla într’o mare jenă financiară. Dar astăzi, tot aşa stăm ? De sigur că nu. Finanţele sunt ■ înfloritoare şi e drept ca statul care e puternic să nu zdrobească pe slabul său colaborator Acest articol trebue scos pur şi simplu din lege Credem că d. ministru Costiuescu va face această dreaptă modificare chia> în sesiunea aceasta, dând posibilitatea ca acei cari au 30 ani de serviciu să fie scoşi la pensie ; iar în locul lor să vină alte elemente tinere, pline de viaţă şi doritoare1 de muncă şi care. să conducă mai departe programul şcoalei primare. ARMONIE, ARMONIE.., ţ «f- pc takişti, ce ce-i îngrijeşte Ştiţi ce-i supără nu-i lasă să doarmă, şi îi mâhneşte ? li supără, îi îngrijeşte şi îi mâhneşte că d. P. P. Carp, şeful partidului conservator nu se agită, nu merge în mahalale,*nu face din lupta electorală ocupaţia sa de tot minutul. Da, asta o spune eri Ordinea în-tr’un lung articol, pe care şeşte Î11 trebăndu-se cu disperare — Dar, dacă nu face politică, ce face d. Carp ? Mai întâi desigur nu face afaceri şi nu scoate la mezat interesele ţârei. Este însă adevărat că şeful partidului conservator nu face politică P Evident nu face politică ă la d. Take Ionescu. Nu umblă cu minciuni şi cu făgădueli mincinoase din om în om, ca să ademenească .lumea şi s’o ta dela munca roditoare şi cinstită ca s’o vâre în afaceri necurate. Decât asta nu este politică, asta este negoţ politic, esle lakism. D. Carp a făcut şi face politică de om de stat, nu de antreprenor de slujbe şi de afaceri pe socoteala statului. D. Carp se ocupă de nevoile, reale vorbească,—şt are să fie frumos. In mâna sa viguroasă «scalpelul chimistului* va In prima şedinţă de dnpă vacanţă d. Ionel Br&tiaun a ţinut să arate că este _ . în cei mai buni temeni cu d-nii C. Stoi- tâia «Conturile României îngmunchiate jj coscu şi C F. Robescu, -reprezentanţi ai sfrăinătăţei» şi cu un gest larg ex-tribu- ş vechilor cadre. nul le va arunca la «picerih5 — expresia \ Astfel cum a intrat în Cameră a mers este tot a sa — naţiunii la trâmbiţa lui I direct la banca în care stan alături d. C. Garibaldi «strămoşul regelui Italiei», gla- | Stoicescu şi fratele d-sale, doctorul, apoi sul lui «Fleva, fiul poporului*>, se va ri- f imediat a trecut la d C. F. Robescu, că-dica spre a denunţa «violarea Constituţiei»j ruia de asemenea i-a strâns mâna, şi în de către satirii care nu mai respectă nici | urmă s'a îndreptat spre generoşii săi. vărsta-i aproape semi-seculară. | Zâmbetele d lor Stoicescu şi Robescn Şi noi vom râde . Vom râde şi vom an fost diu cele mai graţioase şi «sake-aptauda f hand»-nrile de asemenea, totnşi este în- Căci astfel chiar d Fleva va face do- doelnic că această marcă de amiciţie a vada aprecierilor noastre anthume,—şi se îndulcit amarai vechilor cadre. va vedea că balonul desumflatşl răsuflat, Căci la manifestaţi* ce s’a făcut noului nu e de cât o sdreanţă ridicolă, or cât prezident al consiliului, când şi a ocupat Cm este omnt-criminal EXPERIENŢE TEORIILE C ARc DESMINT LUI L O M B R O S O n Ultimele execuţiuni capitale din Franţa au dat prilej la redeschiderea atât de desbătutei chestiuni a fiziologiei omului-criminal. Doctorul Charles Debierre care a făcut autopsia cadavrelor celor patru decapi taţi din banda Polet, a examinat cu mi-' nuţiozitate craniile fioroşilor bandiţi, şi concluziunele sale, expuse în ie Mălin, sunt din cele mai interesante. * Prezentând u-mâ la depozitul de Ilfov, am găsit o instalaţie de farmacie minunată şi prea luxoasă, cu vase de cristal cu emblema ţărei , vitrifiată, o mulţime de vase goale ! şi de aparate, care nu fuseseră nici odată întrebuinţate, şi dintre care, unele deteriorateidin cauza neglijenţei nepriceperei şi a relei întreţi- 1 nori. Cine conducea acest depozit ? viciul nu poate merge, şi că insti-tuţinea rămâne departe de scopul pentru care a fost creată. In acest sens am scris personal d-lui dr. I. Cantacuzino care se afla în streinătate însă şi această inter-venire nu a avut nici o urmare. Acum am înţeles mai bine oamenii, acum m’am convins că au pornit din reclamă şi că au fost tot i-ar face pe sufierul d. Take Ionescu... Idem im looul pe banca ministerială s’a văzut bine că cei vechi nn s’ao asociat,—şi s’a mai văsuţ iarăşi foarte distin t că aplauzele an fost numai ale unei părţi din Cameră... Şi totnşi este armonie o dnlce armonie... ANTROPOLOGIE ŞI ANTRQPOMETRIE Doctorul ^Debierre se înscrie mai întâi în falş în contra teoriilor lui Lombroso. «Faimosul antropologist—spune sat vântul francez—-a creat un tip inexisten-de criminal înăscut. Acest tip ar fi un degenerat fiziologic şi moral ; un rezultat al unor vicii ereditare, atavice , un produs care în loc să fie un progres în seria ascendentă a rasei lui, e dimpotrivă o reîntoarcere la un tip inferior. Dar a-ceste anomalii morale greu se pot demonstra fiziologiceşte ; e foarte greu de precizat dacă cutare 'dispoziţie fiziologică excepţională este proprie sau nu criminalului,—şi de aceea nu se poate găsi tipul omului-criminal, aşa cum pretinde Lombroso. Şi asta este atât de a-devărat—a conchis doctorul Debierre,— în cât am găsit stigmatele citate de Lorr broso ca proprii criminalilor,—la oameni cari au fost pilde de morahiate. De altminteri examinarea craniilor decapitaţilor de la Bfethune confirmă teza doctorului Debierre. Forma craniilor acestor decapitaţi nu se depărtează de tipul normal. Bandiţii, fiziologiceşte vorbind, erau foarte regulat constituiţi. Greutatea ere erilor lor este cea mai considerabilă din acelea ale 206 criminali, asupra craniilor cărora s’au făcut aceleaşi experienţe. Concluzia d-rului Debierre este că cuceririle ştiinţei n’au ajuns încă la mij locul d’a se putea preciza tipul omului-criminal,—şi mai cu seamă după vo lumul şi forma craniului... .. Şi iată că astfel problema îşi aşteaptă încă rezolvarea. Acelaşi d. Schmetau, farmacist (?U timpul stăpâniţi de regretul că nu care în ziua de 6 Iunie a fost nu- au căpătuit de la început cu direc-rait intendent contabil al depozitu-*ţia depozitului central un client po-lui central, şi caro ^vea să îngri- litic sau o rudă şi că nu şi-au pu-jească contabilitatea şi depozitul de tut ierta. în nici un chip greşeala medicamente pentru întreaga, ţară, de a se ii adresat unui om de inimă de şi dovedise incapacitate patentă hotărât să muncească pentru uu scop în această direcţiune 'pentru depo- frumos şi nobil, zitul unui singur judeţ. Cu câte iluzii am primit această Depozitul de Ilfov l’am găsit a-]direcţie şi de ce desgust am fost proape lipsit de medicamente, căci:coprins în timp de câte-va luni ! afară de câte va butoaie^trântite pe'Funcţionarii depozitului, neprice-0 sală şi care mi s’a spus că con-;puţi şi abuzivi, după cum am ară-ţin sare amară şi pucioasă alt ce-*tat mai sus, văzând că direcţiunea va nu am văzut. |nu ia nici o măsură în contra lor, Prefectura de Ilfov pentru un mo->cu toate numeroasele mele reclama-ment refuză să ne predea acest de-jţiuni, au început să şi permită şi pozit împreună cu mobilierul, apa- {necuviinţe, ceea-ce nici într’un caz rate etc. etc. Insă după o corespon-jj nu era de tolerat, denţă de o lună şi mai bine adini-1 Ce mai îmi rămânea de făcut faţă te predarea. |de aceasta şi după atâtea încercări Ce surpriză 1 De unde la vizita-{zadarnice, de îndreptat de cât să-mi rea depozitului de Ilfov, în Martie, jdau demisiunea, ceia-ce am şi făcut, l’am găsit aproape lipsit de stric-1 Prin demisiunea mea le-am dat tul necesar la luarea în primire de «posibilitatea pe de o parte să câpă- câtre şeful depozitului central s’aîtuiască pe ori-cine şi ori câte per- ' ' ' Profesorul Tamassia publică în «Gazeta Spitalelor» din Roma, rezulta-.. . . - . l°r Pe \ tul studiilor făcute de el oamenii cei mai mentoşi. Şi, pentru ca {dorsale ale mâinilor. vinelor - - - - Este în deobşte cunoscut că, numai a-sfăr- cele state au o administraţie superioară atr?gă Ve-rViCiile iGr pelţul studiilor tăcute de el asupra oamenu cei mai mentoşi. Şi, pentru ca dorsale ale mâinilor. mată ,ment0?\ s? S1 depună Liniile desenului format de aceste vine 10 -d?: rnCa serviciul sunt variabile la infinit, aşa că, nu numai» f„ U ! ^ebue ,sa fie blIie remuneraţi Ş1 Lâ nici odată nu se poate asemăna la di-t *“ fara servicii, când puterile ferite individe, dar nici chiar între mâi-. c sunt. m scădere. Cu alte cuvinte, |ni]e aceluiaşi individ nu sunt la fel, to» sa fie scoşi din serviciul statului, candjdeauna dreapta deosebindu-se de stânga, mea nu sunt cu totul epuizaţi. Rţ vice-versa & H lara noastră, consta- ' Acest rezultat nu e numai ciudat, ci ir. laC-U *°a.rte tnst- Legea pensii-• e şi interesant, mai cu seamă că poate lor, făcută in nişte momente, când finau- ’ ----- *- •--- ’■ ............ F ţele statului erau într’o mare strâmtorare a fost maumult decât draconică, faţă ds slujbaşii statului Aşa, a ridicat termenul eşirei la pensie la 35 ani şi vârsta la 60 şi în urmă la 58 ani. Este ştiut că, în orice ramură de activitate, Jupă 30 ani de serviciu, individul îşi cheltueşte toată forţa sa fisică şi intelectuală. Dar acolo In lupta aceia s’au dat multe * ale ţârei şi ale claselor muncitoare şi lovituri dureroase, s’au scos producătoare, din situaţiile ce ocupau mulţi? De trei-zeci de ani din frămăntă-vechi liberali şi s’a urmărit cu b'de minţei d-lui Carp_ au eşit mai aprindere înlăturarea altora din < t0.ate sănătoase pe baza 1 -. car ora s a legiferat şi pe terenul viaţa politică, Toată lumea aceasta vede în urcarea d-lui Ionel Brătianu nomic, şi pe terenui 1 pe financiar eco-şi în organizaţia administrativă. Este drept că multe din soluţiunile veni în ajutorul poliţiei judiciare'care caută mijloace antropologice repezi şi simple pentru constatarea identităţii persoanelor. Acuma, circumvoluţiunile pielei vârfurilor degetelor, constatate de doctorul CRIZA GERMANA Situaţia cancelarului priclitată Contrar primelor impresiuni ale discursului cancelarului Germaniei,"şi al căror ecou favorabil se făcuse şi o parte a presei franceze, discursul pronunţat de acesta cu toate forţările sale de a'mul-;umi pe toţi, a provocat o declaraţie de războiu din partea partidului conservator. Canzele nemnlţamirei Cauzele schimbărei aşa de brusc a si-tuaţiunei e mânia ce a coprins pe conservatori contra continuelor concesiuni făcute, zic ei, fracţiunilor din stânga, găsit medicamente şi mărfuri deîsoane vor voi, iar pe de altă parte circa 20 de mii de lei, mărfuri şi {aprovizionarea depozitului să sofacă medicamente care se puteau prepa- - într’un mod mai practic şi mai plă-ra aicea ca: hapuri purgative, spirt cut şi pentru furnizori şi pentru ad-de mentă, de lavandula, făină de ministraţia depozitului. muştar, alifie mercurială, 36 ko. 1 jn unna acestor evenimente, di caice (hypochloratâ stricată din ca- f recţit nea generală deleagă pe d-nu uza relei conservări, 19 ko. jumă-1 sub-inspector dr. Drăguşescu cu con ioduri de potasă asemenea Lucerea admintstrativă a depozitu stricat conservată » hârtie I ! (?). ’ juî jar eu cu conducerea tehnică minune să fie asta .1 Foarte .Aşteptând să mi se comunice pritui-explicabil ; in timpul tratativelor | r0a demisiunei ca să pot face predarea d. behmetau a comandat urgent la |ceior ce mă priveau persoanei co se Viena mărfuri căci de la fabrican-jva desemna i-am lăsat mână liberă ţii străini avea un bun provizion |fn administraţie d-lui dr. Drăguşescu, care nu s’a mărginit numai la în- unde se consumă mai repede slujbaşul este în învăţământ şi în special, în învăţământul primar. Aci institutorul, ori institutoarea stă câte 5 ore pe zi, într’un mediu, în permanenţă enervat şi într’un aer viciat Aci, acest modest funcţionar, îşi petrece viaţa sa, şi când a ajuns la 30 ani este cu totul istovit de vigoarea cerută unui educator. Apoi nu trebue uitat, să omul indispus, bolnav, nu'şi face datoria aşa cum trebue; plus că în şcoala primară mai j mult ca ori şi unde, educatorul trebue relele deprin-! să fie plin de viaţă, să lucreze cu plă să fie vesel, căci aceste lucruri se pe fotoliul de prim-ministru Şi sale au fost ,rău aplicate, dar asta este la şefia partidului triumful • vina politicianilor rău nărăviţi cari duşmanului. nM Se pot desbăra de Atunci este firesc ca ea să\derJ-- „ ^ , . — - aştepte în rezervă spre a’şi da? ^ar in sfâr§lt de ce se tulbură «Or-î răsfrâng asupra vieţii micilor copilaşi QPnrn* pp aHtiiriinP ia că d' GarP nu se mi$că în\ S’a cazuri unde la clasa 1 Pri‘ pri înntifal mrti f luptele politice cad. Take Ionescu? mară> fi,nd un institutor bătrân şi bolnă-l Ui de en, ajuns şet al partl-ce % . să rău taki tii s vicios, care nu permitea copiilor nici să dulUL . \ Ştim! Grozav ar dori ei să’l vadă\% nu este ce are sa iaca d.^ ionel al d-lm lake Ionescu, copii bătrâni. J Brătianu cu nemulţumiţii din] Marea personalitate morală a şefului nostru îi striveşte. Galton, dă acest mijloc. Insă aceste cir-1 impozitul care vrea să-l impuie—asupra cumvoluţiuni se falşifică lesne prin fa-1 succesiunilor directe—şi mai ales iritaţia cere de cicatrice, şi , nu mai e deci, pre- * _Pr°dusă de atitudinea prinţului de Bulow ide ’J .en- • în timpul ei de la evenimentele provo-j cate prin interviewgl imperial Intr’im inter vi pw ar.nrrlat Hp asupra comenzilor. Iată dar frustarea şi risipa banului public, iată pentru ce, chiar de la început s’a pornit puhoiul de mizerii în contra mea, mizerii o-culte, căci ocultismul în această ţară este o veche armă a vânătorilor la întuneric, armă care dacă nu a procurat situaţii mari tutulor xnî-nuitorilor, dar fără milioane nu a lăsat pe nici unul din gaşca ocultei. Nu a trecut mult timp după instalarea noilor funcţionari, şi am surprins tentative de sfeterisire şi chiar dosire de mărfuri. Am sesizat administraţia superioară, s’a delegat un domn inspector, s'a făcut anchetă, însă faimoasa muşama naţională a găsit un colţ liber şi pentru tânărul depozit de" medicamente. sărcinarea care i s’a dat şi fără a fi eu consultat s’a apucat de reforme care a stricat tot mecanismul mersului depozitului, schimbând formulele stabilite, îulocuindu-le cu altele de exemplu unde în ainte prafurile contra tusei, diareei la copii, adulţi se expedia în plicuri pe care era scris formula şi modul întrebu-inţărei®ast£zi se dă un singur pachet nedivizat, lăsând la voia bolnavului să ia cât va crede el de cuviinţă. La observaţiunile făcute de mine că rău face de schimbă formulele deja stabilite, îmi răspunde că d-sa cunoaşte mai bine ce înseamnă administraţie publică fiind Iun vechiu slujbaş al Statulxi, şi c*. fpe d-sa nu îl interesează prepara-■ rea medicamentelor şi calitatea drogurilor i6u..,v. şi că d-sa se va ocupa cu Văzând aceşti cavaleri dc indus- jalt-ceva. trie, hărăziţi pe furiş ca funcţio-{ Fără îndoială ce interesează- pe nari ai depozitului, că obiceiurile; uâ medic inspector, dacă nenoroci-lor vechi nu’şi găsesc teren în ju-iţilor suferinzi de la sate—talpa ţâ-pornit activitatea lor {rei—li se vor da medicamente bune «icavtiu. IUL sa I aulic ! • —— •>“ wuiuanm .mfv.L.u. asu- j.&ţ mgll RU DOr alterat şi prin aceasta, e destinat să-Pra moştenirilor, pentrucă vedem în a- ţ_ ..x î.___________________S ----;-------... locul circumvoluţiunilor digitale. ţ ceasta un pericol pentru mica proprie- direcţiune . au început să ^pentru lecuire, sau dacă doctoriile Pentru înregistrări»!* onestul riecen r i ate si nentm r.iasa Se miiinr. atât Se îudemue pe un ii dintre medicii de administrate le va agrava boala I spitale, medici prieteni ai lor ca să! Cu alt ceva, în adevăr că s’a ocu partid, important este: cum înţelege d. I. Brătianu să conducă partidul şi mai ales gu vernul ? Sunt la ordinea zilei o sumă de chestiuni .de cea mai mare importanţă, ce privesc interese ale ţărei şi externe şi interne. In jurul d-lui Ionel Brătianu a stat în anii d-sale de luptă pentru dobândirea situaţiei de azi, o gardă care în cea mşâ mare parte a fost recrutată din rândurile partidului socialist. MOFTURI — A murit Popescu ? — Da, eri... — Ce a avut — Trei doctori., — Şulim,., dormi. — Nu., adică da... Ce vrei? — Să mă împrumuţi cu io lei... — Fugi, nu vezi că dorm I FOILETONUL „EPOCEP' din 12 Ianuarie 1908 Mare roman de sensafie IV Din două lucruri unul sau aceasta nu era metoda hoţului, sau d Mit-chel şi d Thauret.erau nevinovaţi amândoi. Aceştia surâseră cu un aor ‘de incredulitate. — E puţin cam trasă de păr, domnule Barnes, observă d- Mit-chel, cum vă închipuiţi că ar mai fi putut reintraţtn posesiunea ace lor pietre ? — Asasinând femeia, răspunse a-gentul. Nou insucces ; nici uuul nici al- tul nu clipi. D. Barnes era bătut pentru un moment dar nu descurajat. Un lucru era inexplicabil: pentru ce cei doi indivizijtresăriseră auzind că obiectele furate puteau să fi fost ascifnse afară din tren. — Să vedom ! să vedem 1 domnule Barnes, zise d. Mitchel bătân-du-1 în mod familiar pe umăr, nu vă lăsaţi aşa de montat. Aventu-rându-vă să construiţi o asemenea teorie, nu v’aţi arătat tot atât de abil ca atunci când aţi prins pe Pettingill. Ei bine I eu aş putea să vă găsesc o suposiţie mai apropiată de adovăr. — Nu mă credeţi tonmai aşa naiv, domnule Mitchel. Dacă teoria moa pare puţin aventuroasă nu Urmează că nu am motive să o cred. Noi agenţii, trebue să examinăm chestiunile sub toato feţele lor. Pariez că aş putea spune caro e teoria d-v., în .această afacere. — Bun 1 Sunt fericit se cred eă oraşul New-York este păzit do un .om aşa de abil.$ Primesc prinsoarea dv. Am să’mi scriu xdeia pe o bucată de hârtie, dacă d-v. o veţi ghici, mă oblig a vă Invita la un prânz delibios. D. Mitchel scrise câto-vn cuvinte pe do ti unui plic pe care îl remise Dorei. D*. creleţi, zi.se d Banes, Şi acum, dacă ţinem pe institutor, ori institutoare 35 ani pe catedră este evident, că statul nu câştigă, ci pierde şi pierde enorm, căci generaţiile viitoare, ce vor trece prin mâinile acestor oameni, se vor resimţi mult în viaţă Aşa dar, din amândouă punctele de vedere se cere modificarea legei pensii lor, şi din punct de vedere al individului Şi din punctul de vedere al statului. Legea pensiilor trebue modificată în felul următor: să se reducă termenul de 35 ani la 30 ani, neţinându-se in seamă vârsta De asemeni anii serviţi la stat înainte de etatea de zi ani să se ţină în seamă la calcularea pensiunei. In adevăr e ceva de neînţeles, cum a că hoţul ar fi putut foarte simplu să remită sacul şi pietrele unui complice îutr’o staţiune desemnată mai dinainte. Bravo I Domnule Barnes exclamă Dora. Sunteţi un mare poliţist, aţi câştigat pariul. Aţi spus întocmai cum e scris aci. Vă datoresc un prânz, domnule Barnes. Şi va fi... ales, adaused. Mitchel. — Domnul Barnes ar voi să mai câştige un altul ? întrebă cu o voce lentă şi distinctă. — Da, zise agentul cu un ton scurt. Ei bine 1 eu pariez că dacă vre-odată veţi pătrunde acest mister, dv. veţi fi obligat să admiteţi că nici una din aceste teorii nu e exactă. — Nu pot să primesc acest pariu, zise liniştit d. Barnes, fiind-că ştiu sigur că noi nu am găsit adevărata metodă întrebuinţată de hoţ. Ah I dv. ma* aveţi şt altă teo-exclamă d. Thauret. Do, şi e cea mai bună ; dar pre fer să nu o divulg. — Aveţi perfectă dreptate, domnule Barnes, zise Emilia. La drept vorbind, cunoscând abilitatea dv _u m’am gândit nici un moment cadv. s l 15 spus adevărataie idei ce aveţi asupra avostei afaceri: ar I f«st cum s’a constatat, mijlocul sigur de titate crezut până acuma. _ . Facerea de cicatrice în meatul vinelor» Intr’un interview acordat de un depu-dorsale ale mâinilor e mai dificilă căci e;tat conservator, d. de Treaenfels, unui periculoasă. Prin urmare, prezintă o ga- ‘ ziarist, acesta a declarat următoarele : ranţie mai mult ca desenul lor să rărnîe { — Voim să combatem impozitul asu- nealterat ia Pentru înregistrarea acestui desen e *tate Şţ pentru clasă de mijloc, atât de destul să se ţie mâinile atârnate în jos Ua tară cât şi dela oraş. ^ _ ______ câteva secunde, ori se leagă pumnii cu f Apoi un asemenea impozit e în con- reclame că nu primesc medicamen- pat imediat d. inspector, şi anume o brăţară de cauciuc care opreşte circu-’ tradicţie cu cele-mai elementare prind- te la timp. Cu partea practică Cum a venit a tităţei. f propriaţiei. f Oaţi-va medici s au şt executat şi cansoare şi diferite lucruri a eăror ___ | Vom lăsa să cadă mai curând refor-t au reclamat. Cum nu erau să re- necesitate nu o justifica nimic. In * mele financiare decât de a primi acest! clame ? Era lucru foarte firesc să câteva zile cifra comenzilor a ajuns PW CADRU BIZAR impozit» ) le fiu antipatic. Pentru ce însă ? la câteva zocimi de mii de lei, sume t> . rn *. • x r* ■ ! Lupta a început {Aci stă tot secretul 1 Erau unii mc- într'adevăr aruncate în vânt, căci ovista «Jilustnerte Zoituug», în ■ 91 conservatorii par că nu se mărgi- dici deprinşi din trecut, ca pe lista mobilierul comandat nu este nece- din urmă, în josul uneM?fsc la simple declaraţiuni făcute de medicamente să ceară: săpun de ! sar nici pentru moment şi nici pen- porţiuni modeste, « \ P- ţ™ '!" “>« f, «* ' întruniri. f ’ 1 , trol regal, spirt şi alte articole pen- comptabihtatea şi controlul să fie In adunarea anuală a fracţiunei con- tru menajul lor personal. {în regulă şi la curent, căci majori- servatoare din Prusia occidentală ce a! Eu însă am rupt şi am tăiat toa-' tatea medicilor fug de control c* avut loc acum de curând la Dantzig, şe-! te aceste abuzuri, căci mă temeam! dracu de tâmâe, d-sa se ocupă cu f"' partidului, deputatul de Oldenberg- căci mai târziu vor cere şi icre ne-!risipa banului public, care pentru ischan, a pronunţat contra d-lui de gre ne lista de medicamente Jude-- d-sa este singurul certificat cu car» numărul pagine şi’n proporţiuni portretul d-lui Ionel Brătianu, nou? preşedinte al consiliului de miniştri din România. Alături de portretul d-sale mai sânt puse în şir încă alte trei, şi anume : Rostjenvenski, Reyer şi Oppenhaim, toţi morţi de curând. Co vrea să înţeleagă revista germană cu asemenea asociare macabră ? Ii face o epigramă, îi asvârlă o satiră, ori îi bombardează o prevestire că puterea d-lui Ionel Brătianu nu va tine mult ? ne i poate neprudent. — Cel ce pare neprudent poate să fie cuminte. — E cazul cu mine în acest moment. Domnilor, regret de a fi obligată să vă concediez : dar diseară trebue să mergem la un bal şi vă rugăm să ne scuzaţi dacă trebue sâ ne preparăm de acum. Dv. ştiţi : în lumea înaltă trebue exerciţiu înainte de bal ca şi atleţii pentru lupte. Scuzaţi-mă de vă congediez. Acest mic discurs al lui Miss Rem-sen nu ofensă pe nici unul din vizitatori* ei; dânşii se supuseră foarte simplu. D. Barnes era încântat că cei doi bărbaţi plecau cu el. Dânsul preparase o cursă d-lui Mitchel : putea acum să prindă două pasări în laţ. VI D. Barnes întinde o cursă Nu trebue să ne închipuim că după cum am arătat mai sus, d. Barnes ar fi pierdut vechia sa dibăcie. Nu e nimic de mirat că dânsul nu înţelesese de o dată această a-facere, căci se ştie că furtul avusese loc cu două zile mai înainte, şi, că o maro parte din timp, detectivul fusese nevoit sS absenteze din ful . Jaluschan, a pronunţat Buelow un adevărat rechizitoriu. — Discursul d-lui de Bulow din Land-tag, a zis oratorul, va avea de urmare o schimbate esenţială în atitudinea partidului conservator faţă de cancelar. D. de Bulow nu are proprietăţi, de cât o vilă în Roma; dacă ar avea bunuri în Rummelsburg sau Tilsit, ar fi preţuit mai mult opinia părţei din popor pe care e fundată puterea monarhiei. D. de Oldenburg a terminat discursul său cu cuvintele mareşalului Blucher: «Nu înapoi, ci înainte trebue sâ mergem ! New-York pentru o altă afacere. După desamăgirea sa aflând că nasturele avea mai puţină valoare de cât îşi închipuia la început, dîn-sul se hotărâse să urmărească o metodă diu care spera să tragă uu ] mare profit. Dânsul văzuse mulţi indivizi dându-se înapoi în prezenţa corpului victimei asasinate ; şi ştia că, dacă se văd adesea oameni într’un exces de mânie sau chiar cu sânge rece, punând capăt unei vieţi omeneşti, prea puţini pot însă să se stăpânească, să nu se cutremure când li se arată cadavrul mutilat, descompus, oribil de văzut. Când dînsul părăsise hotelul, în {dimineaţa aceea, era aproapo orele zoce. j De şi convins prin d. Mitchel că nasturele găsit pe locul crimei nu făcea parte din asortimentul primitiv, sau eă cel puţin era imposibil de a o proba, dânsul resimţi o secretă satisfacţie gândindu se că a-cesta avea reprodus pe el exact portretul lui Miss Romsen. Şi'apoi era foarte posibil ca d. Mitchel să fi a-sasinat, sau că, cel puţin, a visitat apartamentul. In ambele cazuri, a supoza eă el ştie efi femeea e moartă, ar fi fost absurd sâ’l facă să urce cele trei etaja pentru a’l confrunta cu cada-j vrui, căci, ştiind ceea ce 11 aştepta wu», ar fi putat uşor sâ’şi pr«gâ>-| ce toată lumea dacă medicii nu a-veau dreptul să reclame, dacă nu le era simpatic, motivat d-1. Schme-ţau, fost şef al depozitulu' de Ilfov iar eu şi mai motivat le-am devenit antipatic. Am preferat cu toate acestea, antipatia lor, de cât complicitatea lor ia jefuirea statului. Am raportat de mai multe ori verbal şi înscris, direcţiunei că, cu funcţionarii care au fost numiţi ser- * poate să’şi justificee către administraţia activitatea sa superioară şi diferiţii ai protejaţi deveniţi furni-sori ei depozitului, pe caro eu am refuzat sistematic sâ’i ascult şi să’i servesc. Judece ori cine dacă aceasta nu a fost un motiv serios de pornire în contra mea. Această relaţiune trebuia sâ vadă lumina zilei de multă vreme. In momentul însă, când mă hotărâsem tească atitudinea. Iată dar ce făcu agentul: se duse imediat la şeful parchetului, şi îi spuse totul ce trebuia pentru a’i da ajutor. Astfel, în tot timpul ce trecuse, şeful parchetului întrunise un juriu pe care îl duse la locul crimei; a* poi amânând ancheta, lăsase pe doctori să facă autopsia. Corpul fusese coborât într’o cameră, din primul etaj, care dădea direct în vestibulul principal. Aeesta fu depus pe o masă în aşa mod că rana deschisă şi faţa îngrozitor de alterată să isbească imediat privirea ori cui ar intra Doctorii fuseseră avertizaţi de a termina operaţia până la sosirea a-gentului. D Barnes, coborând scara, ştia iar bine că cursa sa era întinsă. Când dânşii sosiră în vestibulul principii: — Domnilor, le zise 'el, aş voi şâ va cer o favoare. Dv. aţi fost amândoi în tren când »s’a comis furtul. E un punct asupra căruia aş voi să vă fac câte-va întrebări şi să vă întreb în parte, pe fie-care. Voiţi să’im faceţi acest serviciu? — Cu plăcere, răspunse france zuî. — Eu teţi pus adause d. Mitchel. — Mulţumesc. Şi întorcându-se spre feciorul de la uşa de intrare, care era dresat de mai înainte în rolul său : — Te rog, condu-ne într’o cameră unde am putea să avem o conversaţie timp de câte-va minute. — La ordinul d-v. domnule, urcaţi pe aci. •ii feciorul îi conduse în camera unde se găsea cadavrul. — Domnule Mitchel, zise d. Barnes, voiţi să aşteptaţi câteva minute ? Nu vă voi ţine mult timi D. Mitchel se înclină şi francezul urmă pe agent în cameră, feciorul închizând uşa după ei. In cameră nu'se afla nici o mobilă, afară do masa pe care zăcea cadavrul ; doctorii se ascunseseră în fund, într’o altă cameră. D. Barnes se opri lângă cadavru şi se uită în faţa d-lui' Thauret care se opri, fixând femeia asâsinată. Nici un muschiu de pe faţa sa nu trădă nici cea mai mică emoţiune, D. Barnos aştepta, nu părea să nu rezulte nimic din toate acestea ; de aceia se hotărî să aştepte ca francezul să vorbească primul pentru a put a trage o concluzie din _cele co ar ; a trage o concluzie din ooie ce Iai fi zis. Nici icesU *u suAă îuaâ nioi un cuvuut. (Ta ur a) www.digibuc.ro EPOCA mvmmHKm t^W^fjtgfjKggglgaiSVM ■weecerw TEATRUL LYRIC COMPANIA LIRICA ROMANA — Conducerea: C. GRIG0R10 •___________ J*ioi 15 Ianuarie 1909 Deschiderea Stagiune! se va cânta > ţinut mari succese i ţiuni excelente. la Berlin. Consuma Teatrul Dacia. — Cinematograf. 1001 DE NOPTi E comicS 4 acte. Operă Biletele la Independenţa. Marţi 13 Ianuarie. Calendar bisericesc. Oit. Mart Er-miliu —Cat. Policarp Calendar istoric.— 17 Ovidiu născ.. f 1786 Ziethen vestit general de cavalerie prusian f—1843 Franţpis Coppăe poet |fr nâsc. — 1879 lacob Chaa, moştenitor al tronului din Afganistan primeşte răs-boiul cu Englitera.— 1885, Mahdistii cuceresc CUartum. Asasinarea lui Gordon. AGENDA BIT IN CAPITALA. - Ministerul financeior a amânat Sână la 1 Martie 1909 aplicarea ispoziţiunilor ordinului No. 92039 din 8 Octombrie 1908, referitoare la prezentarea facturilor de către importatori,cu ocaziunea vămuirei mărfurilor, pentru ca până la zisa sdată să se poată regula în mod definitiv cu expeditorii din străinătate, trimiterea la timp a facturilor de caro e vorba. Bucureşti, 10 Ianuarie. Iată cursurile pe ziua de azi: Renta : Amort. din 1804 internă fj, lei roiVs-ioi; împr de 185 mii 1903 s*/»ţ Examenul lei io274—loij împr. de 32'/, mii inter i specialitatea croitoriei « * fj *SPT- *e J? la 1 Februarie 1909. 4/« lei 92'/4—92; Impr de 274 n .. 1890 î de capacitate se pentru va tine Orele de serviciu la ministere, autorităţi de la g—rz şi de la jr—6 Secretarii-gen e rali primesc în fie-care zi. Miniştrii e&nd se află în Capitală. VREMEA să o public, interveni un factor extern care m’a oprit. JD. deputat de Ilfov dr. N. Ange-lescu, farmacist în Bucureşti, adresează guvernului o interpelare asupra înfiinţărei şi funcţionărei depozitului central de medicamente, cerând toate actele relativo pentru ca să le studieze în vederea desvoltâ-rei acestei interpelări. Termenul regulamentar pentru desvoltarea unei interpelări, pare-mi-se, este de trei zile. Do atunci însă au trecut multe zile peste lună şi interpelatorul nu a scos nici un cuvânt Sunt sigur că negăsind apă turbure în caro să poată înota şi pescui, după obiceiul curent, a amânat | In ţările învecinate la 24 Ianuarie st. n interpelarea ad calondas graocas. f Maximum de presiune se găseşte ca şi Ca să se vadă desinterosaroa de t în zilele precedente in partea estică a care a fost condus onor. deputat de (Europei, centrul lui întinzându-se de la Ilfov în interpelarea sa, să ne dea""'"’ voe sâ’l interpelăm şi noi: pentru 4°/3 lei 95—941', ; împr. de 45 mi!. 1891 4®/* lej 9W1—9împr. de 120 mi). 1804 4% lei 91* 1—9Xl/i i împr. de 90 m 1. 1896 45/# Iei--------; împr. de 180 mii. 1898 4' j lei------— ; seria A şi B ioo mii. 1905 4 ’/.; lei 90 7/„—90’/* ; convertită 1905 4lei----------. Obligaţiuni: Creditul jud. şj corn. 5% iei In ţară. — Gerul aspru se menţine în toată ţara, dar mai cu seamă în'Moldova, unde termometrul s’a coborât peste noapte la — 25 la Vaslui şi — 27 la Roman. In Muntenia şi în Dobrogea temperaturile minime au variat între—12 şi—19. Timpul este pretutindeni liniştit! Presiunea atmosferică se menţine la 775 mm. In cursul nopţei cerul s a acoperit în câteva localităţi din partea centrală a Munteniei; în restul ţârei e senin. N’a nins nicăeri. 100 65-ioc 45;id. 4*/, — viticol 4*/» lei — cureşti 1895 4V3 conv. 4*/, lei Craiova ‘906 5% Printre caii regimentului de ro şiori din T.-Severin. s’a constatat mai multe cazuri de morvâ. D. nu ior veterinar Buţureanu a luat măsurile necesare pentru combaterea boalei. Caii contaminaţi au fost u-credit. Scişi cu injecţiuni de sţricnină. Se corn Bu-| crede că germenii boa’.ei au fost a-idem 1898 *duşi din Dobiogea unde unele regi-4°fc Iei [ mente au fost în manevră. —85 601 ______ -tlaşîV'Wei9iV P™ cŢf »« înfiinţarea f găsească 233 de oameni pentru a’i aşeza îRentă Rom- I9?3 5°/o ne conv. 101 20 \ prezintă felicitări cu ocazia deschtderet . . ţ viw* V uu CC2.voci,cui.au LKXLLCL auuiii i mbrilor consiliilor fo .mularole statistica este prea scurt ? Jefuirea percepţiei din Bălăceanca fZli ' taD;8a,la directofr aJ O telegramă din comuna Bobesfi- ^tisticm gonerale dela nmu.şterul ^^^^^ ROsitii eri parchetuiui Legea monopolului câreiU' 46 d0mneenlrr î n^pCTrTcută pentru a se duce la bun sfâr- înBrnAntia diu vaoea com^ a fost nişte necunoscuţi. Hoţii au spart uşa, au pătruns înăuntru şi au furat suma de 900 care se afla în sertarul unei numai < percepţia . 'jefuită de , . - , x. —----i — e rt "-----jj wuivij» j/wauu ca * a.jcr, depozitului centrai do medicamento s pe aceste fotoliuri. Totuşi nu ’i găseşte societatea farmaciştilor, şi farma- Care să fie cauza acestei minunăţii pe oiştii nesocietari s’au pus în mişcare şi prin delegaţii în audienţe la toţi oamenii politici de resort, şi care nici fecunda Americă nu a putut-o oferi încă omenirei ? Explicaţia e foarte simplă. Statul înţelege ca aceşti 233 de pentru -ceasta, au cerut suprimarea onoarea cetăţenilor în mâini, dar nu depozitului cerând ajutor, implo- ' ' “ ' ’ rând clemenţa şi ii.strunând harpa pe ruinele contractelor şi furniturilor întocmai ca vestitul profet ju-deu pe ruinele Ierusalimului ; 'însă găsind toate urechile astupate s’au gândit la altceva. Ştiind că de la o vreme, mişcările care pornesc de la sate impresionează mai mult centrele, au a-gitat şi convocat în congres pe far? macistii rurali. Şi , ş; zice statul, 11 Iată modificările introduse de d. Costinescu. ministrul de finanţe, în legea monopolului cârciumelor. Numărul cârciumelor cari vînd numai vin şi nici un fel de băuturi alcoolice este nelimitat. 47 Q3— Rentă Română 1801 4% 80 60 ’ tnieurie de senat şi cameră, urez ca re- Deschiderea acestor cârciumi este r- 93 - 8960. ReutAcţiunile dintre aceste două state să fie Dberâ mijlocind plata către comună cesare şit această operă. Se vor trece în statistică copii în vârstă de şcoală f H- Spiru Haret, ministrul iustruc-?]“- Punctele din lege modificate .pol realităţii, fiind iWedit. otitei; ? Se^ia da Jandarmi de acolo a în- Rentă Română 1880 4°/,, 90 30. Rentă 1890 f parlamentului otoman primită cu marc ' y 7 i S AuMjio’n -____X ............. Ahmet Riza bani, căci banii, de sigur, strică ! Şi acum ascultaţi cum stau fantele . - ţi- Din acestea 565 sunt ocupate, din care 100 sunt re-! Rentă Franc. 30 tribuite. Şi cu cât credeţi? Cu 500 Jei 14«/0-----------Rentă Rentă Română 1894 47, ----- Română 1896 4% 89 20. Rentă Română f clern-1898 4% 8990. Rentă Română 1905 4"/*,! conv. Rentă Română 1905 4’/'G preşedintele Camerei deputaţilor 8930. Împr. Mun. Buc. 1888 4'lfla 96.50; ----- împr Mun; Buc. 1895 4'l»% 95-5» lmPr-\OÎMnfnfoî Mun. Buc 96 —. Banca generală Română ] Oldlod bdOdidjui —. — Scompt afară din bancă 2 oro. î ,1 » ; Tendinţa fermă deliii dUli U Statul dispune de '79S de posturi de ju-' Paris. — Bauca de Paris, 1538. Bauca , . , , „ fmnnal în m? do moarto a hărhatn- decâton supleanţi. Din acestea numai; Ottomanâ 709 Lozuri Turceşti 175.- Independenţa romana extrage dm- “,®az “e a te 06 42 Rentă Română {tr o scrisoare din Paris, a unui meni- Slu* Ta. Pytea să -ontmue neo0ţuf Română 3% Rentă bru din familia d-lui D. Slurdza, lHoi însâ nl}mal Paaă la cx' ^ . ni rurflfi. AAnr.pfint.n ni «a Qp*AnnarA pe teritoriul căreia se găsesc, a u nei taxe anuale de 1 leu pentru fie-care care cap de familie, locuitor în comuna sau cătunul în care s’a deschis cârciuma, până la un maxim de 200 lei. Această taxă va fi,plătită trimestrial. Nevasta cârciumarului co- raalităţii, fiind dovedit că statisticile vechi erau sau pesimiste sau incomplecte. ■-ceput cercetări. Baiul „Sladicatului Diverse pt an î Română 47,-Renta Italiană 1,13,20; următoarele amănunte asupra fosiu-I,lrare;‘- contractului de arendare sRpntu n«nuninis uc nc'i...- _j_ _____‘ ’ fincheiut de soţul ei. SI cu condltl Rezultă că în magistratură nu ar putea {Renta Ungară 93.30, Renta Spaniolă 95 95 ' lui prezident de consiliu ^roHoereCf aasei9iMnenn • bani -gaţa>s Re=nta Rusă -.Renta Londra 251.55 I „S’a constatat că nu există încă un oare doresc să aibă numai o ocupaţie. Renta Viena 104,93 Renta Amsterdam?.,)- „/„-x ^ fără alt profit. j 208.12 Renta Berlin 122,68 Renta Bel A f^au, afara de o surescitare ner- ______ Statul consideră aceste funcţiuni ca jgiană 3(8, Renta Italia 3ţ8. Renta El-|Voas® provocata de un surmenagm Nici această înscenare însă, nu a|sta£iu> ^ar ^in nenorocire stagiul e preajveţia 3116.Renta,Română convertită—intens şt permanent. prins de oarece s’a arătat farma- l11"?’ cf^' ,dur,ţazăl cel puţin câte 7 ani. | Noul împrumut convertit-------Scompt ] _ Pentruca sguduirea morală suferită oiştilor că îa regulamentul dopozi-tului central am avut grija să se prevadă cil: în localităţile unde sunt farmacii rurale spitalele şi plasa să se aprovizioneze de la a cele farmacii cu medicamente. Iată în câte neajunsuri şi mizerii se svârcoleşte tânărul deposit central de medicamente lovit din nă-untru de întemeietorii lui, cari îl minează prin favoruri, nepotism şi o culpabilă prodigalitate în averea publică, menită să aline suferinţele poporului iar nu să umple stomacurile şi să înlesnească poftele protejaţilor, iar pe de altă parte bombardat din afară de cei care văd că au scăpat vaporul ce în mintea lor şi-a îndreptat vâslele fericirei spre atrăgătoarea Californie. Aducând aceasta la cunoştinţa publicului mare şi a conducătorilor trebilor publice şocotesc că mi-am făcut o datorie care se impune oricărui om cinstit şi dezinteresat. Este încă timpul să se remedieze răul şi să se împiedice prăbuşirea care ameninţă. Suntem abia în rătăcirea dintâi, care poate găsi încă stăvilar, căci atunci când vom ajunge în rătăcirea cea de apoi, nu vom mai putea decât să constatăm cataclismul, să ne înfiorăm do Sodoma şi Gomora şi de focul mistuitor iu care cei răi vor scoate vaete şi şerâşniri de dinţi, dar unde vor* fi dus şi îm- j preună ,cu păcatele lor şi alinarea suferinţelor color nevoiaşi. Dixi et salvavi animam meam A. Altân farmacist Şi în altă funcţiune în 7 ani ce nu se poate face ? Dar din fericiră s’a găsit şi în Franţa omul care să rezolve o aşa gravă problemă. Actualul ministru de justiţie, d Briand, va depune un proect de lege prin care cere statului un credit de 700 mii de lei anual pentru plata judecătorilor. Bine înţeles că suma nu va ajunge, pentru a da 2400 lei anual, cum doreşte ministrul. De aceia se vor suprima toţi judecătorii supleanţi de la tribunalele cu mai puţin de 350 afaceri pe lună. Iar judecători de pace, mai puţin ocupaţi, vor trebui să dea ajutor pe la tribunale, fără alte indemnizaţii. • RETEŢE Şl SFATURI afară din bancă 2 ij4 Credit Lyonaz , acum opt luni şi influenţa de care a 1208. f fost bolnav au contribuit foarte mult Tendinţa fermă | să provoace boala .de acum. Londra.— Consolidate 833(8. Banca, Tratamentul consistă numai într’un ?™âaici"'cSCo!nit \ ahs°lui rePao* §* lipsa totală a ori- ~ .77. cărei ocupaţii. Esenţă de coajă de lămâi.—Luaţi coaja de la două lămâi şi o puneţi în litru de rachiu sau Franzbranntwein şi lăsaţi să stea 14 zile ; apoi filtraţi rachiul în-tr’o sticlă bine astupată. Această esenţă dă bucatelor şi sosurilor o aromă perfectă. EXPOZIŢII, MUZEE, SPECTACOLE 2 5(8. Schimb Paris 25.31 Iţ4- Schimb Berlin 20.64. Schiînb Amsterdam 12.03. Franc furt, — Rentă Română 5°/o------ Rentă Română 4V0 93.10. Noul împrumut Român 101.—, Scompt afară din bancă 2’l(8. ' Triest. — Soc. asigur. Dacia România 702 Soc, asigur. Naţională 880, Soc. a- , sigur. Generală 698. Bruxelles (Acţiuni ale zahărului).— * Acţ. capital-----. Acţ. ordinal-------. Tramwaye Bucureşti —. După eşirea din sanatoriu d. Stur-dza va sta căt-va timp într’una din localităţile alpine». încheiat de soţul ei, şi cu condiţi-unea de a’şi lua un bărbat ca administrator. i Băeţi de prăvălie cari vor fi servit 10 ani în aceiaşi cârciumă vor putea continua comerţul patronului lor.- De asemeni chiar cârciumarul în viaţă fiind va putea să transmită negoţul său fie descedenţilor săi legitimi sau legitimaţi sau fie unuia din băeţii săi de prăvălie care ar îndeplini condiţia de mai sus. Distanţa cerută între o cârciumă şi o şcoală sau o biserică a, fost coborâtă de la o sută la şeapte-zcci de metri, măsurată de la uşa cărei urnei până la şcoală sau biserică. Curtea de Casaţie secţia Il-a a respins eri recursul lui Const. C. Mariu condamnat la 5 ani închisoare pentru că a asasinat pe cum-• natul său Simion Niculiţă cu prile- Ne mai desparte numai câteva zite' jUl u?ţe* c.®r*e-până la mult aşteptatul «bal mascats, > Dumitru Matei Fărâmiţă dm organizat de «Sindicatul ziariştilor? la str. Dragoş-Vodă care a încercat să Teatrul Naţional în seara ds Sâmbătă asasineze pe fiica sa pentru că fu- 17 c De data aceasta, balul a cărui re- gjge cu un drăguţ al ei, a fost îna- putaţie e bine stabilită, va întrece, cu mtat eri parchetului, mult balurile mascate dm anu trecuţi. Cu insfcrucţia afacerei a fost în- lor «Sindicatului? se ocupă în fiecare zi ^^nat d. Ionascu Dolj, judele de cu alcătuirea unui program monstru. Sala 'nstrucţie de la eab. 2. Teatrului Naţional va fi splendid deco 1 St. rată şi iluminată în mod deosebit. t ------ pSl^rtliTS ,D-. V Demctri.de . r»st n.miţ fie-care zi, putem spune, că la orele 12 cancelaria consiliului noaptea, va fi intrarea comică a tuturor ,^e miniştri, în locul vacant, clovnilor şi auguştilor reputaţi ai Circu- J lui Sidoli, în frunte cu celebrii comici' B bero şi prăjina din trupa jongleurilor americani Geraldos. Tot la aceiaşi oră se va produce şi splendidul balet rus Godlewsky. Ţinuta : frac, smoking, sau redingotă. Focul din str. S-ţii Voivozi Sinuciderea din Din cauza mizeriei unul se împuşcă | Radu Rusescu, din stradi Vir-| iliu 68, om de 40 de ani, îndurai e la o vreme o mizerie din cele i mai grele Un elev de liceu se strangulează — Aseară la orele 10 un foc s’a declarat în str. S-ţii Voivozi 28 la locuinţa d-lui maior Andronescu. Focul a luat naştere dela o sobă şi a fost stins de oamenii din casă şi de sergent. W. întrunirea patronilor cismari irils Lepîoa CAMERA Şedinţa de la 12 Ianuarie 1900 Tânărul Elofterie Nicolau, în e- Şedinţa se deschide la ora 2 sub pre-şidenţia dlui M. Pherechide. D Ion I. C. Brătianu e primit de mai joritate cu aplauze. Se dă citire procesului verbal al şedinţei trecute care se aprobă. D. M. Pherekyde preşedinte dă citire telegramei .camerii otomane prin care aceasta mulţumeşte camerei noastre pentru urările făcute cu ocazia deschiderei parlamentului turc Prin această telegramă Camera oto-Patronn cismari din Capitală s’au j mană exprimă dorinţa ca relaţiile din- Innof. oqoqi'JJ în aolnnnl hor^rini î fvP Statul nostru ci /-<*] tnrr* că ~,.o Ateneul Român (vizitarea localului şi j colecţiilor sale). Deschis în fiecare zi! 9—12 dim. 2—4 p. m Taxa de intrare 50 bani. Muzeul Zoologic (Şoseaua Kise'.ef) Des ehis Joia. Duminica şi sărbătorile de ia 12—5 P- ni şi-a pus capăt an glonte de f dreaptă. Mercuri seara, în ajunul botezului Vecinii alarmaţi au avizat «Sal-prtncipesei Ileana, un prânz de gală Tarea» şi pe timpul când era trans-va avea loc la palatul regal. ‘portat la spitalul Brâncovenesc el a Vor asista Suveranii, Principele îD<*etat din viaţă. Ferdinand, membrii misiunei spa-\ Circumscripţia a niole, miniştrii, ete. f chetă. ;i!?0^^Sîalxde .Jiiefor 6FtrăeTndifri ^te do 17 ani’ ■aul decedatului co-j pentru a protesta zueior, traganau-şijl0nel Nicolau din stada Harăscu-Iţiilor. adunat aseară în salonul berăriei [ tre statul nostru şi cel turc să devie me-Cănuţă, de pe cheiul Dâmboviţei ] re£ mai intnne contra corpora n deschis o an- Misiunea spaniolă, lua parte la botezul care va ? A. S. R.» Muzeul Aman (Str. c. A. Rosetti 8) Principesa Ileana, va sosi as- eschis Mârtea Tnia Dumiriir» ct SărM. * i y • i * Or6lG 1 1 Şl 4:0 ÎTl Oâ Deschis Marţea. Joia, Duminica şi Sărbătorile de la 9—12 dim. 3—5 p m ] Pinacoteca Statului (Palatul Ateneului, ! ntraiea prin str. N Golescu) Deschis în î toate «Jele, afa.râ de Lunea da îa 9 — 12 dim. 2--4 p. m. Teatrul Lyric■ — Operata vienezi. Grădina Carpaţi. — Ochestră. Grădina Sărindar. — Orchestra Pâ-dureanu Teatrul Eforiei. — Cinematograf Oeser vederi noui. P ^Năsturel 11, eri după amiazi la o*] Au vorbit d nii Petre Caracaş, rele 1 s’a coborât în subsolul case- iDobrogeanu şi George Marinestu, lor şi fără să dea nimănui nimic | combătând legea meseriilor despre de bănuit s’a strangulat. care spunea că nu corespunde nici Doamna Nicolau, mama sinucisu-i timpului nici constituţiei, lui, a fost cea d’intâiu care a dat] In urmă s’au împrăştiat peste cadavrul fiului său. Biata fe-j nişte, mee leşină la vederea acelei scene] îngrozitoare. c _____ Autorităţile fiind avizate, parche-| tul a dispus transportarea cadavru- j ? lui la morgă, iar circ. respectivă aS deschis o anchetă. { W w. în li- W. Koui amănunte A V&CAT Bijradfi O. Cantacuzino, No NUVELELE „EPQCEE’ EUG CIRIKOFF (Episod din războiul Ruso-Japonez) Sc aşezară dar să compue împreună telegrama. Cuvântul costa cinci, spre zece kopeici, şi nu prea aveau multe parale. Trebuiau puse cuvinte puţine şi multă dragoste în fie care cuvânt; «îmbrăţişăm cu drag, urăm fericire, sănătate. Depeşează. Suntem neliniştiţi». Toţi se îngrămădeau în jurul mesei şt, cu capul plecat, urmăreau din ochi mâna Wi-erei, care rânduia cuvintele cu o scriitură desluşită şi frumoasă. Am putea să tăem — «cu drag». — Nici decum Lăsaţi-lo I strigă mama. Pe urmă discutară cuvântul «fericire».- Ce fericire puteai să’i u-rezi ? Aveau să fio dostul de fericiţi ştiiudu*l sănătos. — Dar tu ; ce orezi, Wolodia ? Vărul avu o tresărire de spaimă, dar imediat stăpânindu-se se : tăzi, la pitală. . „ ______ f Complectăm informaţiunile pe cari n r -r r< « i , Jcei dintâi le-am dat asrpra proec- .1 P^dentul(t„Jui de lege pentru colegiul unic conmhulm d. miniştri şi ministru ;u următoarolo amănunte: ue interne, a lucrat cu prefecţii de* judeţe în chestiunea reformei elec- ] ® torale a consiliilor judeţene. ; Alogătorji pentru consiliile ju- I D. Spiru Haret, ministrul instruc- ------ deţene vor trebui: ! ţioi publice, dorind să facă o sta- Fprrlin*,nr) fie români sau naturalizaţi jj tistică generală a ştiutorilor de români. [carte diu ţară—aşa cum nu s’a fă- cut până în prezent — a însărcinat Regulare de compeiinţă Sublocotenentul în rezervă Marin [ N. Dumitrescu din reg. 6 Mihai Viteazul, a comis oare-care incorecţi D. Ion 1. C. Brătianu, preşedinte al Consiliului de miniştri dă cetire decretului regal, prin care M. S Regele, în urma demisiunei d-lui D. A Sturdza din demnitatea de preşedinte al Consiliului numeşte pe d. I. I C. Brătianu în această demnitate (aplauze). D sa depune mai multe proecte de iege. D. Spiru Haret depune un proect de lege prin care se abrogă art. 7 din legea învăţământului, privitor la obligativitatea instrucţiei militare în şcoli. D-sa cere urgenta, care se admite. D. N, lorga întreabă guvernul când va fi pusă la ordinea zilei interpelarea sa cu privire la felul cum înţelege guvernul să serbeze aniversarea a 50 de ani dela uni rea principatelor. Se fixează pentru mâine, Marţi D. 1 Vrăbiescn cere Camerei să vo- A, S. R. Principele asistat aseară la balul dat de socio-| Teatrul Edison — Teatru de varietăţi şi Circul Sidoli.—Program mereu nou. tatea «Cultural şi Ajutorul Femeei» pliniti Berăria Gambrinus. — Orchestra ab în sala Liedertafel. 1 ~ solvenţilor Conservatorului, care a ob 2) Să aibă vârsta de 21 ani îm- pe d. Marinescu, şeful statelor per-.8) Să aibă un domiciliu real în- sonale din acest minister, să aleă- truna din comunele din judeţ. ftuiascâ această statistică. — Eu ? Eu cred că cuvântul «sănătate» o de ajuns. Restul... restul puţin importă. Şi apoi se depârtă muşcâudu-şi barba gânditor, pentru a reîncepe preumblarea lui de alungul oiâei. — De semnat, nu mai semnaţi. O să ştie el de la cine-i depeşa. — Sigur, sigur I — Şi când mă gândesc că a plecat fără să ne îmbrăţişeze 1 suspină mama. In fie-care zi ea repeta de două-trei ori frasa aceasta care uneori n’avea nici un rost în conversaţie. Aşa, vorbea cineva de lucruri cu totul altele dr cât cele privitoare la Lelka şi deodată auzeai un suspin, cu aceste cuvinte: «Plecatfără să ne îmbrăţişeze», Lelka se temuse de plâusetele mamei .sale şi de scenele ce aveau să se petreacă la despărţire. Poate că’i fusese frică să nu’l n înduioşat şi şi m’a însărcinat să tră banii. vă dau d-voas- ‘ — Şi mai ales când râzi, uite, tocmai ca el. In coşuleţul ăsta sunt nişte foto ] — Serios? grafii şi câte-va alte hârtii. In lă-1 — Mama d-tale mai trăeşte ? oiţă sunt nişte scrisori. V’a rugaţi — Nu, sunt singur pe lume... din să o păstraţi până se va întoarce ; fericire, nimeni nu mă poate plânge, iar restul sâ’i întrebuinţaţi cum' ’ ’ veţi voi Camaradul lui Lelka era ca şi el tânăr şi vesel, şi tot ca el purta o căoiuliţă. — Şi d-ta o să te duci...acolo ? — Negreşit că o să mă duc. — Vă trimete ? — Nu, eu mă duc ca voluntar... M’am plictisit să stau aci degeaba. — Şi nu ţi-e frică ? — Mie ?... Ofiţerul glumea ; râsul şi glumele lui Ie mai potolea grijile şi lăsa să se mai spere că Lelka so va întoarce cu bine din războiu. Şi deşi vizita lui fu de scurtă durată, ai fi crezut că fiinţele acelea se iubeau de multă vreme, şi când veni timpul să se despartă o mare tristeţe cuprinse toată familia. — Dacă vezi pe Lelka, spune-i... Ce să-i spui ? Ar fi trebuit să spue atâtea şi atâtea... Amândouă Ofiţorul ridică din sprâncene, su- fomoile vorbeau odată, rugându-1 râse şi răspunse : pentru iubitul lor o mulţime do lu- — Ori că voi muri acum, ori peste cruri, şi ofiţerul răspundea surâzând zece sau două-zeci de ani... mi-etof nereu : una. Lyceanul se uită la bravul ofiţer pe el ? Ast-fel şi-a zis câe mai bino^cu veneraţie şi da săbiei salo un să evite ocasia Numai după co ajunsese In Samara, trimise o carto poştală ilustrată cu aceste cuvinte : «Mă duc în Orient, vă îmbrăţişez din toată inima, scrieţi-mi la Karbin şi mai a-los nu plângeţi şi nu vă îngrijiţi.» Curând după aceasta primiră vizita unui camarad al lui care le aducea nişte lucruri de la regiment. Acestea sunt tot ce-a avut. Un deosebit respect. Cele două femei îl priveau cu drag. Acest oaspe trecător era un tovarăş de» al lui Lelka şi prin asta avea în ochii lor uu caracter cu to-ti 1 excepţional Ca şi cum Lelka ar fi fost îutre oi. Mama, caro nu-şi mai lua ochiide la el, ar fi Negreşit, negreşit, nu voiu uita nimic. II potrecură până la poartă. — Ia şi asta,-—zise mama.—stre-curându-i în mână ceva. Tânărul la început foarte turburat de acesto vorbe, recunoscu după pipăit că ora o cruciuliţă şi se plecă să sărute mâna bătrânei. — Intorrce-to cu Lelka 1 — Sigur, nipi că mai încape vorbă! —■ Şi spune-i să ne scrie mai des I puuo-i şi că a făcut rău do tudini în calitate de şef al atelie- ] suma de 200,000 de lei pentru vierului de coufectiuni a jandarmilor S timele dezastrului din Italia. rnrali * > D. loa I. t. Brătianu anunţă că M. S. El fu trimis în judecat» Coţwiliu- 0aonce,ratsfrSse acorde to0Q>i lui de războiu a corpului 2 de ar- pe sentimentele membrilor Parlamenta-mată care în bnza unei junspru- j («j, a şi comandat o cantitate de lem-denţe a Casaţiei din 4 ^Martie 1906, xărie fiindcă sub această formă preferă care scoate pe jandarmi rurali do (guvernul italian să i se dea de către ţara sub jurisdicţiunoa tribunalelor mi- j noastră acest ajutor. litare, şi a declinat competinţa, tri miţând afacerea să se judece de tri- * Camera trece apoi în secţiuni. Nu, nul lasă, o dau eu Wiera se oferi bucuroasă să ducă se Apoi, o podidi lacrămile. — A plecat !..“ _________________ Ce Pfccai că nu ne-am gândit iea teTe ţrama, Kolă să 1 rugăm să ducă şi lui Lelka nişte să propue pezmeţi cu unt,—îngână mama ster- i — Daţi-mi-o mie gându-şi ochii. [oficiu. — Lasă, mamă I Cu genele înlăcrimate, Wiera is-bucni într’un râs neăvos: — Şi Lelka nici nu s’a gândit să vie să ne îmbrăţişeze înainte de a pteca I * r Mă reped eu la ar îi jurat că-1 cunoştea dt- r*«77„„ 77 a * «ii. - -, nainto, ba I ohiar de multă vrorno. | 0 plecat fără să ne.îmbrâţişeze,—mai răspun- j samovar, câte-va ceşti ghitara, fo- — Semeni puţin cu Lelka d-ta. adaogă mama după ce oficerul se tografia iui... Bicicleta a vAndat-o 1 — Adevărat? urcase deja In trăsură. Vărul Wolodia sa ducea şi venea prin casă, răsucindu-şi mereu vârful bărbiei şi se muncea cum să înceapă ce avea de spus. Faţa i se învăluia de tristeţe şi de mister. Trebuia să vorbească şi n’avea curaj. Auzi zornăitul unor bani do argint şi de aramă. Ţine pentru telegramă... 1 rublă şi 80 do kopeici* înţelegi Wolodia ? Tânărul băiat primi banii în mîuă îi privi, îi cântări... — Bine, — zise apoi cu glas înăbuşit. — Când o a’o trimeţi? — Când? Chiar astăzi, cred,— ro-plică Wolodia dar cu un aor aşa de distrat că mătuşa lui rămase un moment uimită. — Mă duc, mă duc chiar eu, zise ea,- voi da eu depeşa. — Nie* să nu te gândeşti, tuşieo. Mă duc eu numai decât. La urmă se hotărâ ca Wiera să însoţească pe vărul ei. Pe drum ea se grăbea, ca şi cum nădăjduia că odat£ telegrama trimisă şi rocipisa luată, toţi aveau să se apropie de Lelka, liniştea a-vea să revie şi vor asigura şi pe col ce lipsea. Wolodia încetinea pasul şi se gîn-doa la ceva. T11 dormi.... mai bine nu mai veneai cu mine. Mă duceam eu singură. Tocmai treceau bulevardul, un bulevard înfrunzit, în caro glasurile copiilor răsunau vesele în a-murgul care poleia cerul. Atunci Wolodia luîndu-şi curaj întrobă, cu aerul unui om care scapă de o mare greutate: — Vrei să stai niţel colea ? Avem ceva de vorbit. Wiera îl privi cu uimire. El so lăsase deja să cadă pe baucă şi o ruga aproape o implora : Stai ;jos puţin... un moment... nu înţelegi, am să’ţi spui ceva,... — Ce ai Wolodia ? E greu să’ţi spui, în adevăr, dar... trebue... nu pot o* « Bine dar spune odată I Spune ^ Cu capul plecat, cu braţele atârnate, el sta nemişcat; un surâs ciu-grăbi şi el j dat rătăci pe figura lui şi îi încremeni în colvul buzelor. — Ştii foarte bine, tu... orice se poate întâmpla... El tuşea şi căuta cuvinte, dar cuvintele i se înţepeneau în gât. Obrajii Wier« 1 se acoperiră de o roşeaţă arzătoare, care se stinse apoi de odată; tâmplele îi svâc-neau. Râsetele copiilor, sunetul clopotelor, uruitul trăsurilor pe pietre, toate aceste sgomote îi ajungeau la urechi aşa ca o frământare nedesluşită. — Lelka I... vrei să zici că Lelka, -• făcu ea, abia vorbind. — Da... — Ucis?... mai întrebă ea Intr’un suflet; şi îşi acoperi faţa cu amândouă mâinile, ca şi cum Wolodia ar fi vrut s’o lovească. — Nu e sigur de tot încă... Ar trebui cercetat... Numai o simplă depoşe... nici o comunicare oficială... Numele lui nu e trecut printre «pierderile noastre». Wiora simţi o răceală teribilă cu~ prinzând-o pe de-atntrogul. Agâ-ţăndu-se nervoasă de braţul vărului oi, ea se strânse lâDgă el. Wolodia o simţea tresărind şi el însuşi Încerca o turburară de nedes-cris. Trecu mâna peste ‘nhii oi şi zise şfcergâudu-i lacrămile (Va urma) www.digibuc.ro ■«mmm SENATUL Şedinţa de la 12 Ianuarie 1909 Şedinţa se deschide la ora 3 p. Presideazâ d. P. S! Aurelian, dinte. Prezenţi 102 domni senatori. Pe banca ministerială d-nii: I tianu, Morţun şi Haret. m. preşe-. Bră- exemple din alte ţări ca Franţa şi Belgia, cari fără îndoială sunt ţări constituţionale. Aşa în 1834 şi 33 în Franţa, sub Lu dovic-Filip, s’au schimbat prim-miniştrii fără voe—o schimbare de cabinet De asemenea sub regimul republican în Franţa există un caz in 1876 .şi 1883 Dar un exemplu mai recent se găseşte în Belgia, anul trecut, câod prin moar- D. ministru Bratianu .citeşte decretul jtea primulai ministru, cabinetul nu s'a m’.tmrei salt ca prim ministru, în locul jjremaniat, prin numirea actualului prim-d lui D. Şturdza. [ministru, ca înlocuitor. D ministru Haret depune mai multe in Termină declarând că va persista ... PrRecîe P®ntru recunoaşteri. ţ direcţia urmată, sub şefia d-lui Sturdza D. C. Disescu adresează d-lui Brâtianu s: ronservatorilnr rlpmnrral! a'irr nn a experimentă noui urmat, D. Discscu în răspuns declară că cita- . t , , . . . şi lasă conservatorilor democraţi sarcina o interpelare asupra modului numirei de a experimentă noui metode politice sale ca prim ministru, nesocofindu-se ‘de uzanţei* constituţionale de până acum- ţ D 1 Brătiann se declară gata a as- ţipe d-lui Bratianu nu sunt nemerit a-culta desvoltarea interpelarei d-lui Di- lese, de oare ce atât în Franţa cât .şi în sescu şi a răspunde. Belgia nu există Încă adevăratul regim D C. Disecca ţine tai întâi să declare constituţional ca în Englitera. ca nu are nimic contra persoanei d-lui In ce vpriveşte atacuiţdus contra par. Bratianu şi felicită atât guvernul cât .şi tidului £aale'm'l înţelege. P mD°/r3l'f rt /i feS' i Dacă partidul conservator democrat Dar are de ţăcut observaţiile sale nu- CJută alte directive în viaţa politică a-mai asupra moduiu! acestei numin, căi- ta este 0 necesitate‘ a vieţei noastre cându-se practica constituţională. PQcial du ă cum 0 doved teV ale rile După cum s a procedat in momentul sin urmă^ ^ când (1 aturdza şi-a dat demisiunea, toti ţ* p,n,nn:tl ■miniştrii trebuiau consideraţi ca demisio- ţ,,.-'], -JL,,.,, ' • . ‘ Disescu se naţi după teoria omogenităţei şi solidari- ^ !ri,P-In * 11 Vo. 21—23 Jacques Gold unde ! - a Trate de aur 36540973) “■ Arpat şi diveree monede . Portofoliu Romfca şi StrJia D feapr. oontra #«. publice . 14439909) ( > > ad p. tn c. curent 17*94642) Feadwi publice . ...» ■Şuetele fi jadului de reeerră . . ■*. feud. de sa ortu imob. şi materiei mobili . .... *obilior ţl neeşbu de imprimerie v Wd: »li de Administra ţiu ne 1 libere . ... «aapturi ourinţi . .... Coteptori de valori 128508810 127312755 622304! 668834 74095863 62985149 31514622 31634542 119999*4 15372463 3196121 5970297 701648 811780 II99997? 15313898 3189121 5970297 701709 907084 PASIV Capital................................... Fond de rezervă . £....................... Fondul- amortizării imobilelor şi material Bilete de Bancă în circulaţiune . rroitun şi perderi ....... Do iritam şi beneficii diverse Oopoeite de retras..................... 101259134 101382234 11108425 17^25294 30648714 3254*344 4I5810095 412432240 *) Scuiaptut 5 ojo. Debânda 5 ş: jum ojo saoooooo 35202197 3794654' 12000000 25264107 3803034 269338450 265676250 2190642 2190642 2025018 2115973 101259134 101382234 Spirt omiirit GARANTAT 95 t E ADR 0.70 Bani litrul Lei #.80 Dee&Iitru PETROL yi 3.20 — — — decalitrul. Imperial, dublu — f Cfl rafinat, decalitrul 51 4-Uu ALBERT ENQEL S-sor Bucureşt, str. Caro!, 37 *arvnBi4ij» *4 *»?p 41581*095 142432240 De vânzare Ocazional r.5» PAIE DE FONTA i TAPETE Str. REGALA, 12 m GIERSCH HMI Bucureşti 16, Strada Academiei, 16 Bucureşti pompe de vin Fii, THE FURTUNI = MAŞINI pentru ASTUPAT şi CAPSULAT STICL PSULE ALBE Şl COLORATE APARATE pilim DeUitat Bere COCS DE UEÎNA. TRANSPORTAT LA DOMICILIU IN SACI PLUMBUIŢI - Greutate garantată No. 146 - CALEA VICTORIEI - No znsasM IN DIFERITE FORME | Pa dinăuntru S mă ţuite şi pe dinafară Vopsite cot picioare si scurgere LEI. 105 BUCATA sSiiijs BS £ ii Bucureşti CALEA 11A HO VEI 122 „AGRiCUA 9 9 Societate Anonimă de Asigurări Generale In Bncnreşîî Sediul; STRADA SĂRINDAR, No. 2 INDUSTRIA LEMNULUI E. LESSEL BUCURESCI— Calea Plemei 193-195—Caisa Victoriei 101 Exploatare de Păduri Tâmplarii mecaBă MOBILE, RECIT OARE, PARCHETE hoţi de transmisiune UŞI şi PEDESTRE, ROABE, PEKVaZURI Instalaţiei complecte de birouri precum şi ori-ce alte articole ztingătoare de industria lemnului CEL MAI ASORTAT DEPOSIT DE OtiSRISTEA Dl CONSTRUCŢIE liS TÎMPLlRiE Z.BKNE BE FOC OABBOLI vE(J.1/ Avmmriiis- Patent excelent conservator al lemnului. TELEFON----------—----- — CAPITAL STATUTAR LEI '4.000.000 -Prima emisiune Lei 2.500.000—Vărsaţi Lei 2.000.000 Consiliul de Administraţie; PREŞEDINTE: C. COLIBA Ş AN U Mare proprietar, Viee-preşedintele Consiliului de Administraţie al Băncei Comerciile Române, Bucureşti VICE-PREŞEDINŢI: Basîî© M. Mlssfr Lhc» Elefterescn fost ministru, mare proprietar, mare proprietar, Bucureşti. PI o eşti. MEMBRII: Fmrnisorii Curţei Regale Romîne n 4 iji AIUL •PEKAREK Dr. N. Angelescu, mare proprietar, Deputat, Membru al Camerei de Comerciu. Leon Costiner, mare proprietar, Botoşani. BBŢiJMe n n ■ prin iringer Dr. I. Dimitrescu, mare proprietar, Bucureşti. Dumitru lonescu, Primarul oraşului Brăila, mare proprietar, Brăila. AI. Lucassievici, Directorul de la The? Bank of Rou-mania Ltd. Bucureşti. O liooare inofensivă contra beţiei C. Dissescu, fost ministru, mare proprietar,Bucureşti. I.ouls Timmermans, Directorul Băncei Comerciale Române, Brăila. Signiund Prr er, mare comerciant, v ice-preşedinte al Camerei de Comerciu. ESTE DEJUNUL ZILNIC CEL MAI SĂNĂTOS Marca de Ceai cea mai preferată In toată lumea Se recomandă în special: Peharek’s None sucii Tea Fekarek’s Htgh-Ufe Bremkfast tea Veharvk’s Fim o’dock te s Pekareks Karbsbader-Hee-Mela nge ÂEtsi ceaia se pseşte li Bucareşti ţi ia toată Eoiiiia în principalele Magazine de Coloniale, PeiicRtese şi Drognerif. ----Reprezentanţi FRAŢI VICTOR, Bucureşti- M. Helder, comerc., Galaţi. Ad. Solomon, mare indus- H triaş, Bucureşti. Sticla Lei 3 Itsii (Fatglica) S8 Mi mar Dos? pentru adulţi Lei 5 DIRECŢIUNEA: Tli. Fritsch, Director A. Stellier, sub-director Sigilii di Lăute le Cri! pentru înfrumuseţarea pielei întrece în calitate şi preţul eftin orice produs similar indigen şi strein bucăţi Lei 2.— 1 bucată 80 bani Toate preparatele aceste se găsesc în depoul central la FARMACIA THORINGERi liantf Spetele Im orice comandă din provincie sunt Lei 1,20 b. ASIGURĂRI IN RAMURELE ; Iradia. Viaţă, Grindini, Transport şi Accidente Reprezentanta Iu Bucureşti ——— No. II, — STRADA DOAMNEI, — No. 11. Bxpoziţia Universală Paris 1900 : 3 premii şl 2 medalii de aur INDUSTRIA OMANA pentru ARTICOLE de LEMN Fabrica şi Depozitul: Şoseaua Basarab 27—30 Mo salul de Ex % iziţie şi de vânzare : Calea Victoriei, 128 ■— Bucureşti — Telefon 11129 — MOBILE în orice stil şi din orice e- senţă de lemn, saloane, dormitoare, sufragerii, etc. ftfl Iii li! li Mobile de Birou Biblioteci, Birouri, Scaune, Gartoniere. SPECIALITATE DE MOBILE AMERICANE : BIROURI, FOTOLIURI TURNAN TE, ARCHIVE şi BIBLIOTECI PATENT «UNIREA». - MOBILE de GRADINA de ÎNDOIT ŢAMPL^SS me*A« UŞI FERESTRE, DUŞUMELE. PERVASURI, etc. PARCHETE masive simple şi table cu borduri. STRUNGARIE execută: Dopuri de bu toae, Canale, precum şi orice ‘articol atingător de această branşă. MESMmES METRI de LEMN şi alte instrumente de măsurat. Răcitori. Articole de Higiena RECHISITE de scris şi de desemn, fabrica-ţiune de penife pentru scris. Articole de Me nagin şi bucătărie. FO O Roţi de lemn pentru transmisiuni. TĂIATE ŞI SPINTECATE „Shata Ama ! Societate anonimă pentru industria petrolului * apltal social Lei 40.000.000 deplin vărsaţi FABRICI de PETROL şi DERIVATE: Şticareţjt*, Câmpiam, MoineştS, Monteoru Fabrica de Bidoane de tinichea^ COEStOBţa. PRODUSELE FABRICFLOR: Petro Regulamentar, G zoHcut, Benzlnfc pliaratacenlică, H nzinft pentru tsiotuivre, Pă-curA^pentru ars şi pentru wus Paraflnft, Ulei pentru motoare «i.hJK8EL» ULEIURI MISE Ci ALE de Calităţi Superioare Valvolină pentru cilindrii şi maşini eavând nici un reprezentant în ţară ori-ce comandă pentru ULM tU mi MINE RAL E sau cele-l*alte produse, sunt a se adresa — numai — DIRECŢIUNEI GENERALE BUCURESCI — BULEVARDUL CAROL, No. 5 - Comandita Băncei N iedera ster reîchische Escompt-e Gesedschaft --------- DIN VIE NA .........— Gaiăi — CAPITAL LEI 2.000.000 — S-r-dml pvirapal Bucureşti — Sucursala — Operaţiuni de B&nea In general — Deschideri de coaturi>ottreuîe, îuţfaaâri de p< liţe de supr» ţ§.res şi KÎrain&tâţei, scompt de efecte, i'Barsări de scompî de cupoane, compârărî şi vânzări titluri şi acţiuni, «var:suri asupra titlurilor în depozit, ecruterfe de cecuri şi scrisori de credit asupra ţârei şi srrâs : tăţei, Operaţiuni de comision şi avansuri asupis ta urni or- — PRIMEŞTE DEPOSITE SPRE FRUCTIFICARE — ue iaserosţţl contra mătrgţeî, albire! timpurii ţi '?săd> "ei îîărului, precum şi entru creşterea abundentă s părului de elt excelantiii STECK PFERO-BAY-RO cm mai renumită apă de păr, preparată de UUmm | Ct., Tetsdies a|e De vânaare La eticie de cita 2 lei şi 4 lei, in toate drogueriiie, farmaciile, parfumeriile şi frizeriile din ţară. FaHKJCa ao MOBILE de LLMN MAL? nr V. 0ANL& «areţtl Sdgesui Ilhai Srtvii No. bl ţl strada şerDtnict Ho. 10—(îeleloo b5 Înştiinţez pe d-c i i oomerouEţi de mobile îi pe Onor. public d:n O^pifală yi provincie, eă îr« depoul br.oei ee găeenc j .0*' DORMITOARE, SUFRAGERII, BIOROUR1 şl orloe fel de mobile ~ St LUSTRUITE -Luer&te din lemn uscat şl garanta P^iFTlURt oONV£ltt/k8!L.Ei AUENTCA XiE r 7BLI0E J.*A VE Fondata în anul 1880 D ADAN T E LEFOW 18126 BUCUH,ESCI. - STRADA CAROL J>T< . 104. - BITCUilESTI O B A A. X VBOH.35 ŞI UNOSOUTA AGBNTIB DH PUBLîOIi’ ATB XJ X 3ST TARA Osnectsiraara ai«.elimaiw« mZiarului PRIMEŞTE TOT FELUL I)E tmiNCiUBURSERTIUNlŞIRE LISE - PJtHTRU - toate ziarele din ţară şi străinătate ou Preţurile cele mai Avantagîoase. Singura Agenţie de Publicitate din ţară care posedă un serviciu rigaroi de control asupra regulatei apariţiuni a anunciurilor şi predă fn mod gratuit tustifîcative pentru toate Inserţiunile. REPREZENTANŢA GENERALĂ A — MARELUI AKUAB GENERAL - DXDOT-BOTTIN - pEBtn RomSiiia, Autro-UJiaria, Bilpria, Scrlla ţ Tircia PUBLICITATE m Jltvist, flaaare, dHrasnabat, C leiiare, «tc.,ctc. PUBLICITATE MURALA la Căile Ferate Române şi pe Vapoare, etc. Inserţiuni :şi adreese Tipouruha @ KiryrtMtttră , tfkwtn cade mi ei LV www.digibuc.ro