ANUL XT.—No. 7.




3 - IIWMMMtKfMIWIIilWWfaMW "K
Ediţia de seară
BAN? B
Duminică 11 Ianuarie 1$G9

AflK^MENTEL*
J8J8L
îs ţari	«o ua
3s Stră&âtafc . » , , , 6S) M
«zagaofAiOiî>ii-JW.,#r»«Citi ■ 1 * WjV*
1# î*si *5 ii».
•wwTtt %t «waiamŢii; st*. mmu, e* $
AZrxxto 9M.v<ffntsU>&t ar'*i:4 ~ e«*ati«nMt&
75-" .*•*»» Si«&
OCA
PUBLICITATEA
A-^ncfurh în s> stinsa uî
»	» iV
80 te&'nf Knâr î& »	*
^^jesseasa^sr ,v.i^.i2ăi^isşiii*aass»*^^	H^>v«8K3ae^ • -	■.t^T;n^&*rw» •- • -■•- •r^,^--.—,..-,..~.r.yr
Soumpetea traiului şi vexaţiu-I nile administraţiei; apoi lupta ce se dă îu sânul partidului pentru îulo-
Îcuirea vechilor conducători cu alţii noui, au ridicat enorm de multă lume In contra guvernului.
Dovada cea mai bună că" numai { [ nemulţumirilor liberalei ri datorează \ takiştii succesele lor electorale, ne-o fdă faptul că fără voturile liberali-” Ziarele takista sa grăbesc să ca- lor nemulţumiţi peste tot, dar ab-ute triumful armatei Iu dobândă a- solut peste tot, oi ar fi stat mult dunată do d. Take Ionesvu sub tot‘mai jos de cât noi. felul de căprării şi de şefii.	sj Partidul conservator, cu toate că
Ele cred că înşeală lumea dacă n’a uzat do nici un mijloc necinstit prezintă ca un succes real, cu carac- "şi a făcut numai propagandă de idei terui adela sănătos al alipirei do un a avut peste tot un număr egal de partid după convingori şi credinţe f voturi ca cele alte partide—unul politice, succesele electoralo obţi-fmărit prin zestrea guvernamentală nute de cohortele takiste la ulti-fşi cel alt umflat prin corupţiunea mele alegeri.	ce a întins asupra ţăroi şi prin vo-
Este o iluziune. Lumea prinde u- turilo liberalilor nemulţumiţi—şi a şor scamatoria aceasta, prea neln-j făcut tot-d’auna dovadă că voturile demânatecă spre a, zăpăci p® oi--sale sunt voturi do credinţă care BflTa-	8 stau neclintite Ia dispoziţia ga.
Cui» am spus şi înainte şi după jj Prin urmare nu pot să ne tulbure alegeri, takiştii nu avut câteva vo- do loc tulburele succese alo takişti-
Grupurile Se ia Ploeştl şi Brăila ÂtiMinea celor din veştile cadre
«ÎMI
m
Obs, s reuşit la Brăila
ps care d. ţ poate îm-\
B. N. Fltvti lăudăudust că a înşelat fie d tesărescu, când acesta fa vămui la Roma, dându i impresia că tt’afe să de misiomzt spre a se «băga la i. Tahe Ionescm—cum zicea fir, atunci,—a ea cit. mat:
— Bară nici atâta nu învăţam in şeafite
turi mai multe ca noi la alegerea din Bucureşti şi la Ploeşti tocmai pentru că liberalii nemulţumiţi văd în oi numai un instrument cu ajutorul căruia ar putea să silească guvernul ca să le dea satisfacţie şi nici do cum un partid de guvernământ care să ia succesiunea partidului liberal.
Gruparea lakistâ este groapa comună în care se aruncă toţi nemulţumiţii, toţi istoviţii vieţei .politice, toţi condamnaţii şi toţi declasaţii acestei vieţi.’
Dar chiar dacă am voi să luăm rezultatul de la Bucureşti — acest rezultat de câte-va voturi mai mult obţinut cu cele mai nesocotite mijloace de corupţie — drept un succes politic real, drept o îndrumare a corpului electoral către gruparea takistft ca spre un partid de guvernământ, atitudinea corifeilor takişti nu ne permite s’o facem.
Pentru ca lumea să se ducă la un partid, ca să-l aducă la putere, iar nu spre a’şi arăta nemulţumirea faţă de guvern, ar trebui ca acel partid să aibă idei bine hotărâte, un program clar, e tendinţă definitiv stabilită.
Or, mai ales de la venirea d-lui
manifesta prin care
lor. Ele nu sunt de cât ţiunile situaţiei critice trece partidul liberal şi ţara are nevoe de un mare autoritate morală.
Prin urmare este zadarnică bucuria takiştilor.
dovada
guvern
cluburilor brătieniste di» judeţe, pentru proclamarea d-lui Ionel Brătianu şi do şef al partidului, dar asta nu aduce nici desăvârşita sinceritate Ia centru, nici împăcarea îa judeţe.
Telegramele de felicitare
faci
Se dovedeşte încă odată că situ- ourile nemulţumite şi aţia dificilă a partidului liberalist iJonel Brătianu nule datoreşto mai ales adâncilor neîn-1păca, de oarece ’ar trebui să’şi
^Fruntaşii* de lî®centru au putut	"T*?¥’'
să cadă de acord asupra numirei f^ar^e numej o şi ripi ezentanh în d-lui Ionol Brătianu ca prim-minis-1 Camera şi m Senat.	,
tru, cum pot să se resemneze şij Aceşti reprezentanţi se înţeleg ei ani de diplomaţie.!, faţă de grâbitole manifestaţiuni alo au să ia 0 atitudine faţă de d.\ adevăr că s-a trebuit Mniturilor hrSfionv^zt	Ionel Brătianu, care să-lsileascăV/™
să, reguleze situaţiile în judeţe.
Ori, aceasta d. I. Brătianu nu o va putea face, nici măcar în aparenţă cât timp va avea de desemnat prefecţi, primari, ttvo-’lcaţi ai Statuhti, ajutoare de pri-
Am arătat, îndată ce ziarele libe- maZ’ e}Cf f-f.'l etc’7 vale au început să publice telegramele Partidul liberal a ajuns la un cluburilor din judeţe prin care sc pv.net când tmebue să-şi dea O proclamă d. Ionel Brătianu şef al fizionomie hotărâtă şi asta de
partidului, că tn josul acelor telsgra- SÎQUr nu se poate face la gu me nu sunt într’o frăţească armonie vern. semnăturile tutulor liberalilor' cunoscuţi din judeţe.
, fin josul unora se aflau numai semnăturile generoşilor, ale urătieniş-tilor cunoscuţi, în josul altora se tifla numai semnătura prefectului din J localitate.
Din alte părţi vechile cadre trimeteau deosebite telegrame de felicitare şi numai pe unele telegrame ale frm-j tieniştilor se aflau şi câte una sau. două semnături ale unora din vechile cadre.
Era dar evident că este e mani fes- |
"i
Mâine să ţine la Edison congresul partidului liberal.
Acest congres poate fi privit din două puncte de vedere.
întâi din aceia al situaţiei din Ş taţii, pripită, ee se făcea nu într'an partidul liberal.	jj^dnd şi într’un suflet de către toţi
Apoi din acela ai direcţiei pe cărei membrii partidului, dar care lăsa O imprimă partidului nou! şef. | neschimbată situaţia încurcată din Trecem uşor asupra primului:partid, care a făcut atâtea dificultăţi, punct, cu toate că opoziţia are u-jîn ultimul timp guvernărei d-lui D zul să insiste mai aler asupra ne-jjA. Sturdsa. înţelegerilor şi a intrigilor din partidul de la guvern.
Şi de sigur nu ne-ar fi dificil să facem aceasta fiind date şi telegra-
Manifestaţiiie de la Brăila şi de la Ploeşti
at'r.',-.......,	/.;~7Tjiawwnt aicaîiw muu u<ue şi ieiegra-j Din acest punct de vedere este
Fleva în capul partidului alături 1 „ele Ce s’au expediat din judeţe j şi mai semnificativă manifest iade de d. Take Ionoscu, partidul, care pentru proclamarea d-lui Ionel Bră-ha Brăila.	5
nu avoa nici un program, a căpătat multe
prea multe programe.
Ast-fel azi nimeni nu mai ştie dacă acest partid susţine votul u-niversal şi colegiul unic sau combate aceste reforme electorale.
D. Fleva s’a pronunţxt categoric pentru el® ; d. Take Ionescu le-a prezentat ca » adevărată nenorocire pentru ţară.
Lumea nu ştie dacă partidul este decis să apere proprietatea, sau vo-eşto sâ-i dea o lovitură modificând oniar constituţia. D. Tnke Ionescu a felicitat guvernul că nu se mai gândeşte să aducă vre-o atingere proprietăţei, pe când d. N, Fleva a declarat că e gata să modifice chiar constituţia pentru ca, să ia moşiile particularilor cu forţa.
Lumea nu ştie dacă partidul ta-kist este pentru desvoltarea ţărei prin capitaluri româneşti şi pentru împrumuturile în ţară, sau dacă susţine dărâmarea zidurilor chinezeşti şi darea ţărei în stăpânirea eai itaiiştilor străini.
D. Fleva s’a rostit ] ontru împrumuturile în ţară, d. Take Ionescu pentru capitalurile străine şi împrumuturile îu străinătate.
tianu ca şef, şi cele petrecute Ia | Imediat dsipe proclamarea de şef Ploeştl, la Brăila şi în alte părţi, a d-lui I. Brătianu s’aufîntrunit se-Ştim însă că la toate aceste fapte p*rat grupul d-lui C. Cociaşi şi presa oficioasă ar răspunde fie tă- grupul d-lui Alexiu. Şi în Ioc să se găduind faptele, fie arătând că ele iudă dedaraţiuni de împăcare s’au
nu au nici o Importanţă
Şi apoi discuţia este de prisos de oare ce faptele îşi produc efectele ori cât !e-ar tăgădui cineva.
Ne oprim dar asupra celui de al doilea punct de privire, cel mal important, pentru conducerea statului ca şi pentru viaţa politică a ţărei.
Este ştiut că d. Ionel Brătianu şi-a format de mai mult timp uri grup personal în sânul partidului liberal şi că fn acest grup prepon-derează elementele luate din partidul socialist.
In fruntea acestor elemente d. Ionel Brătianu s’a urcat la şefia partidului.
Este prin urmare nevoe să ştim cum înţelege d. Ionel Brătianu că conducă partidul iioerah
Voeşte d-sa să încline spre ideile şi tendinţele socialiste ? sau înţelege să continue mai departe vechea tradiţie a partidului
a partidului ?
Elementele socialiste care au reu-
Este evident că un partid cu aşaişit să impue ideile şi tendinţele lori Imprimă'’guvehrului“h ’p^hiduluT. conducere nu poate sâ fie un partid J „u i-au dat până acum nici un suc-j Ceeace a spus formal d. Gogu
făcut formale dedaraţiuni de ruptură definitivă.
Dar şi d. Codaţi cu ai săi şi d. Alexiu cu ai săi au trimes telegramă de felicitare d-lui Ionel Brătianu.
Aceiaşi lucru s’a întâmplat şi la Pioeşti. D. Radovici cu ai săi, într’o parte ; d. C. Stoicescu cu ai săi, în altă parte.
Şi d. Stoicescu sfătuejte prietenii să recunoască şefia d-lui Ionel Brătianu, dar lupta împotriva d-iui Radovici nu poate să înceteze.
Ba la Ploeşti lucrurile sunt şi m&i încurcate.
Liberalii abia eşeau di-ntr’o luptă electorală ic care cele două grupuri, s’au răsboit unul în contra altuia* cu'.înverşunare..
Iar după akgere, unul dintre principalii aghiotanţi ai d-iui Stoicescu şi-a dat demisia din partid protestând împotriva direcţiune! socialiste pe care d. I. Brătianu o
Soldaţi silrâafSa-şi draisslsl de sub dlf,îi!»lîurilg oraşniui lîegsio
Sunt multe şi atingâtoire iicidentele produse în urma cutremurului care a nimicit localităţile ştiute din sudul frumoasei Italii. Dacă ar fi să le înregistrăm pe toase, n’am mai termina. Dintre xcestea însă următorul ni se pare cu deosebire interesant a fi cunascut De aceea îl fiim în rânfiurile care urme»*:».
*
Sguduiturile pământului dărâmase, între cele l’alte, şi cazarma Mezzacapo din Reggio Galabria, un mare şi frumos e-dificru de piatră în care se adăpostea regimentul 22 de infanterie. Dintre cei 500 de soldaţi, care se aflaseră în momentul cutremurului îa cazarmă, abia 60 rămaseră în viaţă şi aceia parte înnebuniţi de spsimă, parte sfâşiaţi de răni.
Ceata tristă a celor răuaaşi în viaţă, ajutându-se unii pe alţii, eşi dintre df râmături ţi se aşeză în piaţă privind încremenită la ruinele grămădite în jurul ei în câte-va secunde. Cazarma prăpădiţilor militari le stă înainte transformată într’o movilă de bolovani amestecată cu felurite sfârămături. Răniţii se văitau, cei mai greu vătămaţi trăgeau să moară, iar cei râmaşi teferi cu trupul căutau/să-şi adune minţile laate la goană de urgia spaimei. Era nedomirire, era jale. era durere nespusă în sufletele lor. Dar d’odată glasurile vâicăritosre tăcură, zăpăceala se potoli iar privirile rătăcite se pironiră limpezi pe un punct al uriaşului morman în care se prăvălise cazarma lor. Peste acel morman se vedea răsărind, mişcându-se un vârf de lance, careţcrescu ţi lăsă să se vadă atârnând sub el poalele unei stofe în trei culori, se vedeajpodoaba steagului regimentuluilor. Locotenentul Giletta îi căutase, îl gă-
com mult, — pt şirfAal ou d. Ceea- \
' re rest, mptitudîHtle diplomatice a d lui fleva au fost privite totdeauna cu e rezervi pe care numeroasele t£afe > ce et comis şi care se povettemi prin toate saloanele din Roma. o îndreptăţea cu d«a-jtins
Dar iată că acum d fleva are prilejul să’şi exercite ceeace a -«învăţaţi In ateii petrecuţi la Rama. duce la Brăila să împace pe (miriştii rupţi în două gru puri..
Diplomaţia ex-diplomatului a dat însă cel mai lamentabil fiasco.
Răsieţiţii se duşmănesc acum şi mai mult, iar d. Take Ionescu trebue să se fi vindecai de sandul d'a mai expedia pe d Fleva cu asemenea misiuni.
Căci in.lac să sfârşească cu ramura de măslin, — a terminat cu «scalpelul chimistului» pe care Ta repezit hi d. Bădă-rău. E drept, pielea acestuia e susceptibilă 1 de un instrument ceva mai puternic şi mai rezistent, dar ori cum, să fie atacat de d Fleva !
«Vulturul» s’a sbărlit de croncănitul cloarei, — şi se prevede mare dihonie în menajerie...
D Take Ionescu are să înceapă să repete «trâmbiţa lui Gâribeildi».
!»U»UCAŢH: 2 LE! UN!A
» ao căturei ac tlTj-n-.Şfa *»
». a»str. c&ru -	. ’&şyţf'o?*
ţw	t~ a	VTsStî* *'
L1TBRE—ARTE—ŞTIINŢE
IM 8BORUL li'ESŢSÎ
Rămâi entfmm, veeinic, fantasmă uimitoare,
Te-ai închegat prin haos, ca vis amăgitor :
Tu legănai ca- marea, ca să distrugi uşor, însângerând şi sujet ie-apr insa ta culoare.
Vrăjiţi, schimbaţi în faruri, sculpturi fulgerătoare;
Sclipiri fără dorinţe, lumini fără for Au mângâiat talazuri şi năvile în sbor ;
Distrusul mit răpise himerica splendoare.
Ne despărţim prin valuri, prăpastie şi munţi,
@ clipă sfărâmat-a strălucitoare punţi; hoţi să răsări eternă, superbi şi reală ;
Ne-am întâlnit sub stele, să pierdem fericirea ;
Intr’un sieriu, trecutul s’a ’aline c« -o beteală ;
Şi eu, arhanghel negru, am nimicit iubirea.
Alexandru OS»edea*ru
UN APEL CA RiTABIL
Societatea Cultura şi Ajutorul Femteii de sub patronajul M. S. Reydua şi a-verud ca presidzntă de moare pe A S rrin-oipesa Maria a adresat membrilor săi următorul apel:
Ia cursul anului i©»8 secietatea noastră continuând a lucra la scopul ce’şi propusese a dat de lucru şi a susţinut >rin muncă cinstită 50» de femei care altfel erau să cadă pradă mizeriei sau viciului. La orice nevoi aceste femei au fost îndrumate prin secţiunea noastră juridică, pe când 30 ie copile nu pri mit învăţătură în atelierul nostru, iar a-dăpostul de zi ferea «le rău pe copii mai mici, pe cari femeile muncitoare nu a-veau în paza cui să’i lase. Dar totuşi mai sunt multe femei care trebuesc sus trase mizeriei, multe care nu’ţi pot agonisi hrana copiilor prin muncă din cauza chiar a copiilor mici, şi mijloacele noastre au fost prea restrânse pentru a putea asculta toate plângerile.
Pentru a putea continua pe calea urmată până acum şi în dorinţa de a înmulţi numărul celor ajutorate de noi ne permitem a apela la preciosul d-voastr-ă, concurs rugându-vă atât pe d-voastră cât şi persoanele doritoare de bine si con-'tribue cu obolul şi presenţa lor la succesul halului ce societatea di în seara de 12 Ianuarie în sala Liedertafel.
curative ale scânteilor de înaltă freţuenţă întrebuinţate la aceasta metodă, precum ţi rezultatele obţinute.
Savantul electrician a citat, ca erice savant conştiincios, şi unele experienţe •areuşite ale matodoi sale, alături de cazuri, în eari s’a ajuns uşor la cicatrice foarte frumoase alături de atâtea vindecări obţinute asupra unor cazuri inope rabile
Fulguraţia sau sideraţia se compune din două acţiuni deosebite. Mai întâi chirurgul aste dator si elimine masele nec plastice'dintr’o tumoare canceroasă şi »pO’ scânteile de înaltă tensiune vin s« distrugă ţesuturile bolnave şi să modifice îa aceia* timp ţesuturile sănătoase de prin prejur, dîndu-le tutul*r o nouă forţă, pentru cs să reziste oricărei infecţii ulterioare
Această «aetodă introduce ceva «ou în chirurgia canceroasă. Anume, pe când până acum oblaţiunea unei tumori se făcea de o data, pentru ca să se evite orice contagiune, de aci înainte se va putea | face, fără nici u» pericol, bucată su bucată.
Scâsteile, ale căror vibraţiuai pe secundă sunt foarte numeroase, lovind regiunea eper»tă, lucrează la o adâncime care variază de la cinci milimetri pînă Ia doui centimetri, după natura ţesuturilor. Cicatrizarea se produce cu mare repeziciune şi dă • cicatrice cu un aspect foarte frumos.
m	SI HAOTICE

II
Am carestat t»zels U limba română (o bucată do 10- -15 rânduri dictată din cartaa do Citir» pentru cl. IV-a primară) şi m’ara îngrozit le ceeace am găsit. Nici 10 lucrări >une—nu fără greşeală ; ci ca pâine greşeli da ortografie, puncfcua-| ţie şi caligrafie nu s’an pomenit — mai toata slabe. Dintre aceste olova 60 au intrat în cl. I sec. la Ext. gr. II No. 1. Alteb au trecut î» şce*le particulare etc., seu au ră-nas acasă fără -să ştie măcar să citească bine ; nici nu au dragest? pentru citit de oarece greutatea iecţiuuilor le-au desgustat de citit. Unele ce au trecut în ss. psrti-
liceu-
D. KeotiugHart crede oă intervenţia fT1^0	Sau
cuţitului ar putea ii liiaiiată mtr'o rsâ-Hul 4®	rsau cursul liber aş*
sură oarecare1, îa ori ce caz să nu se numit, adică franceză, germană, pi-f*că operaţiuni largi cu cuţitul ; dar să mo etc., fără s& ştie întâi române-se recurgă la fulguraţia nu numai la ca- jte şi după 3—4 ani sau chiar 1—2 zuri inoperabile, ci la orice fel de cancer. ;erminând şdfcala rămân acasă. Acum Dînsul s terminat semnalînd o serie de f înţ,(-ebaroa e:	ast-îol pregătite cum
cazun, operate de doctori; fuge de Mar- , folosi societ«ţii ? Şcoaleie io seille şi Desplats, din Lille, toate fulga If,	D -
rate de ^actorul Keating H*rt si dintre Kei'e f°a. eiu°? s” , , 0.rŞar!1^al® cari cele mai multe au dat rezultate sa-H*!,3,11 instrucţie fără bază solidă, duci
ci»fâcăt**re,
absolventele nu numai că nu veri ^destul de folositoare societăţii, 'ea |unele devin chiar periealbase pen-* tru societate.
fgDacă programele ar fi mai simple atât în clasele primare cit şi în
i *ise şi eşea acuma cu el din ruine, şi se înălţa acuma cu el peste dărâmături
de guvernământ, el rămâne pur şi simplu un partid de adupăturâ menit să dea gks tutulor nemulţumirilor.
Atâta şi nimic mai mult.
Aeest partid este ca aşa zisele gazete independente care îşi pun coloanele- cu plată sau fără plată—la dispoziţia tutulor celora cari cred că au cr va do spus.
Dar cine caută în aceste ziare o orientare politică, sau o informaţie exactă şi serioasă ?
E!e sttisfac numai curiozitatea
purtându-1 în braţe ca pe un tezaur. Soldaţii-rămaşi în viaţă întinseră braţel* spre el. Locotenentul Giletta-stoborâ încet, ducând cu griji preţioasa lui cir.ă spre soldaţii care o aşteptau Toţi sărutară stofa tricoloră pl praful dărâmăturilor, isr durerile şi lej
PBKTRU lTALiaai
Secietatea Crucei Boşie a Doamnelor din România, a trimis către Crucea Roşie din Italia la Roma pentru vicfimcl* catastrofei din Messina plini aejprimul transport de pături, baloturi ’ mari, cu plapome, îmbrăcăminte băr
sar-
Sl»
primare cât şi
cele secundare, dacă copilele ar laviţa aşa în cât sâ’şi clădească cunoştinţele noui pe o bază solidă da la început; chiar 4 clase primare ar fi mai cu folos pentru fete de cum secundară ?
nioi nu bine şi
ces. De ait-fel partidul socialist es-f Neăulescu ş~i rorrihându-se d'inTar- mai-uitar* U, vednr!a, ehiâr^ ?Peran^ băteşti, femeeşti si pentru «opii, rute dovedit că nu poate să prindă lajtwT o spun în toate părţile toţfîei	\f^ lingorii complecte. Al PdoV
şi, cum zice românul, sărează din
eând Iu când sufletul celui care| De aceia, o repetăm, dorim ca d. hrăneşte o răsbunaro pa care prins Ionel Brătianu să se explice clar şi «1 nu şi o poate satisface.	| lămurit cum înţelege să conducă
Şi este în afară do ori-co discu-S partidul liberal.
noi.. Toate încercările de a se îm plânta un asemenea partid în ţară au avortat.
Evident ţara asta în care socialismul nu găseşte rnaseîe de lucrători ^ .	7	,	- -	,
din care să’si recruteze aderenţi nu	Oiv, clupa CUM observa foarte
poate să fie un pământ al făgădu-	m bătrânii liberali cari nu
iniei pentru ei.	uxu parte la aceste lupte degru
Noi avem nevoe de ordine şij^fm, tocmai această atitudine a pace, de înfrăţirea claselor pentru]vechilor cadre fac-e imposibilă ca să ne desvoftăm pe toate terc- \ situaţia guvernului liberal. nunle şl să ne îudepnnim rolul s Ceea ce nostru
fcmenica-, numărul
ţie că suntem intr’im moment când nemulţumirile în potriva guvernu lui au atins o Înălţime necunoscută.
F«ÎLKTONUL „EPOCKI“
fi'iw !• laBUirie
ARTIŞTII
12)
Aşteptăm aceasta de la d-sa şi eredem că o va face în congresul de mâine.
D. Barnes simulă o vie surprindere ca şi cum acest amănunt pentru el era cu totul nou. Dânsul se mulţumi să răspundă :
—	.Se poate să fi fost un nasture ; dar do sigur nu un nasture ordinar.
—	Nu, de sigur, nu era ordinar. Cred că dv. ştiţi că sunt logodnica amicului dv.
se Înclină
a văzut la Brăila şi la Ploeşti se petr'ce în o mulţime de judeţe.
Împărţiţi în două raţii şi la Galaţi, la Severin, la Huşi, la Giurgiu, la Craiova. la Tecuci ele.
Şi nu trebue să se uite
suni libe-Buxău, la Vaslui, la la Bacău,
ca gru-
lui Shakespetre. Coi-J’alţi şeaso...
Ea se opri şi sâuge’e i se ridică în faţă.
— Miss Renisen, dv. credeţi că a-oest nasture face parte din asortimentul primitiv. Dacă o aşa, acest nasture vă* aparţine evident şi aş fi fericit do a vi’i reda. Aţi pierdut vre-unul ?
inimole caritabile de & contribui cu | obolul lor în obiecte pentru acei ne-Când am văzut scena reprezentată, un norociţi şi roagă a se trimite ofran-fior de admiraţie mi-a tresărit în suflet îdele la doamna prezidentă a Crucei şi m’am întrebat: a fost aceasta numai o ^ Roşie a doamnelor din Romînia la mişcare firească a unor suflete simţitoare: Bucureşti, Calea Victoriei 14i. ori este şi efectul frumos al unei educa- •
ţium ce se di în Italia tinerimei strânsă sub steag ?
Ori cum ar fi, bine ar fi credem când
VINDECAREA CANCERULUI PRIN FULGURAŢIE
oamenii care conduc armatele, şi în sPe‘jj^)e ^are nou* metodă de vindecare
cial ai noştri, ar înţelege că soldatul cel din urmi are ascunsă îu inima lui o comoară de simţire, şi că a-i cultiva acea simţire este a închieg* forţa cea mai mare care poate întări şi face neînvinsă oştirea.
a cancerului prin fulguraţie, metodă datorită doctorului Keatiug Hart, are nare sorţi de isbândi, fiind prea bine primită în corpul medical şi chirurgical.
Astfel acum câtva timp, în prezenţa elitei medicilor, chirurgilor şi a bactero logiştilor dm Paris, doctorul ILeating-Iiart a expus principiile metodei sale, efe.ctele
nasturo nu era de cât o copie a-tabloului ; ce credeţi ?
Tânăra fată se turbură încă şi mai mult şi belborosi:
—	Nu ştiu.,
Apoi, de odată, ea răspuns* cu un calm complect :
—	Da, cred că aveţi dreptate, a-fti cest nasture e o copie după tablou. Ş
Portretul a fost făcut vara trecută, şi am permis artistului jsâ’l
pierdut. Nu aş voi să primesc un cadou de la o p*rsoaaă pe care nu am plăcerea să o cunosc de cât de puţin timp; dar sunteţi un amic al d-lui Mitcuel şi, cum prefer ca portretul m«u să nu fie în mâini «trăi-Şne, primesc darul d-v. cu reeuneţ-
IN TARA BOGĂŢIEI
J	>
Criza ecoissaiisă engleză
Două miliarde şi jumătate deficit, iată ce înregistrează statistica comerţului englez, pe anul trecut.
O cădere aşa de bruscă poate că nu a
suferit o nici odată comerţul englez. I .	,	- .
f sunt azi, dar şcoala secun
De altminteri^ ScTr de mare ar fi DuPă 4 cl. prim. copila criza comercială engleză, totuşi ea nu e ŞD® SŞ- ®c5ia Şl să citească specială numai Angliei; toată lumea su-ju^ud intra în cl. 1 secundară după feră.	—20 zile do lecţie o faci si des,
Concurenţa germană care e arătată în \ lucrare în scris la franceză, la re-insulele M»rei Britaniei ca o cauză aîmână, geografie etc. Care e folosul? erizei de acolo, încă e îa suferinţă. fNici unul. Lucrările scrise au mar* Capitalurile suat rare, ««cerile di.i-j importanţă, Insă nu acum; ci mai
re p5*;i .3	«*»*.«pa.i	P.««,
£ctiŢ	1	|şi ordona gândirea si a se folosi de
In Franţa, unde de obiceiu situaţia ge-| eai ŞÎ chiar atunci nu prea mult*, aerală a mai stabilă, căci e sprijinita de | Pentru orice caz din cale sxpusa bogaţii mult mai variate şi de o masă!mai sus am exemple printre şcolâ-de capitaluri mult mai efective şi mai|riţele mele atât de la şcjoala de Stat consolidate, chiar ai acolo ucrurile nu • e*t gţ din şcoalele particulare. N’am merg de cât în mod mediocru.	| înşirat decât ce am găsit în viaţa
Cauzale crisel	? mea de profesoară până acum. Int-âi,
Explicaţiunile acestei criee sunt naulţe, > RSa Cum se Invstă la română îa
âe fete, cu greu a’ar ezultate mai bua*. am vizitat şi asistat
patru ani.
Anglia a văzut comerţul siu exterior, în zece ani, de la îs miliarde ridicân-du-se până Ia 20 miliarde lei; că acum a dat înapoi cu jumătate din acest a-vânt extra ordinar, nu se poate zice că e ameninţată serios.
Şi aceasta ţinând seamă că în timpul’ 3CC6U a existat criza americană; svo nuri de război şi în fine «ni îăi agri
in unolo lccţtuui în şcoalele de fota din Sajonife.-Am urmărit la germana ca să-mi dau seama cum se învaţă 1. maternă îu alte ţări şi a-poi geografia. Altădată când am vizitat şcoalele de fete din Italia (Milano, Fir'enzo) am urmărit 1. italiftaă ţţ geografia.
Nicăari n’aut găsit aşa ore puţine
coli.	I pentru studiul limbei tale ca la
Pe lângă aceste c*uzs generale cari noi. La geografie câuddaisălul fac* au influenţat asupra comerţului euro- j pe elev să scrie po tabelă cuvintele pean trebue să se aibă 1	—1— — —
uze speciale
Marile ţări exportatoare din Europa au început să găsească un concurent putsrn c în mai toate ţările lor de des încerc de odinioară; în cari au început sâ se ridice industriile local*.
111 vedere .şi ca-îm),| greu ,j0 prommţat sau numiri proprii ; ,*ă despartă cuvântul în si-
— Pierdut unul? Nu... adică, nu
D. Barnes se Înclină şi Emilia ştiu.	__
continuă :	:	Ea părea-foarte turburată şi exa-îoxpuufi. Cred" că fotografii au fost
— Puţin după logodirea noastră, mină cu minuţiozitate nasturilc. Doi făcute după el şi că probabil vro-eu plecai in Europa şi, în timpul odată, expresia ei se schimbă com-jun ciseior să fi tras profit pentru şedorei mole, întâlnii un tftetor plect, şi reluâudu-şi stăpânirea de lucrul său.
întâlnii un tftetor
care eisela într’un mod uimitor sine
onixurilo. Comandai atunci un a-‘(	— Mă înşel, zise ea — d. Barnes
sprlimont complect care trebuia sft tresări.—Acest nasture este aseme-servească do .nasturi,	(nea color-l’alţi, dar nu face parte
Toţi asemănători cu acosta? Ulin asortiment.
,Asemănători da; dar nuiden-' D. Barnes nu ştia oe să mai tici.	I creadă.
Barnes, şi nu'sunt câtuşi 'destin fi A°6rta r0Prfzi.n‘;A CaP«l. I1”,, SUa Bănuise oa că era un pericol «nnărată nâ’mi	;„.ţu™ {kospeăre, ooi-l-ath. capul lui Romeo’oarecare de a admite oă unu exis-
tase IjQCă un al şeapteloa nasture?
loa o lovitură „.ile din buzu-Jtîrniliei, zioân-
du-i eu un to„ calm — Iată şi noi un nasture cu Ju-lieta. Poate vă interesează ?
Iatăeeva oxtraordinar I...Darl... e uuul din nasturii moi.
r ..... v ,	I ~ Unul din nasturii dv
inchipuiţi-vă, domnule Bar- aţi pier lut vreunul? nes, oă aoesţâ nu era altă dată de mai înainte? eât un simplu nasturo.
Mare roiaaif da şensaţie
IV
Sunt do părerea dv.i'ţdouitiulia
nasture asemenea cclora po cari Ii purta d. Mitehel, numai oă pe a-cesta era săpat capul lui Shakes-peare; ora o minunată bijuterie, montată în aur într’o oadră de diamante.
Câţi
Cum ! aveaţi
Ş*apte şi cu acesta, eu
Era ingenios, dar nu satisfăcător, ■oâci d. Barnes ştia că era foarte neprobabil ca un alt lăetor sft se fi servit de acel portret şi să-l fi numit Julieta. De altminteri ar fi fost extra ordinar acosta sâ sa fi gândit sft sapa chipul tot pe un nasture. D. Barnes înţelese că tânăra fată făcea tot posibilul pnntru a ţin-vofita o explicaţie plausibilă la Sau poate acest intrigant im’oni-i întrebarea la care-d. Mitchel refuza-parabil de Mitchel să nu-i fi trimis' se deja foarto simplu de a răs-vreuu bilet pentru a o fi avertizat pundo.
şi sft’i fi spus că dânsa trebuia săi Nevrând să-i dea do bănuit că se alirmo oă nasturii nu fuseseră do; îndoejşto do cuvintele sale, dânsul cât In număr de şoapte, la origină ? răspunse cu vioiciune :
Dânsul nu se putea hotărî imediat!	— E foarte posibil şi nu ar fi pu-
pentru una din acesto păreri ; to- tut alege o figură mai încântătoare tuşi voi să hazardeze încă o ultimă ca model.
Doraoulo Barnes, zise Emilia, d-v. mi-aţi eferit adineauri sâ’mi
st răspuns era cu totul neaşteptat,. Jând d. Bzrnes spusese eâ ar fi fericit de a’i reda nasturele, dânsul se eradea sigur de fapta sa,
laba chiar în clasă ; sft povestească câte o parte îa care să se deprindă sâ formeze .„curte proposiţiuni sau să descrie o regiune reprezentată
— Tocmai. D-le Bârne», permite-ţi’mi de a uni mulţumirile mole po lângă cele ale lui Mis* Roi asen.
vă puteţi închipui acuga uşor pentru ce doream să avem aeost mic obiect în posesiunea, noastră.
D. Btrne* văzu singur că fusese admirabil jucat şi nimic fără a nu scenă.
Dânsul întâlni privirea d-lui Mit-1 mise numai de a-1 saluta. f	t chel şi înţelese eă acesta voia să-i |	— Ah I domnule Barnes, zise Fran-
căei, pentru a’l obţine, dânsa s’ariamintească promisiunea de a nu su-jeoaul, sunt îneântat de a vă r«l«-fi simţit nevoită de a mărturisi j pâra po Mis* Romson.	jtâlni din nou.
câ’l pierduse. Acum dânsul se ve- D Barnes tocmai îşi făcea impti- - Cum I cnnoaşteţi de asemeni şi dea privat de proba crimei. D. Bar- j tarea de a fi fost un imbocil făoftnd jpe d. Barnes, zise Dora surprinsă, nes nu ştia co sft mai răspundă, I această promisiune şi de a fi făcut	— Cine nu cunoaşte pe d. Barnes,
Mitchel traversă salonul şi j vizita, când de odatft îşi schimbă .......1	1 J- -,vt’ °
Mitchel, salutându-J cu un aer constrâns, şi se aşeză lângă Emilia ea şi cum ar fi voit să Impedie® eă si-i fie {rezentat n*ul venit.
Era ceva imposibil, şi d. Mitchel nu #o ascunse că e^a nemulţumit. w	, Emilia făcu un nas înainta şi în-
că nu putea zice jtinse mâna d-lui Thauret, apoi, reda loc la vre-o lîntorcându-se, îl presontă d-lui Bar-I ne», care se ridicase şi se mulţu-
lovitură.
Miss Romsen, e.apul tretul dv., şi mi s’a
am văzut, po-părut cft acest
daţi acest nasture, crezând oft l’am
când d. zise vesel
—	Ei bino, Emilio, găseşti po a-micul meu, d. Barnes amuzaut ?
—	1). Barnes a fost dintre cei mai amabili; Roy, şi, priveşte, mi-a făcut chiar acest cadou, adăugă ea Intinzând nasturele către Mit-chel, pe buzele căruia d. Barnes îrezu ca vede trecând un surâs fugitiv de triumf.
—	Sunt mândru de tine, Emilia. Atragi omagii do la eri-cino vine în contact cu tine. Ştii însă că d. Barnoo a refuzat chiar sft mi-1 dea să văd acest onix ?
Poţi sft’ţi închipui pentru oo’l doream t
Pentru oă tretului meu.
era o copie a por-
p^rerea, auzind pe servitor anunţând :
— D. Atphonse Thauret 1 Agentul îşi aminti imediat de a-cost nume ; era acela earo îl avea pe cartea de vizită oî i-o dăduse francezul părăsind fltronul la Stăm ford. Dânsul spionă expresiunea d-lui Mitchel în momentul când noul venit fu anunţat într’un mod aşa de neaşteptat, şi crezu cft observase po figură un semn do nemulţumire.
A ce. , ti doi oameni se cunoşteau dar ? Erau complici ?
- Domaule Mitchel, pomiteţi-mi do a vă presenţa pod. rhanret. zise Dora.	•
—- Am avut d.ija plăcerea de a fi întîlnit pe domnul, răspunse d-nul
celebrul agent de poliţie ?
Dânsul zisese acestea cu acel ton excesiv de politoţâ aşa obişnuită la Francezi, când dinşii voese sft facă complimente. D. Barnes îşi,închipui că acesta numai dintr’o intenţie rea relevase ocupaţia sa de poliţist. O făcuse pentru a-1 împiedica ae a’şi reînoi vizitele sale îu această casă ? So poate, da,r în tot cazul, impre-s.unea aşteptată nu se produse, căci Dorn ftru din potrivă încântată.
fin agent f Sunteţi oare d-v., întâmplător, celebrul d: Barnos ?
(Va urma)
www.digibuc.ro
pe un tablou, dacă nu so poate în, ţie atât de folositor şi în viaţă- A-natură, prin aceste mijloace folosu! costo neajunsuri ar fi înlălnrste In e mai mare de cât cum se proce- scurt timp şi învăţământul ar da dează azi cu lucrările scrise. Con-[roade mai bune, dacă şcoala ar avea form regulamentului dau lucrări jtot-d’auna un părinte bun care să scrise; deşi elevele lucrează în cla-[lupte pentru înălţarea oi şi dacă fi
să în acest chip.
Şi apoi în Aprilie şi Mai cândj materia e sfârşită sau aproape pel sfârşite g’ar putea întrebuinţa în lo- j cui lucrărilor scrise bimestriale cae-tul de clasă care a fost introdus la începutul acestui an şcolar. La geografie lucrările scrise să fie ches-| tiuni de observaţie, spre a se des-j volta şi cultiva spiritul de observa-
rul lucrărilor şi măsurilor bune luate de unul s’ar urmări şi de cei-l’alţi în viitor. Ori-oe chestiune de învăţământ cere vreme ca să poată da rezultate bune.
(Va urma)
Sm. Erbiceanu
Sâmbătă 10 Ianuarie.
Calendar biserioesc — Ort Sf. Grigorie Episcopul Nişei — Cat. Logod. Măriei.
AGENDA
Orele de serviciu la ministere, autorităţi de la f—rz fi de la j—6 Secretarii-gene • rali primesc în fie-care zi. Miniştrii când se ană în Capitală.
Şcolile s’au redeschis azi
toate rilele, afară de Lunea de la 9— 12
dim. 2—4 p, m.
Teatrul yric. — Operata vie ne* ă. Grădina Carpaţi. *- Ochestră.
Grădina Sărindar. — Orchestra Pâ-dureanu.
'i Teatrul Eforiei — Cinematograf O.estt vederi noui.
Teatrul Edison.— Teatru de varietăţi şi cinematograf.
Circul Sidolt. — P rogram mereu nou. Berăria Gambrinus. — Orchestra absolvenţilor Conservatorului, care a obţinut mari succese la Berlin Consuma-ţiuni excelente
Teatrul Dacia. — Cinematograf
Botezul prinţesei Ileana
Botezul micei principese Ileana va avea ioc Joia viitoare, la palatul Cotroceni.
Vo/ asista misiunile străine şi un număr foarte restrâns de invitaţi.
Se va urma ceremonialul cu care a fost botezat la Sinaia Prinţul Nicolae.
culescu; al 27-lea mare bal aniversar pentru folosul fondului societăţei. Două muzici, muzica militară va executa cele mâi frumoase şi cele mai noi piese de dans. Orchestra naţională va aist.-a pe onor. vizitatori cu cele mai plăcute arii naţionale. Poşta miraculoasă va circula în tot timpul balului. Mare bătae de fiori, conferi şi serpentine. Mare cotilion la ora 1 din noapte, cu mai multe distracţii pentru onor. pub'ic Dansul va dura până la orele 5 dimineaţa Sala va fi splendid i-luminatâ cu lumină electrică şi bine decorată.
Săptămâna viitoare se va hotărî data când va începe a doua serie de conferinţe la „Liga de propagandă conservatoare*.
A. S. R, Principele Carol va asista as-tă-seară la reprezentaţia dela circul Si-doli.
Se va da în onoarea Principelui o serată de gală, cu program complect «ou.
Prăbuşirea de la
VREMEA
fu ţară. — De eri după amiază ceru1 s’a înseninat în toată ţara, iar gerul de peste noapte din Moldova s'a întins şi în restul ţărei. In cea mai mare parte a Moldovei termometrul nu s’a ridicat ziua de cât între — 1 o şi — 15, iar în restul ţărei temperaturile maxime au fost co-prinse între — 2 şi — 9 In cursul nop-ţei termometrul s’a coborât mai pretutindeni la — 15 şi mai jos; ajungând la — 20 la Mamorniţa. Botoşun-, Huşi şi Vaslui;—21 laTg.-Frumos şi Iaşi; — 23 Ia Fălticeni şi—24—care este cea mai coborâtă din ţară— la Roman. Crivăţul, oare sufla tăricel în regiunea de câmpie, de astă noapte s’a iiniştit; în unele localităţi din vestul Munteniei vântul s’a schimbat, sufiând slab de la W. In ultimele 24 de ore n'a nins în nici o parte a ţărei. Presiunea atmosferică foarte ii dicata, a crescut puţin în Muntenia, unde se găseşte în mijlociu către 775 mm ; iar în Moldova este staţionară, menţinân-du-se la 777 mm
In ţările învecinate la 21 Ianuarie st.n In nordul şi estul Europei presiunea se menţine foarte ridicată, centrul de mare presiune fiind în Moldova şi parte din Rusia (778 mm. în mai. multe localităţi din Moldova şi la Kiew). La sudul continentului presiunea coborâtă sub 765 mm. Ger foarte mare, — 20 în Moldova (—29 la Roman) Pe litoral vânt tare starea mărei rea
Ş>
Zi CU ZI
Textal acordului tarco austro-ungar. — Iată textul acordului încheiat între Turcia şi Austro-Ungaria, relativ de despăgubirile oferite de aceasta Turciei, pentru anexarea Bosniei şi Herzegovinei
Art. 1. —Guvernul austro-ungar renunţă Ia drepturile şi privilegiile safe în sand-jakul Novi-Bazar.
Art. 2 — Va fi permis Bosniacilor Musulmani să emigreze din Bosnia în ţările Imperiului Otoman într’un spaţiu de timp de trei ani, începând de la data ratifi-cărei protocolului, rămânând ca bunurile acestor Bosniaci să fie administrate după voia lor.
Art. 3.—Libertatea religioasă va fi a-cordată şi Bosniacilor, şefii lor religioşi rămânând supuşi autoritâţei Cheikhului Islam, care va numi ulemalele.
Art. 4. — Guvernul austro ungar va vărsa guvernului otoman 2.500.000 lire turceşti în aur, costul diferitelor domenii şi proprietăţi aparţinând statului, din Bosnia şi Herzegovina.
Art. 5. — Intre ambele guverne va in terveni la timp, în condiţii determinate un tratat de comerţ. Până atunci taxele de vamă pe mărfurile’austriace introduse în Turcia vor fi urcate cu 11 până la 15 la sută ad valorem.
Art. 6. — Biurourile de Poştă austro-ungare din Imperiul Otoman sunt şi rămân abolite.
Art. 7. — Austro-Ungaria se leagă să dea tot concursul său guvernului turc în conferinţa Puterilor.
Art. 8 şi 9. — Sunt relative la ofertele făcute Turciei de către Austria, înainte ca aceasta din urmă să acorde Turciei o compensaţie financiară
RETEŢE ŞI SFATURI
N CAPITALA.—
Bucureşti, 8 Ianuarie, Iată cursurile pe ziua de azi:
Renta : Amort. din 1894 internă 5e|0 lei ioi'/j—lot; împr de 185 mii 1903 5"/c lei 102'/,—102; împr. de 32V« mii inter 4'b, lei 92 - gi’/,' împr. de 50 mii. 1889 4% lei 92'/4-- 92; împr de 274 mii. 1890 4'/s lei 95 —94' a ; înipr. de 45 mii. 1891 4®/t lei 9*a/a—91'Ai împr. de 120 mii. 1894 4% lei 91* t —91741 împr. de 90 mii. 1896
4*/, lei —-------; împr. de 180 mii. 1898
47, lei----------; seria A şi B 100 mll.
1905	4’/»Iei qo 7/„—90Y* ; convertită 1905
4'’/. lei------.
Obligaţiuni: Creditai jud şi corn ţfjt lei
100 65-100 4.5;id. 4*/, lei ---: credit.
viticol 4Va lei — — ; Oblig com. Bu-1 cureşti 1895 4V» lei - — ; idem 1898
conv. 4'/, lei-----idem X903 4’/, lei
8580—8560.- id. 1906,4*/„ lei 8580—-85 60 Craiova 1906 5-7, lei---------—; Ploeşti
1906	5° o iei---5 Iaşi 4*-', lei 9U/4.
Acţiuni : Banca Naţională 4115—4105 ,
Banca Agricolă 390—387 ; Banca Români. 228—225; Banca de scont 128—125! Banca Marmoroscb Blank Co. 87S-870; Banca generală Română 1673— 1665 ; Soc de asig. «Dacia» 694—6po: «Naţio naiăa 850—840 ; Soc. de reasig. «Patria» I
Cecuri: Londra 25 55 -25 52Va Paris foi 77* ,—iol 671/,, Berlin 124 80 - 124 70 Viena 106 60—106 45 Belgia 101 37* 4 —101 25.
IN STREINATATE
Inaugurarea clubului conservator din Caracal va avea loc m zilele de 34 şi 25 Ianuarie.
0 delegătiune de romănâţeni a fost fn Bucureşti pentru a lua înţelegere cu d-mi Marghiloman\ şi Ftlipeicu, cari vor lua parte la inaugurare.
Ou acea ocazime va avea loc s in Caracal o întrunire generală a membrilor partidului din Boma-naţi.
In sala de expoziţie a d-soarei Adela Jean şi d-Ior Mogoş şi lîasa-rab, din Ateneul Român s’a prăbu şit alaltâeri plafonul pe o întindere de 25 de metri.
Maro parte din pânze au fost stricate.
Eri un grup de arhitecţi âu luat măsurile de reparare imediata.

Prin noul budget al sanitare, se ra creea un subşef de serviciu plătit cu 500 lei lunar. Celel’alte salarii vor fi sporite astfel: şefii de sorviciu vor primi 600 lei lunar, şefiii de birou 400 iar subşefii do birou »300 lei în budgot.
Vor fi două clase de copişti : cu 180 şi cu 150 Iei retribuţie budge-tarâ lunar.
Nu s’a luat încă o hotărâre definitivă asupra acestei măsuri.
Un nou consiliu de miniştri s’s. ţinut eri după amiază la ministerul do interne, sub preşedinţia d-lui 1. Brâtianu, prim-mimstru.
Ca sS omorâţi gândacii din bucătărie. Puneţi în dulap o farfurioară cu clorur de calciu, având precauţiunea de a lăsa fereastra bucătăriei deschisă.
EXPOZIŢII, MUZEE, SPECTACOLE
Alemul Român (vizitarea localului şi colecţiilor sale). Deschis în fiecare zi 9—12 dim. 2—4 p m Taxa de intrare 50 bani.
Muzeul Zoologic (Şoseaua Kise’ef) Deschis Joia, Duminica şi sărbătorile de ia 12—5 p. m.
Muzeul Aman (Str.'C. A. Rosetti 8) Deschis Marţea Joia, Duminica şi Sărbătorile de la 9—12 dim. 3—5 p m
Pinacoteca Statului (Palatul Ateneului, intrarea prin str. N Golescu) Deschis în
ftUVELâ
Acum eşti liber, şi prin urmare, stăpân de a o primi cum voi crede de cuviinţă.
—	Vorbiţi, domnule...—zice celalt eu e nerăbdare aproape dureroasă.
Tot ee depinde d° mine...
—	Nu ştiu dacă asta depinde de d-ta; ori-cum însă...
—	Vorbiţi, vorbiţi...
—	Ascultă, şi ţi-o repet, să nu
ml condamni, să nu mă iei drept un nebun. Citind scrisorile surorei d-tale, am ghicit în ea o fiinţă atât de nobilă şi atât de bună In cât...	.
(Oh I Doamne, o iubeşte, — strigăj — Sunteţi
nou se
Hiena.—NapQleon 19 08, Rubla 2505 75 Ansalt Credit 62525, Credit func. aus triac 1044, idem Ungur 725,— Drumuri de feraustriace 67350, Lombarde 101.50 Alpine 682 50 Walfenfabrik 605,— Lozuri Turceşti 182.50. Rente hârtie austriace, 94 20, idem Argint 94 20. idem Aur 114.80 idem Ung. 114 80 idem Ruse 96 35, Schimb Londra 239 725 idem Paris 95.325, idem Berlin 117,— idem Amsterdam J98.60 idem Belgia 9537, idem Italia 9505.
Tendinţa calmă.
Berlin. — Schimb : Amsterdan 8 zile, 169.50 idem Belgia 81,15, idem Italia 81 15 idem Londra 20.465I idem Paris 81.40 idem Elveţia 81.30, idem Viena 85 30 Napoleon aur 163.25. Rublă 214,60 Damrstadter Bank 128,90, Disconto 182 50 Rentă Rom. 1903 5«/„ ne conv. 101 io! Rentă Română 1880 -4*/, 90.90. Rentă 1890 4% 9090 Rentă Română 1801 4*/« 93 — Rentă Română 1894 4*/, 89,30. Rentă Română 1896 4*/» 89 60. Rentă Română 1898 4"/, 8920 Rentă Română 1905 4(/9, conv. 89 20 Rentă Română 1905 4'/* 8975. Împr. Mun. Buc. 1888 4‘lf), 89.20 împr Mun. Buc. 1895 496.75 împr. Mun. Buc 95 20 Banca generală Română —• — Scompt afară din bancă 2 Iţ8.
Tendinţa fermă
1	Paris. — Bauca de Paris, 1532, Banca Dttomană 709 Lozuri Turceşti >75.50 Rentă Franc. 30 , 9645 Rentă Română
4<Vo----Rentă Română 5% 94 5° Rentă
Română 4°,,----Renta Italiană 1112,95
Renta Ungară 93.80 .Renta Spaniolă 95 75 Renta Rusă —, Renta Londra 251 25 Renta Viena 104,75 Renta Amsterdam 208.03 Renta Berlin 122 68. Renta Belgiană 7(16, Renta Italia 7ţi6. Renta Elveţia 1(4 Renta Română convertită 9 — Nosl împrumut convertit 91.50 Scompt afară din bancă 2 3(4 Credit Lyqnaz 1208
Tendinţa fermi.
Londra. — Consolidate 83 ij2 Banca România 8 —. Scompt afară din bancă
2	iiji6. Schimb Paris 25.31 1(4- Schimb Berlin 2065 Schimb Amsterdam 1203.
Franc furt, — Rentă Română 5%-------
Rentă Română 4*'0 9280. Noul împrumut Român iol.—, Scompt afară din bancă 2518.
Triest. — Soc. asigur. Dacia România 700 Soc. asigur. Naţională 862, Soc. a-sigur Generală 696.
Bruxelles (Acţiuni ale zahărului) —
Acţ capital 1149 Acţ. ordinal--------.
Tramwaye Bucureşti 74
D. Spira Haret, ministrul instrucţiei publice, a luat hotărârea ca directorii, institutorii si şefii de cultură dela şcoalele inferioare de a-'gricultură, precum şi diriginţii şeoa-lelor elementare de agricultură să’şi aleagă câte doni săteni de cari să se ocupe mai de-aproapo a’i îndruma către îmbunătăţirea gospodăriei lor, după normele aplicate de revizorii agricoli.
B. Popovici-Lupa, inspectorul învăţământului agricol, a adus la cunoştinţa celor In drept, printr’o circulară, noua dispoziţie ministerială.
Duminică 11 Ianuarie orele 9 seara d. Ilie Bîrbuleseu, profesor universitar va ţine la Atheneu conferinţa sa.
«O nouă problemă şcolară şi mai cu seamă socială românească».
Intrarea liberă, în loji 1 leu de persoan â.
Noai înscrieri Ia Craiova —
dirocţiuneij	adesiuni au fost primite
P°-----e la clubul conservator din Cra-
iova.
Următoarea, telegramă a fost adresată d-lui Al. Marghiloman :
Câlănziţi şi îndemnaţi de floral buna-Ini general şi al cinstei care caracterizează partidul conservator, subsemnaţii, cn convingerea că numai partidul conservator are menirea a aduce ordine în con- i ducerea ţărei şi în armonizarea claselor sociale, pentru acestea ne-am înscris astăzi în clubul partidului conservator din Craiova, al cărui mândru preşedinte sunteţi Vă rugăm dar să bine-voiţi a fi interpretai nostru pe lângă veneratul nos tru şef d Petre Carp, transmiţându-i 0-magiile noastre de soldaţi hotărâri şi devotaţi
Trăiască partidul conservator, trăiască înţeleptul său şef.
(ss) Căpitan I Dumitriu, A Sig-miroann, advocat, Aurel A. Suciu profesor, G. Trusculescu, Gh. Băr-bulescu, I. N. ^oposcu, G. Panai-tescu, Ion Marinescu, I. Panovici, N. Ioachimescn.
Erimi la ministerul instrucţiei pu-lice numai până la 20 Ianuarie.
Urmărirea unor
ocnaşi evadaţi
Se ştie că acum" câte-va zile au evadat din închisoarea oraşului Tecuci condamnaţii Petrache Drăghici Goga şi Tudor Munteanu.
Lupta cu bandiţii
Ni se scrie'din Tocuciu că alal-tăeri formându-se o poteră din 6 sergenţi de stradă şi 5 jandarmi, aceştia au urmărit pe evadaţi la locuinţa lui Stoica Călin, unde aflaseră că ei s’a 11 ascuns.
Gogn şi Munteanu, vAzându-se surprinşi, nu au voit să se predea şi au opus resistenţă, trăgând chiar focuri do revolver. La aceste focuri, au răspuns cu armele şi cei din poteră.
Petrache Drăghici Goga, fiind ră-| nit, s’a predat, iar Munteanu a dispărut.
Sosind procurorul şi judecătorul do instrucţie au arestat po Stoica Călin, gazda hoţilor, şi pe un cumnat al acestuia, Mustaţă.
O poteră
Apoi s’a format o poteră mai mare din 30 jandarmi pedeştri şi 10 călăii sub comanda d-lui locot. Mi-hâilescu, care să urmărească pe Munteanu, bănuit a fi prin suburbia Chiriţescu. A fost imposibil să se dea de urma lui.
Dintre jandarmi, unul a fost rănit, puţin grav. Atât el cât şi banditul au fost duşi la spital. Cercetările continuă.
Sesiunea de examene
Atunci dâusul so hotărî să so facă măcolar şi într’o zi frapat do frumuseţea unoi sorvitoarecare venise să cumpere carne do la el, distrat i a tăiat un deget de la mână.
Pontru aceasta avu do suferit şoase luni de închisoare şi ieşind din puşcărie nu se mai întoarse la vechea meserie.
Furtul de ia Başota
Întâmplarea făcu să’l cunoască pa bătrânul Başota de la Ilorlăceni şi intră în serviciul acostuia.
Când Başota era pe moarte în casa lui nu avea accos de cât Mo-chi Fischor iar la moartea lui radele i-au găsit cheile de la lada de fier sub cap, iar în ladă nimic.
Başota era archimilionar şi Fischor avusese grija ca atunci când i-n golit lada de fier să-i ia şi un colier de aur cu pietre do briliant, foarte mari, de a cărui existenţă ştiau rudele lui Başota şi care fusese evaluat la vre un milion de l#i.
Crime şi corupţiuni
Acest colier, zice Adevărul, a fost văzut acum câţi-va ani la gâtul fi-cei d-lui Mochi Fischer, Roza. la nunta ei în Cernăuţi.
Vorbeşte apoi^pe rând de toate expediţiile lui d. Mochi Fischor, de modul cum a ajuns si aibă în exploatare 101 din colo mai mari moşii din România şi cum a plătit
Ee cel caro a asasinat ^în codrul [erţei pe evreul Ilerman Perker
Sala Eforiei (801M
Teatrul Pathd Frfcres Paris
care a funcţionat tot aci anul trecut sub conducerea technică a electricianului A. C. BOTTEZ singurul brevetat în toată (ara şj singurul care presintă un cinematograf după regulile cinematografice moderne.
Btuninică 11 Ianuarie
MATINEU
—la orele 8 ziua —
Program excepţional de o bogăţie incomparabilă
La toate Reprezentaţiile — Debutul
INDIENILOR KADRY
Equilibrişti neîntrecuţi pe Scara Morţei
In potriva acestei sentinţe ol a făcut apel care s’a judecat şi respins eri do Curtea do Apel secţia I.
Arestare ilegală
Sub comisarul Haralambie De-raetrescu a fost chemat în judenata
unul din cei mai înverşunaţi duş-'tribunalului corecţional de către mani ai lui, care se ocupase de a- r funcţionarul I. Iacovache pe care
ră f îl arestase ilegal
facerHe fischereştilor într’o broşură intitulată, «Banda neagră»,
Venind apoi la decorarea lui Austria, Adevărul arată la cc co-rupţiuui s’a dedat d. Fischer ca să obţină această decorare,
îl
D-ra El. Frunzeanu, licenţiată în ştiinţele naturale, absolventă a seminarului pedagogic şi diplomată a şcoaloi de sericicultură din Padova, .a fost numită directoare a şcoalei de sericicultură din Capitală, înlocui d-nei Elena Balaban.
D. Gh. Dimc 1 a fost numit şef de cabinet al d-lui ministru de industrie şi comerţ.
sim Ianuarie
O comisiune de studenţi s’a pre-f ' zentat eri d-lui decan al faeultăţei ide drept, spre a-1 ruga să ia măsuri cât de urgen'e pentru fixarea examenului do corigenţă, în sensul avizului cons. permanent de pe lîngă Ministerul de Culte.
Acest avis din 19 Decembrie prevede acordarea unei sesiuni speciale, în următoarele condiţiuni:
1)	Se va ţine numai pentru studenţii care s’au prezentat în Iunie şi Octombre precedent şi au fost respinşi.
Condiţiunile de admitere vor fi hotărâte de Cons. Faeultăţei (aşa de pildă nu vor putea fi admişi să treacă acest examen de corigenţă, studenţii care au fost respinşi cu toate bilele negre).
2)	Candidaţii care trec acest exa-
Acesta este în rezumat coprissnl revistei primite.
PALATUL JUSTIŢIEI
Atentat
maltratase.
1 Pentru aceste fapte el fu con-în!damnat de tribunalul Ilfov secţia IlI-a la 15 zile închisoare.
Făcând apel în potriva acestei sentinţe secţia I a Curţei do Apel l-a admis eri în parte apelul şi i-a transformat pedeapsa în 50.de lei amendă.
imen nu vor fi supuşi taxelor de
D Codin Crăsnaru, prezidentul curţei [ examen.
cu juri din Mekedin ţi, grav bolnav, a su- j 3) Examenul va avea loc între
ferit opeiaţia <trac heotomie pentru edem 115—30 Ianuarie şi nu va încuviinţa
a	,	0 întrerupere decursuri.
Operaţia se făcea m extremts.	ri	uv
D dn Gruescu. distinsul nostru amic, D' Deoan cu multă amabilitate a asistat de medici din Severin a reuşit însă perfect greaua operaţie, scăpând astfel viaţa d lui Crăsnaru, căruia îi urăm grabnică însănătoşire deplină.
D. M. H. Baumgarten dându şi demisiunea din postul de director al băncei de Credit Român, Consiliul de Administraţie al acestei Bănci, in şedinţa sa din 9(22 Ianuarie 1909 a. c. i-a dat descărcare de ges-siunea sa şi i-a exprimat viile sale regrete pentru această separaţiune, şi mulţumirile sale cele mai bune pontru serviciile aduse Băneoi în D-nii Al. Constantiaescu si Gh.	împrejurările.
W 1 I	O	*	—	rATlDl lII o woimi
nule Lougino. Cererea mea e serioasă. >-ora d-talc o poate primi ?
Care cerere ?
Celalt gândi :	«Tânărul ăsta e
prea mişcat acum ; poate că am făcut rău de am vorbit fără să aştept. Oricum, e prea mult».
—	Cererea mea în căsătorie.
Cassio nu răspunse imediat: el
făcu o sforţare, se stăpâni,- din nou i se limpeziră ochii, privi po director şi’l recunoscu aşa cum era şi în trocut, palid, suferind şi urât. $i în turburarea lui simţi oarecare încurajare :«N’o să se învoiască»— gândi el, apoi întrebă :
—	Dar, v’aţi gândit bine ? Aţi seria cuiva acasă, v’aţi interesat ? In cazuri de-astea...
—	N’am scris. La ce bun ? Ştiam că sora d-tale nu e măritată, câ o tânără, frumoasă şi bună ; aceasta mi-a fost de ajuns. Sunt atât de singur ‘
prea bun. La rândul
Cassio In sine şi din nou sg întu-'meu nu ştiu cum să vă arăt recu-nocâ)—sunt Înamorat de ea. Nu su-Jnoştinţa mea. Nu aveţi teamă că nu r»<lA rnn nn anumit nobunioi, v’am înţeles; vă înţeleg foarte bine şi vă admir din toată inima. Cererea d-voastră mă onorează prea mult, şi, din parte-nri, întru cât a-ceasta depinde de mine... Dar vă asigur, voi face tot posibilul....................................... aveţi
toată nădejdea.
Se ridică şi răsuci între degote hârtia decretului privindu-1 cu o a
uu surâdea
în-
râde, te rog, pe seama »ele ; sunt încă tânăr.
Oh I nu. Cassio de loc.
—	Ii aţi scris vre-odată ? trebă ol aspru.
—	Nu, nu te supăra; n’am avut această îndrăzneală. Numai dum neata poţi...
—	Dar e cu neputinţă, e o nebunie I isbucni Cassio ca şi cum şi-ar fi vorbit lui însuşi şi isbi cu
Râdulescu au fost din nou confirmaţi pe timp do 3 ani, ca membri în consiliul de .administraţie al regiei monopolurilor statuki 6. Const. Mânescu, senator, fost director al regiei, a fost numit membru în acelaş consiliu, în loeul d-lui! Const. Lugeanu, al cărui mandat a expirat.
a primit în acelaş timpi d-lui I. Arior, suh-di-f
Consiliul demisiunea rectorul Băncei, care a urmat pe d. Baumgarten în retragerea sa, şi i-a 3 exprimat de asemenea regrete cuml şi mulţumirile sale pentru serviciile ! aduse Băncei în timp de aproape! trei ani.
Consiliul a numit în postul de director pe d. Walter Dickin, purtătorul firmei Dickm <k Co., al cărei activ şi pasiv va trece asupra Băn cei do Credit Român.
spus că nu le poate da nici un răs-; puns clar şi hotărât până nu va întruni Cons. profesoral ; că, în mare parte acest examen mai depinde şi de numărul candidaţilor ce se vor prezenta la apropiatele examene de docenţă, de la acea facultate; şi după cât ştie din Cons. profesoral trecut, profesorii sunt contra examenelor de corigenţă, aşa cum sunt vederile d-lui Ministru de Culte şi Cons. permanent, şi sunt pentru examenele integrale, spre a se putea păstra secretul notei.
0 broşură cuiitra d ini Mochi Fischer
0. Mocni F scher cavaler ai
er
Individul Dumitru Diaconescu trăia îu concubinaj cu femeea Mari ţa Gheorghe din calea Rahoveişi fiind trimis la răcoare pentru 6 luni, concubina lui se mărită în acest timp cu un oare care Gh. Georgescu.'
Eşind Diaconescu din puşcărie încercă să silească pe fosta concubină să’şi părăsească bărbatul.
Văzând că nu isbuteşte, ameninţă pe bărbatul ei Gh. Georgescu asupra căreia trase într’o zi două focuri de revolver fără a’l atinge însă.
Georgescu a reclamat poliţiei şi Diaconescu a fost arestat şi înaintat parchetului care însărcinase cu instrucţia afacerei pe judele de instrucţie de la cabinetul 2.
D-sa a dat eri ordonanţa definiţi vă în această afacere prin care trimite pe Diaconescu în judecata tribunalului corecţional pentru a-tontat
Arestarea unui falit
Ne-am ocupat la timp de dispariţia falitului Mar eu Schefer, croitor din calea Victoriei.
Acesta fiind declarat în stare de faliment a fugit din Capitală pentru a nu fi arestat şi a scris unui, prioten sâ’l substitue la tribunalul' de comerţ şi să facă opoziţie contra declarărei sale în stare de faliment.
Acesta a făcut opoziţia în numele lui Schefer şi i s’a respins
Unt falsificat
Băcanul Chr. Cotadi din calea Gri viţei 98, pontru a putea pune în vâuzare unt topit eftin, l’a a-mestecat cu tot soiul do grăsimi.
l’entru acest fapt ol fu trimis în judecata tribunalului corecţional care l’a condamnat la 300 loi a-mendă.
Dânsul a atacat sentinţa tribunalului cu apel care s’a judecat eri de Curtea de Apel secţia I.
Curtea i-a redus amenda la 150 de lei.
Diverse
Tribunalul Ilfov secţia I a eoa-firmat eri mandatele de arestare lansate contra pungaşului Carol Schvartz zis Haiin, condamnat de 32 de ori pontru furturi şi Niculae Predescu care a substituit la oliţe rul stărei civile un copil nou năs cut declarând de părinţi pe nişte indivizi care nu erau părinţii lui.
—Camera de punere sub acuzare a respins eri opoziţiile făcute de faliţii Hofher şi Zilbarman contra respingerei de judele de instrucţie a cererilor lor de liberare po cânţi uae.
St.
Lansându-se peste puţ.n timp un	,roma.na % f °tals
rondat de arata» eontra lni!'"Ae“? P"t,cu.,“;.d”	i
Institutorii şcoaleior
partkuhrs
Ministerul instrucţiei publice a mai a-cordat următoarele autorizări:
D-rei Maria Wieland de a preda limba germană în cuisul primar al şcoalelor private ;
D-lui Solomon Menoracli pentru 1 e-bra.că în şcoalele private israelite ;
D-lor Ion A. Tomescu ţi Gh N.TÎm-l plaru pentru 1. română la şcoala primară
_ “'Tţ"10, tiuutua. dUij D-rei Ântoneta Riede de a funcţiona Schefer s a constatat atunci că dan-; în învăţ, particular ca conducătoare
Duminică 18 Ianuarie apare Reforma No. 17 anul 11 cu o bogată şi variată materie, numeroase ilustra-ţiuni de actualitate, datorite artistului A. Murnu şi cu corespondenţe interesante din:	Brăila, Craiova,
Focşani, Temei, R.-Sărat şi alte o-raşe.
Atragem atenţia cititorilor asupra''interesante ......	...
acestui interesant număr.	j Focşani, Tecuci, R. Sărat şi
-----	| raşe.
|; Atragem atenţia cititorilor
nArmonia# societate română de ajutor acestui interesant număr. reciproc între membrii ei, recunoscută! persoănă morală si juridică va da Sâmbătă 10 Ianuarie 1909 în sala Băilor E-oriei sub patronagiul d-tui D m G. Bat-
Duminică 18 Ianuarie apare Reforma No. 17 anul II cu o bogată şi variată materie, numeroase ilus-[ traţiuni de actualitate datorite artis-J tului A. Murnu şi cu corespondenţe din:	Brăila, Craiova,
alte 0-
asupra
Cererile pontru locurile vacante de maestre de rufărie se vor mai
se ori ce legături cu familia lui. [fi găsit îu lumina aceia curată din Nu’i rămăsese decât ea, şi dacă se[susul norilor, şi par’că vedea Intin-dăduso de sora lui era rnumai pen-S zându-se sub ochii lui, în zări, pă-tru a’i putea scrie. Acum trebuia * mântui insulei natale, s’o piardă? De acum înainte el era — Fără el, ar fi trebuit să mai sărac şi desonorat: celalt avea o stau ari încă multă vreme : poate situaţie frumoasă şi putea asiugra * chiar că aşi fi murit, sau aşi fi făcut fericire posibilă. 5 cine ştie ce nebunie. Nu, nu I tre-bue să’i spun tot, ori-co s’ar întâmpla.
Aşteptă cu nerăbdare ceasul de a se arăta din nou directorului, şi când so urcă la el, îi zise cu glas hotărât:
—	Domnule director, m’am gândit mult..., mult de tot la ceia ce mi-aţi făcut onoarea să’mi spuneţi azi de dimineaţă.
—	Foarte bine, răspunse col alt crezând tocmai contrariul.
—	Inairte Insă do a vorbi din nou de această chestiune,—de vreme co trebue să mai vorbim,—daţi-mi voe să vă povestesc în câte-va cu-vinte^istoria osândei mele, fiind-câ— adaugă el eu un surâs trist, — îndrăznesc a crede că d-v. nu m’aţi socotit atât do vinovat po cât am avut nenorocirea să par.
Celalt nu mai zise nimic.
cele lui care-
Primim la redacţie broşura „Ade-vărul“ apărută zilele acestea la Cernăuţi, de care ne-am ocupat îu treacăt acum câte-va zile.
Autorul ei, d, M, Chaisamovici, aduce o serie de acuzaţiuni foarte grave d-lui Mochi Fischer care a fost decorat în Austria cu ordinul Crucea de fier în gradul de cavaler, acuzaţiuni proc’se care aruncă o vie lumină asupra originei misterioase a averei Fischereştilor.
Tatăl d-lui Mochi Fischer, spune Adevărul fusese osândit la 6 uni puşcărie pentru furt de vite.
D. Mochi Fischer stabilit la Mi-îi„ hăileni, s’a angajat întâi ca servi-*™---’».: ’ar ld tor la un unchi al său Zaharia şi
sul dispăruse din Capitală de vreo [grădini'de "copii;"*	—»-»»»-
2 săptămâni.	j D-relor Humenn Ana, Broser Ghizela
Acum-după lungi cercetări el a*şi Eliza Nicolescu de a preda: prima 1 fost arestat la Sulina şi înaintat*franceză curs suFenor: a cloua 1 ger-parchetului de Ilfov.	jmanâ curs primar şi a treia piano, toate
Tot eri a fost arestat si ccmpli-’. aI|nj^t^uLChoijy‘1’VIţngâr.u >	, . .
-1 substituie*	•’ °.lul C Fooa> director al şcoalei is-
Bigamie
Individul D îmitrn Teodorescu din calea Gri viţei era însurat cu Maria Niculescu şi la 1896, fără a se divorţa o părăsi şi se căsători din nou cu Gherghina Ionescu. La 1901 o părăsi şi po aceasta şi se căsători cu Stana Tudor dm T.-Se-1906 se căsători la
e Paula de o fericire posibilă 1 îi jertfise onoarea lui şi a-proape doi ani de libertate; dar această jertfă nu o ceruse ea şi nu era drept ca el, în schimb, sâ’i ceară întreaga viaţă. In sfârşit cu ori ce chip, ea era acea care avea să hotărască, — şi în adâncul lui simţea bine că n’are de ce se temei— dar ceeace 11 muncea mai mult era necazul do a fi înşelat şi de a înşela încă pe acest om de o bunătate şi de o nobleţe rară.
—	Intâmplă-se ori oe, li voi spune totul, — se gândi Cassio scu-lându-se după o oră de multe sbu-ciumări; dar la urma urmei el a făcut acest bine îu interesul lui, din egoism. Ce mă pot încredinţa pe mine ochii lui do pisică? Acum ar putea şă’tni facă cme ştie ce neajunsuri.
Dar imediat după aceasta se ru-şină de laşitatea lui şi strigă :
-	Oare să fiu eu atât do perfid ? —şi începu să ocolească celula o fiară în cuşcă.
Oprindu-se în faţa gratiilor el văzu iarăşi acei nori albi şi spumoşi
ca
înărâciune secrotă I Strânsese mâna [întinşi pe orizont; forma lor rămâ-
i f	I n no	m 1» 1 »v»	A A...-»   t . 1. _ •	___ _ ■	»» »	« . ...
directorului care’i mulţumea şi ceru [permisiunea de a intra în celulă şi
pumnul desrotul desfăcut pe gonu-ţde a’şi face patul. Toate îi fură
chii lui
a-
sordate şi cum intră ia el se trânti
seso tot aceia a unoi scări ridicată spre înălţimile neştiute şi curate dar acum se mai subţiaserâ şi păreau cusuţi cu fir de argint pe măr gini. Cassio îşi ţinti ochii Iu sus, .	. -	_	,	cugetând cu un dor nesfârşit spre
) nmi întâmplă pentru Pentru ea Îşi pătase el cinstea, Işi patria lui depărtată; şi de odată sa 'neobişnuit-, iată, d«m-‘«-ompromisese tot viitorul şi rupse-‘ simţi bun şi blând, c« şi cum
Lucrul parc cu neputinţă, aşa e, şi po aşternutul col tare gemând. Pa-eu tont© astea este ; e ceva neobiş- ula nu era sora, ci logodnica lui.
«uit «are se —;	r>—2.....-	-■
fn-ima eară
i ] Ploeşti cu Maria Manolescu.
■	,	,	. .	. Anul trecut el fu arestat pentru
surprins de acesta în rolaţium a-jbi ie şi trimiK în judocata tribu-
™in°ehfjbăCU S°^,a UI’ a 1C6D^iat jnaiului eorecţional care la coidam-
rea şi libertatea I «Ia-mă de soţie, îmi zise ea, voi fugi cu tine». Dar cum asta însemna să ne stricăm pel veci viitorul, ou găsii cu calo căi era mai bine sâ lucrez singur. O îndemnai să fugă la o familie pi ie- j
eorecţional nat la un an închisoare,
vecinie dureroasă se oglindea a-cum un chin atât de grozav, în cît de grabă reveni la scopul pentru care ceruse acea întrevedere.
— Iată dar cea ce voiam să vă spuu : cu toate astea eu vă făgă
tenă, şi, când o vâzui în siguranţă,»duesc să fac aşa ca să vă pot iu ’	’ credinţa de nemărginita mea recu
aoştinţă.
Ce vrei să zici ?...
— De aproape zece ani iubesc o Cassio părea că’şi ur: copilă din ţara mea. Ea era bogată, — E ciudat do tot, dar orfană do tută şi do mamă, şi avea un tutor. Fu pusă într’un pension şi ou însu-mi lipsii câţiva ani din patrie. La întoarcere, aliai că, deşi era majoră, biata copilă, era încă sub supravegherea tiranioă a unchiului ei, care se purta foarte rău cu ea şi o fura. Curând chiar e o reduse la mizerie ; o închisese şi o îngrozea cu tot felul de ameninţări. Eu putui totuşi să ajung până la ea, şi în schimbul lubirei *’ar ce’nii arăta, făjăduii sâ’i redau ave-
îmi pusei planul în lucrare. Ştiţi ce am făcut ? Poate veţi ghici ; am imitat semnătura tutorelui, şi cum el era cunoscut ca foarte avut şi a-vea un credit nemărginit, am pus mâna pe nişte mari sume de bani dela noi şi do prin împrejurimi. Am cumpărat pe numele fetoi pământuri, bonuri şi apoi am aşteptat tot desnodămftntul. La scadenţă, falşul fu descoperit ; eu nădăjduiam să trec drept un erou de roman ; dar fusei imediat arestat, osândit şi desonorat: mica mea avere se risipi şi familia nu voi să mai ştie nimic ds mine. Singură logodnica îmi mai rămânea, şi aceasta e Paula, Domnule Director!
Directorul tăcea mereu. Ce putea el să mai zică? Tot ce auzise, po-vestea* Iui Cassio legată do a lui, i-so păreau ceva de necrezut ; şi cu toate astea erau absolut adovărate.
măroa ideile, nu o aşa ? E de necrezut. Dacă aşi spuno-o şi altuia nu m’ar crede.
Aşae viaţa !—zise celalt privind unghiile degetelor lui îndoite. Destinul ascundo lucruri foarte ciu date
raeiito-române din Mihăileni şi ca institutor de 1 română în şcoalele primare de băeţi ;
D-lui Foca I. Dumitru în mod provizoriu de a preda anul acesta 1. română în şcoalele primare de băeţi.-D-lui Herjcu L Tecuceatiu de a preda 1- şi religia ebraică la sc. israelită română de băeţi din Mihăileni până le noua dispoziţie generală ;
D-rei Malvina Goldenberg, de conducătoare de azil confesional mozaist pînă la noua dispoziţie generală ;
D rei Elisabeta Bem 1. franceză !a sc. prof. particulară din Fălticeni D-lui Petre «M. Niţescu pentru limba francezi curs primar şi c) I şi II liceale la institutul «P. Eliade», din Ploeşti.
aî multă dreptate : viaţa este un roman teribil...
Cassio insistă. El Insu-şi cerea, ca o favoare, voia de a scrie. Va încerca.
Recunoştinţa lui ora nemărginită, ii In sufletul lui datoria era mai juternicâ de cât iubirea.
Paula, de sigur, avea să fie mai ericitâ cu directorul de cât cu el, ji datoria lui, era de a căuta, mai întâi de toate, foricirea Paul6i.
Celalt asculta cu răbdare. (‘ând şi când câte o lucire vie ii fulgera prin ochi, dar rămăsese neclintit în hotărârea lui.
— Ascultă,—înclieiă el, după ce mulţumi lui Cassio. Dacă datoria d-tale este do a ibe crede recunoscător cătro mine, şi generos faţă do ea ;-datoria logodnicei d-tale, de
,aci înainte, este de a te
vrei
—	Lăsaţi-mă să vorbesc. Eram dator să vă arăt cum stau lucrurile în realitate ; dar d-v. aţi fost a-tât de bun cu mine în cât vă dau cuvântul meu de onoare că voi face tot ce voi putoa...
—	Ce zici ? ce zici ?...— repetă celalt gu vioiciune şi gândul părea câ’i este mai mult la nişte voci îndepărtate de cât la Cassio.
—	Şi apoi—cum am spus—, Paula singură poate hotărî ; eu mă voi
purta asa ca şi cum aşi fi intr’a-1 mai fericit şi de-a răsplăti devăr fratele oi, si numai frate- I r.iile ce ai făcut nefitru ea le ei.	I ___ n«r
—	Dar nu !».. uu se poate., ce spui d-ta.
—	Ba, dacă doriţi pot sâ’i scriu chiar acum; vom aştepta răspuns’ul.
Fiind-că, Iuţologeţi, îu urma a-aceşti răspuns, se poate întâmpla... ca eu. .să nu mai am ce căuta în patrie.
—	Ce spui d-ta?... repetă directorul, dar acum vocea lui nu mai şovăia.
El privi uDghia degetului cel maro al pumnului său strâns de emoţiu-no, apoi ridică ochii şi căută privi-
| roo l.l. Gnoc-ln
face cât sacrifi-
—	S’a resomnat, gândi Cassio, şi găsi cu calo să maj arunce o ro-! rea lui Cassio.
|	— Nu v«i seri uimic ; te vei în-
—	Viaţa e adese ori un roman toaroo acasă şi, din parte-mi, eu Iţi
teribil.	urez toate fericirile posibile. Din
Dar privind cu luara aminta pe toată inima I Iartă-mă, te rog; oine dirooUr, el văzu ră pe figura Im s’ar ii putut Iadei, au e aşa . ? D-ta
Dar...
— Te rog, lasă-mă să sfârşesc. Dacă ar face alt-fel, ea uu ar mai fi nobila şi drăgălaşa creatură po caro am visat-o eu... Şi atunci cererea mea nu ar mai avea raţiune... Mă înţelegi ? E drept asta, da sau nu ?...
Cassio nu răspunse nici da, nici nu : iar directorul so îndreptă spre fereastră. Şi în acelaş timp două simţiminte supreme cuprinse sufletele celor doi oameni : Cassio se simţea foricit, iar directorul so gândea cu amărăciune că, — cu ori-ce chip,—visurile lui erau, de aouro. pe veci (/ierdute.

www.digibuc.ro
EPOCA

D-lui F. Solomon de a-deschid; şi con duce o şcoală primară privată mixtă cu programa statului şi uu azil confesional în iTg.-Pueştij din jad Tutova ;
D-rei Henriette Erblich de a funcţiona, ca pedagogă în institut «AntoinetteBauer» din Roman ;
D-rei Mn'ia Cristea pentru limba română el. I primară în institutul Cham-pollărt Heronescu, din Iaşi ;
D-rei Ionescu Elena de a preda piano, ziua In nouă dispoziţia şi D-rei Mai ia Iliescu mână.
C J®sra»
pentru lucru de
DEPES1LE
—Telegraae ale serviciului nostru particular
Mari inundaţii înTransvaal
— 160 oameni înecaţi într’o mină de aur —
Londra,—Agenţia Reuter vesteşte din Iohannesburg, (Trans-vaal) că în urma ploilor dăinui-toare din zilele trecute, mai multe zăgazuri au fost distruse lângă puţurile din mina Witwaters Land, astfel că mai multe puţuri din ac sie mine de aur au fosl inundate ; 10 lucrători albi şi 150 indigeni au fost înecaţi.
Decorarea principesei ileana de Regele Spaniei. 0 misiune spaniolă
Madrid.— Colonelul Elorria-ga, aghiotant al Legelui Alfonso
9 Ianuarie
rilrzegotiîei ia | mMde la 8-l2 la secretari-
; sârbeşti sau. autonomîa [aiul clubului.
Congresul ^partidului liberal care are loc mâine, Duminică în~ Capitală se va ţine la Băile Eforiee, iar nu în sala Edison, cum s’a anunţat.
Secretariatul clubului naţional liberal din Bucureşti a început să elibereze cărţile de intrare la congres.
Aceste cărţi vor fi stnct per senate şt toate persoanele ’care vor asista la congres vor trebui să le aibă. Ele* vor fi distribuite şi azi de la 3—6 p. m. şi Du
— Muntenegrenii nirea
statele sârbeşti ----- ------------ ...	..
absolută a celor două provincii. Cărţile destinate delegaţilor din
\ provincii vor fi remise şefilor CetiDje.—In Skupştina, ministrul diferitelor grupări liberale spre de externe, d Tomanovici răspun- ^ do delegaţilor. zand mterpelărei asupra chestiune!
.QP 7 7/7.
bosniace a amintit legăturile naturale istorice cu Serbia din cauza asemănărei perfecte de limbă şi de aspiraţi uni.
In urma anexărei Muntmegrinii
s’au simţit jicniţi şi numai după sfaturile puterilor prietene şi din cauza dragostei pentru Principele ■Nioulae, patrioţii muntenegreni s’au
stăpânit.
Muntenegrul are deplină încredere în rezumatul conferinţei ; nu se poate admite că puterile vor putea condamna la moarte naţiunea
L
al Spaniei a plecat aseară spre (s 'orbească Viena, spre.a aduce marele cor-' Bosnia şi Herzegovina este pen-don al ordinului Maria-Tjuisa, tru naţJ'unea sârbească ceea co Mos-
acordat de către Regele Spaniei \cqW, esto ?ontf“ irnRenul ™S6SC:
Prmnnpsei	nouă	nâ^rutn	fii™ f ^..'Nu ue v ae să credem	că pute-
a	PiCa rile vor aproba ultimile	negocieri
Principesei Mana a Ro- austro-turco şi că o înţelegere în maniat.	(privinţa provinciilor anexate se
Starea ElP snărarp la Poforchnrn P?.ato face numai cu milioane. Sâr-
ea as uparai e ia peterscurg bll Slmfc gata să angajezo c]liar exig. Belersburg.— Agenţia West- tent.a lor pentru Bosnia şi Herae-
t	lIE tssLsssr	w
provinciei din	Pdertburg	a fosl b8şti dorine „„„ral 0	chît'une
prelungita pana la 21 Iulie QKde timp. Sârbii nu pot admite altă nul curent.	{ soluţie de cât uniunea Bosniei şi a
Agenţia Westnik declară ca absolut fără temei ştirile publicate de anumite ziare, şi spunând că nişte agenţi ai poliţiei ruseşti ar fi luat parte la organizarea mai multor acte teroriste de la 1902 la 1905.
întinderea holerei la Paîersfcurg
Pe ziua de ieri 34 de persoane s’au îmbolnăvit de holeră. Totalul bolnavilor de holeră la Peiersburg se ridică la 314.
Regele Eduard la Berlin
Berlin. — S’au fixat acum câteva
ciotâţei.
D. Gh. Rosetti-Solescu, roinis trul ţârii la Petersburg, a, sosit in Capitală.
puncte pentru p ogramul de primire	p/jjjG° Putere nu va Pu^ea
« regelui Educi d al Angliei la Berlin, j ,L^ Nouvcdlos», ziar înfiinţat de După recey. ,. c«r, m avea loc tn curând zice că e c^va îndrăzneţ din - »«« sosirea- lut, se va da seara un partoa Serbiei de ft gtr a atft£ ,n
fiu o clock-tea ia cari roi învţUiţijoontra imperiului vecin, când acest ministru şi membru copului diplo- •	1	’	“
malic.
i Herzegovinei cu statele sârbeşti,
'sau absoluta lor autonomi/).
Dacă speranţele sârbilor vor fi înşelate, ei vor mai păstra speranţa şi încrederea In ei înşişi.
Skupştina a adoptat o rezoluţie invitând guvernul să men »nâ o strînsă legătură cu Serbia. Muntenegrul trobue să păşească înainte după voinţa lui Dumnezeu: nu mai e putinţă de a da înapoi I
Prssa francezi despre prefsntiu-niie Serbiei
Paris.—Le «Journal» declară că trucţief publice, a recomandat şeoa-pretenţiumle sârbeşti sunt exagerate	-u.—*	___
Congresul se va deschide la 2 jum. sub preşedenţia d lui P. S. Aurelian, preşedintele Senatului.
Vor lua cuvântul d-nii preşedinţi ai Corpurilor Legiuitoare, d. Ion I. C. Brătiahu, pre şedinţele consiliului, unul sau doi membri din minister, precum şi şefii grupărilor liberale
din principalele%oraşe din ţară.
*
D. I. I. Brătianu, prim ministru şi ministru de interne, va primi mâine, după terminarea congresului, pe toţi membrii deleg aţiunilor liberali din provincie la ministerul de interne.
Comitetul Societăţei Leagănul Sfânta Ecaterina aduce mulţumirile sale doamnelor şi domnilor societari ai T( atrului Naţional care au binevoit a da concursul lor serbărei care a avut Ioc în zilele de 6 şi 7 Ianuarie la hotel Bulevard.
Tot de odată ţiue de asemenea a mulţumi domnului Dinicu caro a o
deţului Romanaţi pentru întreţinerea in» firmeriilor din judeţ.
—	Mai mulţi agenţi sanitari au fost trimişi pentru combaterea epidemiilor din judeţele Dâmboviţa şi Ifev,
—	Societatea de ştiinţe, secţia matematicilor, va ţine Luni 12 t, în sila de Ssică Ne- ii de la Universitate, • şedinţă având la i rdinea zilei următoarele comunicări: d. G Ţiţeica, «Curbura totală a suprafeţelor riglate; d E Necul-cea «Condiţii analitice a problemei ge-, nerale de electrostatică»; d. I. Ionescu «Momente statice absolute».
—	Au fost numiţi cu titlu provizoriu în învăţămânţul rural d-nil Ion D. Da mitriu \ Căidăruşa Teleorman; Dura, Ghiţescu la Coşula Trestieni, Ilfov; Ion Gervescu la Prăjeşti, Bacău; Ion Grl-gorie la loneşti Gherghiţeşti, Dâmboviţa; O-ra Trestorian la Gura-Miscovului, Buzău ; Marin Boulin la Slătioar-, Romanaţi ; Emilian Stănescu la Retevoeşti, Muscel şi Nicolae Coiistantinescu la Adam Klisi-Enigea, din jud. Canstanţa.
Ştiri artistice
Mâine, Duminică n c. are loc în Palatul Ateneului al noulea concert simfonic dat de ţorchestra permanentă a ministerului de instrucţie publică, sub conducerea d-lui D. Dinicu.
1MOTOAK
DE BENZINA, ŢIŢEI, PAGUKA, &AZ SABAC (SAVQ&AS) ——------ Lucr ând cu ci a mut mare economic---
ULTIMA ORA
Ministrul de externe al Angliei despre situaţia din Europa
Londra.— Vorbind la Colstream, în Scoţia, Sir Edward Grey, ministru de externe, a declarat că este satisfăcut de acordul ce a intervenit între Austria şi Tur.ia.
Nu voi merge până a zice că cerul este fără nori, a zis ministrul, dar putem spera că exemplul de împăciuire dat de Austria şi de Turcia va fi folositor pentru aplanarea celor-l’alte controverse , acordul austro-turc \ va înlesni foarte mult şanjele de succes ale conferinţei.
După ce declară nedrăptăţită imputarea de rea voinţă făcută Angliei în Austria d. Grey zice : aş dori numai să văd evitânduse răsboiul dintre puteri, fie ele mari fie mici in-feiit* orchestra sa în mod aproape t&ţesate direct în afacerile din orien-gratuit şi d-lui Bertola directorul Europei dar aş dori să văd cres-Hotelului Bulevard caro a pus lo- 'dud încrederea reciprocă dintre pucului său gratuit la dispoziţia So- <er* graţie explicaţiunilor reciproce
întrece In Construcţie şi Soliditate ori-ce aii sistem ie M0T8ARB
SPECIILE PENTRU MURI, SfELlfcRE ^ |»DUSTh|E
— Garanţie absolută, Condiţiuni de pfotă favorabile. _
B1EOF TEOHSSTIO
DEPOSIT GENERAL
JACQUEis Goi.
ce puterile şi-ar da şi graţie convorbirilor diplomaţilor ce ar urma acuma cu privire la chestiunile orientale.
Rezultatul obţinut până 'acum în această chestiune s’a atins într’o măsură oare care tocmai graţie colabo-1

- BUCUREŞTI — />/»	'tt yv«*. 2 t-
2R
FACEŢI FRICŢIUNI CU
Ai
„ITF A N U
în
pn-
A doua zi regele Eduard va vizita oraşul.
Un intim al rsqelsii Petru defrau-dator
Belgrad. — După cum v’am anunţat, consulul general sârb la Salonic Lyotic, un intim al regelui Petru a fost revocat din această funcţiune pentru incorectitudini.
Ministerul de externe a comisiune care să se ducă
tmc regat nu e în stare să exige ceea ce doreşte.
Serbia urmează o oale greşită şi periculoasă.
Chiar «Echo de Paris» ziar sârbo-fil declară că toato guvernele vor respinge propunerile sârbeşti ca neacceptabile.
Tarul ameninţă
Viena.—în cercurile diplomatice Je aci produce sensaţie o declara-
S’a făcut cunoscut direcţiunei sa-
1 numit o ţie a ţarului făcută cu prilejul unui'D*ţjre c,^ cîumf 6 actualmente în * la Salonic toast în seara de anul nou.	i scădere la Bagdat.
Baronul de Gagarn, ataşat la Ic-; rarei cu reciproca încredere dintre gaţiunea ungară din Capitală, car« Franţa, Rusia şi Anglia şi e de spe-se ana în străinătate, a sosit în rat ca şi pe viitor să fie tot aşa ;
este caracteristic iarăşi că însăşi a-liatele Austriei au lucrat hotărât în favoarea păeei silindu-.e a îndepărta motivele de răsboi.
_________ Dacă chestiunile pendinte în 0-
lelor de agricultură şi celor de'gos- r*ont se vor aplana, am credinţa, a
ţară, şi şi-a luat postul mir®.
D. Spir.u Haret, ministrul ins-
DiN bORVEGIA Cea mal eficace pentru sănătatea, îngrăşarea şi întărirea copiiior şi persoanelor slabe sau suferinde.1
•** Db Tânzare nnmal Ia — Drogueria
FRAŢII G10NCA
Str. Earol, eolţ eu Smârdan
— BUCUREŞTI —
odărie casnică n-ş desface ţ)ro-usele prin federale, cooperativelor sâteşii, din Bucureşti.
Da asemenea a recomandat şi învăţătorilor a îndemna pe săteni să se servească de mijloeirea aceloraşi federale.
Pftuă la întoarcerea din concedia a d-lui Vasile Antonescu, secretarul general al ministerului de agricultură şi domenii, d. inspector general dr. Gr. Antipa a fost însărcinat să îndeplinească atribuţiunile funcţiunii de secretar general.
pentru a face o anchetă minuţioasă.* \ lAnul 1908, ar fi zis ţarul, a fost Lyotic a mânuit la Salonic fonduri] rău pentru mine şi pentru poporul mari, de oarece avea de alimentat ] rus.
bandele sârbeşti din Macedonia.	In ceea ce mă priveşte voiu şti să
El ameninţă pe prinţul G&orge, \ înlătur pe toţi acei ce mi se pun printv’o scrisoare adresată unui amic de-a curmezişul drumului. al său, precum şi pe. diferite perso-
nalităţi ale partidului radical, cu publicarea unor documente compromiţătoare pentru ei.
Proscîa militare depuse fn Gamera turcească
Constantine ol. — Azi s’au depus pe biurourile Camerei două proeeto militare pentru înfiinţarea miliţiilor naţionale.
Primul proect statuiază do la şi până la ce vârstă locuitorii Cons-tantinopolului sunt supuşi reerută-rei iar al doilea^proect prevede 0-biligativitatea <ÎVa face armată pentru celelalte naţionalităţi nemaho-metane.
Teatru distrus
Budapesta.— O telegramă din E-sog anunţă că noaptea trecută un incendiu violent a distrus teatrul comunităţoi greco-ortodoxe din Mos-tar.
Se presupune că focul a fost pus.
S’au făcut câte-va arestări.
Ciocnire de tronuri
Budap sta.— Intre staţiunile Orsa şi Peteri sa ciocnit eri un tren de marfă cu un tren mixt.
Ambele locomotive şi trei vagoane ale trenului de marfă au fost sfărâmate.
Sunt trei morţi şi 8 răniţi.
Pagubele sunt mari.
S’a deschis o anchetă spre a se stabili responsabilităţile,
Un ultimatum în chestia ansxărei Cretei
Constantinopol.— Ministrul de externe a trimis o.nota guvernului elen prin reprezentantul turc de la Atena, prin care îi face cunoscut că Turcia în nici un caz nu va vinde Creta Greciei.
Nouă înfrângere a Rusiei.
A mai lămas un singur caz în a-ceastă localitate.
Societatea «Cultura şi ajutorul femeei» va da uu bal în seara de Luni 12 Ianuarie care va fi onorat de A. S. R Principele Ferdinand. Se ştie că Principesa Maria e pre-zidenta societâtei.
zis ministrul de externe şi doresse ca, simpatiile Austriei pentru Anglia să renască^
Friraa Msliis ie crii iw reiâs in Bsrosii
Gonsiliul de administraţie prin deciziunea No. 1922 din 5 Ianuarie st. n. 1909 fixând ziua de Duminică 1 j 14 Martie 1909 pentru a 36 a adunare generală ordinară, sunt in vitaţi d-nii asociaţi şi d nii deten-tori de scrisuri funciare ca să se întrunească în acea zi la ora 1 p. m. în localul societăţei din str. Colţei.
Gestiunile la ordinea zilei sunt următoarele :
1.	Darea de seamă a operaţiunilor societăţei pe anul 1908;
2.	Conturile şi bilanţurile adrni-nistraţiunei pe anul 1908;
3.	Descărcarea consiliului de ad-ministraţiune de gestiunea sa pe acelaş an 1908 ;
4.	Bugetul veniturilor şi cheltuo-
Pentru seara de Luni 26 Ianuarie a. tilor pe anul 1909 ; şi bugetul fon-c s’a rezervat publicului bucureşteanj taUt*uljVjIP®I?®luniior ţ® &colaş an^; cea mare a Tăiatului Ateneului,	" ’	“	A"' '
Bure SieBDiDg-car
(BRAGADIRU)
— Pabricaţiune spectală —
Vînnri-Peliîi-Cliampagne
— OBLE MAI riWB —
Mâncări Calde şi Reci
- La ori-ce oră din zi şi noapte — I
Cabinete separate pentrn familii, societăţi etc., etc.
NUMAI
ia vechea şi cunoscuta
la cazuri de răceală, dureri reumafcieo, nevralgii, dureri de mijloc (Lumbago), junghiuri, înţepenirea gâtului, scrânteli, «tei, etc. Ori-cine poate lua cu încredere acest preparat fără nici un rizic, căci la nemnlţs-mire se restitue imediat costul.
Sticla mare costă lei 2.50; se găseşte Rt Droguerii şi Farmacii.
AfsSPEifFBU SFINTELE SâKBâîORI
! ProdassiePodgoriilor Domeniilor Pungeşti (Moldova^
A, D-LUI ARISTXDE Q. SARYANI
— S’a pus în vinz'f'es •&« preţuri, convenabile in df'tatl şi en gros
^9 Lei Deealiîru Vin Vechili *
Ia Pivniţele din Str. Patria No. P, se trece şi prin Calea Vâe* şti. ?	Gangul Hanului Roşu (vls-â vis de Pomul-Verde,
1 Se trimite şi la domiciliu de la 5 kilo tn sus, tn MMe I	originale capsulate.
fîanaiţâie striat «lezehise zilnic de la 8—12 dimineaţa ţi âa li
2—7 seara.
j	ADMINISTRATUL

ererja JnBilan4*
Bulev, Elisabeta No. 6 —
vis-a-vis de Eforie
mifhfjs imuu
Foarte aromatică
de la proprietatea d-lui P. P. Carp calitate excelentă, superioară chiar celei de Chamonix. Se vinde îi flacoane, ca kile şi en groe
ou prtf foarte avantagios
SOCIETATE ANONIMA
Capital Social Le? 7.338.125 km vărsat - Rezerva Lei 2.232-735,39
Sediul Central: BUCUREŞTI
Preşedintele Consiliului de Administraţie: D ALEX I MARGHILOMAN Director general: D-1 GR1GORE E GOl.ESCU
— Sucursale, Agenţii şi Reprezentanţe —
Brăila, Iaşi, Constanţa, Cr.tiova, Galaţi, Botoşa ii, Batiu, Calafat, Călă raşi, Corabia, Dorohoiu, Fălticeni, Giurgiu, Olteniţa, Piatra N, Roman, | R.-Sărat, Tulce.a, T Măgurele, Vaslum, Alexandria, Bacău, Bârlad, Caracal, C Lung, Câ npina, Drăgăşani, Focşani, Piteşti, Ploeşti R Vâlcea, Rade Vede, Slatina, Sinaia, Sulina, Tg - Jiu, T.-Vestei T Severiu, Zimnicea.
ştori
Belgrad.— Deputaţii Bkupcinei au ţ oferit un banchet deputatului Dumei Maklakow.
In acest banchet care a avut loc teri, Maklakow ar fi declarat că re-[cunoaşterea anexărei Bosniei ar fi Mesina. - I impui e frumos \pentr’Rmia o înfrângere de IsuşimL
Noul cutrâtnurs în italia
aci. Eri, în timpul nopţei, cîte va zguduituri au mai tost simţite, dar: erau mai uşoare.
Se lucrează în mod energ:c la planul de reconstruire a o-raşului. Serviciul poştala fost pe deplin reorganizat şi funcţionează în mod regulat.
*
Reggio di Calabria.—Azi dimineaţă pe la patru o zgudui tură puternică a fost simţită.
Doliu ia Giirtsa otomani Sultanul indispus
ConstantinopolA — Ziarul «Yeni Gazeta» asigură că astăzi nu va a-vea loc nici o audienţă în urma morţei nevestei a treia a Sultanului, mama nrinţului Burhan-Eddiu.
Ziarul «Ikdani» confirmă că Sultanul e indispus de câto-va zile şi că o audienţi importantă acordată atunci a fost amânată do două ori de atunci.
Audienţa lui Bulow ia împărat
Construcţia bârnelor Ia Messipa
Roma. —; Generalul Mazza a telegrafist primului ministru, d. Gic litti, din Messina, că echipagiul cui-rasatului «Neapole» a construit pe ţărmul Calabriei 19 mari barace spre a adăposti o mie de persoane ; echipagiul vasului «Umbecto» a construit 13 barace la San GiovaDni ; echipagiul vasului «Vittorio-Ema-nuelo» a construit şi el mai multe barace lângă Tialo, destul de încă pătoare pentru 800 de oameni.
DeJJasemenea în alte localităţi mai multe adăposturi au fost clădite; depozitele pentru tutun au fost restabilite.
Agitaţia contra anexărei Cretei
ConstanLinopole.JI— Agitaţia îri contra anexărei Cretei continuă în provinciile cele mai depărtate din imperiul turcesc.
Ambasadele puterilor protectoare ale Cretei au primit din n i’ multe oraşe din provm
Berlin. — împăratul a primit	depeşi de protestări, dar
do «ulow ?..«,!? inspirate probabil de «oii*- "- U=“.=r=i.r.'TΙi... . .3 Do««mb,i. „o.
g rspart.	t#le tin»rij©l’ turei.	’nd«o« d« Hoo lai medicului primar «1 jn- J Itnnaria 1909
când d. dr. Botescu, ajutor de primar al Capitalei, va ţine o prea interesantă conferinţă : /Cftte-va primejdii sociale», în folosul Societăţei pentru Protecţiunea a-nimalelor.
Câţi va artişti şi artiste ai Teatrului Naţional au oferit preţiosul lor concurs,
pentru a asigura Societăţei un deplin
succes
Suecesul balului mascat organizat de «Sindicatul ziariştilor» Sâmbătă 17 Ianuarie, la Teatrul Naţional, este complect asigurat.
Decoraţiunea sălei va fi făcută do doui distinşi ingineri-arhitecţi.
Multe persoane din elita bucu-reşteană au reţinut de po acum toate benuarele.
Biletele se află de vânzare la Casa Teatrului şi la membrii sindicatului.
Ţinuta e frac, şmokina si redingotă.
D. C. Antonescu a fost numit director al şcoalei primare urbane No. 3 de băeţi din Huşi ; iar d-ra Vasilichia I. Porumbaru, directoare a şcoalei No. 1 d# fete din Constanţa.
Ştir! mărunte
In ţara noastră, bântue actualmente, ur mătoarele epizotii: vărsatul oilor, în judeţele Buzău, Dolj, Fâlciu, Ilfov, Muscel, Romanaţi şi Vlaşca ; pneumonie contagioasă, în judeţele Covurlui, Dolj şi Prahova : pneumo-enterită-infecţioasă, tn judeţele Ialomiţa şi Ilfov ; răia bântue în judeţele Botoşani, Covurlui, Dolj, Teleorman şi Vlaşca; pasteuroloea bântue în judeţul Ilfov iar durina bântue numai în judeţul Constanţa.
S’a luat mâşuri pentru combaterea şi mărginirea acestor epizotii.
—	D. C. Rădulescu, controlor fiscalei. IlI-a în administraţia financiară de Ilfov, a fost lăsat în disponibilitate.
—	Din Tg. Ocna ni se anunţă că mi-celariidin localitate, cari vindeau carnea de vacă cu 60 bani kgr., au încercat să mărească preţul,
Intervenind autorităţile, măcelarii au lăsat vechiul preţ.
—	D. D. Ţfculescu a fost numit mecanic la serviciul dockurilor — în locul d-lui Klafonda Achum, demisionat
5.	Modificarea aliniatului d £de sub art. XXI capitolul IV din regulamentul pensiunilor ;
6.	Alegerea a 3 membrii în consi liul de administraţiuno;
7.	Alegerea comitetului detento-rilor de scrisuri funciare ;
După art. 49 şi 51 din statute, dreptul de vot la adunarea generală, se poate exercita numai de societarii majori în persoană sau prin împuternicire dată altui societar în limita fixată de art. 50,
Această dispoziţiune se aplică şi femeilor majore, dar necăsătorite sau văduve.
Prin excepţiune :
a)	Minorii şi interzişii vor fi reprezentaţi prin tutori în persoană ;
b)	Dreptul de vot al femeilor căsătorite cu avere dotală se exercită de soţii lor fie în persoană, sau de un procurator asociat;
c)	Femeile căsătorite cu avere pa-rafernală pot fi reprezentate prin procură de soţii lor chiar dacă nu vor fi societari, sau prin procuratori societari, fără a mai avea nevoe de autorizaţia soţilor, sau prin un copil al lor major ;
A) Fundaţiunea eu «aracter de persoană morală, casele de comerţ şi Societăţile In general vor fi re-
{irezentate prin reprezentanţii lor egali chiar dacă aceştia n’ar fi societari, însă având procură specială In acest scop Legalizarea semnăturei tuturor ce lor car:,după dispoziţiuuile din aeest articol pot da procuri, se poate face de orice autoritate îndrituită do lege a legaliza semnăturile. Sub pedeapsă de nulitate, în legalizare va trebui să cuprindă numele mandatarului trecut în projură.
Orice procurator sau represen-tant legal trebue să depună la Societate cel puţin cu 8 zile libe-e înainte de Adunarea Generală, actele dovedi ud calitatea sa de procurator sau reprosentant legal.
Dacă ele se vor găsi în bună regulă şi denuse în termen li so va libera de Societate bilete de admi-siune la Adunarea Generală.
DIRECŢIUNEA
No. 6
Face avansuri pe recolte (producte nesecerate şi neculese) în general : pe M producte In gagiu; pe frachte C. F R. (cereale în expediţie) pe Efecte
publice în ga-iu
^	™ e» » SGCBîegfS wololiii cenerciâi si puiuţ ut unctiiort to tina sao mai utile «emitrim
? UNT PRUASPAT f--------------------------
pentru masă, superior în calitate chiar eelui de Elveţia, numit «Alinbutter.
Le magazinul de drogherie, eoloniale, delicatese, etc, lOAN ŢETZU fa «Câinele Negru , str. Lipscani 1, Bucureşti.
Se expediază în toată ţara contra ramburs.
----- FKlMUţiTB DEPOZiTa sprtg FROCTIFlOAKK ................. ■.
Cfectuoaze plăţi fi «mita cakun ţ, samsari da credit asupra străinătăţii
fcrwtBta ordine ee curt.pjlr-,!., $,	r(- g* eieew- publice şl acţiuni
Se insărcinită cu încasarea Efectelor asupra Provinciei şi asupra Sttreinătăţd
TARIP DE «INCASSO» lîXCEPŢIONAL DE REDUS
— Face toate operaţiunile de Bancă In deneral —
|Secţiuni de Cereâlee: Brăila, Constanţa Bucureşji, Iaşi, Craiova, T.-Mă gurele, Tulcea. Giurgiu, Calâraşi Primeşti cereale în comision şi se însărcinează cu vânzarea Ier
taemt»
După
« 1 ţfcV rt» CBEME3 - »uaa£ rU}?;,’ ÎNAINTE şi DUPĂ ÎNTREBUINŢAU EA
CREMEI şi PODREI„FLM“
GfîB k Primăvară
EHfflpirlF. srlte eddtltflU
ADRESAŢI PROBE Şl PREŢURI
D-lui 1. GDFODR
OARA MOGOŞOAIA
cs Bere
BERE SPECIALA din Fabrlaa
BBAGAOiRU
«el mai frumos fk mai Mite ameit jof lor*l de berârt*-PBtrSlKTAEI FBAŢ1I lilOSA Putând rwahăa ou baraţi* **ie mo superioare streine M&ncfirl reci şl
Mezeluri delicioase
CBJLJ3 MAI BUHE
R A (VIO r
Souoiit.atw nrînurecu'â! Constru ţiune solidă! Exterior elegant!
— G4»aNTaTI3 —
Vi de tn a 1 e mici MARELE MAGAZIN DE MDZICa
JRiKKflil ............
H yftl
Bucureşti, Calea Victoriei, 54
— Cataloage Gratis —
£*2
www.digibuc.ro
Banca
1807
jfr pr.ceinhrie
wm
onaiâ â României
vmtmM^^esimmmmss^BagmsismKdssasmam *şs»‘ z&
&ttfmţ€îme<z Sumara
'rwîî
1908
13 Denota. 15 Dec =«g-S* ■gSi^i?gBig,,l?a
ACTIV
ti 9^3^6*i Rezerva met. Aur 90771783) ** *	_^l ( 3f77oooo » Trate de aur 36540972)
Argint şi diverse monede .
Portofolcu Român şi Străin .	.
f$eo, (*) Impr. contra efl. publice . 1453990») lSeeaerH ?	>	» efl. p tn c. curent 1709464.4
PJŞawB Fonduri publice .... i0*T964*' Sfeclele fondului de rezervi .	,
1**1 S<, fond de *m»rti» iwoW. ş« materia! inel»i£ .	,	.	.	.	.
iM&ixiBr şi m*!|fsi de imprimerie . tbuliveli de AJ»i»istr*ţhme ^ f epoeft* libere .	.
7) i cnupturi cariaţi .	.	.	.
| Corupturi de valori	.	.
OTTO H4RJÎSCH &
12850881» 1*7312755
622304'	668834
74095863^ 62985149
3151462* 31634542
11999914 ij999979 r 33^2463- 153*3898
153/2463	__ _ .
3196121	3189*21
5970297: 5970297 70164»1	70IV09
$1178*!	907084
104259134 1° *382234 11108425 17825294 306487)4. 32541344
PASIV
lz»oooee Capital .	.	laoooooo! 52oooooo
Fond de rezervă . j...................25202197 25264107
#(6941. Fondai amortis&rii imobilelor ş' material 37046541 3803034 <7te>3S47e ! Bilete de Bancă îm c*rc*l*ţi*n»e .	.	269338450 265676250
•#BFb7sî! Profituri m usrdeii
Proprietar : |,|s Hi OK.
FUKNI SORII ^ CURŢEI REGALE
28 Str. AGA DE MIEI,	B V CUM E Ş T I
FONDAT 1887	TELEFON 10|8&
}^T*Î f* [Ia Plirftîo Li* Piei© Englezească r durild UO LnlitUU Curele da Pâr «Sxaolaior»
'Curele de Ba roba o şi de Balata
2190642! SI90642
2025018 *115973
ioi3&)I34,101382234
I	■ffîffîZ’ops tf*13*M*
| *) Scornutul 5'»ţ«. B*sanda 5 şi juni oţo
Profituri şa psrdeii D®băn*4 fi Irerseficd di verse | Depenfte d« retras .
F ai ****** a «u» jtfftBJLE de L&.MJS
sMttis lnn tfo. 57 ti Urato fersisirt Ns. îs—(TsIbIîb 55
Swjrivmţss p* d-s-i i ayuţeemanţi da mobile ţi pe potfeba dtp. fiaţoissii şi ţrr, m arie, ei Ss dsponi lw«*ţ «« fţweua fai*
osisiiîOiRi. mmm, bîoroobi
şt «/«et" f»i dm w«btf?s
- MAT m LUSTRUITE -
L«ţ«ra$® ler<as uscat şi gftr&Bta
RRITTtiHH UCPNVERAB8LS:
f
UMILE SllGEIi
sr
Şi
SUNT CELE MAI FOLOSITOARE nt
MaşTaela de «finit «Ori gi sale Slnger>s*au e«a-Statst ca ffind ede nai iraae
Mafinele de cusut a Originale Singera sunt în realitate c’cia mai eftins

is^-iif«lsiiî§itoai ,Sii
BOURNE & C-“
SUStfRSftTX
* es •şiîfef, 24S, fiales Grlvlţet 84, Sales Tktsrisi 51 -... Mrea straSî i. S. Srătiana, 28 —------
— x a. a x ——
-* îfo» S7, Straia Lftpnşnfift«a, No. ST —
Mlcurgfc.a tn t-festft orttşoiiB prjRi-tpaSp dfo ţa^â
iiPrtnliii
£ de Cauaiue, Azbert, OânepS, Bumbno, ato.
■ T«Iionit. Volaanifabtser.
irîicoii W
ped.ru întretinerac «tabilimeatnlor indus-
triale.
UI •	«	» s •	;	Pentra Ciilndre «Escelaior» Valvolme
| Al lipi	VI 1T1	IA Amerie&nă «Estra» Rusesc «BAiaal» Va- f'V
iUUii iM-lilUe ctlU p,îin; Grâ8irDG Consiatoote
1 )
« r aiti
i
x
$*wfetake A nonimă de
in
IN BUC0E EŞTI
U>&'toţ.i-‘M*n€OL Cf^WToUăi i 8TRA5)A DOAMNEI No. *0
it %
||i ţi cârpe pentru
0.!i sters Maţi oi
laşii TaJS,T Poapsşl Filtre p. îis p
IAS1N! PE8TR0 S, STICLI: APĂRATE	1
POMPE âî ÎSCEHM	Sîtalt. ie Ier. Aparat!	î
POMPE pentru puţuri de toate felnrtîe.— FURTUNI dsr odnepă d* cauciuc în tosts
dAa4enfî?.«Tril^
POMPE de MANA.—POMP^ dt ABURI în orice mărime şi putere
Instaluţiuni şt toate Articolele pentru electricitate
y»|
| Pompe Perouospora „'Coroana^ peutm Stropitul Viilor ■T7E3VT 33*E ÎTEÎl Ut™!™"
O
"-'X
; $ I
emisiune Lei IX
Agenţii «&i şi face toate 1 icalităţile mai principale din ţară prin $| Sodioi&te*. «ste rtjirescntn^ în ASIGURĂRI c^nlr» riscurilor de
r-J
E3
l
GCIDENTF Cteţ*r*te
ses:
 şl, Aimpra
ţi%.
FLUVIAL S?
G^n«f%îă: Strada K&rasi#0F8TATici No. 9
Societate anonimă pentru industria petrolului.
agitai $3el8l Lei 40.000:000 depila vărsaţi
FABRICI de PETKoL şi DERIVATE: |
Bscoi'eşti, U&îspiaa* Hoineşti» ^.oatsorţi
Fabrica de Bidoane de tinichea^ COBSluIlţâ |
PRODUSELE FABRICILOR;
Petro Regulam.|^itttr, G^oltnâ, Benzină l)harâia.c»uiteAţ B imină pentru xnoîoare, Pil- ; curărpentro ars şl pentru uns câruţ*», Par«ilBă, Ulei pentru motosro «®iE8EL» |
ULEIURI MIMJSUALM de Calităţf. Superioare
Im si
VuiTsriklă Purls 19M t S jşr*»ii fi 3 mcâaiii ds a«r
^ Mii#TElâ BMMÂ psitrs AST1S0LS fis LEMM ^
FcT-fM j* Doptttiul : Ş0s9mum Sawah 27—SQ Bfcţchă i/e J&iptziţie ţi de vânwe : Cale« Vitteriei, 12$ -** Bucureşti — T«!«f«a 11 j29 —
J*J
Mctilfi Ai Bîl’OU Biblioteci, Birosri, Scaose, Cartoniere.
SIOBTLB îa ©rice ||	. f & | g
SUI * dia orice «v senţă de lemn, M
/»9fţe, dermiUare,	||S î W g S ă S
xtfft'-eţtHit, ct«.	”	■	"
SPECIALITATE DE MOBILE AMERICANE t •riOURI, FOTOLIUSI TU KM AN IE, ARCHIVE şi BIBLIOTECI PATENT «UNIREA». - MOBILE de GRADINA de ÎNDOIT
T&RftPL«Rl« IHSfflMCA
UŞI FERESTRE, DUŞUMELE. FER3^ASURI. etc. PARCHETE masivi METRI dt LE MS şi j Bici teri. Artice-i!t şi taiie tu bar- a IU instrumente J( mă- [ lc 4« Higi9si 3ur«t.
STRES 3 ă.LII eist-tjtdk; Dopuri de ku Canale, precum şi
prlde 'articol aHnrăior te «vmstă branşă
, RBCHI8IT3 de scris şi it desemn, febrism• ţinut de peniţe ptr.trh scris.
Articole it Iffe-ssgla ;i bscăcărie.
Roţi do lemn pez-tra trarismisiani. TĂIATE SI SPINTECA’TE
eawând nici un reprmmiîant in ţară ori-oe comandă pentru
ULM IU BA MINERALE sau oele-i’adte produse, %\mt a se adresa — numai —
DIREGŢIUNEI GENERALE
1B TJ-r>* "cr m TE! SS O X — SULEVAEDUL CAE OL, No. § -
ZHDU8TKZA LEMIfULUI
M «
BUCURESCI.—CaleaiPlcmei 193T95—Cidea Y/Cîsriei m
l
Exploatare de Păduri
Tâmplari© mecariă
MOBILE, RECITOÂRE, PAHPHETE
Boţi de transmisiune UŞI Şi FEiEESTRE, ROABE, PERTaZUSI
lastaiaţiani complecte 4e birouri
preeam fi »ri-«o alte artieele ating&teare de indastria lemualai CEL MAI ASORTAT DEPGS1T DF.
1 CUiBTU Dl C0M8TBDCŢIS DE TÎMPtiBi!
.	ZJiKinS BL FOCI
O AR B O LI M E U M Aveaarius - Patent
i	excelent conservator al lemnului.
TRANSPORTAT LA DOMICILIU
tN SACI PLUMBUIŢI —
Că^Bnl Bricîiitg, Âaîlirio tEsalazeso
-- Gr*t*t€tfe yfarmUfslă

Pe dînâimtru Smălţuite şi pe dinafară Vopsite
6
i
Sgsigîsie ÂscRiMâ d« Aslaurârl agasrsle Ia Bneareftl
Sediul; STRADA SĂRINDAR, Ne. 2
- SAPfTAL STATUTAR LBî 4 000.000 -| Ppî-jms essii*iu»e Lei 2.50)1.000—Vărauţi Lei 2.0«0.@Xi
ÎI	----—-—----
VcnsiUul de Administraţie;
PREŞEDINTE :
O GOLIBAţANU
Marş pr<spn*t»>r. Tiea-proţwdinfcsle Consiliului tis Ailmi-ai«tî-»fi« ai Sâncei Gsmemtls Rsrnân«, Busursşti
VICE-PREŞEDINŢI :
Bafliîc M. Mlssîr lAtw Elefterese»
fost miaistra, mare proprietar,	»n*re proprietar,
Biscareşa.	Pioeşţt
MEMBRII;
Dr. N. Angeîsscu, «aare proprietar, Deputat, Membru al Camerei de C«w*rciu
Leos Ccstîner, «are proprietar, Botoşani.
Dr. I. DimitrescM, mare pr«-prietar, Bucureşti.
C. Dissescu, fast minisk-u, mare proprietar,Bueureşti.
Leuis Timmennaas, Directorul Băneei Cem«r«al® Bemâne, Brăila.
Dumitru lenescs, Primarul | eraşului Brăila, mare pro- ii| prietar, Brăila.
AL Lucassievici, Dirocterul § de la The Bank of Rou-ntania Ltd. Bucureşti.
Sigmund Pra|er, maro eo- p
mereiant, V ice-preşedinte g al Camerei de Comorciu.
M. Helder, eemerc., Calaţi.
Ad. Soloraon, mare iudus-triaş, Bncureşti.
OXRXCŢ1UHEA:
Tk. Frlt#ak Directer A. Sî©i»®r, sfi's-iirectsr
ASKjUIAP! in RAMUKSLE !
Imilis fiii* Griiiii*
îrissport şi iediaits
-----— Bigrizsaîsiţa îs Issirestl —-----
U. 11. -	OOÂMIEI, - Ko. II.
Bucureşti
CALEA U AH OVE
an \m%rQs.$ «e»Sra	if aş porii
f4 rî^. pUmlfli. p-f&mm. ţsi «bsir»	s
1 părului ea «ilt seî.5*t*i	«
I STECK©. PF!
cm t»«i rmtmM «pa ie pâr, preparată de
1616MJU1 | C»., rtsdtf* i|C #
^ De v&awtri ia stlole 4# «4t« S î®i |î 4 lei, în toate drogB.eriil», farm».sffte, şttrtewsrtil? şi frireriite din ţări
-O m .a. m A x V :je3 o x-h: m ^ x
PRIMEŞTE TOT FELUL DE
iNUNCIURI.IMSCRTIUHI Si DECLAME
— PEKTKB -
toate ziarele din ţară şi străinătate cu Preţurile cele mai Avânt agi oase.
TT 3S3T OBOUTA AGENŢIE T33B ^UBLÎOl i ATU X3 I
âţol Zlepufai „C jQj,» --==
Syţgiira Agenţie de Publicitate din ţară care posedă un serviciu jures de centre! asupra refulatei apariţluui a anuaciurlfor ţi pre Ia m«d gratuit ius ti ficaţi vi pentru toate iasarţiuailc.
LuniaNfA GENERALA a
MARELUI l SC4K «ENERAL —
DIDOT-BOTTIN
— r> X 3ST —
•o A	T‘ &&
.jet	* o
- 5«str8 Eoaâiii, instrn-Ciprij, Biliarii, Serbia ii Tarei*
re*»®Py9^iNBI3 BM»a
PUBLICITATE nr
, «te.,
>9
PUBLICITATE MURALA la Căile Ferate Române şi pe Vapoare, etc
1-	« -*ţ * i şl «d!,,0a«»


Tipejşi-afia 0Rir« (jit»ră“, Km «da Aeade«i«i M«. 9i
www.digibuc.ro