ANUL X^—No. 5. '.Mau - s BANI Ediţia de searâ 8AN) (I aSONAMENTKLI JSLfiî- IJKS*. te ţ®i............w. 19 tel li SîrllEltah..............mm. s-s ies ifiSftCTIA $! âRBIIISmTfA: 8U ICfftLA, Ic. 4 AtUf'itwn teS«g;«na>fii »!?#©*•—Săi® «aebnFwnt sie* Vineri 9 Ianuarie 190& mwtKhCîX. PUBLICITATEA ^sw^iiofuth In pagin* U? . . 80 bani Uni» IV . te ŞSLICAŢII: 2 LEI LINIA A?{UN«IURI ţfl FUBDIGJVjfîI a c* itffssa to mjaaţit» *s pwfclioftato fc. ajoamia. ara. cakol ie*. truiipom ibor *®« «-.<•-St la *I**Wl.Wt Do la statornicirea Episcopatului în stat, do către întemeietorul Bisericei orthodoxea Răsăritului, Sf. şi marele împărat Constantin, atât între anii 1885- -86, când doui E- J piscopi eparchioţi şi un Arcniereu căzură în vină vegliiată lumească, în cât stârnise în opinia publică un scandal mare, ce a pus pe gând guvernul lui Ioan Brâtianu, care, pe drept or nedrept, bănuia sentimen-, tele politice ale majorităţei Episcopatului faţă de guvern, aşa că nu ştia cum să procedeze faţă de inexorabila nevoie de a se pune în mişcare acţiunea publică. Majoritatea sacrului corp prinzând însă de veste, după o sumară cer- ESTE Cil REMANIA CINE SA IA EXTERNELE ? CUI SA SEDEAINTERNELE? TRAMBULINA D-LUI I. BRÂTIANU up cetare a Decanului . Episcopatului [deThoirtiaTom^ atunci feiîcitul întru po-5 c ii «iiQf.in estf ca fn.nft n rnma-. prin decretele imperiale cât şi prin [naţional, p’e actele Sfinţilor Părinţi ale celor menire Epi şapte mari concilii loecumenice Romanului, a rămas statornicit ca: Episcopul ordine, constrângând pe cei trei * a(,6‘i0r 7‘jar0 infră si ies din truvern pentru cele bisericeşti şi duhovm- Iorarchi bănuiţi a se retrage din diferite nersoano § d g ,i Se pare că d. I. Brătianu ar voi eă în-1 cerce trocerea internelor sau Unele ziare se ocupă cu stăruinţă ţun îi este cel mal devotat amic Secundo, pentru tă eşind d. v.1 cerce trocerea internelor sau a oxterre w - „ „i i , • , , P°T!şi susţin că are să se facă o roma- G. Morţun din minister oricare al- l°r nnnia dintre cei mai devotaţi ai săi, , ■ , ,------- Episcopul Meichisedek al „înrA niiniatfiriaB Itnl Hintrp fmniacil lihemi! ■ n, i.in astfel ca sa se ştie ca de fapt tot d-sa şapte mari concilii loecumemce Romanului, a pus în grabă totul în ) |i duS simpatiile si nntmatiiFe' oLl vâ năir Îuloalea hytîeniSâ conduce ambele departamente, a rămas statornicit ca: Episcopul ordine, constrângând pe cei trei t Jţ ^^InZtAuî. CUloarea brăt.emsta^ A|a d ..B^tia^u ^ ceşti, să fie răspunzător înaintea lemnitatea lor,” dintre care până diferite persoano Am căutat să aflăm şi noi ce să U\ txTT Ş1, a, “1®orlce.1, rePFe',azi, unul îşi ispăşeşte greşala într’o 0t o îb cem,rji îjhera’o si mai zentatâ de Sinodal Epscopi or, lari chinovie * petrece iu ceicunie noera.e şima _ i i.* w 1 j wiiuuvio, alAQ p.nm f>«r« nr fi nKranln H.lm pentru cele lumeşti să fie supus eercetărei Monarchului sau al ocâr-muirei statului. De la început şi ^în toată curgerea veacurilor, Episcopatul fiind privit ca o instituţiune esenţial-mente divină, Monarhii şi popoarelo au căutat să îngrădească autoritatea Episcopului, cu cea mai înaltă chezăşuire în exerciţiul suverani- |în stat. Dar p’atunci, trona încă în sacrul corp, uu mănunchiu do Iorarchi renumiţi pentru pietatea, patriotismul şi unii şi pentru Strălucita lor erudiţiune, ce făceau fala nu numai a Bisericei noastre ' dar a întregei lumi orthodoxo; în cât se tăţei sale spirituale, octroindu’i întâietatea asupra tutulor dignitarilor statului, cu paza la instituirea sa unor forme quasi semi-suverane. Iar spre a feri Episcopatul do vitregia vremurilor şi de grija nevoilor £ pământeşti i s’a asigurat pe lângă un loc, permanent în sfatul ţârei şi dotat,iuni îmbelşugate pentru trebuinţele vieţei şi exerciţiul milosteniei “ creştine inerente cu sfânta sa chemare de mângâietor al celor obidiţi de suferinţe şi des moşteniţi de soartă. Pentru aceasta nu s’a cerut, îu genere, Episcopului de cât, să însuşească cele patru mari virtuţi resădite pe pământ de Mântuitorul Lumei : Credinţa cea adevărată, dragostea, răbdarea şi mila ; sau într’uu cuvânt, dupe simţământul românesc : să fie om de treabă, în toată accepţiunea cuvântulni. Se înţelege că, în cazurile când ar fi împodobit de darurile extraordinare, de cărturar erudit,- de cuvântător strălucit, de patriot nopre-getat or de bărbat do stat iscusit, Episcopul ar întrupa slava bisericei şi mândria neamului său. Dar, sfinţenia vieţei şi îndeplinirea ne-şovâită a înaltei sale chemări păs tor eşti, rămfiind pentru lume un om de treabă şi fără prihană, sunt do ajuns Episcopului, spre a fi înconjurat îu viaţă de cea mai desăvârşită dragoste şi adâncul respect al păstoriţilor săi, şi a ’i asigura o a-mintire neuitată după moarte, In asemenea condiţiuni, puterea morală a Episcopatului ar fi neînvinsă înti’o ţară ; iar la toi cei opt Ierarchi ai Bisericei noastre, care sunt şi mandatari ai suveranităţei naţionale ca Senatori pe viaţă, ar putea face minuni în toate ramurile activităţei publice şi ar fi un roizim nepreţuit, atât pentru popor cât şi pentru ocârmuitorii statului în vremuri de grea cumpănă. Legea organică a Sf. Sinod din 1872, a dat Episcopatului nostru naţional o Constituţie în Stat, dupe care oftează şi azi mai multe Biserici surori din Lumea Ortodoxă, întru cât, exerciţiul absolutei suveranităţi spirituale şi disciplinare asupra Bisericei, este chezăşuit Episcopatului, po* rivit literei şi spiritu lui aşezămintelor apostolice şi ale Sfinţilor Părinţi ai Bisericei or-thodoxe a Răsăritului. Âd3vârul acesia a reeşit intr'un chip luminos din primii ani ai constituirei Sf. Sinod, când Episcopatul gelos de prerogativele sale spirituale şi disciplinare suverane asupra Bisericei, fără absolut nici un îndemn al guvernului, ci din potrivă, spre cea mai mare a sa surprindere, a dispus proprio-moţlu, suspendarea Mitropolitului Cailinic al Moldovei la 1872 pentr.u salo abateri de la obedienţa cuvenită Suveranului statului. Şi atunci guvernul, pentru grave raţiuni de Stat, n’ar fi dorit a da proporţiuni publice cazului, dar a fost nevoit a se supune faţă de hotărârea ce i-a intimat Sf. Sinod, instalând cu toată pompa puterilor Statului pe Legalii Sf. Sinod în scaunul Mitropoliei Moldovei, în vreme co titularul a trebuit să ia drumul Canos-8ei, spre canon la Mănăstirea Neamţului... Un alt caz memorabil s’a petrecut «sas ales cam caro ar fi părerile’ d-lui Ionel Brâtianu, noulŞJprim ministru. Retnaniarea nu se face Rezultatul cercetărilor noastre ne duce Ia concluzia că remaniare ministerială nu se poate face. Intr’adevăr, d. I. Brâtianu nu se ] lui. . Acest portofoliu nu poate să-l în- colegii săi, pentru că proclamarea' credinţeze nici unuia dintre cele trei d-sale ca prim-mînistru s’a făcut 'personagii cii_ vază din partid,—d-nii . t% f«fl rt M A M H rt << #1 yv 1 n ^ | ^ ‘ Consideraţiuni de politică generală taţia de politician abil a acestuia nu arii Dar mai sunt şi consideraţiuni de ’sa îcientS,- pentru a face ca ceilalţi mi-politică generală, care se invoacă în ţiŞtri şi fruntaşi să primească trecerea ij „ o. 4-lui V. 6. Morţun la cel mai important dintre :ministere se examinează a dona , combinaţie : trecerea d Ini Al. Djnvara la ' externe cercurile brătieniste pentru a se demonstra că nu se poate face o remaniare ministerială. D. I. Brâtianu trebu* să aibă în mâinile sale internele ca să exercite j întreaga autoritate asupra partidu- autoritatea morală a Episcopatului P°ate despărţi de nici unul dintre "" afla Ha o înălţime incontostată co,e!m să,‘ oentru ca "'‘«clamarea Cu vremea, coi bătrâni au înce- l,r|î1 recomandarea acestor colegi, put treptata trece la viata de veci;' ^ste un angajament moral de la iar Sinodul a început a se popula, s caIf e S1'®'1 .se v . sub înrîuriroa politicianilor zilei, ! Par .c*?iar dacă . odată instalat cu elemente eterogene şi cu totul j Pţrini*mimstru d. 1. Brâtianu ar voi nepregătite pentru sacra lor chie-|so *a,c^’ ar trebui ca miniştrii de mare ; de şi unii erau purtători ş care.d-sa ar vrea să se desfacă, sa a unor diplome academice din strâ- | Ia aceasta şi să şi dea inătate, care însă nu erau de cât nişte pavilioane ce acoperau o marfă de contrabandă morală. Şi într’adevăr, îndată ce aceştia au ajuns la majoritate în Sf. Sinod soandalele s’au perindat în sacrul corp; în cât mai în fie-care sesiune reprezentanţii Coroanei după vremi n’aveau altă treabă de cât a linişti certurile personale, ce lua une-ori proporţii josnice ; şi care n’aveau altă ţintă do cât a provoca vacanţe în Kiriarchii, spre a sătura lăcomia de a parveni cu orico preţ şi cât mai în grabă, a acestor semidocţi amorali. Unor asemenea uneltiri egoisto şi intrigi perverse s’a datorit la 1893, retragerea a întru tot venerabilului I. P. S. Mitropolit-primat Iosif ; precum şi memorabilul sacrilegiu ou judecata Mitropolitului G-hena-die, iar prototipul parveniţilor şi căpetenia intriganţilor din Sinod fu arhiereul Parthenie, care ajuns Episcop al Dunărei de-Jos şi Mitropolit al Moldovei; crczâadu se în apogeul puterei sale s’a silit prin lucrarea sa de toate zilele, a acredita dogma impunităţei asupra nelegiuirile sale, sigur fiind a rămâne neatins din partea majorităţei ac tuale a Sf. Sinod, pe cire o credea în sfârşit creată după chipul şi asemănarea sa. In toate vremurile procesele chiar cele mai îndreptăţite, în potriva u-nor Ierarchi bisericeşti nevrednici, desfâşurato in public au fost dăunătoare prestigiului Bisericei şi jignitoare pietâţei credincioşilor. De aceia, atât în Apus cât şi îu Răsărit, atât ccârmuirea bisericească cât şi cea lumească, au cântat să înlăture pricina unor scandate publice. Şi pentru aceasta, s’a recurs or de câte ori a fost cu putinţă, la o acţiune disciplinară e-nergică, de către cele mai înalte organe ale suveranităţei spirituale or politice, spre a stârpi răul şi a a-duce uşurare conştiiuţei publice; iar piocedura aceasta a fost carac demisiile A doua cale, aceia pe care a întrebuinţat o Ion C. Brâtianu cu V. A. Ureche, nu o poate cere M. S. Regelui d. Ionel Brâtianu, trei zile dupe ce a fost numit prim-ministru în condiţiile mai ales în care a fost numit. A, dar s’ar găsi un ministru care să se sacrifice bucuros. Acesta ar fi d. V. G. Morţun. Ori d V. G. Morţun este tocmai ministrul de care mai puţin voeşte să se d s-paită d. Ionel Brâtianu. De ce? Primo : pentru că d. V. G. Mor- D. Djuvara, zic brătieniştii a dat probe că poate să'şi asimileze repede afacerile unui minister şi deci ar putea să devie repede un‘j satisfăcător ministru de externe har pe lângă că argumentul ar putea să nn mnlţnmească pe fruntaşii partidului mai trebue examinat şi dacă d. Djuvara ar primi să se şteargă până’n-tr’atât ca personalitate, tn ;cât să apară vizibil că tot d. Ionel Brâtianu conduce externele. Concluzia Concluzia este deci că până acuma nu e nimic hotărât în ce priveşte remanierea şi că e mai probabil ca d. Costinescu, Ferikide şi Haret,— căci foarte uşor şi ar putea periclita situaţia sa de şef încă neconsolidată. Dar d-lui Brâtianu ii trebue şi o trambulină, care să-l arunce în rândul bărbaţilor politici de primă ordine. Şi în împrejurările de faţă brătieniştii cred că trambulina nu t - __ , poate să fie de cât ministerul de ex- ^onel Brâtianu să continue a ţine celei zică refuză. Totuşi d Lemaire sosind la Pondichăry puse cardidatura d-lui Flaudin. Când ziarele din Paris aduse acestuia veste de candidatura sa, d Flaudin mi vat trimese iute la Poh spiritul tău totdeauna să fie mai asemenea lui Christos ! * Multe zile de durore oxamină-toare ai petrecut, cu toate acestea te ţine sus şi te întăreşte zilnic mîaa Domnului. Nu te teme de nici un rău I Cine iubeşte pe Dumnezeu, nu se teme de nici un rău ! A retras vre odată Domnul balsamul ranelor tale ? EI nici o dată nu şi-a retras mîn-gâerea, chiar dacă mântuirea refuză, el ţine ia îndemână deja mîn-gâerea pentru o nouă suferinţă I Intr’aceea, fiule, mântuire perfectă vine în grabă de la tatăl, şi atuncijtoate durerile tale din noapte s’au prefăcut în soare ! Credinţă, înţelepciune, curaj, râb-' Iată acum, de data asta din mo-. Cameristul se achită foarte bine [are si iubire sunt prietenie! tivo de higienâ pnblieft şi în parte de această misiuno. dare şi iubire sunt prietenie! * Prietenia vrea să fie nutrită ca focul sau se stinge. Adevărata prietenie spune, ce nici o buză nu spune. Adevărata prietenie ascunde, ce nici o buză nu poate ascunde. * Frumoase sunt lacrimile prietenului pe cari nu le vede nimeni. De cât îngerii şi Dumnezeu. Cine nu se bucură de norocul prietinului, cine nu varsă lacrimi pentru lacrimile prietinului, nu merită a purta numele de prietin. • * Adevăraţii prietini sunt chiezaşi pentru viitor. * Pe adevăraţii prietini nu-i des-părţeşte nici moartea. Omul Oamenii sunt creaţi pentru adevăr, pentru Dumnozeu şi pentru iubire. De sub Surul tivo de higienă pnblieft şi în parte de reclamă, că ni se anunţă, propunerea comitetelor contra tuberculozei din Paris de a se fabrica o marcă, după un model dat, care sft se întrebuinţeze în poştă, şi pe care să se facă reclamă unor pastile contra tuberculozei. .însemnătatea faptului stă în originalitatea mărcii poştale şi în reluarea ideei de a se întrebuinţa a-ceste mărci ca mijloc de reclamă. De acum în colo să te aştepţi la oferte din partea negustorimoi. Acum câtva timp s’a făcut ox-perienţe, pe Jacul dola Bois de Bou-logne din Paris cu un aparat dejtoarpe repede spre el şi punându’şi salvare inventat de comandantul{degetul arătător pe buze îi făcu Cel care devorase prăjiturile şi gavanoasele cu dulceaţă era un soldat din garda Curţei. Soldaţii îşi procuraseră un domino negru cu ajutorul căruia se strecurau unul câte unul prin saloane şi devorau tot ce găseau pc la bufete. Tabacherea ambasadorului La un alt bal mascat împăratul surprinse pe un individ, bine îmbrăcat, cn faţa încadrată de o barbă albă falşă, pe când se căznea să’i fure tabachera din buzunar ambasadorului englez. Zărind pe împărat acesta se în nului «Coroana României», din care India, China, etc. Studentul va tre- pe care o prezintă prelatului’ eu De iremtindeoi Acum câtva timp Parlamentul danez a votat o lege asupra intro-ducerei în stat a sistemului metric. Rămâne sarcina de a fixa data introducem, sarcină care revine Regelui. Comisiunea însărcinată cu elaborarea măsurilor pentru aplicarea nouei legi a propus Regelui următoarele date pentru această aplicare. De la 1 Aprilie 1910, sistemul metric să fio aplicat în calculul tuturor taxelor oficiale şi ,în particular Renard şi construit cu cheltuiala Academiei do sporturi, cu scop de a’I pune la dispoziţia prefecturei poliţiei. Experienţa s’a făcut în p.ezenţa comandantului Renard, a mai multor domni, reprezentând Academia de sporturi, In prezenţa delegatului prefectului poliţiei şi a mai multor domni spectatori. Aparatul se compune dintr’o planşă, foarte uşoară, neavând mai mult de 60 kilograme, susţinută de baionete cu aer. Experienţele au reuşit de minune. Ea a murit, pe care o deplângi, nu pentru sine, ci pentru iubiţii ei, şi I în calculul drepturilor de vamă. pe pentru acoia numai pentru pu-|Tot de atunci se va permite întreţine zile. | buinţarea greutăţilor şi măsurilor Cine trăeşte şi moare ea creştini sistemului metric în. comerţ şi în se smulg , numai de la natura po-f transacţiile de tot felul, somorîtă,furtunoasă şi pământeană!) Aplicarea obligatorie şi generală Noaptea s’a făcut pentru dânsa în a sistemului metric va avea loc de lumină, ea se vede departe de ian- la 1 Aprilie 1912. ţuri; Şi ea vede pe acela în care cu credinţă nestrămutată a crezut, îi Un bal la Pesta..— Tainele ferne-eşti. — Domino negru. — Tabacherea ambasadorului. semn să tacă. împăratul pentru a înlesni reuşita glumei se îndepărtă zâmbind. Ambasadorul avea o tabacheră de aur cu briliante, do o rară frumr seţe. A doua zi împăratul rămase stupefiat când mareşalul îi povesti că în seara precedentă ambasadorului american îi s’a furat la balul Curţei tabachera. Şi când te gândeşti că împăratul era complice la acest furt. St. * * * Suntem în plină epocă a balurilor şi nu o chip să eşi pe stradă ca să nu te atace vre-un cunoscut cu un bilet de bal. E o epidem.o a balurilor care bântue cu furie Capitala câte 4 luni pe an. In alte părţi balurile sunt mai puţin numeroase ca la noi şi do a-ceea lumea e mai dornică de astfel de distracţii. Astfel la Pesta a avut loc deunăzi, un bal al avocaţilor care a fost po-î pulat de o lume enormă, cum rar ise vede. Balul era pus sub patronajul prin Strigă plin de bucurie şi recunoştinţă: a dat sflf noi* SprSîtSS’ cu™ j {j*1!” de coVoană aî Austro-l/nga-ine poate mântui ea ţine • O, fe-jtrupă de operetă ia Liric, a fost o- , ncit este acela, care-ţi ciede ţie, biectul unui scandal enorm, în una > J t* pr°duS Z m* înainte de a te vedea ! «cident foarte nostim pe care îl re- Lăsaţi moartea, dacă ea smulge fe cel viu din braţele noastre 1 Unde uee moartea pe toţi cei buni şi nobili, cari au suferit aiefp şi au făcut fapte bune cu umilinţă ? Acolo unde nu s’aude sgomotul armelor, unde nu există linguşire neruşinată a libertâţei. acolo unde este libertate şi iubire noamăgitoare, unde ce ni se pare ca găcitură se resolvă în Aleluia ! ■ * Iubirea dă si primeşte cu sinceritate necalculabilă, Iubirea trăeşte cu pofta de a înveseli iubirea înveselitoare. Iubirea iubeşte lucrul cel mai mic făcut cu iubire din inimă ! Iubire Iubirea do ar vorbi cât de încet, totuşi eite auzită do inimă. * Iubirea care nu sacrifică nimic şi eare nu sufere, nu se poate numi iubire ; •Sinceritate a iubirei, tu curgi din inimă în poala lui Dumnezeu 1 Iubire, accentul tău este o vocală din imperiul luminei cereşti I Iubire, tu eşti serioasă şi veselă şi suferitoare şi activă ! Moartea nu strică iubirea,—ea numai o aprinde pentru nemurire ! Inbir a plăteşte totul şi totuşi rămâne totdeauna datoare.’ * Iubire, tăcerea ta este frumoasă şi adesea ori mai plăcută de cât vorbirea ta 1 din cafenelele Vienei. n”stJ,li. pe Dânsul încheiase un angajament |levă acum uu ziar vieuez' cu directorul unui teatru din Ber- ' Necunoscuta lin în timp ce era angajat la lohan Pe ia raiezul nopţei îşi făeu apa_ M. S. Regele a primit, din partea A. S. R. marelui duce de Oldenburg, o scrisoare prin care’I notifică căsătoria A. S. principesei Alexandra-Victoria de Slesvig-Holstein - Sonder-burg-Glucksburg cu A. S. R. principele August-Wilhehn de Prusia. făcea parte cu gradul do cavaler In scop de a se da o mai mare extensiune adăposturilor de zi pentru copiii femeilor lucrătoare, precum şi de a se crea un Home-pensiune pentru femeile pingure, Societatea Culturală şi Ajutorul Femeei a decis a da un mare bal cu tombolă în seara de 12 Ianuarie a. c. în sala Liedertafel. Numărul bilotelor fiind restrâns, se găsesc de vânzare numai la sediul Societăţei, calea Victoriei No. 152 D. I. I. Brătianu, prim-ministru şi ministru de interne, care a petrecut sărbătorile şi a serbat ziua sa onomastică la Florica, va fosi azi la amiazi în Capitală. La Sofia şi la Boigrad se agită, în pătura intelectuală din aceste o-raşe, ideea unui congres al intelectualilor din Bulgaria, Serbia şi România. Din giH-pul acestor intelectuali fac parte profesori universitari şi alte persoane oficiale. Acest congres ar avea de scop o apropiere Intre Serbia, Bulgaria şi România, mai întâi pe cale economică, având ca scop final realizarea unei confederaţiuni a statelor din Balcani. E vorba ca acest congres să se ţină la vară. Nu’ sa fixat încă locul unde se va ţine acest congres, la care se ştie pozitiv însă că vor lua parte şi reprezentanţi ai ţărei noastre. Conferinţa internaţională de automobile bui să fie la 1 Iulie 1911 înapoi la noscutul Ionescu T. Floraru. In congresul internaţional de automobile care a avut loc în Iunie 1907 la Hamburg, s’a exprimat dorinţa ca toate guvernele cari au participat la această conferinţă săpro-ceadă, printr’un comun acord, la Din cauza viscolului ce a domnit unificarea regulamentelor relative Straus Teater. Directorul din B3rlin văzând că artistul nu mai vine l’a dat în judecată şi a obţinut prin advocatul său de la Viena o execuţie forţată a actului de angajament. Eri când dânsul so afla îu cafenea un comisar îi s’a prezintat cu un mandat de arestare şi l’a rugat să’l urmeze. Artistul se opuse. Publicul din cafenea sări în ajutorul lui şi poliţistul fu silit să părăsească cafeneaua. * * * După «Neue Freie Presse» guvernul austriac ar fi dispus să acorde Serbiei vre-o despăgubire pentru a-cexarea Bosniei şi Herzegovinei, dar numai de ordin economic. Şi anume în uşurarea tarifelor de transport pentru vitele sârbeşti pe căile ferate bosniace şi înfiinţarea unui port-franc pe coastole Dalmaţiei. Face mare impresie în Paris pretinsele declaraţiuni pe care d-na Steinheil le-ar fi făcut a doua zi după arestarea sa, unei colege de cameră, contesa Ghirelli. Aceasta pretinde că d-na Steinheil s’ar fi exprimat cu privire la afacerea sa: Totul se va aranja. Pentru asta trebuo numai o sinucidere, şi această sinucidere va avea loc ! , Se crede că această ameninţare Iubirea trăeşte din lipsuri pentru 6ste la adresa Mariettei Wolf, pe sine, dm muncă şi suferinţă pentru care lumea o consideră ca o com-alţii. Iubire, puterea ta uste tăcută, totuşi adeseori omnipotentă. plice a d-nei Steinheil, şi pe seama căreia se răspândise deja de la începutul afacerei svonul ca voise sa [se sinucidă. Marietta Wolf a desminţit însă că Ge împreună iubirea, aceea nu o ar fi avut un asemenea gînd. despărţ şte nici o soartă despărţi-j toare. \ * + * « T , . , , ... Se ştie, eă în Anglia se făcuseră Iubire, tu odată vei uni pe toţi ^ câte-va propuneri de a reduce ta- la o mareâ cari se iubesc. Prietenia î xele poştale la o marcă de ţeinci j bani. In schimh pentru ca să se îu-| tâmpine perderile, ce ar suferi sta-Stimă, iubire, încredere sunt baza'tul din regucerea acestor venituri, prieteniei. [s’a propus întrebuinţarea afişagiului * pe mărcile poştale. ftUVEL* iii Afară, rândunelelegurcau şi coborau fără încetare, cu aripele şi coada sclipind sub reflexele vii de lu, mină ; în depărtări, lanurile galbene înconjurau ea un covor de au-verdeaţa lucitoare a viilor, şi colro tocmai în zări Apeninul veghia în limpezimea albastră a dimineţei. Deţinutul îşi amintea roşiaticele aurori din munţii săi şi cu gândul la potratul aşteptat so pierdea în-tr’o nemărginită sonsaţie do bu-«urie. Aci directorul mai privi odată o-ehii portretului, sfârşi de citit scrisoarea, apoi iar mai privi fotografia punând’o îu lumină : şi în restrângerea razelor chipul îi apăru ca însufleţit, ochii aceia frumoşi şi buzele părură că surâd. 'Doamne, Doamne ! sunt nebun... — îşi zise el. Dar In fundul sufletului lui se gâudoa : Cum ar serio omului pe care l’ar iubi, a-ceastă plăcută creatură, caro scrie astfel fratelui ei ? — Şi in acelaş timp îşi aduse aminte cu tristeţă că el era un ăla mic, urât, cu aer bătrânicios ; că era urât şi temut lo toţi acei nenorociţi pe cari ii dăpânea cu privirea lui do ghiaţă. Mai reciti scrisoarea, iar mai privi în lumină figura Paulei, şi.... în ',iua aceia nu dădu deţinutului nici scrisoarea, nici fotografia. fjNoaptea, directorul visă un vis curios: i so părea că isbucnise o răscoală printre deţinuţi : mare parte din ei răcneau impotrivă’i, îşi rupeau cătuşele şi’l ameninţau. Ei ţinea în mâini portretul Pau-loi şi nu putea să se mişte pentru a se apăra, de teamă să nu’i cadă şi astfel No. 245 să vază prostia pe caro o făcuse directorul. Dar tocmai când era gata să fie sugrumat do mâinele deţinuţilor, Cassio se aruncă între ei strigând : «Lăsaţi-i, el are să ia Jpe sora mea de soţie ! Şi atunci, o să se facă mai bun cu voi, căci şi sora mea o bună !...» Se deşteaptă în sudori, prăpădit şi nu putu să inai adoarmă de loc, nici sft so mai odihnească. Iu vremea asta assio aştepta mereu; ti ar în blândeţea acoia a aşteptărei lui, încopu sft se amestice o noli-nişto vaga Mai aşteptă el încă o sftptămâ ft, şi portretul tot nu mai venea Ba, acum nu mai veneau nici scrisori ; şi era aşa de mult timp do când el'aşteptai Cât să fi fost? .. Aproape o lună. Ce se petrecea oare colo, acasft, peste mn- riţia în sala de bal o doamnă cam între două vârste, care purta o toaletă albă de mătase, pictată, de o rară frumuseţe. Prinţul fusese frapat de această toalotă şi chemă pe prefectul de poliţie pe care îl rugă să caute să ane unde a lucrat dânsa acea roche, fără ca dânsa să bănuiască că el se interesează. Prefectul poliţiei îşi luă angajamentul să ducă misiunea la bun sfârşit. Peste câteva minute prefectul poliţiei fu văzut în anturajul necunoscutei căreia îi făcea o curte a- siduă. Lupta dură aproape o oră şi în cele din urnsă prefectul poliţiei se reîntoarse victorios la loja prinţului. S’a zis adesea eă femeea nu e în stare să păstreze o taină. Inoxact. Nimeni nu tâinueşte mai bine ca femeea numele modistei sau a croitoresei ei. O femee ea să fie bine trebue sft fie excentrică, să nu aibe nimic comun, nimic ce au şi alte femei. De aceea se poate lesne bănui ce luptă a avut de suportat prefectul poliţiei cu acea necunoscută până să isbutească sâ’i smulgă această taină. Domino negru Pe timpul lui Iosif al II-lea se dădeau baluri mascate foarte des la Curtea vienezâ şi se lansau învita-ţiuni cu nemiluita. Despre aceste baluri se povestesc o sumedenie de anecdote foarte nostime Intr’o seară pe când împăratul se preumbla prin mulţimea acea necunoscută care îi invadase saloanele, observă pe un individ într’un domino negru golind un borcan cu dulceaţă. Dânsul îl urmări câtva timp şi 11 pierdu din vedere. Peste câteva minute îl găsi într’un alt salon devorând nişte prăjituri. Intrigat împăratul chemă pe unul din camenşti şi îi porunci să îl urmărească pas cu pas şi sâ’i raporteze cine e. rea arsă de soare, colo, pe munţii unde mirosul de thym plutea în purpura singuratecă a serilor de vară? Poate că Paula era bolnavă, de nu scria de atâta timp; ori... poate îl uitase ? Din gândurile a cestea Cassio recăzu în acea nespusă disperare din primele zile Ceru voia de a trimite o depeşe, şi nu i se dete. Cu mare greutate i se îngădui sl scrie cu două zile înainte de sfârşitul termenului regulamentar. Scrisoarea lui fu atât de tristă şi descurajată în cât directorul simţi reoluşcările purtărei sale, mai putornice ca niciodată; de două săptămâni, ducea o viaţă de nesu ferit, şi, de undo osândirii îl găseau mai odios şi mai crud ca mai înainte vreme, el începuse, acum, sâ’i privească cu mui multă milă şi compătimire. Acum ştia şi înţelegea perfect cum un om poate, fără voia lui să meargă până la crimă. Citind dureroasa scrisoare a No. 245, ol se întrebă încă odată : De ce n’or fi cerând ei gra ţierea ? Şi tio data asta nu se mai supără, de a fi avut acest gând, ci persistă îu el pentru a’şi da şi mai bine seama El vedea, — deşi cu necaz—, că gândul acesta îi venea diutr’un simţimânt de egoism ascuns, din spertnţa de a putea cât mai curând să vorbească sincer deţinutului, re-devenit «m na şi el, şi sâ’i spue : 1 eri, linia de cale ferată .T.-Măgurele Roşiori a fost întreruptă. M. S. Regele a binevoit a autoriza pe d. Stelian ministrul justiţiei, de a purta insemnele ordinului Legiunea de Onoare, în gradul de mare ofiţer, ce i s’a conferit de preşedintele Republicii Franceze. Alaltâeri şi eri după amiazi la o-rele 4 o lume din cea mai aleasă începuse a umplea saloanele hotelului Bulevard. Comitetul societăţei «Leagănul Sf. Ecaterina», organizase un ceai în folosul institutului său şi la mesele încărcate cu „sandviciuri“ „petit-fours" „gateaux-secs“, „ceai" şi alte diferite consumaţiuni tronau doamnele din societate, cari vindeau pentru micii săraci ai , Leagănului* D. to’onel Mihail Zanchevici, ataşat militar al legaţiunei ruse din Bucureşti, a sosit în Capitală, venind dela Petersburg prin Ungheni. D. dr Ghibaund Zsitvoy, secretar de stat ungur, care se afla în Capitală, a plecat la Constantinopole, fiind trimes în misiune. De asemenea a plecat la postul său, d. Alfred Aftalion, vice-consul spaniol la Rusciuk. D. I. Nieulescu-Dorobanţu, prefectul judeţului Ilfov, obţinând o permisiune de mai multe zile, a plecat la Nisa. In timpul absenţei sale, d. Băr-buleseu, directorul prefecturii, a fost însărcinat să gereze afacerile acestei autorităţi. Au sosit în Capitală : D. A. Vericeanu, fost ministru senator ; At. Teleman, secretar de legaţie şi Piârre Rogestvensky, prim secretar al legaţiunei ruse din Bucureşti. » D. Edgard Dallorso, secretar particular al M. S. Regina, a plecat în străinătate. 1). I. Scurtu, membru în comite tul secţiunei din Capitală a Ligei Culturale, va face, vineri seara, în localul din str. Fântânei No. 1 al Ligei, o comunicare asupra «Orga-nizârei naţionaliste a Slavilor din Sud». Intrarea fără taxă. începutul la 8 ore. Consfătuiri între membri au loc în fie caro Vineri seara în localul Ligei. D. Dim. Leondari fost şef de gară, a fost exclus dintre membrii ordi- — Domnule, eu sunt un om curios, aşa că, nu ştiu nici cum, nici de ce, într’ua timp atât de scurt, m’am amorezat nebun de sora d-tale, de şi n’am fericirea să o cunosc îneft Vrei să mi o dai în căsătorie ? Cassio în timpul ăsta primi o depeşe de la Paula apoi o scrisoare recomandată cu al doilea portret. Iu bunătatea ei, — pentru a nu firovoca mânia deşartă a sărmanu-ui osândit, lăsa să se înţeleagă că nu trimisese altă fotografie şi că nu scrisese mai curând din diferite cauze pe cari le enumăra în scrisoare. Cât e de bună ! se gândi directorul răpit de această delicateţe ; şi în avântul lui de entusiasm, fu cât p’aci să’i scrie şi sâ’i destâinuo tot. Dar de sigur că nu scrise, că’i veni de-odată o droaie do idei cari de cari mai triste : «...Ea nu o să mă creazâ... şi o să se teamă pentru fratele ei». Restul timpului trecu; vremea intrase bine în toamnă; unii deţinuţi plecau alţii soseau în locul lor : la biurou, cei trei scribi păreau mai resemnaţi ca îu totdeauua, cîto odată erau chiar veseli şi sţârneau în tânărul Sard o antipatie din ce în oe mai puternică, cu toate că în sufletul lui era şi el resomnut a-cum. Atât numai că, în moliciunea toamnei, sub zorile acelea răddrea- www.digibuc.ro la circulaţiunea internaţional i a automobilelor. Guvernul germaD, ţinând seamă de marea desvoltare pe care o ia în Franţa industria şi sportul automobilelor, a rugat guvernul francez să organizezo o conferinţă a diferitelor puteri în această chestiune. Guvernul francez acceptând propunerea, legaţiunea franceză din Bucureşti a făcut cunoscut ministerului nostru de externe eă la începutul lunei Maiu 1909 va avea loc o conferinţă, în care se va stabili regulamentul internaţional cu privire la circulaţiunea automobilelor pe căile publice de comunicaţiune. Tot deodată, guvernul francez şi-a exprimat dorinţa ca şi guvernul român să fie representat la această conferinţă, prin delegaţi oficiali, cari trebue să fie Înzestraţi cu de pline puteri, pentru a semna, îu mod eventual un acord asupra punctelor supuse discuriunei con rerinţei. Marele furt din Galaţi — Noui amănunte — Se ştie că acum eâto-va zile s’a săvârşit in Galaţi un mare furt, a cărui victimă a fost d. Paraschiv Vasiliu Paceavura, mare proprie tai, care se afla, îu timpul când hoţ.j au spart casa cu bani, la moşia sa Sărdaru. Direcţiunea poliţiei şi siguranţei generale din ministerul de interne a fost informată eă hoţii au furat din casa de bani, spartă în coasta dreaptă, 18 lire turceşti ; 5 sau 6 lire engleze şi germane; 50.000 lei în hârtii de câte o sută ; decoraţiu-nile «Stavrofor de Ierusalim», «Răsplata Muneei cl. I-a», cavaler şi o-fiţer al «Coroanei României», precum şi documentele moşiilor Gheboasa şi Cişmelele. Instrumentele cu cari au spart casa de bani, au fost lăsate de hoţi în camera unde au săvârşit furtul. Autorităţile sunt în urmărirea autorilor. Do student român făcând ocolul pământului Citim în ziarul «Vecerna Poşta» din Sofia, că zilele trecute, d. Constantin Ionescu, student dela universitatea din Paris, s’a prezentat la redacţia acelui ziar. Studentul s’a angajat a face ocolul lumei pe jos, în şase ani, ca să câştige premiul de 70.000 lei. A plecat din Paris la 1 Iulie 1905 şi a fost până acum la Londra, îu America de Nord şi de Sud, Portugalia, Spania, Italia şi Austria, iar acum, prih Bulgaria, trece spre Asia mică, Paris. El călătoreşte cu 25 bani în pungă, întreţinându-se din conferinţele ce le ţine şi vânzarea do cărţi poştale ilustrate. Ajutarea incendiaţilor şi inundaţilor — Raportul I. P. S. Mitropolitului Primat Luni, 5 Ianuarie, la orele 12 din zi, I. P. S. S. Mitropolitul Primat, înconjurat de clerul mitropolitan, ,s’a înfăţişat la Palatul Regal, undo, îu prezenţa Maiestăţilor Lor şi Familiei Princiaie, faţă fiind şi Curtea Regală, a făcut obişnuitele rugăciuni din ajuuul Botezului Mântuitorului. După ceremonie, înalt P,roa Sfinţia Sa a fost reţinut la dejun. Cu acest prilej I P. S. S. Mitropolitul a avut onoare a prezenta M. S. Regelui raportul comitetului contrai pentru ajutorul incendiaţilor şi i-nundaţilor, al cărui cuprins urmează : Sire, Comitetul central de sub Augustul patronaj al Maiestăţei Voastre şi ai Maiestăţii Sale Regina, pentru ajutorul victimelor incendiilor şi inundaţiunilor, încheind situaţia financiară a anului 1908, vine, prin subsemnatul, a supune cu cea mai adâncă smerenie rezultatul acestei situaţiuni, care este cel următor: S’a păstrat capitalul de lei 700 000, plasat în scrisuri funciare rurale şi urbane. La veniturile anului rgoS s'a înscris Excedentul rămas din anul 1907, în sumă de ...... Lei 15806 14 Sumele primite dela consiliile judeţene şi comunale urb3ne şi rurale.................23 328 10 Taxa dela comercianţii cari au solicitat titlul de furnizori ai Curţii Regale............ i 800 — Procente...................34 623 35 se ale cerului limpede şi curat, ca şi în timpul lungilor seri, ee’şi întindeau reflexele lor roşiatice—aurii până la zidurile lugubre ale biuro-ului, el se simţea turburat de nostalgia patriei şi a libertăţei. >ji se înfiora tocmai ca m manz, luat de pe întinsele păşuni în libertate şi închis în cine ştie ce peşteră sinistră ; dar el ştia să’şi potolească revoltele sufletului, şi uneori se pierdea aşa de adânc în speranţele şi visurile viitorului, în cât prezentul îi părea deja departe îu urma lui. Totuşi când veni iarna şi când pe Apeninii înegriţi de brumă începură să se înalţe norii deşi, când ploaia biciuia fără încetare faţada închisorei, Cassio simţea nervii sgârcindu-i-so dureros, tocmai ca nişte funii încâlcite do gor. Ziua, [în lumina sărăcăcioasă a biuroului, capetele celor trei scribi, chipurile lor gălbejite de frig, ochii aceia albaştrii şi cercetători, profilul străveziu al celui blond, capul de împărat roman al celui mai oachieş Ii apăreau aşa ca dintr’o vedenie supărătoare, şi nu odatft i-a stârnit în lumte iueia brutală de a pune mâna po ceva şi da a’l arunca în m sau 'ărîme spargă în bucăţi. Dorinţa asta neghioabă creştea din zi în zi: câte «dată oh jar -eveuea Total Lei 75.557 59 La cheltueli s'a dat Ajutorarea victimelor incendiaţilor . Lei 50 8S0 — Taxa de 5 la sută asupra venitului mobi liarcuvenită statului 1.733 2o Cheltueli de administraţie prevăzute de lege..............4 100 — 56.715 20 A rămas în cassa comitetului un esce-d-nt de . . — Lei 18.842 39 Această sumă, împreună cu capitalul aflat în efecte de 700.000 lei, formează averea comitetului pentru anul curent 1909, Călcată de tren Ana Trâmb’ţaşr, de fel din Transilvania, a fost călcată de tren în staţia Elena pe la linia Constanţei. Rănită gravă, a fost adusă în Capitală şi transportată la spitalul Filantropia. Ceremonia Bobotezei in Capitală începutul solemnităţei Botezul Domnului, s’a serbâtorit in Capitală după programul dinainte anunţat. Cu tot gerul ce se lăsase do cu ziuă o mulţime de lume a azistat la solemnitatea ce a avut loc pe cheiul Dâmboviţei la întâlnirea cu calea Victoriei. Au luat parte de asemenea toţi domnii miniştrii, înalţii funcţionari ai statului,membrii corpului diplomatic şi ataşaţii militari. La orele 11 şi 25 soseşte în automobil închis principele Ferdi-nand, care reprezintă pe rege, însoţit de prinţul Carol, precum şi de casa civilă şi militară princiară. Perechea regală după cum am a-nunţat, nu a fost faţă la solemnitate. Principii sunt întâmpinaţi la intrarea pavilionului de oătre arhiereul Nifon Ploeşteanu şi d-nii miniştri. Se începe imediat oficiarea serviciului divin de către vicarul Mitropoliei. Răspunsurile au fost date de cler şi corul Mitropoliei. După săvârşirea rugăciunilor arhiereul Nifon, cu evanghelia şi crucea in mână, urmat de cler, principi, miniştrii şi azisten ă, din pavilion au scoborât trepte o cari duc la apa Dâmboviţei. O scurtă rugăciune şi apoi vicarul a aruncat crucea în apă Cinci cetăţeni cari aşteptau pe mal, jos, se aruncară în râu şi după două minute prind şi aduc crucea atât de intensă în cât i se părea că o şi săvârşise ; muşchii braţelor i se umflau ş> simţea un fior de groază lurişându-i-se prin şira spi-nărei. Apoi, când intra în celula lui, râdea în sine cu amărăciune de aceste idei bizare, şi vedea lămurit, că toată ura care o nutrea contra celor trei nenorociţi, era din cauză că ei reprezintau în ochii lui, în a-cele teribile zile do iarnă, întreaga omenire şi toată natura care’l chinuia şi contra căroia fiinţa lui se resvrâtea. Noaptea, chiar dacă nu dormea, se mai odihnea puţin. A-fară, vântul vâjia cu un răsunet care amintea frământările cascadelor îndepărtate. In bezna şi în acea sălbatecă armonie, Cassio perdea ’jruia timpului, se perdea în amintiri şi continua să spore. Pe aşternutul gloduros, cu care i se obiş-uu-i-se acum oasele, simţea o răcoare plăcută şi, cel puţin, avea mulţumirea că, cu venirea ieruei, scăpase de ploşniţelo supărătoare. Sta astfel cu mintea rătăcitoare şi gândurile fericite puţin câte puţin, îl roîuseniuau ; gemetele răsunătoare ale vântului 11 făceau să vadă linia scumpilor munţi din patria lui, urmelo mistreţului priu stufurile codrului ; apoi, fluviul gălbui, po târniclulo săltând sfioase printre 0-leandri înfloriţi, şi, ca o mai apropiată amintire, auzea continuu ne-• chezutul calului său iar peste toate aceste viziuni plana surâsul forme- Douăzeci şi unu tunuri trase din Dealul Spirei şi un tot atât număr de rachete înălţate din curtea sor do «Dare do somn» nu anunţat Capitalei sfinţirea apelor. Defilarea Apoi principele Ferdinand având la dreapta sa po arhiereul Nifon, la stânga pe principele Carol, faţă fiind miniştrii, ataşaţii militari şi celelalte persoane, primeşte defilarea trupelor. In frunte, defilează d. general Coandă, comandantul paradei. In ordinea următoare defilează u-nităţile de trupă cu drapele, alo : batalioanelor 2 şi 6 de vânători, regimentelor 6 şi 21 infanterie, având în flancul drept pe d. general Gheor-ghiu ; regimentului 1 de geniu ; regimentului 2 cetate ; regim 2 şi 10 do artilerie, in flancul drept fiind d. general Năsturel ; pompierii ; regimentele 4 şi 7 roşiori; regimentul 3 călăraşi ; trenării şi jandarmii călări. Trupele au defilat în sunetul mu-zicelor 1 de geniu şi 21 .infanterie. După terminarea defilârei principii s’au întreţinut cu azistonţa. Solemnitatea a luat sfârşit la o-rele 12 şi un sfert când principii Ferdinand şi Carol s’an urcat în automobil roîntorcându-se la palatul Cotroceni. W Balul mascat sf „Sindicatului ziariştilor" Primul bal mascat ce se dă anul acesta la Teatrul Naţional este a-cela organizat de «Sindicatul Ziariştilor» in seara de Sâmbătă 12 Ianuarie. Pregătirile ce se fac în vederea rouşitei acestui bal,—caro va atrago de sigur tot ce are Bucureştiul mai distins,—sunt grandioase. Un comitet, compus din membrii Sindicatului, are însărcinarea să alcătuiască un program cât mai bogat în petreceri. Zilele acestea, programul va fi cunoscut publicului. Incendiul din calea Victoriei Un incendiu s’a declarat aseară pe la orele 8 şi jumătate în mansarda caselor dm calea Victoriei, colţ cu strada Umbrei, unde se află instalat elegantul atelier de confec-ţiuni al d-nei Bulcoveanu.. Trei încăperi din acea mansardă sunt închiriate d-lui Bally, proprietarul magazinului High-Liffe din calea Victoriei, şi d-sa are instalat acolo un atelier de croitorie Eri după amiazi un lucrător, pa-re-se din atelierul d-lui Bally a a-runcat din neglijenţă nişte cărbuni nestinşi încă complect, dintr’o maşină de călcat, peste o ladă cu alţi cărbuni. Aceştia s’au aprins încetul cu încetul, focul a ajuns pănâ la duşumea, care a ars îuăbuşit până ce o bucată mare s’a prăbuşit în etajul inferior, în bucătăria apartamentului d-nei Bulcoveanu. Din fericire fumul şi trosniturile duşumelei incendiate fuseseră din vreme observate de bucătăreasa care dăduse alarma. Uşile mansardei, încuiate, fuseseră sparte şi pompierii tocmai soseau, când s’a produs prâ» buşirea. Acestei împrejurări^ se da-toreşte faptul că focul a putut fi stăpânit la vreme şi stins cu desăvârşire, graţie activităţei pompierilor, conduşi cu energia eunoscută de d eăpitau Urlâţeanu. Iată rezumatul expuaerei de motive şi proectului pentru înfiinţarea unei «Societăţi de ajutor şi patronagiu pentru surdo-muţii» din România. La noi există o clasă de nenorociţi cari nu sunt folositori nici lor şi nici societăţei, cari sunt părăsiţi de părinţii lor când sunt copii şi lăsaţi în voia soartei când sunt a-dulţi. Această clasă este aceia a surdo-muţilor. Ocupându-mă cu studiul acestei infirmităţi ce se numeşte snrdo-uşutitate, am căutat încă din anul 1897 să-mi dau seama de situaţia ce o au acei nenorociţi, aci în ţară la noi. La început prin mijloacele mele proprii, am făcut eercetâri umblând aproape în toată ţara, căutând a mă convinge de cauzele a-cestei boli şi ajutat de Direcţiunea câtor al Paulei. Când, însă, revenea lumina plum-buric a zilei, dulceaţa visurilor de noapte făceau realitatea şi mai a-mară Inţr’o zi era gata să dea drumul mâniei sale asupra celor trei nenorociţi tovarăşi de biurou, dacă directorul nu Tar fi chemat tocmai atunci, ca printr’o minune în cabinetul lui. Avea să-i ceară o desluşire : cineva îi dăruise o mică plantă mirositoare, un stuf do firişoare, tari şi uscate, înverzite pe ici po colo de nişte frunzo mici de tot, cu un miros pătrunzător şi foarte caracteristic. Ii fusese trimisă din Surdina aşa că acum voia să întrebe pe deţinut dacă o cunoştea şi putea să-i spue adevăratul ei nume. Cassio vârî degetele lui albe şi slabe printre firişoarele dese şi ne- Sricioase ale plautoi, şi le apropie e nas, închizând puţin ochii. Mirosul lor făcu să i se arate Sa minte întinsele păşuni muntoase din Genargontu, 1) şi un fior do tristă nostalgie tremură între sprâncenele lui. (Va urma) 1), Nişte uiuuţi «iici Sardinia, EPOCA ) Generalii a serviciului sanitar, cari mi-a dat numărul celor atinşi de acoastft infirmitate, am putut în a nul 1900 să comunic un studiu, în acest sens, congresului internaţional de surdo-muţi din Paris. Do a-tunci am căutat continuu să cercetez, şi paralel cu mine a făcut-o şi d. M. Ionescu, directorul orfelinatului de surdo-muţi din Focşani, ce se face cu aceşti nenorociţi în alte state ? Am constatat că, In toate ţările civilizate din lume, statuia înfiinţat institute în care se pensio-noază copii, unde pe de oparte, prin diferite metode, li se des voltă inteligenţa şi în ateliere îi învaţă un meşteşug cu caro să poată să-şi cîş-tige existenţa în viaţă când ajunge adult. Numărul surdo-muţilor fiind mare şi statul, din cauza cheltuelilor prea mari, neputând să se ocupe de toţi, atunci a intervenit caritatea marelui public care a înfiinţat soci otâţi de ajutor şi patronagiu, şi chiar şi iustitute, cari au de scop : Ajutarea cu bani a celor nevoiaşi; plasarea în locuri bune a acelora ce ştiu să lucreze ; îngrijirea de a li se plăti conştiincios şi Iu raport cu munca lor. M’am gândit cum am putea a-trage şi la noi, atenţia inimilor caritabile asupra acelor nenorociţi. Am ţinut o serie de conferinţe^ prin diferite oraşe, cari au fost primite!cu munca lor. tru înfiinţarea unui institut pentru fotele surdo-mute. In acest institut ca şi în cel de băoţi de la Focşani, se va primi bursieri copii mai bine dotaţi de natură, cari se pot obţine rezultate frumoaso. D. M. Ionescu care este un specialist în pedagogia anormală, să fie însărcinat ca să predea la şcoa-lole normalo do unde es învăţători, 4—6 cursuri teoretice şi practice asupra modului de a învăţa pe surdo-muţi să scrio, să citească şi să socotească. Cu modul acesta restul copiilor cari nu pot fi primiţi In institute, vor fi educaţi de acei învăţători în şcolile primare. 2) Va arăta părinţilor modal cum să crească pe copii până la vârstă de şcoală. 3) După eşirea din şcoalî va îngriji de copii, făcându-i să înveţe o meserie, plasându-i prin ateliore-sau stabilimente iudustrialo. 4) Le va procura instrumente şi uneltele necesare meşteşugului învăţa!. 5) Ii va învăţa să lucreze pământul cu folos, în caz când se o-cupă cu agricultura. 6) Pe adulţii cari actualmente nu cunosc nici un meşteşug, va căuta sâ-i înveţe un meşteşug în raport cu aptitudinea lor, iar pe a-ceia cari ştiu unul, ya căuta să-i plaseze bine ca să câştige în raport Sala Eforiei (Boolevarfl) Teatrul Pathfi Frferes Paris FLAMiRIOfl care a funcţionat tot aci anul trecut sub conducerea technică a electricianului A. C. BOTTEZ singurul brevetat în toată ţara şi singurul care presintâ un cinematograf după regulile cinematografice mederne. Duminică 11 Ianuarie MATINEU —la orele 3 ziua Program excepţional de o bogăţie incomparabilă La toate Reprezentaţiile Debutul INDIENILOR KADRY Equilibrişti neîntrecuţi pe Scara Morţei cu entusinsm dar rezultatul a fost nul. Singură d-na Zoe 1). Sturdza a înţeles această operă de bine-fa-cere şi ne a ajutat foarte mult. Prin acest mijloc văzând că progresul ce -1 fac este prea mic, m’am adresat graţioasei noastre Regine, oare osto mama tuturor nenorociţilor. A îmbrăţi ateu căldură această idee promiţând că se va ocupa singură de aproape, de surdo-muţi. îndemnat de acest înalt sprijin am început din nou lucrul şi prin ajutorul ministerului de Culte şi de Interne, am putut afla că sunt peste 800 copii surdo-muţi în vârstă de scoală şi aproape 4500 adulţi do ia i5 ani în sus, din cari cel puţin 80 0ţo nu produc nimic. Dacă de a-ceşti nenercciţi s’ar ocupa cme-va, atunci numărul acesta de braţe, destul de mare, ar fi folositoare statului şi lor însuşi. De aci se vede nevoia înfiinţărei la noi a unei societăţi de ajutor şi patronagiu. In trăsături gonerale, iată care ar fi menirea acestei societăţi : 1) Va stărui pe lângă Stat, pen- D. Georgescu, prefect de Buzău, a sosit. în Capitală. O nouă mişcare se va face, peste câteva zile, în personalul medical din serviciul sanitar exterior. 7) Pe acei cari sunt obişnuiţi a trăi din cerşetorie, va căuta să-i facă a lucru. 8) Va înfiinţa un azil pentru bătrâni şi neputincioşi Această societate se va constitui cu un comitet central la Bucureşti cu sub-comiteto în fiecare judeţ. In comitetul cnntral pe lângă persoanele caritabile vor intra şi indus-1 „ , ,r. . . triaşii, fabricanţi, etc, reprezentînd j După cererea sa, d A. Goloscu, toate ramurile activităţei omeneşti. jmlvlcultoi c ' a PHS îr In sub-comitete vor face parte de PO“>bilitate pe timp de 6 luni drept : prefectul, primarul, medicul primar de judeţ, revizorul şcolar, protoereul, etc, ai oraşelor de reşe- D. A. G. Cărbunaru a fost numit director cl. II în serviciul central al închisorilor în locul d -lui Em Paulian, destituit. inţâ, având în ele reprezentate şi diferitele profesiuni, pe lângă per soanele caritabile. Constituirea societâţei şi modul de funcţionare se va face pe baza unui statut care se va alcătui şi vota la constituirea comitetului. "■Aderenţele până la constituirea ^ comitetului se pot adresa subsem- t Cu începere de la 1 Aprilie se va natului, str. Lueger (Fântânei) No. in Jud®^ Ţulcea cu r^‘ 61 Bucureşti .dinţa în oraşul Tulcea, o cameră de Dr. C. Costinescu i^ustrie şi comerţ care va funcţiona cu un număr de 16 membri. D. I. G. Savu, institutor la şcoala No. 6 de băeţi din Capitală, a fost numit revizor şcolar el. I. D-l dr. A. Şunda, numit medic secundar la serviciul clinic de la ospiciul Mărcuţa, pe un stagiu de 4 ani, îu locul d-lui dr. I. Zol-plahta, al cărui stagiu expiră. D-l dr. I. Soneriu, actual medic al Circ. Coşula Berhometele (Doro-hoi), mutat definitiv ea medic la o--aşul Herţa, Circ. Herţa şi spitalul Târnauca, în locul decedatului dr Al. Ticamis. D. dr. S. Harbuz, actual medic provizoriu la spitalul Copăceni-Mo-goşeşti (Ilfov), mutat la spitalul rural Drăgoeşti (Olt), în locul d-lui dr. Em. Florescu, transferat în locul celui dintâiu. Au fost numiţi şi transferaţi : D dr. V. Ciobotaru, la circ. Bră-neşti (Fâlciu), în locul d-lui C. Popa Roda. D-ra dr. Alexandrina Teodoru, de la circ. Roeiu (Argeş), la plasa Bistriţa (Vaslui), în locul d-lui dr. E. Ionelii. D-na dr. Iulieta Florescu Climase, la cira. Rociu (Argeş). OPTEI -Teleyrams ale serviciului nostru particular Ianuarie Noul cutremure la Messinaj Turfmrări studenţeşti Izbucnirea unui mare incendiu.— 23 zile sub dărâmături — ♦ Messina. — Azi dimineaţă, pe la 8 şi 45 minute s’a simţii o uşoară zguduiiură care a ţinut opt secunde. Mai pe urmă, pe la 4 şi un sfert a mai fost simţită o puternică zguduiiură undulatore care a durat şease secunde. Vremea e foarte rea: e frig şi plouă fără întrerupere. — Noul încăerâri între studenţi la Paris. — Mal mulţi ziarişti a-restaţi. Paris. — Noui încăierări s’au produs între studenţi azi după amiazi în curtea universităţei .Sorbona**, cu prilejul cursului profesorului de istorie, d. Thalamas. Mai mulţi ziarişti au fost a-restaţi, anume : d. Guy de Cas-sagnac, bonapartist, d-nu Mau- sîncendiul continuă să distrugă rice Peyo, regalist şi d. Corni casele nedărâmate. . glio redactor la ziarul regalist La Reggio o nouă zgudui- „Gazette de France*4. tură foarte violentă a fost sim ţită pe la patru dimineaţa, Roma.—După ziarul «Avânţi» la Messina s’au mai scos eri de sub dărâmăturile caselor din Corse Vit-torio Emmanuele, două fiinţe omeneşti eari abia mai trăiau. Ele par bătrâne; faţa lor este cât se poate de slabă şi tot corpul acoporit de praf. Aceste două nefericite victime au fost transportate la spital. Studenţii republicani au făcut apoi o manifestaţie, aclamând pe profesorii lor. Numărul celor arestaţi este de 120; mulţi dintre ei aveau revolvere. ■> Vremea Pagube pricinuite de erupţiunea unui vulcan Manilla.—In insulele Filipine sunt mari pagube pricinuite de erupţiunea vulcanului „Lagnas-situe“. In provincia Tayabas La Viena, Livorpool şi Paris, tim- * şi în insula Luţon recoltele pul e frumos; la Budapesta, Lon- sunt absolut distruse, dra şi Berlin, cerul e noros. j ]\ju se semnalează victime Turcia nu admite anexarea Cretei i omeneşti. Constanttoffîe-^rui jkdarA Boicotarea mărfurilor balgare In află că ministerul de externe a fosil IUrCia însărcinat să notifice în mod cate-a Coastantinopola.—Ziarul «IkJara» gortc guvernului grec prin legaţiun, a află că comi8arul turc la Sofia a turcească din Atena, ca I oarta trimes Porţoi nota verbală a gu-poate primi nici o oferta în bani spre1. vernului bulgar cerând ca boicota-a părăsi posesiunea Cretei. ţ rea să încetezo, de oare-co Bulgaria Se semnalează mamfestaţiuni de a stabilit un acord cu Turcia si că protestare în contra anexarei Crete11 înţelegerea între Austro-Ungaria de către Grecia, chiar din Macedonia, j egţe gata de a fi realizată. Cutremure de pământ j ,.Mi“.istni1 d® i>?terne a dat atunci j direcţiunei vămilor ordinul de a Smirna.—Aci şi în alte localităţi face tot ce e posibil sp s'a simţit un violent cutremur de • capăt boicotărei mărfurilo pământ la Smirna; n’a fost nici o’şi bulgare la vamă. D. Radu Dobrescu a fost numit profesor definitiv la şcoala elementară de comerţ din Capitală, pentru specialitatea de matematică şi cosmografie. Şcoala din comuna Bolintinul din Vale (Moşoteni) va purta pe viitor numele de şcoala primară «Poetul Bolintinoanu». Şcoala din comuna Crivina se va numi şcoala «Efrosin Poteca». Şcoala din comuna Malu Săpat se va numi şcoala «Mihai Vodă». Mişcarea de la lncrări publice La ministerul lucrărilor publiee, s’a făcut următoarea mişcare : D. St. Ştefănesou a fost numit inginer asistent Ir ucrările noui din administraţia C. F. R., pe ziua de 16 Decembrie 1908. D. inginer I. Solia a fost lăsat în disponibilitate din postul de inginer ordinar cl. I, inginer hidro-graf ce ocupa la ministerul de a-gricultură şi domenii. D. Gh. Săvescu, a fost licenţiat din postul do casier al C. F. R., pe ziua de 1 Aprilie 1909. D. inginer ordinar cl. I Gh. M. Nicolau actual diriginte al uzinei de apă din Sulina, se consideră demisionat pe ziua de 1 Decembrie 1908 şi a fost trecut în cadrul de dis vnibilitate al corpului tteehnie. S’a primit demisiunea d-lui inspector de mişcare Hugo Ronoff, pe ziua de 1 Aprilie 1909, din postul ce ocupă în administraţiunea Căilor Ferate Române. Mişcarea din corpul Dr. IStere Citrce VIIIKocbgasse Ro. 29 — Viena Consultaţi uni eu celebrităţile medicale şi cu specialişti de la facultăţile de medicină. Telefon No. 17650 EBOOBT- MOTOR din Uzinele Socielăţei, Anonime Iergon sin num «« Tv/T O fTT O A TP PENTRU BERZ1KA, RAZ din ANTHRAHT, Mc. ~Lva~ w w ±zi de CONSTRUCŢIE FOARTE PRACTICA Şl S9M8A — Dimensiunile curente se găsesc în depezit şl se vând fn CONDIŢ1UNI AVANTAOTOAffe Reprezentanţi generali ţi Depozitari permanenţi In Atom&rita SOCIETATEA PENTBO 1PRESINIARI, S. i. - Borti, il, M re a pune or austriaco pagubă materială şi nici o victimă; la M« Ciocnire de trenuri 4 ! fenomen au fost şease case dărâmate ; la Fotşatin pagubele au _ .fost şi mai importante : ar fi 12 per-jn™Ta cîocmtm T'maş nâ soane şi multe rănite. j manevra_ Regele Italiei nu admite căsătoria Au f°«l »«,*«« răniţi, printre care dUCBllli Abruzzilor j comandantul Calvetti, de la trucea dt furi»"* •£&IîKSiM« contra anul nou împrumut lor a rugat pe Regele Victor Ema-J rU868C nuel să’i permită a părăsi domniţa- parig _ Comitetul principal miliei regale'de sl^epre a pu-Ş al ]igei, „Drepturil°I omului** a tea să se însoare cu Miss Eikins. t adoptat o hotarare prin care Regele a respins această cerere. ridice O protestare energică „ . , . , , ..... i în contra emisiunei unui nou Resj îgerea demisiei cabinetului [împrumut rusesc în Franţa, sârb are ce ţarismul primeşte Belgrad. — Regele n’a primit ] nstfel arme noi spre a supri-demisia cabinetului.'Astfel criza ma sforţările progresiste ale este terminată şi ministerul Ve- j P?Pprnlui rus. şi de aseinenea limirovici rămâne în funcţiune Si neică prosperitatea Franţei aşa cum era alcătuit; nu se va ar “ compromisă. face niciţFo remaniere. Sporirea lefei preşedintelui Statelor Unite Washigton.—Senatul a hotărât să «porească de la 78.000 până la 100 oane sunt terminate şr ucazul de mii de dolari leaf» praţediatelni autorizând emisiunea a fost St»Ulor finite. semnat de rJ ar. Emiterea noului împrumut rusesc Petersburg. — Negociaţi unile cu băncile străine privitoare la împrumutul de 450 de mili- Medicii mai jos notaţi au fost' numiţi şi transferaţi după cum urmează : D. dr. I. Moga, de la spitalul Dă-răbani şi plasa Prut (Dorohui), la plasa ^Coşula Berhometele, In locul d-lui dr. Soneriu, mutat. D. dr. C. Vasiliu, de la circ. II Albeşti (IalomiţaJ provizoriu la spitalul Dărâbani şi plasa Prut (Do-rohoi), în locul d-lui dr. I. Moga, mutat D. dr. St. Slăvişteanu, de la spitalul ZvorişteS şi plasa Şiret (Doro-hoi), la circ. II Albeşti (Ialomiţa) în locul d-lui dr. G. Vasiliu transferat. D. dr. C. Tânâsescu, de la spiţa-lul Mavrodin şi circ. BuzesciJ (Teleorman) provizoriu la spitalul Zvo-rişte şi plasa Şiret (Dorohoi) în locul d-lui dr. St. Slăvişteanu, mutat. D. dr. Gh. Tălâmbâ, provizoriu la spitalul Mavrodin şi Circ. Bu-zesoi (Teleorman), în locul d-lui dr. I. Tănăsescu, mutat. D. dr A. Cano viei, dela circ. Tâtăreni-Priboi (Dâmboviţa), la circ. Dragomireşti, în locnl d-lui dr. P. Demetrescu, mutat. D. dr. P. Demetrescu, de la circ. Dragomireşti (Dâmboviţa), la circ. Tătăreni Priboi, în locul d-lui dr. A. Canovici, mutat. d. dr. I. A-lexandrescu, la circ. Uzilor (Argeş) în locul d-lui dr. H. Juster, mutat. D. dr. N. Alexandrescu, provizoriu medic comunaljla oraşul Galaţi, în locul d-rei dr. Maria Alexandrescu. Au fost numiţi şi confirmaţi medici secundari la spitalelo Eforiei ; î'.D-l dr. Şt. Calu, actual medic secundar provizoriu la spitalul din Ploeşti, confirmat definitiv pe un stagiu de 4 ani. D-l dr. V. Trotoanu, numit modic secundar la serviciul I-iu medical, do la spitalul Filantropia, pe un [stagiu de 4 ani, în locul d*iui dr A. Crttciuneauu, al cărui stagiu i expiră. PUBLICAŢIE Se aduce la cunoştinţa generală că plata pensiunilor pe luna Ianuarie a. c. se va face cu începere de la 15 ale lunei curente. In Capitală bonurile de pensiuni se vor libera şi plăti în zilele de 15 şi 16 ale lunei de la orele 9—12 a. m. iar în celelalte zile se vor libera în aceleaşi ore şi plăti de la 11—3 p. m. Sub nici un motiv nu se vor libera bonurile de pensiune în afară de orele indicate mai sus. Bonurile de pensiune nu vor putea fi încredinţate decât !n primirea titularilor sau a procuratorilor lor legali, eari vor trebui neapărat să prezinte libretele ce posedă atât la cererea bonurilor, eât şi la achitarea lor de către Casieria Centrală. p. Direeter, Setea no A apărute ALMANACHBL Industriei ş! Comercialul Anul II—pe 1909 sub direcţiunea d-lui Z. Zoldy Lucrare de cel mai mare preţ pentru cunoaşterea amănunţită a stărei economice a României, a Industriilor în fiinţă ţi a conserciului. Practică, plină de nume, adrese, cifre, date şi statistici. Cu desăvârşire indispensabilă oricui se ocupă de afaceri din ţara noastră, ca şi aceluia care ae dedă studiilor economice. Almanachul din acest an publică convorbiri cu industriaşii de frunte, cu d-nii 6. 6. Assan, preşedintele Camerei de comerţ din Bucureşti, loan Luca Mlco-lescn, 6. Salm Emil Leasel, Ad&lberd Abonyi, Jacques Katz, şi alţii,asupra industriilor textile, forestiere, metalurgice şi a industriei în general. Din sumarul bogat, relevăm doar titlurile câtorva capitole : Băncile mari din România, băncile mici din Capitală şi judeţe (toate băncile din ţară) Industria textilă, forestieră, metalurgică, de spirt, de făină, de zahăr, de petrol. Societăţile deasigurare în România. Legislaţia socială-r- Un capitol consacrat societăţilor pe acţiuni a-îlătoare în România. Un tablou arătător al tuturor societăţilor, capitalului lor, fondurile de rezervă, beneficiilor, imobilizărilor, etc., după bilanţurilâ pe I907I8. întreprinderile noi înfiinţate în 1908. Toate societăţile şi afacerile (în tovărăşie) înfiinţate în 1908. Lista complectă a fabricilor avantajate de Stat. Situaţiunea budgetară a României. Căile Ferate Ron.âne. Toate aceste capitole, împreună cu al tele, pe care nu le-am citat aci, cuprind ultimele date statistice, numele industri aşilor respectivi, extrase din bilanţurile societăţilor pe acţiuni respective, etc Almanachul Industriei şi Conserciului pe 1909, e o lucrare practică, folositoare, informativă, cum n’a mai apărut la fel în ţara noastră. Volumul lei 5 Comenzile se primesc la d. 2. 2oldy, *...' prin UCU' Bucureşti, calea Plevnei No. 195, şi depositarii şi librarii din ţară. In B ieşti. ALMANACHUL e depus spre vânzare la librăriile Soaţe, Ahalay, Sfeftti, şi Halte de L'Indtpendance Roumaine, D. R. ROSBTTI avocat Strada O. Cantaeuzîno, No 8 Dr. Ronato S’A MUTAT Str. Progresnlnl, 8, D. — Consult. I—S ora d. a. — G5KSS&J Şositsi şi Galoşi of ST. PETERSBURG f— i VEHITABXIal nuaMf ou Grîn le Prinmă cnmpărăm orice cantitate ADRESAŢI PROBE Şl PREŢURI D-lui 1. DDFOGS OARA MOGOŞOA1A Bere Slegpg-car (BRAOADIRU) — Fabricaţlune spectală —* Vinurl-Pelln-Champagne - CELE HAI VIHB - Mâncări Calde şl Reci — La ori-ce oră din zi şi noapte — Cabinete separate pentru familii, societăţi etc., etc. NUMAI Ia vechea ţl cunoscuta Joreria Jubileu*4 — Bulev, Eiisabeta No. fi —- vis-a-vis de Eforie - MARCA TRI NGrilU - Recunoscuţi ca cei mai buni din toată lnmea Grund, JPr'-x ta JEjcpo%-ţta din J'aris 1800. ÂEB0B1. RODITORII şi sa cultivă da către BĂRBIER & C-ie — 16, Boule â’OUvet — OBLJtNS (frânte) Cereţi catalogul, ediţia E. T. N. V- OEIaB MAI BUMB GRAMOFOANE Sonoritate neîntrecută I Construeţiune solidă! Exterior elegant! — Q&B&KT&TE— VINDE IN BATE MICI MARELE MAGAZIN DE MOZICa M EIIII8a8*11 Furnisorul i rfeîilS Văpsea de pâr BAP1D Garantat absolut ne -votamăto&re văpseşte ime diat părul cărunţit sau albit înnegru brancastaniu ■au blond in-tr’un mod a-tât de perfect PREŢUL Lei 8,60. La restitue imediat costul, droguerii şi larmacii şi de naturala in eât nu ae cunoaşte de Ioc că părul e»te văpsit. întrebuinţa rea mai simplă şi mai uşoară ea la ori-ce alt .1-vopseadepăr nemulţumire se De vânzare la De m ştiu Cucoanele! Ultimele noutăţi ale Parlsnlut fn furnituri de mode pi mâtăsăril Precum Taftala, Velours Glacfi, Velours pantru rochi, Llbartluri, Mouselinuri pictate, Crep de chin, Flori, Fantezluri, Panglici atc, sa g&sesc eu Preţuri «xeopţloual de eftlne la Câtnlescu-Dulcaniara 26.000 31904 > » » > 25.000 55469 1 > . * 25.000 1392 eu un câştig d* tfii 2000 328© > 9653 * > > •• • • • . . » 2000 1366 1 » . . » 1000 15801 > > ’a • • • . . » îooo 13386 1 » ■• • • • . . * loo© 16461 > « • s . . * 1000 292T9 » > >• • • » . . > 1000 40802 > 40816 » • • • • • . . » ioot 52369 > » » a • • ■ . . » 1000 şi multe alte cişti^uri cu Lei 500 şi 206. -----Grăblţl-vă daci de a vă praoura ultimele nornerf roeoase p8ntrn Clasa I, Loteria V, Ia esl mal ssurt timp de oarece stocul de lozuri este aproape epuizat.--------- Nu pierdeţi ooa*i uum da a vă îmbogăţi jucând la esaată nolaotură 1 ! ! www.digibuc.ro EPOCA nMaamaafflflB: aaaaa s&umkrrisşa'ttşsj KiaMgyewu, ^anca Naţională a României Situâţiunea Sumară 13 Demb 1907 » D)5SSS,3rie 126152601 964586 51230858 rt>61^500 I%»22577 i«£2(?6r ,46 121 §54 mo 805 18983 73451 *2817 Ia. I2O000OO 3jf40942I 3546940 274D55470 ivffolc 2410265 Igiftr.ldŞl: 4**617 ACTIV 14539900) 17094642) (] 96382601 Rezerva met. Aur 90711783) ( 39770000 » Trate de aur 36540972) rtrgint şi diverse monede Portofoliu Român şi Străin (*) Impr. contra eff. publice . ( s > eff. p în c. curent Fonduri publice . ... » Efectele fondului de rezervă . . . £f. fond de amortis. imob. şi material imobili . . .... tobilier şi maşini de imprimerie . . 1. heltueli de Administraţiune . I eposite libere . ... U ompturi curinţi . .... Compturi de valori 11999914 153^2463 3196121 5970297 7oi648( PASIV Capital ... *................ Fond de rezervă .ii .... Fondul amortizării imobilelor şi material Bilete de Bancă în circuîaţiune . Profituri şi perderi Dobânzi şi beneficii diverse Deposite de retras........... *) Scomptul 5 oţo. Dobânda 5 şî jum op' 415810095 412432240 13000060 25202197 3794654 269338450 265676250 2190642| s190642 2025018 3II5973 101259134 101382234 415810095 442432240 \ „AGRICOLI" Societate Anonimă de Asigurări Generale în Bucureşti Sediul s STRADA SĂRINDAR, No. 2 — CAPITAL STATUTAR LEI 4 000.000 — Prima emisiune Lei 2.500.000—Vărsaţi Lei 2.000.000 Consiliul de Administraţie• PREŞEDINTE : C. COLIBAŞANU Mare proprietar, Vice-preşedintele Consiliului de Administraţie al Băncei Comerciale Române, Bucureşti VICE-PREŞEDINŢI : Btisiie M. Missir Lues Elefterescn fost ministru, mare proprietar, mare proprietar, Bucureşti. Ploeşti. MEMBRII: Dr. N. Angelescu, mare proprietar, Deputat, Membru al Camerei de Comerciu. Leon Costiner, mare proprietar, Botoşani. Dr. I. Dimitrescu, mare proprietar, Bucureşti. C. Dissescu, fost ministru, mare proprietar,Bucureşti. I.ouis Timmermans, Directorul Băncei Comerciale Române, Brăila. Dumitru loneşcu, Primarul oraşului Brăila, mare proprietar, Brăila. AI. Lucassievici, Directorul de la The Bank of Rou-mania Ltd. Bucureşti. Sigmund Prager, maro comerciant, vicepreşedinte al Camerei de Comerciu. M. Helder comerc., Galaţi. Ad. Soiomon, mare industriaş, Bucureşti. DIRECŢIUNEA: Th. Frifscîi, Director A. SteJner, sub-director ASIOURAPI IN RAMURFXEj Incendiu, Viaţă, Grindină, Transport şi Accidente -------- Reprezentanţa Iu Bucureşti —-------- NO. U, - STRADA DOAMNEI, - Nn, H. suoziţia Universală Paris 1900; 3 premii şi 2 medalii de aur INDUSTRIA OMANA pentru ARTICOLE de LEMN BUCHER&DURRER Fabrica şi Depozitul: Şoseaua Basarab 27—30 Let&lul de Expoziţie şi de vânzare : Calea Victoriei, 123 — Bucureşti — Telefon 11]29 — MOBILE în orice stil şi din orice e-senţă de lemn, saloane, dormitoare, sufragerii, etc. Moliile de Birou Biblioteci, Birouri, Scaune, Cartare, SPECIALITATE DE MOBILE AMERICANE : BIROURI, FOTOLIURI TURNAN TE, ARCHIVE şi BIBLIOTECI PATENT «UNIREA.. — MOBILE de GRADINA de ÎNDOIT YAfVtPLSRIE MECAMCA UŞI FERESTRE, DUŞUMELE, PERVASURI, etc. METRI de LEMN şi alte instrumente de măsurat. PARCHETE masive simple şi table cu borduri. STRUNG ARIE execută: Dopuri de bu toae, Canale, precum şi orice "articol atingător de această branşă. LEME DE FOO RECHISITE de scris şi de desemn, fabrica-fittne de peniţe pentru scris. Răcitori. Articole de Higiena. Articole de Me-nsgiu şi bucătărie. Roţi do lemn pentru transmisiuni. TĂIATE ŞI SPINTECATE 1908 15 Dec 128508810427312755 622304’ 668834 74095863! 62985149 31514622 31634542 I1999979 15313898 3189121 5970297 70009 907084 12000000 25264107 3803034 BANCA COMERCIALA ROMANA SOCIETATE A SON IM A CTf CAPITAL DE LEI 12.000.000 DEPLIN VAE.SAŢI BUCUEEŞTIBRAILA - GALAŢI---- ORICE OPERAŢIUNI DE BANCA 811780 « 101259134101382234 11108425 17825294 306487I41 3254»344 PENTRU PRIMA OARA IN ROMA NI A In pivniţele blindate ale căror zi- |j duri au aproape 1 metru grosime şi i sunt construite din cărămidă şi be- s ton armat, Banca Qotnercială Română a » instalat case de bani cu comparti- g{ mente, având, fiecare o broască şi o & chee diferită, pentru păstrarea orică- 5 ror documente, valori, titluri şi obi- » ecte preţioase. g Persoana care închiriază unul din «= aceste compartimente are singură § cheia, care deschide lada sa şi poate Jş să o cerceteze toată ziua fără nici o formalitate sau piedică, aceasta de câte ori va dori. Preţul închirierii este din cele mai minime şi nu reprezintă nici măcar dobânda preţului ce ar trebui să plătească clientul pentru a cumpăra o casă de bani, Pentru condiţiunile şi vizitarea pivniţelor a se adresa Băncii Comerciale Fornăite Strada Smârdan, — Bucureşti Se păstrează Acte fle proprietate, Hirtii de, familie, Valori, Titluri şi bijuterii si orice documente preţioase, Colcctinni, Obiecte de artă. Argintărie B â-Cţiunc comparată PIF»ERA2IPiA IN GRĂUNŢE Gel ntal maro isieolvant al acidului urle• Scurtează fi evită crizele de SUTA, GRAVELA» REUMATISM wrfrk tice va mături pe couos Luaţi tău-' v&ksssgaes ” farmae*» MIOV, US, Fsafceurg SMnt-Honafl, fiU -----------------------------«ir (n («al» farmatith fi drogueriilt BoagI OTTO HiEIISGH & Comp, Proprietar = Q. MGK F U R N I S O R11 p CURŢEI REGALE 98, Str. ACADEMIEI, 4^BUCUREŞTI FONDAT 1887 TELEFON 1C|89 A A fi 11 r A"»A Din Pieie Englezească Ij dUlILdi uo vUlvlo Curel8 de Păr «Exeelsior» ...... — Curele de Bumbae şi de Balata flnimitinrî C8«0Î_?°» Aebect, j|Hjra Capitală ţi pro vi asie, o* în depoi) brisei 33 găsesa gata ' DOEMITOABE, SUFRAGERII. BIUS0UB1 sl oriee fel de mobile ~ MÂT SI LU STRUiTg - Lucrate din lemn uscat şl garanta PRCTUUi VSNASit W. beţia se poate vindeca pris in“ firii BUCURESCI.—Ealea. Plevnei M-Calea Victoriei 101 Exploatare de Păduri ’ Tâmplârie mecanâ MOBILE, REGITOARE, PARfflETE Roţi de transmisiune UŞI şi FERESTRE, ROABE, PERVAZURI Instalafîuni complecte de birouri precum şi ori-ce alte articole atingătoare de industria lemnului CEL MAI ASORTAT DEPOSIT DE CHERESTEA DE CONSTRUCŢIE BE TÎMPLAR1E LBMIE DE FOO CAEBOLINEUM Aveoarius-Patent excelent conservator al lemnului. TELEFON ll O licoare inofensivă contra beţiei — stiGla Lei 3 — ^ Lai” (Panglica) se ÎWM irll Capsulele „Felix mu Tăăriegw — Dosa pentrn adulţi Lei 5 — Săpunul is Lapte ie Crin ,TMrij eer, pentru înfrumuseţarea pielei întrece în calitate şi preţul eftin orice produs similar indigen şi strein 3 bucăţi Lei 2.— 1 bucată 80 bani Toate preparatele aceste se găsesc în depoul central la FARMACIA T H 0 RIN G E R, Bncnrtşli Spesele la orice comanda din provincie sunt Lei 1,20 b. ÂQBlHŢfA XLE PUBLICI VATE Fondata în anul 1880 ANIA I ELEFOK 1812© BUCURESCI. - STRADA CAROL TsTr . 104. - BUCUREŞTI OB A Jwt A. I 'VBOIîK ©I OtrNCSOtfTA AGENŢIE DE PtTBLIOICATB DIH ŢAHA »»»•<•- wxcliiisiwâ -a I -m' AclirH|«-î AT*L'it'.i*'5 J3RM FUIMEŞTE TOT FELUL DM ANUNCiURI.INSERTIUNl Şi RECLAMI - PESTHU - toate ziarele din ţară şl străinătate cu Preţurile cele mai Avantagioase. Singura Agenţie de Publicitate din ţară care posedă un serviciu riguros de control asupra regulatei apariţiunl a anunciurilor şi predă în mod gratuit tustificative pentru toate inserţiunile. REPRKZENTANŢÂ GENERALĂ A — MARELUI ANUAR GENERAL - DIDOT-BOTTIN - pentru Emilii AujroţUiiaria, Bilpria, Wa ţi Taraa - rtuttmaw.xiz.m m «mrwiiiii PUBLICITATE in Beviste, flnssre, itlmaisahtiri, Calendare, cîc.,etc. PUBLICITATE MURALA la Căile Ferate Române şî pe Vapoare, etc. ns«rţiuni şi «dr eesaso — Tipografia „ Universitari» , Strada Academiei www.digibuc.ro