Anul xv.—No. 4.
ABONAMENTELE
» «■ SJ&SL
£«t ........ »0 1«4. 1• lai
> SHmâtifi......a» m. mm
$1 AMIIISTIATl*: STB, USIti, Ia 4
/Vrfrtr*. t%!*amf!oft. BNCA-tvoww^ «ULB7MI *«Si
■‘î
5 B4N1 £=. Ediţia de seară
BANJ 5
Marţi 6 Ianuarie 1009
■KVM.ARUMM

t'^ndu
. . V z?
JUJU'/r,
XL
30 fesm iSnlst IS »	.
L^iJCAŢll: g „.El LINIA
fRJfTRU ANUNGIURI #1 ¥,UBL;I«;A’pl
. sa .Arce. te ag-îuţxa
*, *»ARÎA. STK. CAROL «5A. TS2UKFOW iwffB *«*s dit*e» 1» naK?îm*T3.a fi» Slî JlSStSdSf,
Cine mi cunoaşte teoriile d-lui Take Ionoseu în ce priveşte îm- * prumuturilo ?	“	j
D-sa este partizan al împrumu-' turilor afară din ţară şi chiar In . discursul ce a rostit luna trecută la ‘ discuţia generală asupra Adresei,* şi-a susţinut lung şi larg această teorie.
La Eforie, trei zile după ce şi-a rostit amintitul discurs d. Take Io-nescu în Cameră, a vorbit şi d. N. Fleva la Băile Eforiei, în întrunirea publică a partidului, al căruia şef este d. Take Ionescu.
A atins şi d. Fleva chestia împrumuturilor. Dar la Eforie compar-şii ştiau că trebue să ţie seamă de curentul popular şi să se cam fe rească do acuzarea ce i 'se aduce d-lui Take Ionescu că este omul fi-nanţei străine.
Şi atunci d. Fleva, cu năravul rasei, & vorbit în pilde de chestia financiară. Şi-a adus aminte d. Fleva, de un împrumut pe care l’a făcut pe la 1883 Primăria Capitalei, când d-sa era primar dar nu ştia ce se face la Primărie.
Şi i-a tras la 1908 d-lui Carada un refec straşnic că se opunea la 1883 ca Primăria să facă împrumutul în ţară.
Pricepeţi scamatoria. D. Fleva susţinea cu alte cuvinte împrumutul în ţară, dar se războia cu d. Carada de la 1883, ca şi cum nu ar fi la 1908 d. Take Ionescu în contra împrumuturilor în ţară.
Era un mijloc şi acesta să inducă în eroare publicul.
Aşa este întreaga activitate politică a partidului takist.
începând cu titulatura partidului şi sfârşind cu discursurile oratorilor, cu atitudinea lor, totul este confuz, îndoios, dubios.
Templul necunoscutului, sau al prea cunoscutului. Adevărată tarabă a celei mai făţarnice politice de captare. Nimic generos, nimic limpede, nimic hotărât.
Ce spune unul desminte cel’lalt, ce se declară acum, se contrazice peste cinci minute.
Fiecărui om i se vorbeşte în plac şi nu este făgăduială care să nu se facă, nu este angajament de la care să se dea înapoi corifeii takişti.
Aţi văzut în chestia reformei e-lectoralo:
Dupe d. Take Ionescu contopirea actualelor trei colegii într’un singur colegiu ar fi înecarea alegătorilor pregătiţi pentru viaţa politică îu masele inconştiente ţărăneşti.
Deci, cezarismul, corupţia şi a-narhia !
D. Fleva însă fâgâdueşte la Dacia triumful democraţiei prin roforma colegiului unic.
D. Take Ionescu se felicită la Cameră că în sfârşit a înţeles guvernul că proprietarii oferă de bună voe pământ pentru izlazuri şi nu se mai gândeşte la nici o manoperă spre a se întoarce la ideea servi-tuţei.
D. N. Fleva la Eforie, spune că piedicile ce se pun în. cale pentru facerea izlazurilor trebue să se sfărâme şi de va fi nevoe să se schimbe chiar constituţia I
D. Take Ionescu esto pentru capitalurile streine şi pentru împrumuturile în străinătate, d. N. Fleva critică p« d. Carada că la 1883 s’a opus ca Primăria să facă un împru-m> t în ţară.
| .Dar ce spaţiu ne-ar trebui ca să arătăm toate contrazicerile în care cad cei doi conducători ai takis mului.
Şi nude am ajunge dacă ar fi vorba să ne mai ocupăm şi de năs-drăvăniile păltinenilor, bădărăilor, cămărăşeştilor şi jeantchaşilor 1
Este evident, nici o idee şi nici o credinţă nu-i încălzeşte pe oamenii aceştia.
D. Fleva, mai sincer, spune mereu :
— Sunt bătrân, n’am vreme să aştept Eu vreau să ajung mai repede la putere.
Ceilalţi mai ipocriţi caută oare care poleitori ca să acopere adevărat calcul, unicul scop.
Decât , vedeţi, cu toată graba de care vorbeşte do atâţia amar de ani d. N. Fleva, a putut să stea liniştit opt ani la Roma.
Grăbiţi sunt şi ceilalţi takişti, dar au să se convingă că numai graba lor nu este suficientă spre a-i apropia de putere.
Cu cât se grăbesc, cu atâta se deoache mai mult, cu atâta îşi dau mai bine pe faţă tendinţele şi poftele, cu atâta se vede mai lămurit că nu-i animă în lupta disperată ce duc pentru putere, decât numai bugetul, afacerile, veniturile necinstite stoarse din spinarea ţărei.
O asemenea tovărăşie politică trebue să dea faliment.
«LOVITURA» D-LUI I. BRaTIăNU
Jfri şef şi vechile cadre
Ce se spune In cercările literale înlăturarea d-milui Dini. Stnrdza
i p«ia
Cele două capitale egale .....înaintea noroiului
Omagiu primăriei noastre
Bucureştii sunt înecaţi în noroi. Chiar I pi cele mai principale şi mai frecuentate ( strade, zăpada amestecată cu noroi zace în mormane făcând nişte băltoace infecte in care intri până la glesne.
Negreşit, nici nu mă gândesc să cer ( primăriei să ia măsuri... Fiind-că mai\ îniâiun’ares’ofacă,—şi al doilea nu ! pot avea pretenţia ca Bucureştii noştri să întreacă Parisul.
In adevăr, ziarele franceze publică a proape silnic protestări energice contra incuriei administraţiei, care lasă oraşul în starea în care vedem asi capitală noastră. Ba le Matin propune chiar darea în judecată a administraţiei recalcitrante, de către contribuabili.
lard. dePontich, directorul serviciului întreţinerei oraşului, este pur şi simplu maltratat de gazete pentru că nu curăţă mai repede Parisul....
Iată dar că trebue să fim recunoscători d-lui Vintilă Brătianu de murdăria stra-delor Bucureştiului Ea ne pune, cel puţin sub un raport, la nivelul Parisului, ceea ce a fost tot-deauna cea mai vie aspiraţie a românului care se respectă
Departe de noi gândul d'a-l trata ca presa pariziană pe bietul d. de Ponticii care nu-i de cât un simplu funcţionar...
înotaţi în noroi, cetăţeni, şi când ajungeţi acasă plini pe haine ca spatele unei trăsuri, nu murmuraţi, nu protestaţi, nu vă înfuriaţi Ci gândiţi vă cu satisfacţie că sunteţi ca şi parizienii : e un orgoliu naţional vrednic de invidiat
Sunt foarte curioase şi interesante reflecţiile ce se ^fao în cercurile liberale asupra proclamărei d-lui Ionel Brătianu ca şef aljpartidului.
De alt-fel şi din adresele de felicitare ce s’au expediat din judeţe reese clar- că nu toată suflarea liberală este încântată de acest eveniment.
Dar să arătăm lucrurile mai precis.
înlăturarea d-lui Sturdza
Faptul că în ziua în care se publică în ziare avizul medicilor din Paris prin care se arată că în două luni d. Sturdza poate să fie complect restabilit se publică şi telegramele cluburilor din judeţe prin care d. I. Brătianu este proclamat şef al partidului, este foarte viu criticat.
Pentru ce această grabă?
Cum se poate pe o asemenea cale, fără consultarea partidului să se înlăture d. Sturdza şi de la şefia partidului ?
Era o datorie, după liberalii din vechile cadre, să se aştepte două luni. Astfel d. Brătianu ar fi arătat nu numai deferenţa obligatorie faţă de d. Sturdza, dar ar fi dovedit şi dorinţa d-sale sinceră de a-şi a-trage simpatiile şi concursul tutuit, liberalilor.
Este o forţare a situaţiei, care arată că voeşte să se impue la şefia partidului prin amicii săi şi numai cu amicii săi.
Numeroase abţineri
De altfel,'dacă citim numele ce stau
CHESTIA MITROPOLIEI MOLDOVE1
BISERICA ROHM SI
urnit c iivppuuji
în josul telegramelor trimese din ju- l deţe repede ne convingem că vechile
Guvernul şi-a făcut datoria cu hotărâre : Onoaro lui I—El a ţinut seamă de legitima revoltă a conştiin-
'^57 ne cunuinyem ta vecnue ţei noastre şi a înlăturat, din mi-cadre pastreaza o atitudine rezervata, ^r0polia Moldovei şi Sucevei pe o-
'"'md^nTdintremer.ibvii vechilor ™1 C°rUpt~P0 căluSărul Partenic
dacă nu duşmănoasă.
■rtdjvii vechilor stâncii
cadre nu au semnat telearamelc de i r _......
felicitare. Nici de la Craiova, nici de Llj,
la Giurgiu, nici de la Buzău, nici de i g.. „rnv] liberalei fiirnf n fant« la Ploeşti, de nicăcri deputaţi şi se- IZ&	Ub1	*	fftPtă
ca ^împărtăşind Dar rolul guvernului nu se în-
&?****'«"•*
parftaumit lelrgramt trebuo" să «duca pe a-semnate numai de prefecţi în numele „„„i	____ _..	... “
nartidului. sau. nr.ferUi stând în arhJereu perfect clnsti^Smenos şi
partidului, sau prefecţii fruntea semnatarilor.
Este şi aceasta un curios mod de a confunda administraţia cu politicianismul.
Din alte părţi, cum e Galaţul,
j venit două rânduri de felicitări, ceea ’ ce dovedeşte că partidul rămâne rupt în două.
Concluzie
Concluzia tutulor acestor critice şi declaraţii ce se fac în cercurile liberale este că situaţia nu este de loc clară şi că deşi a fost proclamat d. 1 Brătianu şef, cu aşa grabă de unii, va avea încă mult de lucru până ce să ia in stăpânire şefia.
Apoi tocmai graba aceasta de a se pro clama şef de annmite clnbnri din ţâră denotă cât este de încărcată situaţia şl cât de numeroşi snnt aceia de cari se tem amicii d lui I Brătianu că ar avea ceva de spus în chestia şefiei.
De aceia credem că merită oare-care cresământ ştirea dată mai zilele trecute şi după care s’ar organiza oaro-cari demonstraţii pentru redeschiderea Corpurilor legiuitoare, atât în Cameră, cât şi în Senat.
bun creştin. El trebue să aleagă un om de seamă dintre toţi vlădicii— cari din nenorocire nu toţi au fost bine aleşi, când s'au ridicat la înal-au ’tele trepte.
sgarda lui Ion Brătianu ; acelea prin care a apoteozat pe Rosetti, a inju-riat pe Catargiu ; şi-a dat inima
m*
FOILETONUL „EP0CEI“
din s Ianuarie 1908
V7
ARTIŞTII
tir*
«r
u:l
Air
»)
I
Mare roman de sensaţie
11
D.. Bârnea răspunse acestei in vita-ţiuni intrând în camera alăturată, care era tot aşa de elegant mobilată ca şi salonul.
D. Mitchel era în picioare îuain tea oglinzii, gata de a se bărbieri şi era îmbrăcat într'un halat de mătase
— Vă cor ortare de inoportuni ti tea mea, începu d. Barnos, {Iar mi-aţi spus că pot să vă vizitez la nu importă ce oră
aifl mi „filosof1
O literatură nouă într’o veche revistă
D. Rădulescu-Motru a înfiinţat în rev ta d-sale — nu se poate plânge că nu-i facem reclamă — o rubrică nouă, aceea a paj inilor uitate'1.
Sub titlul acesta d-sa anunţă că va publica fragmente din articolele or discursurile din vremuri ale fruntaşilor politicei noastre, — şi bine înţeles ele vor fi astfel alese în cât să exprime păreri care nu s’ar mai potrivi cu declarările de azi ale ace oraşi bărbaţi.
Pentru inaugurarea coloanei d. Motru a cărui bizară «independenţă» la revista ce conduce — numai la revistă I— se afirmă încă odată cu acest prilej, a ales pe d-nii Al. Marghiloman şi Delavrancea.
Nu «ratem de cât mulţumi «independentei» reviste de delicata ei a-
d-lui P. Carp,—pentru ca mai apoi sâ’şi vânză d-lui TVlochi Fischer...
Nu că ar fi nişte «pagini uitate», dar în orice caz mai interesante—a-vem curagiul acestei aprecieri,— de
vocei persoanei supuse experienţei, au demonstrat că dacă trecerea este foarte mult observată între vocea din piept şi cea din cap, muşchiul în chestiune se contractă în mod brusc şi întinde puternic coardele vocale; e ca şi cum cântăreţul ar schimba instrumentul la un moment dat şi s’ar servi de un laringe nou în acest caz,
Trebue ca această alegere să re facă în cuget curat ş; avîndu-se în vedere exclasiv numai interosul moral al ţârei şi al Bisericei naţionale. Să se ferească guvernul de a trimite aici un exemplar atenuat a lui Kir Par tenie Stâncii!...
Stăruesc mult asupra acestui punct —fiindcă s’a făcut destulă vreme politică proastă în Biserica noastră şi de aceea culegem acum fructole a-mare ale nemernicirei noastre.
la acelaşi grad de profundă învăţătură cu care se înfăţişează lumoi prelaţii catolici.
*
Să ne punem toţi pe lucru ca să ieşim din calapodul proastei şi redusei învăţături a şcoalei greceşti şi a scârboaselor iei năravuri. Să le îmbogăţim mintea clericilor noştri, pentru ca să le înobilăm 'nima şi să lo înălţăm sufletul.
Nu mai trebuie să se audă în Biserica Română că se precupeţesc preoţiile seminariştilor, că se face gheşeft cu antemisurile, ca să ia mită pentru a se sluji la hramurile Monastirilor şi Bisericilor bogate — şi că se face tocmeală, ca la bâlci' pentru sfinţirea Bisericilor nou zidite etc. etc.
Să se prohibe grimasurile de actori din serviciul bisericesc ca să revenim la tradiţiile serioase şi severe care impuneau respect tuturor creştinilor..
Remunerarea ce plăteşte statul mitropoliţilor şi \ lădicilor este destul de însemnată ca să se suprime cu totul goana după bacşiş a acestora.
Filargheria este astăzi scârba bisericei noastre. Cei de sus să se deprindă a fi demni pentru ca cei de jos să se depriudă a fi cinstiţi !
A. D. Holhan
A se vedea Ia informatluni i
~	.	.	, vocea este tremurătoare,
cat fragmentele reproduse de d-nul, intensitatea sa este variabilă şi, în mo-Motru pentru debutul rubricei sale. imenţul trecerei, anumite note pot chiar Şi apoi să nu se uite nici pe d-sa, piară în mod complect.	•	i.-
dmtr’o rău înţeleasă modestie. Câ- {_:La aL7tI' din Potri.v„ă. muşchia!	cutlTai
teva din pasagiile «bine simţite» ale5 „utin^ne mâfiîfra « c°nttr,act.ă Pi: discursului e a rostit în congresul P
Se vorbeşte mult bine da Episcopul de la Rîmnicul-Vîlcei ; dintre toţi se zice c’ar fi col mai meritos, sub toate punctele de vedere. Dacă este aşa să se prefere el — fiind-câ sarcina lui va fi grea până ce va curăţi atmosfera viciată de nelegiuitul care l’a precedat.
Trebuesc reforme serioase în Biserica noastră ;—trebue să introducem, d’uci înainte, în posturile înalte numai oameni culţi şi foarte curaţi, care să servească de pildă preoţilor; apoi să îmbunătăţim instituţiile bisericeşti ca să le ridicăm prestigiul.
progresul unui neam ca înălţarea Acordul turco-austriac
sentimentelor bune şi morale ; şi noi, cu repeziturile progresului nostru material, am pierdut din vedere
CRIZA BALCANICA
conservator d® la teatrul Liric, n’ar fi de loc de prisos.
puţin câte
pnncrrnqul	*"'1 “la=u‘£l '-c “ulc‘c uevin mai as-
congresui cuţite, şl nu mai există nici o deosebire
ECOURI
UNUL DIN TIMPUL LUI NAPOLEON I
T n Franţa trăeşte şi acum un bă-ltrân, de 102 ani anume Schamel, care pretinde de a fi cunoscut pe j Napoleon I.
Schamel locueşte în satul Ivry unde se ocupă cu croitoria, j Dânsul mai pretinde a fi cunoscut şi pe Talma, caro l’ar fi învăţat meseria de co3tumier şi cu caro 1 ar fi străbătut Europa
Numai de nu ar fi şi acesta din acei băt”âni maniaci cari ajungând suta de ani pretind numai de cât că au cunoscut pe Napoleon I.
VOCEA DIN PIEPT
Toţi artiştii cântăreţi constat că la emiterea unei serii de note suitoare, . sau coborâtoare, se produce, la un mo l ment dat, un fenomen special în larirn
de registru al pieptului sau al capului, vocea apare cu totul omogenă.
Educaţia acestui musebiu deci se impune pentru cei ce au voce de cântat.
Se vede după acest scurt rezumat ce imens serviciu aduce metoda grafică artei muzicale.
O
tenţiune. Dar nădăjduim că 'ea nu Mc lor: c.c%f ?“m f-ăr schimba coar-
va merge până acolo, in cat, sub cu- * -	........... *
vânt că nu vrea să-şi laude şeful, d. Motru să nu acorde locul cuve nit şi d-lui Take Ionescu a căruia
contribuţie la asemenea «pagini uitate» ar putea îmbogăţi Diblioteca Academiei cu câteva mari volume.
Vcm fi încântaţi să mai citim ma-1 ;istialelo fraze prin care d. Take onescu se declara fericit că poartă
dintr’un registru al pieptului în registrul capului şi invers Această trecere este mai mult sau mai puţin observată şi sforţarea profesorilor tinde să facă să dispară de la elevii lor.
| Intr’o notă prezentată de d. d’Arso ■ wal, Academiei de ştiinţe din b^nţa, d.
[ dr. Marsge studiază mecanismul * acestui fenomen
| Urma contracţiunilor muşchiului crico-thyroidian şi fotografierea vibraliunilor
săpun ce’mi acoperă jumătate figura.
De sigur, şi nu vă grăbiţi, căci eu pot să aştept.
—	Mulţumesc. Luaţi loc. Veţi găsi vm fotoliu foarte confortabil lângă
at. E Jpuţin cam curios de a’mi ace tualeta la ora aceasta ; dar gre-şala provine din faptul că am intrat târziu acasă azi noapto.
—	De la club, îmi închipui, zise d. Barnos, pentru a vedea dacă d. Mitchel i-ar spune o minciună.
Insă fu cu totul desamâgit.
Nu, răspunse acesta; am fost la casino. Ştiţi că a venit Lilian Roussel; promisesem unei persoane din cunoştinţele mele, de a o conduce acolo. Am fost împreună I
—	Un domn ?
—	îmi pare că deveniţi indiscret. Nu, nu un domn, o damă. Do altminteri, iată portretul sân, la căpătâiul patului.
D. JBarnes aruncă ochii îatr’acolo şi văzu o pictură îu ulei represen-tând un cap do fernee, brună, de o frumuseţe fermecătoare ; dacă portretul era fi#el, ea trebuia să aibă o natură pasionată şi o ţuare putere do voinţă. Amănunt semnificativ : ’ d Mjclţel îi spjşsase că fus?se la Casino eu iţceaetâ persoană, şi Wilson pretindea că dânşii intraseră în casa undo zărea femeea asasinată} ^ir pă-J|rea deci că acolo locueşte, amioa
1 importă ce oră şi..,
E nefolositor de a vă maiscu-iio» unw «uu,u za ; eu trebue să o fac. Trebue cal: d-lui Mitclipl şi astfel a intrat dân-»ă termin să mă rad; e imposi-.sul acolo în noaptea preoedeată. nil de a vorbi cu dv. ci> spuma de §tj« el că cealaltă femeo locuia I11
aceeaşi casă şi se urcase în camera acesteia, după ce părăsise pe tovarăşa sa ?
In timp ce aceste diverse presupuneri se îngrămădea In spiritul d-lui Barnes, privirea sa distrată se opri pe pat şi observă pe o giletcă mai mulţi nasturi asemenea aceluia ce îl găsise în camera asasinatei. Dânsul întinse pe furiş mâna spre pat; dar degetele sale abia atinse gilotca, că d. Mitchel zise fără ase reîntoarce, Mrbierindu se înainte:
—	Nu port bani în giletcă, domnule Barnes.
—	Ce voiţi să spuneţi ? replică d. Barnes cu mânie, retrăginuu-şi iute mâna.
D. Mitchel se opri un moment înainte de a răspunde ; trecu odată sau do două ori briciul poşte faţa sa, apoi se reîntoarse şi privindu-1 în faţă :
—	Voiam să zic, domnule Barnos, că dv. aţi uitat că eu priveam prin oglindă.
—	Voiaţi să spuneţi -oă aveam in tenţiunca de a fura.
—	In adevăr ? Sunt dezolat de aceasta. I)ar serios, dv. nu trebuie să adoptaţi manierele suspecte ale pungaşilor. Când am permis unui om să intre în camera mea de culcare, nu mă aştept ca dânsul sâ’ini pipăie hainele mele în timp co eu sunt întors cu spatele.
Luaţi seama, domnule Mitchel; dv. vorbiţi cu un agout. Dacă ain întins mânu pentru a atinge haina
0 DRAMĂ INTB’O TRĂSURĂ dramă emoţionătoare s’a des făşurat eri „Ta Praterul din Viona într’o trăsură de stradă.
Un dentist anume Hugo Herţog întreţinea do mai mulţi ani relaţiuni cu o cusătoreasă Ana Diewald.
Acum câteva zile ea îl părăsi.şi dânsul nu mai putu să-i dea de urmă.
En pe când
se afla în
un
care
Herţog
Prater o văzu trecând cu trăsura şi dintr’o săritură fu lângă ea.
In urma unei violente explicaţii dânsul îi descărcă două gloanţe do revolver în inimă apoi se sinuciso.
«TABLOUL UNUI OARE CARE BUBBKf»
In castelul Neu ITârdenberg dm Germania se afla între altele tablou «Baia» de Rubens, în vreo 12 femei făceau baie şi câţiva bărbaţi le dădeau instrucţiuni.
De câte-ori castelul trecea sub supraveghierea unui nou intendent, acesta făcea câte un inventariu de obiectele pe care le lua în primire.
Un astfel de inventar s’a găsit acum câteva zile la castelul din Nou Hardenberg.
Iată cum este trecut tabloul a-cesta în inventar.
«Un tablou cu mai multo femei goale, iscălit de un oare-care Rubens, în valoare do 12 lei.
dv. era fără vre-o intenţie rea. Dv
de altminteri o ştiţi perfect de bine.
—	De sigur şi, mai mult, ştiu chiar ce v aţi să faceţi. Nu vă supăraţi aşa de uşor. Nu ar fi trebuit să pronunţ cuvintele de cari in’am servit; dar, pentru a spune adevărul, mă simţeam atins.
—	Nu vă înţeleg.
—	Ceeace m’a supărat era că voiaţi să mă trataţi ca pe un criminal ordinar ; numai gândul că v’aş fi lăsat să veniţi aci pentru ca sâ’mi faceţi orice percheziţie aţi voi, a-tinge orgoliul meu. De aceea nu v’a fi întors nici odată spatele, deoâ de a privi îutr’o oglindă. V’arn spus câ şl iu ce voiaţi să aflaţi. Voiaţi să examiuaţi nasturii de la giletcă, nu’i aşa ?
D. Bai nes, rămase confuz de mirare, dar nu lăsă nimic să se observe.
Dau sul răspunse cu calm :
—	Cura ştiţi, am auzit conversaţia dv. din tron. Spuneaţi că purtaţi un asortiment de cinci curioşi nasturi şi...
Pardon, am zis şoase, nu cinei.
încă odată d. Bari >s nu reuşise să’l prinză în cursă. Dânsul spusese cinci cu speranţa că d. Mithel ar fi primit imediat constatarea aceasta pentru a evita să menţioneze şi po cel-l’alt nasture perdut.
—	A I da, adevărat, aţi spus şase, îmi amintesc acum, continuă el dar recunoaşteţi câ era o curiozitate
rea sentimentelor înalte şi se perd prin anarhia materialismului.
Am fost prea mult timp dominaţi de ceeace cu ostentaţie se numeşte astăzi ideele moderne... şi am privit Biserica ca o instituţie arheologică cu scepticismul indiierenţei — uitând imensele ei servicii din trecut şi marele ei rol în viitor.
Dacă poporul englez este cel mai civilizat şi dominoază lumea, puterea lui se datoreşte, în mare parte, şi sentimentelor religioase care stăpânesc, deopotrivă, pe cei culţi ca şi pe cei ignoranţi — pe coi- bogaţi ca şi pe cei săraci.
Avem un sinod care’i un corp mort—pentru că din capul locului s’a organizaf prost, fără grija binelui public. Acest sinod trebue revi-rificat şi purificat... Aşa bună oară între alte trebue introdus—în bună parte—elementul preoţesc, atât de numeros, şi care coprinde în sânul său oameni de seamă şi buni români
Nu trebue ca Sinodul să rămâie o gaşcă călugărească—îu care să se perpetue relele moravuri şi ignoranta
.mină, lumină multă şi aer curat ă se aducă în biserică I Şi pentru aceasta trebuo să se ridice cât de sus nivelul studiilor în seminarele ţărei.
Trebue, mai cu seamă, să se reformeze din fondament facultatea de teologie, ca să procure clericilor noştrii o învăţătură îutr’adevăr Înaltă—nu numai religioasă dar încă şi literară şi ştiinţifică—pentru cei ce se pregătesc să ocupe treptele superioare ale iorarchiei bisericeşti, să fie oameni de seamă întru toate. Atunci archiereii noştri vor ajunge
destul de naturală din partea mea de a avea dorinţa pentru a’i vedea pentru ca... pentru ca .. să pot să îi recunosc.
—	Era o intenţie foarte lăudabilă, dar scumpul meu domn Barnes, vă spusesem că’mi puteţi face vizită la nu importă ce oră din zi şi să îmi faceţi ori-ce întrebare voiţi. Pentru co dar nu mi-aţi cerut în mod pe faţă de a vă arăta nasturii ?
—	Aş fi trebuit să vă cer ; ceea ce de altminteri vă o fac acum.
—	Ei sunt pe jiletca mea. Puteţi
să’i examinaţi, dacă doriţi.
" ~ .......................
şi opinia european?
Ştirea în reuşita unei căderi de a-cord între Turcia şi Austro-Ungaria a produs o foarte mare satisfacţie în opinia publică europeană. Şi aceasta cu a-tât mai mult cu cât mersul tratativelor în ultimul moment era considerat ca periclitat de a înceta.
întreaga presă vieneză pare că scoate un suspin de uşurare care lasă să se vadă cu ce îngrijire şi nerăbdare se aştepta concluzia negocierilor austro-turc.
Ziarul catolic «Rejchsport» declară că ziua de 12 Ianuarie este una din cele mai bune zile pe cari le-a cunoscut de la anexare.
lmprosia în Germania
Primirea pe care presa germană a fâ-cut’o ştirei acordului e fost din cele mai călduroase.
«Acest fericit eveniment redă libertatea sa de acţiune diplomaţiei noastre, scrie «Berliner Tagebîatt».
Ea ar putea acum să lucreze cu Franţa sâ descurce în mod definitiv nodul oriental».
«Berliner Tagebîatt» aminteşte şi contribuţia sforţărilor Franţei, Angliei şi Rusiei pentru încheerea acestui acord.
Ziarul «Post» constată că acum Serbia şi Muntenegru nu mai pot compta pe sprijinul militar al nimănui.
Impresia în ceU lalte state
Dacă în afară de Germania şi Austria în Franţa. în Italia şi în Rusia, opinia publică se arată mulţumită, totuşi in u-nele state se arată în mod curios nemulţumire.
Şi bine înţeles în afară de Serbia şi Muntenegru, a căror supărare nu mai poate fi pusă la îndoială
Şi anume între cei nemulţumiţi e presa ungară şi o parte a presei englezeşti. Presa ungară critica în mod violent plă-tirea unei indemnităţi Turciei în schimbul anexărei.
Am asistat îu ajunul Anului nou la » serbare foarte interesantă, în orfelinatul comunei din str. Radu-Vodâ, înfiinţat şi dirigiat de cunoscuta scriitoare d-na Laurenţia Gribincoa.
In genere «Pomul de Crăciun» este una din cele mai frumoase petreceri de familie.
Bucuria copiilor şi plăcerea pe care o simt părinţii văzând veselia copiilor, dau acestei serbări un caracter do intimitate, de dragoste curată, de bunătate şi de sinceritate pe care mai nici o altă serbare nu’l poate înfăţişa.
La «Radu-Vodă» serbarea era şi înduioşetoare.
Intr’adevăr, nu se putea să nu te înduioşezi când priveai la toate a-cole fete — copile găsite sau orfane — care singure pe lume, se puteau şi ele bucura de cea mai scumpă petrecore a copiilor fericiţi.
Este o operă do adevărată- binefacere instituţia aceasta unde copii cari n'au cunoscut nici odată părinţii pot înţelege şi ei ce este o familie şi cât este de sfântă iubirea de mamă.
Gâtă deosebire îr tre viaţa ce o duc copilele orfane în instituţia a-ceasta organizată şi întreţinută cu multă stăruinţă şi între viaţa pe care sărmanele o auceau înainte pe la femei din mahalalele întunecate ale Bucureşliului, pe unde le ţinea primăria.
înfiinţarea orfelinatului a fost cu adevărat o operă de salvare.
Vă închipuiţi uşor co ajung mai toate orfanele crescute de femei dia mahalalele noastre.„Ge educaţie|pri-mesc, ce exemple au înaintea ochilor, cum se învaţă să privească viaţa şi rostul femeoi.
Mahalalele noastre nu ne dau nici măcar servitoare cinstite, harnice şi cuminţi. Nici o noţiune de higienă, nici un rost în gospodărie, nici u* fel de simţimâat_ miT înalt.
Şi, de sigur duc o viaţă ceva mai bună, mahalagiii meşteşugari, proprietari, ori comercianţi. Dar nu a-semenea familii primesc să crească orfanele Primăriei cu 14 lei pe lună.
Nu e greu do priceput în c« mi zerie trebue să se afle o femeo ca sâ’şi ia un copil abia născut sau îu vîrstă de 2—7 ani sâ’l crească pentru 14 lei lunar.
Şi când e vorba de 14 lei, ce hrană co îmbrăcăminte, ce şcoală, ce căutare I
Ei, grozavă este sărăcia, dar teribilă este şi soarta copiilor aruncaţi în drum de mamele care i-au născut şi apoi asvârliţi de Primărie ia cine ştie ce femee să’i crească.
Şi nu este tristă soarta lor numai la noi. In toate ţările din lume s’a judecat că creşterea orfanilor în mahalale esto o faptă neumană.
De aceea încă de acum o sută d« ani a început în Europa înfiinţarea de orfelinate pentru creşterea copiilor găsiţi şi a orfanilor. Peste tot sunt azi orfelinate cu grădini froa-beliane şi cu cursul primar, cu 4-teliere pentru învăţarea a tot felul jio meserii, cu şcoli de menagiu, etc. etc.
Se înţelege şi nenorociţii orfani merită să se îngrijească cineva de b' pentru că nu ei sunt vinovaţi că s’an născut şi nu ei ar fi, alt-fel, răspunzători, dacă ar deveni nişte răi, hoţi şi criminali.
Creşterea lor este considerată peste tot ca una dintre cele dintâi îndatoriri ale Primăriei. Intr’adevăr lucrează mult peDtru îndulcirea soar-tei copiilor găsiţi şi a orfanilor şi societăţi private, dar societăţile a-cestora nu pot să înlocuiască Primăria care trebue să dea ea exemplul şi îndrumarea.
Apoi la un oraş ca Bucureştiul ce ar putea să însemneze un singur orfelinat ca cel de la Radu-Voaă, unde nu sunt internate de cât vre-o 50 de feto ? In Bucureşti sunt peste 400 de copii găsiţi şi orfani crescuţi de Primărie.
D. Barnes luă jiletca şi fu intrigat de a găsi şoase nasturi, trei capete ale Juliei şi trei capete ale lui Romeo. Totuşi nu era nemulţumit, căci nasturii erau identici cu acela pe care l’avea în buzunar.
O idee îi veni atunci în spirit. Acest om, aşa de abil de luat pre-cauţiunile sale, poate îl înşelase a-supra numărului nasturilor şi că, tu realitate, ar fi şoapte, iar nu şease.
De aceia lui îi păru neoesar de a pune câte va întrebări cil privi-vire la aceşti nasturi.
— Această podoabă e foarte frumoasă, domnule Mitchel şi chiar u-nică în felul ei, nu am văzut până acum aşa fel do nasturi. Dv. aţi spus, mi se pure, oă au fost făouţi înadins numai pentru dv. ?
D. Mitchel, înainte de a răspunde, se trânti într'un fotoliu legănător.
— Aceşti nasturi Jau fost făcuţi
Îientru mine şi sunt specimene a-ese ale artei lapidare dar nu erau rare după cum vă închipuiţi căci în general nasturi sculptaţi în onixuri se găsesc ^pe costumele femoeşti. De altminteri graţie unui capriciu femeosc ei au fost tăiaţi aşa. Eu nu aş...
— Dar, exclamă d. Barnes, acest cap de Romeo e chiar potretul d-voastră.
— Ah 1 aţi remarcat asta ?
— Da, şi capetele Julietei sunt făcute după potretul ce l’aveţi aci D. Barnes începu să se agite. Dacă aceşti nasturi erau potrete şi dacă nasturele eare se afla în buzunarul său era copia potretului de la capul patului era evident că aceste persoane avusese raporturi unele cu altele.
D. Mitchel îl privi cu ua oohiu pătrunzător.
— Domnule Barnes, şuuteţi turburat.
Ce este ?
— Nu sunt turburat.
— Totuşi sunteţi şi vederea acestor nasturi pare a fi cauza.
Aţi putea acum însă să mi spuneţi care a fost motivul rizitei v în dimineaţa aceasta ?
D. Barnes se gândi că trebuia să dea o lovitură decisivă.
— Domnule Mitchel, răspundeţi-ini mai întâi la întrebarea mea şi reflectaţi bine înainte de a răspunde.1
Câţi nasturi aţi făcut pentru acest asortiment?
—	Şeapte, replică d. Mitchel, aşa de repede câ d. Barnes nu putu de cât să repete cu un aer de stupefacţie :
—	Şeapte I Acum câteva momente d-v. sj ineaţi câ numai şease.
—	Ştiu ce am zis. Nu uit nici e dată nimic din ceeace spui şi tot ce spun e exact. Am zis că şease nasturi formează asortimentul complect. Acum dacă mă întrebaţi care era numărul primitiv, voi răspunde şoapte; e clar ?
—	Atunci cel-alt nasture l’aţi per-dut 1
—	Al nu ; ştiu unde e.
—	Care era intenţia d-v. zicând câ nu orau de cât şease ?
—	Daţi-mi voe. domnule Barnas, să nu vă răspund la această întrebare : deja am răspuns la multe întrebări de la sosirea d-v. aci.
—	Voesc să vă spun ceva, zise agentul care credea că joacă atuul său. Am examinat locul unde aţi comis crima dv. şi am găsit cel de al şeaptelea nasture.
(Va urma)
www.digibuc.ro
EPOCA
O de sigur, pe lângă Institutul de la Radu-Vodă s’ar mai putea înfiinţa încă două trei. De altfel pentru copilele până la opt ani s’a şi înfiinţat un alt institut (grădină de copii) sub direcţiunea d-nei Bolin-tineanu
Societăţile care vor să se ocupe de soarta nenorociţilor n’au decât să mai înfiinţeze şi ele asemenea institute ca să dea azil şi educaţie şi la ceilalţi copii po cari P-imăria îi creşte şi azi prin mahala.j
O. de sigur, societăţile ar face un mare bine sâ’i scape şi ne aceia de mahala şi să’i crească aându-1© o educaţie sufletească capabilă să-i îndrumeze spre o viaţă de muncă.
Este o crimă să se lase aceste fiinţe în mahalale, unde se perd pentru societate şi îşi pregătesc lor însăşi o viaţă din cele mai triste.
Nu este un secret pentru nimeni, că şi în multe familii copiii nu primesc educaţie şi nu sunt pregătiţi să ţie piept în upta pentru existenţă. Mulţi, foarte mulţi dintre nenorociţii cari cad la viciu şi sfârşesc prin puşcării, datoresc nenorocirea lor lipsei de educaţie la vârsta fragedă când se formează sufletul omului.
Iată de ce spuneam că serbarea Pomului de la institutul «Radu-Vodă» m’a înduioşat Vedeam în a-cele copile atâtea fiinţe salvate, a-tâtea fiinţe pe care îngrijirea din institut le pregătea să trăiască în lume capabile sâ’şi agonisească traiul şi înţelegând care sunt datoriile morale âle omului.
A, fără îndoială, institutul de la «Radu-Vodă» nu dă încă toate roadele pe care ar putea să le dea, dar^aceasta numai din cauză că el nu este încă organizat definitiv.
D-na Laurenţia Gribincea, a-ceastă femee cu un rar devotament şi cu o şi mai rară pricepere, când a înfiinţat instituţia şi a cerut Primăriei s’o sprijine, a făcut unîplan complect do organizare. *
Să se facă cursul primar în institut şi în acelaşi timp ateliere pentru ca elevele să se poată pregăti după aptitudini, parte pentru me-
Luni, 5 Calendar
—
Ianuarie.
bisericesc.
pempt şi Theone.—Cat. Prisca.
Ort. M. Theo-
AGENDA
Orele de serviciu la ministere, autorităţi de la 9--12 şi de la 3—6 Secretarii-gene rali primesc în fie-care zi. Miniştrii când se află în Capitală.
Şcolile, autorităţile, tribunalele închise, fiind în noua vacanţă de Sâmbătă până Joi din cauza celor doua sărbători, Bo boteaza şi Sf. Ion.
VREMEA
solvenţilor Conservatorului, care a obţinut mari succese la Berlin. Consuma-ţiuni excelente.
N CAPITALA. -
Bucureşti, 2 Ianuarie.
In ţară. — In cursul zilei timp liniştit frumos şi cald în toată ţara. Mai pretutindeni termometrul a ajuns şi întrecut ■f 5, atingând -+- 9 ia Bârlad, Buzău şi Calafat Noaptea îngheţ slab ; temperaturile minime au variat în general între — 1 şi—4, iar cele mai coborâte—6 în mai multe localităţi,—7 la Rucăr şi Câmpulung şi—8 la Strehaia.
Astăzi mai pretutindeni cerul acoperit şi vânt slab cu direcţiuni diferite. Barometrul a crescut numai eri cu 4 la 5 mm. de aseară el este staţionar. Presiunea atmosferică este în mijlociu către 760 mm. în Moldova şi 762 mm. în Muntenia. Ploae sau zăpadă n’a căzut nicăeri In ţările învecinate la 16 Ianuarie st.n.— Presiunea coborâtă (sub 750 mm.) din nord-vestul Europei a înaintat spre sud-est, găsindu-se între Baltica şi Marea-Neagră, în Austro-Ungaria, România, parte din Bulgaria şi Serbia ploae, iar în Rusia ninsoare. Temperatura s’a ridicat mult, mai pretutindeni desgheţ.
ZI CU ZI
Iată cursurile pe ziua de azi:
Renta: Amort. din 1894 internă 5°ă lei 101 ; împr de 185 mii 1903 5°j, lei 102Y4—102; împr. de 32V1 mii inter 4°/b lei 92—9174; împr. de 50 mii. 1889 4Ve lei 92*/ —92; împr de 274 mii. 1890
4°Iu lei 95—94*'î ; împr. de 45 mii. 1891
4°/o lei 91V4—917.1; împr. de 120 mii. 1894 4% lei 91“ 4—9x741 împr, de 90 mii. 1896
4Ve lei------------; împr. de 180 mii. 1898
4% lei------------; seria A şi B 100 mii.
Londra 23(1.675 idem Paris 95.45, idem Berlin 117,125 idem Amsterdam 198.65 idem Belgia 9551, idem Italia 95 10.
Tendinţa calmă.
Berlin. — Schimb :	Amsterdan 8 zile,
19550 idem Belgia 81,15, idem Italia 8125 idem Londra 20460 idem Paris 81,45 idem Elveţia 81.40, idem Viena 81,30 Napoleon aur 16.30. Rublă 21460 Damrstadter Bank 127,—, Disconto 177 9°
Rentă Rom. 1903 5°f0 ne conv. 101,20
1905 4"/, lei 90’/g—9oVs ; convertită 1905
4a/« lei--------.	_________
Obligaţiuni: Creditul jud. şt com. 5% lei \ Rentă Franc' 3°/,
100 65-100 45;id. 471 lei —----—: credit.
viticol 47, lei-----; Oblig. com. Bu-
cureşti 1895 47, lei - — ; idem 1898
conv. 4î/, lei------; idem 1903 4®/» lei
8580—8560: id. 1906 4% lei 85 80—85 60
Craiova 1906 5®/, lei —--------; Ploeşti
1906 5®/0 lei----; Iaşi 41', lei 913/4.
Acţiuni: Banca Naţională 4115—4105', Banca Agricolă 390—387; Banca Români. 228—225; Banca de scont 128—125; Banca Marmorosch Blank Co. 878—870; Banca generală Română 1675— 1665 ; Soc. de asig. «Dacia» 694—690 : «Naţională» 850—§4° » Soc. de reasig «Patria >
Rentă Română 1880 4% 8990. Rentă 1890 470 92 10 Rentă Română 1891 4% 89.Io Rentă Română 1894 4“'/« 89,10. Rentă Română 1896 4%, 89 10. Rentă Română 1898 4% 8925. Rantă Română 1905 4%, conv. 8950 Rentă Română 1905 4'j0 89 —. Împr. Mun. Buc. 1888 4'!•*/« 95-75 împr Mun. Buc. 1895 4l/«°/.c 93 75 împr. Mun. Buc. —.—. Banca generală Română —. — Scompt afară din bancă 2 5(8.
Tendinţa fermă
Paris. — Bauca de Paris, 1522, Banca Ottomană 706, Lozuri Turceşti 172.25 97.12 Rentă Română
De ureiutindeni
Cecuri : Londra 2555—25527,, Paris xpi 77V2—101 67'/,, Berlin 124 80 -124 70 Viena 106 60—106 45, Belgia 101 371, —101 25.
IN STREINATATE
serii, parte pentru menagiu.
Şi trebue să nu se uite că nu este vorba numai de copii găsiţi, este vorba şi de copii orfani.
Sunt în institutul do la «Radu-Vodă» chiar orfane al cărora tată era maior în armată. Este permis ca asemenea orfane să fie Svârlite în braţele unei nenorocite din cine ştie ce fund de mahala ?
Da, organizarea complectă a institutului de la „Radu-Vodă“ se impune şi primăria trebue să fie mai mult ae cât satisfăcută că a găsit în d-na Laurenţia Gribincea directoarea pasionată pentru salvarea copilelor nenorocite.
Au făcut bine toţi primarii cari au ajutat organizarea acestei instituţii şi este o datorie de umanitate definitiv şi complect
ca ea să fie organizată.
Dar lă ne întoarcem la serbarea «Pomului».
Fetele sub conducerea d*rei Eu-frosina Marta au cântat cu însufleţire cântecele do stea, urările şi toate cântecele frumoase ce se spun la sărbătorile de acum. Apoi au e-xecutat danţuri naţionale şi diferite jocuri.
Este de prisos cred să spun că 0-chii lor erau îusă la pomul acela luminat din care scăpărau focurile de artificii şi pe care îl împodobeau aşa de ademenitor mulţimea jucăriilor de tot felul.
A sunat în sfârşit ora împărţirei jucăriilor. Ce asalt 1 Ce ochi, ce mâini întinse 1 Câtă bucurie şi ce veselie 1
Apoi plăcintă, bomboane şi tot felul de bunătăţi după care aleargă copiii.
Bine cuvântată inspiraţie să se facă aşa serbare bietelor orfane.
B.
Pi)
c
Of»
Se aduce la cunoştinţa generală că plata pensiunilor pe luna Ianuarie a. c. se va face cu începere de la 15 ale lunei curente.
In Capitală bonurile de pensiuni se vor libera şi plăti în zilele de 15 şi 16 ale lunei de la orele 9—12 a. rn. iar In celelalte zile so vor libera în aceleaşi ore şi plăti de la 11—6 p. m
Sub nici un motiv nu se vor libera bonurile de pensiune în afară de orele indicate mai sus.
Bonurile de pensiune nu vor putea fi încredinţate decât în primirea titularilor sau a procuratorilor lor legali, cari vor trebui neapărat să prezinte libretele ce posedă atât la cererea bonurilor, cât şi la achitarea lor de către Casieria Centrală.
0 jumătate miliard prefăcută în fum.— Iată o constatare care nu e făcută pentru a bucura pe membrii austeri ai societăţilor contra abuzului de tutun, din Franţa.
In 1907, în Franţa, s’a vândut, o can titate de 39.900.000 kilograme de tutun, sub diferitele sale forme şi preparate.
Şi pentru cumpărarea acestui enorm stoc, fumătorii francezi au vărsat în mâi-nele statului peste o jumătate de miliard de lei, adică exact 506400.000 lei. O jumătate de miliard în fum !...
Bine înţeles că beneficiul statului e mai puţin, e numai de 386 milioane lei, care totuşi constitue o destul de frumoasă sumă pentru buget. De altminteri cifra aceasta este prima la care s’a a-juns până acum.
Mărirea consumaţiei se datoreşte mai ales ţigaretelor, căci numai ele au produs 79 de milioane de lei.
De asemeni şi consumarea ţigărilor de foi a progresat, căci s > fumat două milioane, 400 de mii de kilograme de ţigări.
După preţuri, căci există aproape treizeci de feluri de ţigări, s’uu fumat dintre ţigările de 5 lei una numai 909Nici o mie cel puţin! Din cele de 15 bani 78 de milioane; din cele de 10 bani 192 milioane. Cât despre ţigările ordinare s’au fumat 235 dn milioane.
Din toate aceste ţifre rezultă că în Franţa se consumă în mijlociu de cap de locuitor 1013 grame.
Costul ar reveni la 13 lei de individ, din cari 11 lei şi 97 revin tezaurului.
Totuşi fumătorii francezi nu deţin recordul fumatului. Cei dintâiu sunt olandezii cu 3.400 gr. de locuitor pe an; Japonia şi Statele-Unite cu 2110 gr.; Belgia cu 1.552 ; Germania cu 1.485 ; Austria cu 1 350 ; Norvegia cu 1.335; Canada cu 1.070, apoi Franţa cu 1.013 gr.
Poporul care fumează cel im.i puţi-n e cel spaniol Media consumaţiei individuale în Spania e abia de 575 gr.
Fienk.—Napoleon 19.11, Rubla 251, — Ansalt Credit 612 —, Credit func. aus triac 1013, idem Ungur 707 — Drumuri de feraustriace 654—, Lombarde 101.— Alpine 607 75, Waffenfabrik 582,— Lozuri Turceşti 16550, Rente hârtie austriace 9380, idem Argint 93 80, idem Aur 114.50 idem Ung. 100 25 idem Ruse 96 95. Schimb
4%------Rentă Română 5% —Rentă
Română 4%-------Renta Italiană 103,92
Renta Ungară 93.95 Renta Spaniolă 96.04 Renta Rusă —, Renta Londra 251,10 Renta Viena 104,62 Renta Amsterdam 208.12 Renta Berlin 122.62, Renta Belgiană 13132, Renta Italia i|4- Renta El veţia 1(8. Renta Română convertită 89 — Noul împrumut convertit 90.— Scompt afară din «bancă 2 1(8 Credit Lyonaz
Tendinţa fermă
Londra. — Consolidate 83 15(16 Banca România 8 1(2. Scompt afară din bancă 2 3ţ 16. Schimb Paris 25.27 i(2. Schimb Berlin 20.61. Schimb Amsterdam 12.04.
Francfmt. — Rentă Română 5%----------
Rentă Română 4V0 92.30. Noul împrumut Român 101.—, Scompt afară din bancă 2 5(8.
Triest. — Soc. asigur. Dacia România 690 Soc asigur. Naţională 835, Soc. a-sigur. Generală 660.
Bruxelles (Acţiuni ale zahărului).— Acţ. capital 1075. Acţ. ordinal 605. Tramwaye Bucureşti 74 50.
NOTE SI OBSERVAI li
Trimisul societăţei de salvare, municarea d-rului Minovici.—Un om practic.— Ajutoare victimelor.— Compoturi şi torturi.—Carne ori cârnaţi- Pe cine a pătruns durerea.
în faţa unei nenorociri, care ar tre' bni din potrivă sâ’l întristeze.
| Printre alte alimente ce s’au a-dus la societatea de salvare din Viena spre a fi trimise victimelor catastrofei erau şi mai multe gava-noase cu...compoturi.
Aveau şi nevoe sărmanii !
O femee tânără s’a prezentat la societatea de salvare cu un toii. Cel însărcinat să primească aceste obiecte i-a refuzat obolul arătând £0_ că o imposibil să se transporte pînă în sudul Italiei tortul ei, căci avea să se strice.
Dânsa protestă şi văzând că el nu vrea să cedeze lăsă acolo tortul şi plecă.
MAXIME ŞI CUGETĂRI
«Viaţa oamenilor e plină de dureri şi chinurile lor nu încetează.
Dar acel ceva, mai scump chiar decât viaţa este prea întunecos, prea ascuns printre non, aşa că ne face să dorim şi să iubim viaţa care străluceşte pe pământ, pentru că nu cunoaştem atât de bine altă viaţă şi pentru că lucrurile din cealaltă lume nu le cunoaştem, îndeajuns Vecinie suntem legănaţi şi agitaţi de minciuni!»
Astfel vorbi doica reginei Phedra.
Anatole France
Catastrofa diu sudul Italie; a produs fără îndoială e emoţie adâncă în lumea întreagă. Rezultatele acestei emoţii n’au fost pretutindeni a-celeaşi.
La noi a doua zi după ce s’au cunoscut amănuntele groaznicei catastrofe au început a circula mici liste de subscripţii printre comercianţi, prin cafenele, apoi s’a pus în circulaţie o listă cu subscripţiuni mai mare în care s’au vărsat !toate cele Tal te.
Societatea de salvare a trimis şi ea un asistent al ei la Mesina pentru a ajuta pe răniţi.
Carne ori cârnaţi
Toate aceste obiecte se împachetau în lăzi mari şi în fie-care zi pieca de la societatea de salvare câte un transport.
Eri, eând cei de la societate se pregăteau să expedieze la gară vreo 6 lăzi veni şi nevasta unui măcelar cu o ladă în care avea vreo 100 de kgr. de carne tăiată.
I s’a spus şi ei acelaş lucu s’a spus şi celei cu tortul.
Conflictul acesta nu însă atât de uşor.
Ea îşi opri căruţa deacurmezişul î strâzei şi nu vru să plece până nu
ce
se aplană
Zilele acestea d. Minovici care j i se va primi şi lada ei cu carne.
I-* 1 n/\ ^ /\ 1 n ti dn 1 nou ao v*a	1 Ti 	1 ,	■ -1 »	«
primise de la trimisul său oare care ooniunicări a chemat câte un reporter de la fie care ziar pentru a le împărtăşi şi lor.
Nu ştiu din ce motive această confeiiDţă a d-lui Minovici a fost amânată. Probabil însă că reprezentantul societăţei de salvare, înzes-
Cu mare greutate cei de la sal-vaie izbutiră s’o convingă să aducă în loc de 100 de kilograme de carne tot atâtea kilograme de cârnaţi.
Pe cine a pătruns durerea După natura lucrurilor dăruite
RETEŢE Şl SFATURI
Petele de rugină pe tacâmurile şi o-biectele de fer sau de oţel se curăţă, un-gându-le cu petrol; lăsându-le apoi zece minute şi în urmă frecându-le cu praf de cărbuni de piatră.
trat cu un spi'rit de observaţie ne- P°mnf" a a^ta.Pe nenorocitele vic-întrecut de fin, a	văzut lucruri pe fc®	“	.lesue	vedea cme ,a
care ziariştii străini	adunaţi acolo	C1°e	nu de cruda
nu le-au putut vedea, aşa că cernu-	aa luTfllfor'	.....
nicările ce vroia	să	le facă 1. Mi-	JW1	au	văzut cu ochiul Lm-
novici ziariştilor	ar	mai putea su-	Ped°	S1 f!ar	această	nenorocire
feri o mică întârziere.	• acei care .e.rau indicaţi să a-
Un om practic
Jn.
EXPOZIŢII, MUZEE, SPECTACOLE
pro-
n’au
Nu acei care
juto pe nenorociţi, care trăiau din belşug, au fost pătrunşi de adevărata durere şi şi-au dat seama de ea.
Ei au privit’o cu cea mai vinovată superficialitate.
.,	--------------- .	- Pentru ei nenorociţii aceia sal-
colecţulor sale). Desc us în fiecare zi'sesc acum îutr’un ziar vienez.	vaţi în mare parte fără mâini sau
9—12 dim. 2—4 p. m Taxa de intrare Societatea de salvare din Viena fără picioare, nişte corpuri în care
5 mZuI Zoologic (Sozaa^^D* ‘	Care le*bătr numai inim»şi se
chis Joia, Duminica şi sărbătorile de !a i eXFdiaZ*	fîf eontrihnit S g » ’ aV6aU neVO0 de" <;omPot Şl
12_c p m	j Printre acei care au contribuit j torturi.
Muzeul Aman (Str. C. A. Rosetti 8) Până acum cu obolul lor era şi un
Ateneul Român (vizitarea localului Şi
Am zis că efectele emoţiei dusă do groaznica catastrofă fost pretutindeni aceleaşi.
Dovada acestei afirmaţiuni o gă-
p. Director, Şeteanu
Deschis Marţea Joia, Duminica şi Sărbătorile de la 9—12 dim. 3—5 p. m.
Pinacoteca Statului (Palatul Ateneului, intiarea prin str. N. Golescu). Deschis în toate zilele, afară de Lunea de la 9—12 dim. 2—4 p. m.
Teatrul Lyric. — Sarah Bernhardt, Les Bouffons.
Grădina Carpaţi. — Ochestră.
Grădina Sărindar. — Orchestra Pă-dureanu.
Teatrul Eforiei. — Cinematograf Oeser vederi noui.
Teatrul Edison.— Teatru de varietăţi şi cinematograf. — Vederi foarte interesante.
Circul Sidoli. — Cinematograf Saturn vederi noui
Berăria Gambrinus. — Orchestra’ ab-
angrosist de vinuri.
Acesta scosese din laboratoriul său soiu de vin fortifiant şi a dus
j Am zis că erau puţini care au
un
NUVEL
11
Svonurile ciudate, ce umblau prin lugubrele celule şi printre deţinuţi ajunsese până la el.
Bănuiala că ar putea fi, în toato astea, şi cova adevărat — mai ales că «Longino» nu era un numesard, făcuse să clipească un moment ochii lui mici şi verzi: şi, acum, ei se u-prindoau de curiositate la citirea acelei scrisori.
Dar ea nu conţinea nimic deosebit: era o soră a lui Cassio, o soră vitregă, aceia care’i scria.
Din toată scrisoarea respira însă o dragoste şi o milă nemărginită, o duioşie de nespus, o nesfârşită re semnare, care’l îndemna la răbdare şi curaj.
«Aibi răbdare, Cassio, nu to des-nădâjdui, nu to lăsa 'suferinţei: gin-' deşte-te că suntem siuguri po lume, singuri ca sa n-» iubim şi să sperăm unul de la altul.
«O să treacă timpul şi, când o vrea Dumnezeu să fim iar unul lângă altul, voi face tot ca să te Răsplătesc de imensul sacrificiu co
la societatea de salvare 100 de sticle pentru a fi trimise în Italia.
ştiut să vadă nenorocirea în adevărata oi lumină
Intre aceştia era şi un cizmar sărac care dusese singur în spinare la societatea de salvare un sac cu
Pe lângă aceste sticle el a mai a- m&lai. dus şi vre-o 10.000 de...reclame ce-j Mai adusese apoi un căruţaş doi rând să fie expediate odată cu sti-;saci cu cartofi.
clele.
Compoturi şi torturi
S’au produs cu acest prilej scene foarte comice pe care nu mă pot opri de a nu le reda cititorilor mei, deşi nu e, poate, potrivit să provoci râsul cui-va atunci când so află
A şti să faci un dar cui-va se cere şi pentru aceasta oarecare pricepere, putere de pătrundere.
i HI
L tor
In Franţa s’a luat iniţiativa ca toato regimentele să fie dotate cu câte o bibliotecă pentru instruirea şi distrarea soldaţilor.
Zilele acestea Secretarul General de la Ministerul de Războiu, a aprobat catalogul stabilit de o comisiune specială pentru cărţile ce trebuesc să figureze In bibliotecă.
In catalogul cărţilor scopul bibliotecilor se defineşte în: a recreea, a instrui şi a educa pe soldaţi,
Asupra cărţilor interzise se prevede că _şefi militari trebuosc: «să întreţie în bibliotecă şi în sala de lectură o atmosferă intelectuală şi morală, la adăpostul ori-cârei agitaţii politice şi religioase, dar îmbibată de cele mai fecunde idei democratice».
După un studiu recent asupra bugetelor militare ale Franţei şi Germaniei asupra unui period de 11 ani reese că în Germania cheltuiala pentru fie-care om a trecut de la 1159 anual, cât era în 1898 la 1398 loi, cât a fost în 1908, în Franţa de la 1082 lei s’a mărit până la 1150 lei, adică numai cu 68 de lei.
Se comunică din Lille că fratele lui Derov, unul din cei patru criminali executaţi do curând la Bethune, şi care este amploiat într’o casă vecină, a reuşit să se strecoare printr’un grup de studenţi In amfiteatru, unde sunt expuse capetele celor executaţi.
Dânsul se repezi spre capul fratelui său, pe care nu ’l mai văzuse de patru ani şi exclamă :
«O nenorocitule I te "regăsesc aci, în starea aceasta 1 Tu ai aruncat desonoarea asupra familiei noastrel» Şi în prada unei surexcitaţiuni, voi să apuce capul, dar picioarele i se slăbiră şi căzu jos.
Asistenţii foarte mult mişcaţi au ridicat pe nenorocit şi l’au transportat acasă.
Palat, s’au grăbit să mărturisească simţimintele lor do respect, iubire şi devotament pentru Tron şi Dinastie.
Majestatea Sa urează tutulor un an spornic şi binecuvântat.
Iată rezultatul alegerei la colegiul al douilea de Senat din Prahova:
D. Demetreseu-Agrarii, liberal, 236 v. ales.
D. Luca Eleţtercscu, conservator 87 v.
D. Cristu Ncgoescu, takist, 195 ti.
Un congres al partidului naţional liberal va avea loc Duminică 11 Ianuarie în Bucureşti, sala Edison.
Vor lua parte la acest congres toţi preşedinţii cluburilor liberale-naţionale din ţară, delegaţiunile acestor cluburi, toţi membrii comitetului executiv central, precum şi toţi senatorii şi deputaţii actuali.
Congresul are de scop proclamarea i-lui Ionel Brătianu ea şef al partidului.
D. Cotescu, directorul căilor ferate, se află grav bolnav. Eli a a-vut loc un consult de medici.
Ii dorim grabnică însănătoşire.
In ziua de 12 Ianuarie, la orele 10 dimineaţa, începe la consiliul administrativ permanent, examenul ofiţerilor de poliţie, cari urmează să obţie titlul de definitivi.
Atragem atenţia cititorilor noştri asupra revistei «Reforma» Anul II
No. 16 care a apărut eri, Duminică 4 Ianuarie.
Cuprinzând o bogată materie şi numeroase ilustraţiuni de actualitate, „Reforma“ merită să fie apreciată de toţi cunoscătorii şi amatorii de lucrări alese.
De aceea, recomandăm cu stăruinţă tuturor cititorilor noştri această revistă politică şi unică în genul ei în România.
puneto de frontieră, atrâgându-lo atenţiunea asupra acestor contrabande.
Foarte multe din cărticelele cu hârtie de ţigară erau vândute debi-tanţilor noştri de tutun din diferite
oraşe.
In urma acestei circulâri, şeful poliţiei punctului T.-Severin, împreună cu d. Gh. Bunescu, şeful vă-moi din localitate, având oare-cari indicaţiuni, fac în ziua de 29 Decembrie o descindere la Ştefan Con-stantinescu, comerciant ao băuturi spirtoase şi coloniale.
După cercetările făcute, reprezentanţii poliţiei şi vămei descoperă într’o cutie a unui scrin 630 grame zaharină, în praf.
Tot cu această ocazie ei au mai descoperit şi un tipar pentru facerea pieselor do 5 lei, şi două din aceste piese, perfect executate.
Dresându-se cuvenitele acte, numitul comerciant a fost înaintat parchetului.
Adunarea generală .Sindicatului ziariştilor”
In Senatul american s’a depus un proect de lege pentru autorizarea unei emisiuni de 500 milioane dolari pentru construcţia canalului Panama. Prin acest proect cifra cheltuelilor s’a mărit cu 350 de milioane dolari asupra cifrei primitive prevăzută prin lege. Senatorul Hop-kins s’a pronunţat contra proectului unui canal la nivelul rnărei.
La biblioteca Academiei Române, în luna Decembre 1908 s’au consultat 2763 volume şi broşuri tipărite de către 857
Un ziarist care a făcut o vizită bătrânului tată al fraţilor Pollet, căpeteniile cunoscutei bande de criminali execută la Bethune, declară că din 12 copii câţi a avut bătrânul Henri Pollet, din aceştia nu mai trăesc de cât două fete, şi încă şi acestea sunt în închisoare actualmente.
-T-
Conferinţa aeronautică internaţională ce s’a ţinut de curând la Londra, a hotărât să fondeze un premiu de 1.250.000 lei, divizat în mai multe sume.
D. Roger Weloce, presidentul, a propus să se numească o comisie, compusă de jurisconsulţi şi experţi militari şi navali, cari să stabilească un cod internaţional al navigaţiei aeriene.
Medicul francez P„ul-Emil Levy publicat o lucrare asupra «vinde-cărei definitive, în cură liberă, a neurasteniei şi neoroselor».
Această carte e o completare a unui uvragiu precedent, asupra «Educaţiei raţionale a voinţei».
Autorul pretinde că prin aplica-ţiunt de tratamente morale şi ree-ducatoare, în toate afecţiile nervoase şi extra-nervoase, se poate realiza o vindecare desăvârşită. Superioritatea acestui tratament al d-lui Ldvy e că lasă bolnavul în mediul său, contrariu metodei izo-lârei care fusese preconizată până acum.
cetitori; 105 manuscripte,6254 documen-
te, 9 cărţi vechi (1508 -1830) au fost comunicate la 103 cetitori.
Colecţiunile Bibliotecei au sporit în a-ceastă lună cu 365 volume şi broşuri, 155 numere de reviste române, 158 reviste străine. 2 atlase şi hărţi, 9 stampe şi portrete, 2 volume manuscripte, 55 documente, 50 fotografii, 1 albamuri, 1043 foi volante 4 note muzicale.
Biblioteca e deschisă în fiecare zi de lucru pentru cărţile tipărite dela 8 dimi neaţa până la 6 seara, pentru manuscripte şi documente dela 8 la 12 şi dela I la 6
D. dr. I. St. Furtună, inspector tehnic al serviciului veterinar, se află la Constanţa pentru a supraveghea măsurile luate împotriva du-rinei care bântue în judeţ şi mai ales printre armăsarii depozitului de la Anadalchioi.
Soc. Mina şi Pădurea a ales eri următorul comitet : I. Sorescu, vi-ce-preşedinte, D. Ionescu, I. Dumi-trescu şi Carol David, membrii şi Th. Dimarciu, controlori.
S’a aprobat bilanţul pe anul trecut, şi s’a discutat chestii la ordinea zilei.
Membrii «Sindicatului ziariştilor» s’au întrunit eri, la orele 10 dimineaţa, în a-dunare generală sub preşedinţia d-lui I. Procopiu, preşedintele Sindicatului.
—	Adunarea a aprobat darea de seamă despre mersul încasărilor şi cheltuelilor Sindicatului în cursul anului trecut.
Totalul încasărilor în anul trecut au fost de 14.494 lei şi 72 bani, iar cheltue-lile de 12.220 lei şi 40 bani, rămânând u» sold de 2.274 lei şi 32 bani.
La fondul inalienabil, care se compunea la sfârşitul anului^trecut din 50000 lei în scrisuri func. rur. 4 la sută lei în rentă 4 la sută, 20.000 lei în oblig-com. Bucureşti 4 la sută şi 7500 lei în ser,suri 'func urb. 5 la sută, s’a adâogat suma de 3000 lei în scrisuri func. urb. 5 la sută şi 2000 lei în oblig. com. Bucureşti 4 la f sută cumpărate în decursul anului, pre-’ cum şi suma de 2400 lei, depusă la Casa de depuneri cu procente de 4 şi jum. la sută şi represintand partea ce revine Sindicatului din sumele nereclamate d in cîş-tigurile loteriei.
Sindicatul a mai dobândit din partea Eforiei Spitalelor civile o donaţiune de 1000 lei, care de asemenea, conform Statutelor, trece la fondul inalienabil, şi va. fi transformată în efecte garantate de Stat. Această donaţiune este anuală
«Sindicatul ziariştilor» dispune azi de aproape 110.000 lei.
—	S’a hotărât ca să se acorde văduvei d na Maria Sever Dariu o pensiune de 60 lei lunar, precum şi una de 50 lei lunar d-lui I. N. lancovescu.
—	Membrii «Sindicatului» au discutat apoi chestiunea balului organizat pentru seara de Sâmbătă 17 Ianuarie în sala Teatrului Naţional.
S’a hotărât ca acest bal aranjat de membrii «Sindicatului», să fie pe cât se poate de ales şi atracţios, lucru pentru care «Sindicatul» va face toate sacrificiile
D, Tamaşiu crede că ar fi bine ca direcţiunile ziarelor să contribue cu sume diferite pentru subvenţionarea casei de pensiuni şi ajutor a «Sindicatului Ziariştilor», fondurile acestei instituţiuni fiind prea mici deocamdată. D-sa face o propunere în scris, în acest sens.
—	Se alege apoi o comisiune compusă din d-nii I Popescu, vice-preşcdintele' «Sindicatului», N G. Marinescu, Compo-teca şi V. Rusănescu, spre a cerceta drepturile mai multor persoane cărora «Sindicatul», de la înfiinţarea lui şi până azi, le-a acordat ajutoare anuale.
—	Tot în această şedinţâ au mai fost admişi ca membrii noui d-nii Slavici, G Ocăşanu şi N. Timiraş, de la ziarul Mi nerva.
M. S. Regele a primit din partea M. S. împăratului Nicolae II al Rusiei, o scrisoare prin care ’I notifică încetarea din viaţă a A. S. I. Marelui Duce Alexis Alexandroviei.
Ex\ Sa d. de Giers, trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar al Rusiei, a avut onoarea a remite M. S. Regelui scrisoarea de notificare.
Isprăvile unui comandant de regiment
- Cazul colonelului Vlădescn —
T.-Severin 2 Ianuarie
Şampania Rhein Sec, produsă după procedeul natural francez, în renumitele pivniţi Rhein et C-ie din Azuga, este băutura preferată a
societăţei distinse.
■ j ţa»*
Cu prilejul anului nou, MM. LL. Regele şi Regina şi Augusta Lor Familie primind din toată ţara cele mai călduroase felicitări şi urări, M. S. Regele a însărcinatpe d. ministru preşedinte al consiliului să arate viile Sale mulţumiri : înaltului cler, d-lor reprezentanţi ai naţiunii, autorităţilor civile şi militare, comerţului şi diferitelor cor-“ poraţiuni, precum şi tutulor persoanelor particulare, cari, prin adrese şi telegrame, ca şi prin înscrieri la
Direcţiunea sanitară a fost informată că, în Serbia, bântue actualmente următoarele epizootii: variola ovină în 2 comune, pneumoen-terita porcului într’o comună şi tur-baroa tot într’o comună.
Contrabandă cu hârtie de ţigară şi zaharină
1mmwaj.

ai făcut pentru mine. Alungă laşitatea şi disperarea; oamenii cinstiţi ştiu că greşala ta a fost o faptă’ eroică...»
—	Tot asta şi iar asta, — gândi directorul—, toţi osandiţii sunt nevinovaţi, sunt victime; dar eroi ? Nu ştiam ?
Şi cu toate astea această scrisoare atât de deosebită de cele lalte corespondenţe ce veneau la penitenciar, 'această scrisoare atât de blândă, delicată şi plină de iubire, îi dădu mult de gândit.
Il cuprinse o curiositate bolnavă de a şti, de a afla şi în zadar încerca să’i ţie piept.
Iu contra voinţei sale, cu toate rogulamentele pe care le observa cu sfiuţenie, acum trimise să cheme pe No. 245 la direcţiune, pentru a’i da scrisoarea.
Cum avea nevoe de un motiv oare-care, el îi dădu mai întâi ceva de lucru în biurou, apoi, — ţintind pe chipul lui acei ochi plini iarăşi de egoista lui indiferenţă zise.
—	Ai o scrisoare.
. Ca3sio nu zise nimic, iar ridică 'ochii, şi o roşeaţă de emoţie 1 se întinso pe faţă pînă la urechi.
Şi pentru a douş, oară un fqno-mo’n se proâus* : directorul poultou-ciarului invidiâ po deţinut. Asta din cauză că deţinutul, în adânca luj mizerie tot mai primea un cuuânt de încurajare şi tio duioşie, un cu-
vânt care avea să lumineze orizon-«dintre rândurile lui nervoaso restul lui inegurat, cu acea lumină dospiră strigătul înăbuşit al sufletului auroră îndopârtătă, ce se oglindeai în faţa neputinţei, acum în chipul lui ; pe când, el, di-1 «S’a împlinit o lună de când sunt rectorul, care era stăpân şi liber,faci, dar pare că au trecut trei-zeci —singur şi pierdut în nesfârşita|de ani. încep a mă resemna; m’au lui tristeţe a miijor de griji, — nu f adus în biuroul direcţiunei, unde primea de nicăeri nimic, nici un sin- f mai sunt trei necunoscuţi cu cari gur cuvânt de dragoste, nici o sin-1 nu mă pot învoi de loc (directorul gură rază de lumină.	f şterse cele din urmă două propozi-
Ori cât era de mişcat, Cassio ghici j ţiuni); slujba e grea şi cât se poate că ceva neobişnuit se petrecea în! de plictisitoare, dar — oricum — sufletul directorului, şi cu acea şi- timpul trece mai iute astfel. La în-
retenie proprie Sarzilor,—caută să se foloseasiă, cerîndu-i înţr’e doară voia do a lua imediai scrisoarea şi de v o citi chiar în cabinetul direcţiunei.
ceput, nu mă puteam obişnui. Acum, nu mai sunt aşa desesperat. Domnul Director e foarte bun cu mine.
«Da, da, o să treacă timpul; timpul trece, dar aşa aşteptând mi se
Direcţiunea poliţiei şi siguranţei generale din ministerul de interne, fiind informată că diferite persoane introduc de contrabandă cărticele de foiţe de ţigară «Job» a căror banderolă era falşificată, precum şi zaharină (orto-sulfamină) substanţă medicamentoasă prohibită de legea din Aprilie 1900, a adresat o circulară poliţiilor celor mai însemnate

Mai bine acolo, sub indiferenţa a-] pare că niciodată n’o să-ihi mai color ochi mici verzi, de cât în ae- ] sfârşesc osânda. Mai am 987 de zile rul acela nesuferit al biuroului, în jşi totuşi par’că aşi mai avea o veci-mijlocul curiosităţoi nestăpînite ajnicio. (Jeeaco mă doare mai mult o uelor trei scribi resmnnaţi.	| gândul necazurilor tale.
Din ziua aceia, iui Cassio îi mai «Ş* totuşi când mă gândesc la
mai
f»
pieri din sâlbâtăcie, so făcu , răbdător, şi directorul îucopu să^i îi arate oarecare ajtonţiune, care nu ‘scăpă celorlalţi deţinuţi, şi caxo în-tăr\ şi mw mult svpnul debpre rudenia, ţ*ăijuită do ei. Totuşi, nu căpătă idcă voia a scrie pa4ă nu se împlini luna do fa intrarea lui
tine, mă mai liniştesc. Tu'eşti atât do bubă I Numai de nu tc-ai mărita, în liţida mea, şi să mă uiţi! Dar ce zic; iartă-mfi, dragă Paula; asta e pestei putinţă, nu & aşa? Cuin ar putea o soră atât de iubitşare cum eşti ţu să urte pe fratele ei nenorocit ?... Şi cu toate astea, câtă 0-
1 ilhliO nln.l ....	/I A. rt. T nSniIt.l
în penitenciar. Când însă trecu a-* dată’, când nu pot dormi, gândul cost termen i so dădu două foi de,acosta Nftne me.ou ca să-mi măroas-
în fond speram mult în dreptatea oamenilor. Şi cu toate astea ce-au făcut ei din mine ? Scrie-mi imediat ; nu mă da uitărei: dacă m’ai uita, vezi... o simt, n’aş sta la îndoială să pui capăt tuturor suferinţelor mele...
De nimeni alt nu era vorba în acea scrisoare, de cât de ea. Răspunsul sosi chiar cu întoarcerea poştei, aducând şi nişte rufe, cărţi şi parale.
Din nou directorul, simţi un ciudat farmec de duioşie şi do pismă citind buna şi drăguţa scrisoare a Paulei. Ea nu’l dojenea de loc peu-
itru lipsa de încredere ce arătase faţă de iubirea ei, dar zicea că 0 foarte ingrijată de a’l şti aşa de trist; îl încredinţa că nu so va mărita Înainte de Întoarcerea lui, şi,— ca o vorbă bună poutru director,— scria: Iubtişte-1 şi rospectă-î : el Iţi poate face mult bine, poate fi ca un tată pentru tino (un frate ‘domnişoară,—gândi dirootorul); mă voi ruga şi pentru tino şi pentru ol.
In a treia Sjferisoare, cum Cassio o întrebare ce făcea şi cum îşi trecea timpul, Paula îi scrise:
«Zilele îmi par destul de triste fără tine ; reguloz cum pot treburile noastre şi adesea mă duc lâ
hârţie albă.	că şi mai mult suferinţa. Cine ar
Sserisnuver, lui ţiu fu jriai puţin pute(a credo să ajtibgâ vreodată lu-diâgâskoasă decât aeeia a sorej iui, ierurile ntât de' departe? însă cova mai gravă şi mai sovai ă; ' «Eram gata să îiidur ori şi co, dar
ţară cu doica,şi bărbatul oi. Bieţii ii siint de atâta folos I
qameni, Uni Ne ducem po cai, asta e singura mea distracţie. Pe adasă nimic nou "ou luarez la covorul pe care I’ani
început încă de la şcoală, atunci când visurile mele difereau atât de mult de presenta realitate. Am copiat pe el nişte broderii vechi pe care le-am găs>t la doica. Ast-fel că aproape nu mă mai duc pe nicăeri, nu mai văd pe nimeni; mă gîn-desc numai la tine şi număr zilele cu nerăbdare.
— De co oare oamenii ăştia, cari par bogaţi şi inteligenţi, nu s’or fi gândind să ceară graţierea?—se în-trebo directorul; şi,—plimbându-se prin grădina, pe cârc priihăvara toscană risipise pretutindeni trandafiri albi, galbeni şi roz, şi în care bonetele roşii ale grădinarilor , apăreau ca nişte flori de maci, po întinderea verdea ierburilor —se gîndi mult de tot la buna şi blânda surioară a No. 245.
Şi-o închipuia brună şi voinică precum era şi fratele ei : cu chipul de maur şi tot cu acel aer fatal, care da atâta distincţiune deţinutului ; o vedea — aci — aplecată pe ghergheful la caro broda cu multă răbdare, — aci — gonind în trapul unul căluţ, cu ochii pe jumătate închişi sub lumina isbitoaro a soarelui de Mai. Apoi rămase uimit, îi fu ruşine de ideile lui copilăreşti şi simţi do odată una din acele îs-bucniri de rovoltă ascunsă, fenri u-dese ori făceau Violenţă, din obişnuita Iul răceală, îi turburau tot sângele şi In urmă II lăsau covârşit şi mai indiferent e» întotdca-utiH.
r.f
l
(Va urma)
La 26 Decembrie s’a înaintat la corpul I de armată, de către comisul-nea de anchetă, dosarul cu constatările făcute la reg. I Mehedinţi No. 17.-Suntem informaţi că toate declara ţiile făcute de ofiţerii interogaţi sun sdrobitoare pentru comandantul regimentului, Jd. colonel Octavian Vlădescu. Pe cât ştim, cercetările s’au făcut numai în direcţiunea neregulilor băneşti.
Dar atât d. general Gigârtu, cât şi d. ministru de răsboi, au fost sesisaţi verbal şi în scris de abateri grave pe cari acelaşi d. colonel Vlădescu le-a încercat în repeţite rânduri şi sub raportul moralităţei. De ce nu s au făcut şi în această direcţie cercetări ? Aşteaptă d. ministru întrebări mai precise? I le vom servi cu plăcere şi cât de curând.
In seara de 28 (12), în cafeneaua Regală, d. colonel Vlădescu, a luat vie parte la manifestaţia gălăgioasă pe care o făceau în stare de ebrietate, takiştii din Severin, pentru reuşita candidaţilor lor din Bucureşti.
D. Ministru de răsboi ştie că d. colonei Vlădescu face politică militantă
Primăvara trecu ; în ăst timp mai sosiră vre-o trei sau patru scrisori de la Paula ; cea din urmă, făgăduia să trimită portretul ei, dacă i-s’ar da încredinţarea câ’i va fi permis lui Cassio ca sâ’l primească.
— Permis,-Ţj scrise cu nervozitate directorul în josul scrlsorei, mai înainte chiar de a fi remis-o deţinutului.
Timp de două, trei săptămâni, Î11 penitenciarul acela, — sub marele cer albastru, plin de un soare arzător care făcea din celule un fel de cuptoare înăbuşitoare, — se găseau două suflete oare aşteptau pătimaşe deşi din simţiminte foarte diferite, acel potrot de femee.
Aşteptarea lui Cassio era blândă şi liniştită : în resemnarea dureroasă cu care obiceiul şi speranţa începuse să’i învăluie inima, dorul a-celui potret îi dn acum o impresie de fericire ; se scula dis de-dimi-noaţă crezând că poate portretul a-vea să sosească in ziua aceia ; şi, aşteptând paznicul caro îl însoţea până la biurou, se întorceu cu faţa spre gratii, întindoa afară mâinolo albe ca şi cum ar fi voit să-culeagă, in pumnii lor, toată răcoaren zorilor : se gândea la potretul oi
www.digibuc.ro
mmnu miii.ii!
Conservatorul din Roman aţi, excelentul nostru nou confrate conservator publică următorul proces-verbal
dă constituire a comitetului nostru în localitate.
Subsemnaţii membri ai partidului conservator din Roman aţi, convocaţi azi 14 Septembre 1908, în saloanele hotelului Florea Niculescu. spre a delibera asupra chestiunilor ce ni s’au comunicat fie-căruia prin invitare specială, ne-am întrunit sub preşedinţia d-lui Vasile Varlam, cel mai în vârstă dintre noi şi în urma deliberărilor avute am decis următoarele : 1) Reconstituim comitetul partidului în modul următor .
D. Al. Marghiloman, preşedinte de onoare.
D. K. Cesianu, peşedinte. D-nii Al. Rioşanu şi M. Ceauşescr, vicepreşedinţi.
Membrii: Vasile Varlam, C. 1 Nanu,
M.	C. Chintescu, Constantin Mărăscu. Nicu Negri, Dem. St. Prejbeanu, Doctor Şfefan Vaias, Radu Ivănescu, Nicolae Dă-•uleanu, V. G. Demetrian, Căpitan Opro-vici, Alexandru Ciura, avocat maior A-mârăşteanu, Şerban Gr. Stoenescu, lancu Zaman, Spiru Nanu, Alexandru Anino, Căpitan Gh Negoescu, Ioniţă Racelescu Costică Cristescu, Radu M. Deliu, Ilie Gh. Mărăscu (Tudor), Mişu Gheorghiu, Const. Brăţăşanu, D. Peioviei, Mich Stă-nescu, Ioniţă Stoenescu Leu, Marin Popa Stan, Marin Petreanu, avocat, Ion Dumitrescu Zăbavă avocat, lancu Rădulescu, Marin M. Georgescu, Ion Florian avocat, Ion M. Vasil seu Zănoaga, Ion Becules-cu, Iosef Svetz, Căpitan Serafim, Panait Caravia, Ştefan Mărgăritescu, Gh Cesi-anu, Fierea Minoescu, Marincea Vasilescu,
N.	Custurea avocat, Gr. Hristescu.
2)	închirierea unui local pentru club eu care se însăraneazăjcomite-tul clubului din care vor face parte d-nii :
Preşedinte, C. Nanu, vice-preşe-dinte, M. C. Chintescu.
Membrii : Vasile Varlam, Căpitan Oprovici, Alexandru Ciura, Gh. K. Cesianu, Iosef Svetz.
3)	înfiinţarea unui ziar bimensual, care după nevoe va putea apare mai des, purtând numele de «Conservatorul din Romanaţn.
£^4) Delegăm în comitetul de redacţie al sus arătatului ziar pe d-nii :
M. C. Chintescu, Doctor Ştefan Vaias, Ştefan D. Prejbeanu, Alexandru Ciura, Alexandru Anino, Ion Dumitrescu Zăbavă, Dem. Peioviei, V. G. Demetrian, Marin Petreanu,
şi frecuentează regulat clubul talii st ; totuşi d-sa tace.
Au voie militarii să facă manifestaţii politice în cafenele şi de când ?
întrunirea plăpămarilor
Eri a avut loc în sala clubului central al meseriaşilor, întrunirea patronilor plâpămari din Capitală.
A vorbit d. Costică Ionescu şi a criticat pe meseriaşii cari se concurează între si, făcând cu modul acesta traiul imposibil la cea mai mare parte dintre ei. A îndemnat pe toţi să fie solidari, să nu scadă preţurile de lucru, cum eaută comercianţii de pe piaţă să facă, căci atunci s’ar crea două clase de patroni, cei cari vor lucra numai comenzi şi cari sunt prea puţini vor trăi mai bine, iar noi cei ce lucrăm pentru piaţă vom suferi dacă ne vom concura şi vor profita comercianţii de munca noastră. A criticat pe luerători, că nu vor să lu-ereze pe la patroni, ci lucrează mai mult în particular, şi termină spunând că ar fi bine să se respecte vechiul angajament făcut de corporaţie.
Au mai vorbit d. Costache Ştefă-nescu şi Ştefan Mihăilescu.
întrunirea s’a terminat la orele 11 jum , anunţându-se pentru Dumineca viitoare la orele 2 p. m., o nouă întrunire, invitîndu-so un număr şi mai mare de meseriaşi.
Agita|ia de la Abator
Eri la ora 10 dimineaţa a avut loc o întrunire a parlagiiior la sediul
N. Negri, Căpitan N. Oprovici şi Florian.
De cele hotărâte, s’a format acest proces-verbal, semnat de cei mai la vale.
Preşedinte, Vasile Varlam.
K. St. Cesianu, M. Mărăscu, Const. Mărăscu, I. Stoenescu Leu, V G. Deme-trian, N. Dăbuleanu, Dem. St. Prejbeanu, Doctor St. Vaias, Ion Florian, Mich. Stă-nescu, Radu Ivănescu, Căpitan Gh Ne-oescu, M. C. Chintescu, Al. Anino, Ion îumitrescu Zăbavă, M. Ciauşescu, Mişu ( iheorghiu, Theodor FI. Minoescu, M. M. Georgescu, Marin Petreanu Smărăndache Stănculescu, Marin Ionescu, Ion M. Vasilescu, Anton Mărescu, V. Jancă, Al. Ciura, Marin Marinescu, Marin Popa Stan, Ion Şerbănescu, Gh. Smărăndescu, Ion N. Nica, Dim. V. Peioviei, M Rădulescu, Ion E. Beculescu, Iosef Svetz, Căpitan N. Oprovici, Căpitan Serafim, Maior A-mărăşteanu, C. I. Brătăşann, Gh Marinescu, Th. M. Voiculescu, Alex. Rioşea-nu, Grigore Rioşeanu, Marin Georgescu, I. Crăsnaru, I I. Nane, Ilie Nane, Panait Caravia, V. Vasilescu, I. Popescu, Theodor Beşcucă, Mich. Rădulescu, M. Piţulescu, V P. Iliescu, Marin N. Niculescu, M. Popescu, Anghel R. Firescu, Panait St. Popescu, I, D S mionescu, Gh. D. .Petrovici, G. Gavrilescu, N. Popescu, D. Ştefânescu, Păun Fl. Vochete, C Vâleanu Ilie R Iliuţă, M. I. Rădulescu, Ion S. Stoica, C. Florescu, Florea Bâjeu, Ştefan Lascu, Anton I. Popescu,
C.	Lăzârescu P. M. Deliu, P. Iliescu Preotul I Marinescu, Dim. Ghigeanu, Iordan Trincă, Florea Trincă, Preotul I. Marineanu, Crăciun I. Trincă, I. Racelescu, Ion St. Dăbuleanu, D. M. Lia, Horea Iacob, Marcu Lia, Preotul I. Constanti-nescu, Dumitru Păunescu, M. R. Gruia.
D.	M. Voinea N. P. Dăbuleanu, Marin Voîcu, Gh. Voinescu, Fl. Florescu, K. Cristescu, Mih. Patrescu, I. Petrescu, Ion Dincă Ivan, D Ionescu, Ilie Ionescu, Ion R Popa, I. Bărbuneanu, Zamfir St. Dia-conu, Ilie I Zmărăndescu, Dumitru M. Ionescu, G. M, Ionescu, Ion I Celăreanu, N. I. Celăreanu, Radu Boruzescu, Zmâ-răndache Ztnărăndache, Pantelie Ionescu, Mitrache Dumitru, Gheorghe Stănescu, Florea Minoescu, Marcu Negreanu, lancu Rădulescu, D. 1. Cotora, Dumitru G. Constantin, Ion I. Cotora, Ion P. Neguţ, Pavel Dicu, Andrei I. Popescu, Mărincea Vasilescu, Marin I. Baloiu, N. Ghizdâ-veanu, Badea Constantinescu, Grigore Hristescu, Petro G- Cordescu, C. Ionescu, Ioan E. Niculescu, Const. Florescu Mihalache Ilie, F Georgescu, Ilie Mo rărescu, Const. Obogeanu, Dumitru Du mitrescu, Şerban Gr. Stoenescu, Nicu N Negri, Ion Niculescu, Ilie G. Mărescu (Tudor), lancu Zaman, Nicolae G. Cus turea, Preotul Florea Ionescu, Grigore D Stoenescu, Corneliu D. Stoenescu, Şte fan D. Stoenescu I Ocoieanu, etc
obţine repauzul Niţă Marin
societăţei din splaiul Abator 13.
A vorbit cel dintâiu d. Dumitru Dumitrescu care a adus elogii par-lagiilor cari au refuzat să taie vitele Duminică şi a îndemnat peparlagii
'să lupte pentru a ' duminical.
Au mai vorbit d-nii C. L. Luiigu, ş. a.
S’a hotărât să se declare grevă în caz când parlagii ar fi siliţi să lucreze Duminica.
A apărut; anul II No. 16 „Reforma“ cu următorul cuprins:
Ilustraţiuni: Noul soare al partidului sau şefia d lui Ionel Brătianu. Ecouri e-lectorale (candidaţii cu steaua). 1908 şi 1909. Vizite de anul nou. Coada dracului în opoziţia takistă. In lumea umbrelor (Victor Emanoil şi Garibaldij Tainele lui Chris-take Ionescu sau botezarea d-lui Fleva în apele Nilului. Ce visează fiecare cetăţean în noaptea de a-nul nou. Crăciunul la Sinaia Tradiţii şi obiceiuri (înainte şi după sărbători). D. Fleva şi crucea bobotezei Cei doi Chris-toşi.
Articole: Retragerea d-lui Sturdza. Fabulă (versuri). Ionel urcat pe tronul lui Ion. Cluzeta lui kir Tănase din R-Sărat. Fleacuri rimate. Triumful medio-craţiei (Anul vechiu a murit, trăiască anul nou). Operaţie electorală (versuri). „Venim la putere*1. Noul prim ministru şi partidul liberal Debutul d lui Ionel Brătianu. Legenda „marelui partid" Cronici glumeţe (Post-lestum) Povaţă de anul nou. Nostimade, etc.
20 bani exemplarul.
Ştiri mărunt*
Prefectura judeţului Suceava a comunicat ministerului de interne că de la 20 Decembrie până la sfârşitul lunei a fost moină. La 28 a nins puţin, iar apoi s’a lăsat frig.
Locuitorii se ocupă cu căratul gu-noaelor pentru ogeare,
— Societatea voiajorilor comerciali din România a organizat pentru seara de Marţi 6 c., în saloanele Liedertafel, un splendid bal, la care va lua parte toată lumea comercială.
Diferite surprize noui, aduse din strei-nătate, sunt pregătite publicului care va vepi să petreacă la acest bal.
de toate so va proceda la despot-1 drept soţie, a fost [arestat molirea patului celor două torentej ţia locală şi amendat cu sumă de ce trec prin Messina, aceasta spre a' 250 coroane
se evila pericolul unei inundaţiuni.j	____
Această lucrare va da de muncă su-J Ministerul instrucţiei "publice a însăr-pravieţuitorilor aflători la Messina j cinat pe d. G. Bulat să se ducă la Saşi va contribui la reîntoarcerea a J nel Grances Mamagus â Tand (Elveţia) numeroşi refugiaţi. Se continuă să- j■ -*"'1** tw»nini»i»i» păturile pentru aflarea enormelor cantităţi de cereale şi făină aflătoare în depozitele militare ale oraşului distrus.
Sănătatea populaţiunei este mulţumitoare ; multă lume vine să viziteze localităţile distruse.
Întrunire socialistă
Dresda.—După ţinerea unor întruniri socialiste convocaţi în favoarea sufragiului universal. Mulţimea, mii de oameni, a voit să rupă cordoanele de guarzi spre a ajunge la palat; guarzii au şarjat. Din ambele părţi au fost răniţi. Sânt arestaţi 20 de oameni.
Ciocnire de trenuri
Dax.—Două trenuri s’au ciocnit lângă Puyoo. Sunt 2 morţi
avut răni mai uşoare.
Desininţirea unei demisiuni
pentru a studia pepinierele de acolo.
Intercându-se d. G. Bulat a înaintat d-lui Spiru Haret, ministrul instrucţiei publice, un interesant raport asupra ac-tivttăţei învăţătorului Henry Savary—din localitate—care după o experienţă de 37 ani, a înfiinţat o pepinieră silvică model. Arzândii Be, din pricina neglijenţei unor copii, o pădure, acest învăţător a" replantat-o su şcolarii săi.
D. Bulat a arătat sforţările acestui învăţător precum şi modul cum a reuşit să ajungă la nişte rezultate atât de frumoase.
Trimisul ministerului şi-a exprimat părerea că ar fi bine sâ se întemeeze pepiniere silvice pe lângă şcoalele de a-gricultură din localităţile muntoase. In aceste pepiniere s’ar cultiva arbori, cari ar fi vânduţi comunelor pentru plantarea şoselelor,— sau li s’ar da chiar gratis în caz când s’ar dovedi că se plantează după regulele silvice.
D. ministru Haret a însărcinat pe d. inspector Popovici Lupa să'şi dea avizu asupra acestui raport.
#D, Inspector al învăţământului agricol
şcoa
Şl 4 grav răniţi, 10 peisoaneau a opinat că întru cât nici una din
lele noastre de agricultură nu este situată în vre-o localitate de la munte, nu s’ar putea lua nici o măsură în acest ...	sens. Totuşi d. inspector şi-a exprimat
rans — Contrar ştirilor răspândite dej părerea că ar fi bine să se dea publici-
câteva ziare, primnl ministru d. Clemen ceau, a dezminţit că ministrul marinei, t d Picard, ar avea intenţinnea si demi-j sioneze- Din contra, ministrul lucrează la reorganizarea marinei.	f
Explozie	!
V
Sara^osa. — O explozie a unui^ cazan
tâţii raportul d-lui Bulat întru cât conţine învăţăminte folositoare pentru cei ce se îndeletnicesc cu cultura arborilor. Cunoştinţele dintr’însul ar putea folosi învăţătorilor din comunele muntoase, cari au păduri sau terenuri de împădurit-
lvn.n7,fl .	D. Spiru Haret a hotărât să se publice
•	•	■ I ■ - ,. unuJ de către ministerul instrucţiei raportul
e la uzina oxiurică din acest
cazan ue ia uzina oxiurica am acest d.iui Bulat care pe lângi învăţămintele oraş a pricinuit moartea a doi lu-î din trânsul jconstitue şi o frumoasă pil-crători, făcând şi 5 răniţi.	[ Jă de ceea ce poate săvârşi un om in-
..	,	1 • j . .	_	JteligenT si muncitor, pildă ce va fi ci-
Marolo VlZir uSGOrat do Sultan jtitâ cu drag şi poate imitată ee dascălii
Constantmopole. — Sultanul, a-jjn0?tr1' preciind serviciile excelente şi ex-j ...	,	,
perimentate ale mar. lui vizir, zice! , Marele stat major al armatei a «Monitorul», i-a conferit marele cor- dat ordin corpurilor de trupe, din don al ordinului Medgidiei cu bri-f^oa^ tara> ca s& cheme sub arme "	“pe toţi oamenii contigentului 1907,
cari n’au împiinit stagiul de 2 ani sub arme, conform legei pentru reorganizarea armatei, ca să’şi facă datoria de militar.
(Mo de PriiDăyară
cumpărăm orice cantitate
ADRESAŢI PROBE Şl PREŢURI
D-lui 1. DDF0D8
GARA MOGOŞOAIA
PUBLICAŢIKS
28 Ianurrie 1909 0-va avea loc licitaţie
In ziua de rele 11 a. m
publică orală pentru darea In a-rendă a moşiei Tânganu-Păroaea, jud. Ilfov, proprietatea Ospolului Elena Oteteleşeanu, pe un period de 5 ani, începători de la 23 Aprilie 1910.
Amatorii pentru a licita, vor depune o garanţie provizorie de 5000 lei în numerar sau efecte publice garantate de stat.
Licitaţia va avea loc în ziua şi ora sus indicată, la domiciliul d-nei Irina Câmpineanu, presidenta consiliului de administraţie al sus zisului ospel, în Bucureşti, Calea Victoriei No. 145.
Condiţiunile arendărei şi ori-ce alte explicaţiuni, se vor putea lua în fie-care zi de lucru, între orele 10- 12 a. m. la cancelaria adminis---•aţiei Azilului, m Bucureşti, Strada Vasile Conta, fosta Minerva 22.
liante.
Meeting contra anexărei Cretei
Constantinopole. — Un meeting s’a ţinut la Salonic pentru a protesta contra anexărei Cretei.
Au luat cuvântul 3 turci, 2 bulgari şi un român. S’a dat citire
Personalul serviciului de arhitectură, de sub conducerea d-lui architect şef Clarei, a fost din nou confirmat în func-
unei rezoluţiuni de protestare carejţhmile ce ocupă în direcţiunea generală a fost remisă valiului şi telegra- j a poştelor şi telegrafelor, fiată marelui vizir.
Camera. — Se spune că boicotarea mărfurilor greceşti nu va avea ioc din cauza dificultăţei realizărei boicotului şi din cauza atitudinei grecilor.
Cheltueliie ministerului de marină francez
Paris.—O notă a Agenţiei Havas, rectificând informaţiunile ziarelor despre ministerul marinei, zice : Generalul Picquart, ministrul răsboiu-lui, a adus de curând ministrului finanţelor, d. Caillaux, la cunoştinţă programul ckeltuolilor ministerului său.
D. Caillaux, cu asentimentul generalului Picard, a însărcinat pe inspectorii financiari să’i dea elementele de informaţiune de care avea nevoe în vederea unor luerări la ministerul marinei. Aceste calcule vor fi terminate în câteva săptămâni, d-nii Picard şi Caillaux vor supune atunci chestiunea consiliului de miniştri, singurul în drept să se pronunţe asupra principiului şi asupra amănuntelor.
Prinderea escrocului Castelan(Lazăr Kasteuli aum)
Cititorii îşi amintesc de escrocheria săvârşită de fostul redactor J al Adevărului, Castelan (Lazăr Kas-tenbaum).
Justiţia din ţară condamnându-1 la 6 luni închisoare şi despăgubiri, escrocul a fugit din ţară.
Parchetul de Ilfov, cerând tlirec-ţiunei generale a poliţiei şi siguranţei generale să facă cercetări pentru prinderea lui Castelan, a
CB&B MAI BUNE
SE GĂSESC îiA

MARELE MAGASIH BE MUZICA
«Jean Fjbber
Bucur £ şti. CiBea Victor tei/S 4
(lângă «LTndâpendance Roumainet
— OA8A T3Î3 INOBEDERE — Vînzare în hate m condiiiuni avantajoase.
Atragem atenţiunea publicului că avem depozitul fabrice-lor : Beckstein, BSsendorfer, ROnisch Kaps, Hooff, Ibach şi Aslfc. Scliiedmayer-Pianofortefabrik (Bătrânul). Această din urmă
«ar
fabrică e adevărata
Aapărut:
ALBEANACHUE.
Industriei şi Comerciulni
Anul II—pe 1909 sub direcţiunea d-lui Z. Zoldy
Lucrare de cel mai mare preţ pentru cunoaşterea amănunţită a stărei economice a României, a industriilor în fiinţă şi a comerciului.
Practică, plină de nume, adrese, cifre, date si statistici. Cu desăvârşire indispensabilă oricui se ocupă de afaceri din ţara noastră, ca şi aceluia care se dedă studiilor economice.
Almanachnl din acest an publică convorbiri cu industriaşii de frunte, cu d-nii O. G. Assan, preşedintele Camerei de comerţ din Bucureşti, loan Lnca Nico-lescn, G. Salm, Emil Lessel, Adalberd Abonji, Jacqties Katz, şi alţii,asupra industriilor textile, forestiere, metalurgice şi a industriei în general.
Din sumarul bogat, relevăm doar titlu -ile câtorva capitole :
Băncile mari din România, băncile mici din Capitală şi judeţe (toate băncile din ţară). Industria textilă, forestieră, metalurgică, de spirt, de făină, de zahăr, de petrol. Societăţile deasigurare în România. Legislaţia socială— Un capitol consacrat societăţilor pe acţiuni a-flătoare în România. Un tablou arătător al tuturor societăţilor, capitalului lor, fondurile de rezervă, beneficiilor, imobilizărilor, etc., după bilanţurile pe 190718.
întreprinderile noi înfiinţate în 1908. Toate societăţile şi afacerile (în tovărâ-
dat de urma iui la Bruxelles, unde î ; îaninţate în 1908,
fflE IIFOIlifii
DEPEŞILE ftOPTEI
—Telegrame ale servilului nostru particular —
4 Ianuarie
Acordul austro-turc Catastrofa din Italia
-- presa germană favorabilă Inţele-' gerei dintre Turcia şi Austria —
Berlin.—«Norddoutsche Allgemei-ne Zeitung», într’o revistă a evenimentelor sâptămânei, zice că prin acordul cel’au făcut, Austria şi Turcia au dreptul la recunoştinţa tutu-lor partizanilor desvoltărei pacifiee a lucrărilor.	i
Raţiunea a fost victorioasă In conflictul austro-turc. Ţelul înţele-jgerei imediate pe care baronul de Aehronthal l’a dorit încă dela origine, a fost atins într’un chip care, este de sperat, va întări legăturile amicale cari sunt absolut necesure intereselor politice şi economice ale elor două putori.
Noui cutremure
Messina.—Noaptea trecută s’a simţit aci mai multe cutremure, cîteva ziduri s’au prăbuşit.
Din nou timpul ameninţă a ploaie. S’au deschis noui magazine pe piaţa Cairlf ; se vinde acum de toate.
Construirea baracelor
Roma.-— Generalul Mazza a tele g aliat d-lui Giolitti din Messina următoarele: Construcţiuuea baracelor continuă nu se va putea însă lucra cu adevărată activitate de cît după sosirea celor 200 dulgheri militari aşteptaţi. Va fi nevoe de mari cantităţi d.e lemne pentru aceste lucrări şi e nevoe de foarte numeroşi lucrători pentru reconstruirea oraşului. Mulţi proprietari doresc să aibă lucrători spre a face săpături pe locul unde le-au fost casele.
Vasul «Po-tugulia» a sosit cu a-jutoare
Curăţirea dărâmăturilor
Messiua.--Comisiunea trimisă de 'ministerul lucrărilor publice studiază Cetinge. — So declară absrtlot actualmente grava chestiune a ou-falşă ţjtirou dospre abdicarea prin- râţirei molosuiui şi dărămăturilor «ipehn Nicolae 1 al Muntenngnilui. cari vor li aruncate S11 maro. Tnuinto
Audient
Roma. — Regele a primit in audienţă iio Haki bey, noul aiubasa dor al Turciei caro a remis suveranului scrisorile sale de aeredi ture
Dssmlntire
Din cauza celor două sărbători legale, Bobotează şi Sf. Ioan, numărul viitor din «Epoca» va apare Joi dimineaţa, ia orele obişnuite.
In Craiova a apărut No. 1 din Craiova conservatoare, organ al partidului conservator.
Urăm noului confrate care se prezintă în excelente condiţiuni, vieaţâ lungă şi isbândâ.
Toţi ofiţerii de rezervă şi plutonierii cari au înaintat ministerului de război cereri pentru a fi trecuţi în act..i.ate şi cari nu s’au prezentat la vizita medicală în ziua de 29 Decembrie 1908, sunt invitaţi să se prezinte la comandamentul corpului 2 de armată, serviciul sanitar, în ziua de 8 Ianuarie c., ora 9 şi jum., dimineaţa spre a fi văzuţi de comisia medicală.
D. Anghel Saligni, directorul porturilor şi serviciului hidraulic care se afla în streinătate a sosit în Capitală.
Un comitet de iniţiativă compus din mai mulţi ofiţeri, foşti elevi ai şcoalelor militare din italia şi a-nume : d-nii locot.-colonel Bunescu Gr., locot.-comaudor Negru N., Niculescu Rizea, Scodrea V. şi căpitan Ignat Mihail, a lansat către toate corpurile de trupă şi serviciile armatei un apel şi o listă de subscripţie, rugând pe toţi ofiţerii şi gradele inferioare a’şi da oboiul pentru a strânge un fond de ajutor, cu care să se uşureze suferinţele familiilor rămase pe drumuri pe urma soldaţilor şi gradelor inferioare, pieriţi în mijlocul dezastrului din Calabria şi Sicilia.
Faţă de scopul înalt şi caritabil ce se urmăreşte, militarii de toate gradele vor răspunde cu căldură la apelul făcut.
D. general Averescu, ministru de războiu, caro se ştie că este absolvent al şeoalei superioare de războiu din Turin, a aat aprobarea sa acestei idei, şi a autorizat în ucelaş timp distribuirea listelor do subscripţie la corpuri.
D Wolf, consul general al Olandei în Bucureşti, a plecat eri în străinătate.
O telegramă sosită la direcţia poliţiei şi siguranţei generale din ministerul de interne anunţă că d. Lupescu, (profesor din Piteşti, voind să treacă cu paşaportul său prin punctul ungar Verestorong. (Porceşti) pe o .servitoare, dând-o1
se angajase ca secretar al circului Henry.
Cerând urmărirea lui, direcţia poliţiei şi siguranţei a fost informată de poliţia din Bruxelles oă numitul a dispărut, odată cu plecarea circului din localitate.
D. I. Panaitescu, directorul poliţiei şi siguranţei generale, care ceruse poliţiilor din străinătate să urmărească, a fost îscunoştiinţat a-seară telegrafic de poliţia din Ro-terdam că escrocul Kastenbaum a fost prins.
Parchetul de Ilfov fiind informat de prinderea lui Kastenbaum, va interveni spre a i se cere extrădarea.
Un popi misterios
Agenţii direcţiunei poliţiei şi siguranţei generale din ministerul de interne
sunt azi pe urmele unui popă misterios, care a dispărut din Capitală în următoarele împrejurări:
Un sătean voia să plece acum câte-va. zile, înainte de sărbători, spre Craiova, când se pomeneşte cu un preot care-i dă o cutie şi zice:
— Unde te duci, taică ? La Craiova Atunci „na“ cutia asta şi pantahuza şi du-o în comuna Işalniţa, Dolj. Ai grijă că în cutie sunt bani... Şi popa dispăru
Olteanul nu prea avu încredere în popă şi anunţă agenţii poliţiei.
Intr’adevăr, pantahuza era plină de semnăturile celor cari contribuiseră cu obolul lor, dar cutia era plină cu... un stereoscop.
Acum, direcţia poliţiei şi siguranţei gt nerale caută pe popă ca să vază dacă nu cum va a sfeterisit sumele strânse.
ştiri artistice
Aflăm cu plăcere că unul din corupa trioţii noştri, d. Al. Moisescu, a ob\inut un mare succes la Milano, la ân concert dat în acest oraş.
Tânărul pianist, care posedă o tecnică impecabilă, se perfecţionează cu celebrul maestru Maroni de la conservatorul din Milan.
Lista complectă a fabricilor avantajate
de Stat.
Situaţiunea budgetară a României.
Căile Ferate Române.
Toate aceste capitole, împreună cu altele, pe care nu le-am citat aci, cuprind ultimele date statistice, numele industriaşilor respectivi, extrase din bilanţurile societăţilor pe acţiuni respective, etc .
Almanachul Industriei şi Comerciului pe 1909, e o lucrare practică, folositoare, informativă, cum n’a mai apărut la fel în ţara noastră
Volumul lei 5.
Comenzile se primesc la d. Z. Zoldy, Bucureşti, calea Plevnei No. 195, şi prin depositarii şi librarii din ţară. In Bucureşti ALMANACHUL e depus spre vânzare la librăriile Socec, Alcalay, S/etea, şi Halle de JJIndependance Roumaine.
trata fabrică Schiedmayer, cunoscută la noi sub numole de: «SCHIEDMAYER BATRANUL» şi nu trebuo de loc confundată cu pianele «Schiedmayer-Sohne», oferite —jgjp de concurenţă. Cine vrea să aibă o adevărată PIANINA f Schiedmayer Bătrânul să so adreseze la noi, având numai noi depozitul acostei fabrici.
Toate PIANELE se mnd eu
Preţurile originale ale fabricai.
155
BUCUREŞTI, Calea VICTORIEI 9, BUCUREŞTI
—	BRAILA — CRAIOVA — IAŞI-———! CASA FONDATA LA 1854. — FURNISORUL CURŢEI REGALE ]
Cela mai înalte dlstlacţiuai Ia diferite expozlţiuni
Expozitiunea generală Română din 1936, Hors concurs. Membru al juriului j
Cel mai vast magazin im Ţară In Blum!
In dorinţa de a mări vânzarea de Blănuri,pune ia dispoziţia Onor. public cu \
—	fYfţori Excepţional do Ieftine — CONSIDERABILUL său STOCK de BL A NURI \
FINE DE PRIMA CAL1TATL, precum :
COLIERE BOAUai. ETOLE, MANŞOAKE,- GULERE, JACHETE in tot felul ie BLANURI ItflS 5I leltllK ] BLANURI BĂRBĂTEŞTI, CĂCIULI, HAINE de vânătoare şl de autouiolill, gala şl de comandă
Blănuri NeGonfecţionate cu Preţuri de ea gros
Invităm Onor. public chiar în interesul său, a nu face nici o cumpărătoare de Blănuri, înainte de a vizita Magazinul nostru, |
unde va putea face
Cumpărări surprinzător de convenabile
MAI AVANTAGIOASE DECÎT IN ORICARE ALT MAGAZIN
Articole de Galanterie şi Llngerle pentru Domni PĂLĂRII Formele şi Modelele cele mai Noi — VINDEM EN DETAIL CU PREŢURI DE EN GROS --
---FAOEŢI FBIOI
fattitalwSt
[r-f» T""“< A
1 JCL M.
cu
la cazuri de răceală, dureri reumatica, ue vralgii, dureri de mijloc (Lumbago), jun ghiuri, înţepenirea gâtului, scrânteli, etc. etc. Ori-cine poate lua cu încredere aces preperat fără nici un rizic, căci la nemurţn mire se restitue imediat costul.
Sticla mare costă lei 2.50; se găseşte la Droguerii şi Farmacii.
VIIISoGbgasse No. 29 — fisna
Consnltaţiuni cu celebrităţile medicale şi cu specialişti de la facultăţile de medicină.
Telefon No. 17656
Sala M (Bonlevarfl)
Teatrul Pathd Fr&res Paris
FUAHRIO*
care a funcţionat tot aci anul trecut sub conducerea techmeă « e'ectricGnului A. C. BOTTEZ singurul brevetat în toată ţara şi singurul care presintă un cinematograf după regulile cinematografice moderne.
Marţi 6 şi Mcrcuri 7 Ianuarie
MATINEURI
la orei® 3 ziua
Program excepţional do o bogăţie incomparabilă!
La toate Reprezentaţiile — Debutul
INDIENILOR KADRY
Scara
kHS PENTRU SFINTELE SĂRBĂTORI
Produsele Podgoriilor Domeniilor Punneşîi (Moldova)
A D-LUI ATUSTIDE ■&. 8ABTANI — S’a pus în vînzare pe preţuri, convenabile — in detait şi en gros
începând 9 Xjel Decalitru Vin Vechiu i(l v,ţff
cu------------------------------------— cu Cifru
la Pivniţele din Sîr. Patria No. 6, se trece şi prin Calea Văcăreşti, Gangul Hanului Roşu (vis-â vis de Pomul-Verde
Se trimite şi la domiciliu de la 5 kilo în sus, în sticle originale capsulate.
Pivniţile sunt deschise zilnic de la 8—12 dimineaţa şi de la
2—7 seara.
ADMINISTRAŢIA.
nmmsmmmmt» mmmm
m i i 01 o 0 1 D
U U IU
celebra
fM |
aii:
Fabrică
\
— STUTGART - GERMANIA —
MVRUA „GLOHIâ ROMAfllUSCA"
Bsualo
Equliibrişti neîntrecuţi flforţei
pe

S’A MUTAT
Str. ProgrcsBlni, 8, D
—	Consult. 1—3 ore d. a. —
DE ARENDAT CHIAR DE AGUM
Mosiâ NEGfiiLESTI
-LOTIU- IV-
(iud. Tecuciu) la 2 kilometri de gara Berheci. Întinderea 410 fălcii teren arabil prima calitate; arendaşul poate începe arătura din primăvara 1910 A se adresa la d. dr. Romalo, strada Progresului No. 8 D . Bucureşti
CoclorllilF
Boale interne, nervoase, secrete ginecologice şi <îe copii CONSULTAŢII DELA ORELE 4-7
—	X Strada Poliţiei 8 —
TnW*' hi QE IR li SA
Cantităţi blns, garantate
se găseşte
..IALIiL U\W
CU PREŢURI MODERATE
Comenzi ti- se primesc prin scrisori şi Telofen 16|K9
Calea Victoriei No. 107
Comersanţilor, pentru co- , mande mai mari, li setace rabat.1
isşa^r
= ELE MAI SOLIDE ŞI CONVENABILE
CE Vto&E Li SOCIEIiTEi H COMUTA
weit, lostjih i] Ce.
îşini Agricole şi Industriale
S
m.
No 5, STEADA SHEBÂH, Mc &
BUCUREŞTI. — (CASA ŢARANU)
Agent pentru judeţul Dolj: S. Iritz, Craiova, Str. Libertăţei No. 6 Agent pentru judeţul Teleorman: D. î. Deboveanu, T.- Măgurele Agenţi p. jud. Brăila: Marcus&Macedonsky, Brăila, B-dul Guza,64
Pentru toaleta şi hygienii.
Antiseptic şi fără miros, moaie ap», înfrumuseţează tenul, albeşte pielea făcând-o moale şi fragedă. Cereţi adevăratul Kaiscr-Uorar tn cutii roşii de 40, 76 şi 160 lihni.
De vănsare ia droguorii, farmacii şi parfumerii.
Unicul fabricant: H. Mut-6* b Ulm pe jjunâro.
Ropresentant pentru România: eam. LâBL — Bucureşti
www.digibuc.ro
E P O C &


Cel mai hun
vi& to^sc
aperitiv
rr.miatâ la t«tU
Expoziţiunile
Din LUUl ţi la EatpotiţiuDoa jrenflrilS romAnă 1906
--88 MEDALII------
Vânzare anuală 7 M1L IOANE Butelii
VIOLET FRERE! (» Fnitl)
De vânzare La toate magazînvle de consumdin ţarr
j£r$>..J2r

W T * A


XL E jf» Xt mLi X
Fondatâ în anul 1880
£ V A Tt E

BTJCURESCI. - STRADA CAROL IsT
104. - BXJOiJJRESTI
OKA. MAI “V E O HM ©I OTJNOSOUTA AO-EHTIE Es B PUBLIC i’ATB XîXIsr TA.3S.A
0®rae*t»l«ma»'** *x®It*siwA a MEicitâţei Ziaristul JF if0âM
PB1MMQTBTOT
âNUIiCIBRI.IXSERTIUNIŞI RECLAME
- PENTRU —
toate ziarele din ţară şi străinătate eu Preţurile cele mai Avântagjoase.
Singura Agenţie de Publicitate din ţară care posedă un serviciu riguros de control asupra regulatei apariţiuni a anunciurilor şi predă fn mod gratuit tustif leatiye pentru toate inserţiunile.
RKPp'ZŞBNTANŢÂ GENERALA Â
— MAKEUJI ASUAtt GENERAL
DIDOT-BOTTIN i
DIN -
,a m i s
neutri România, Aistra-Uiiaria, Bilsaria, Serbia şi Turcia
PUBLICITATE ™
Xevisf, fl#Mrc, fllawikiri, Calendare, ett.,etc.
PUBLICITATE MU HA LA i-
la Căile Ferate li o mâne şi pe Vapoare, etc.
trţiuni şi adreesş —
■<&=

www.digibuc.ro
Banca Naţională a României
1908
15 Dec,
1907
22 Decembrie
SMuaţiunea Sumară
13 Demb.
136152601]
964586, 51227858. 10627500 18022577 11052861 15675546 3-43.121 5928854 64o8o4 018983 104873451 33022817 3^121057.
"TT 1
3^37!^
(] 96382601 Rezerva met. Aui 90771783) ( 39Î70000	> Trate de aur 36540972)
Argint şi diverse monede...............
Portofoliu Român şi Străin .	. s .
(*) Impr. contra eff. publice . 14539900) (	»	» eff. p. în c. curent. 17094642)
Fonduri publice .	.............
Efectele fondului de rezervă .	.	.
Ef. fond de amortis. imob. şi material
imobili.................
vlobilier şi maşini de imprimerie .
C heltueli de Administraţiune .	.
1 eposite libere. .....
(. ompturi curinţi...............
Compturi de valori .....
12000000
23409421,
3046940
27505S470
PASIV
Capital ........................ .
Fond de rezervă .9................
Fondul amortizării imobilelor şi materiali Bilete de Bancă în circulaţiune .	.
Profituri şi perderi ......
Dobânzi şi beneficii diverse • .	.
Deposite de retras................
*) Scomptul 5'ojo. Dobânda 5 şi jum, op
128508810 127312755
622304!	668834
74095863! 62985149 31514622 31634542 11999979
15313898 3189121 5970297 701709 907084 101382234 17825294 3254I344 412432240
11999914
15372463
3196121
5970297
701648
811780'
10I259134
11108425
30648714'
415810095
12000000
25202197
3794654
269338450
21906421
12000000
25264107
3803034
26567625a
2190642
2*25018 2115973 101259134 101382234 4Î5ST6095 44243^240
„AGRICOLA”
Societate Anonimă de Asigurări Generale In Bucureşti
Sediul: STRADA SARiNDAR, No. 2
■	- CAPITAL STATUTAR LEI 4.000.000 —
Prima emisiune Lei 2.500.000—Vărsaţi Lei 2.000.000 |
Consiliul de Administraţie •
PREŞEDINTE:
C COLIBAŞANU
Mare proprietar, Vice-preşedintele Consiliului de Administraţie al Băncei Comerciale Române, Bucureşti
VICE-PREŞEDINŢI :
Basile M. Mîssîr Linşa Efeîteresen
fost ministru, mare proprietar,	mare proprietar,
Bucureşti.	Ploeşti.
MEMBRII:
Dr. N. Angeiescti, mare proprietar, Deputat, Membru al Camerei de Comerciu.
Leon Costiner, mare proprietar, Botoşani.
Dr. I. Dim itrescu, mare proprietar, Bucureşti.
C. Dissescu, fost ministru, mare proprietar,Bucureşti.
I.ouis Timmermans, Directorul Băucei Comerciale Române, Brăila.
Dumitru lonescu, Primarul oraşului Brăila, maro proprietar, Brăila.
AI. Lucassievici, Directorul de la The Bank of Rou-mania Ltd. Bucureşti.
Sigmund Prager, mare comerciant, V ice-preşedinte al Camerei de Comerciu.
M. Helder, comerc., Galaţi.
Ad. Soiomon, mare industriaş, Bucureşti.
SIRECŢIUNEA :
Th. Fritsch. Director A. Stfeîner, sub-director
ASIGURARi IN RAMURELE :
iuccuaiu, Viaţă, Grindină,
Transport şi Accidente
~-------- Reprezentanţa Iu Bucureşti
No. 11, - STRADA DOAMNEI, - No. 11
nu încercaţi contra m&troţei, albire! timpurii şi'Jeâde-rai părului, precum si entru ereşteraa abundentă a părului da cit excelentul
STEC1L FFEBD-BIMlli
cea mai renumită apă de păr, preparată de
BOGMAJUt I C«., TGsc&ib i|C
De vânzare In sticle de uite 2 lei şi 4 lei. In toate drogueriile, farmaciile, parfumeriiic şi frizeriile din ţară*
VICTORIA'
Societate Anonimă de
-'SI '
IN BUCUREŞTI
Direcţiunea Generală: STRADA DOAMNEI No. 10
Capital Statutar M 5.000.
întâia emisiune Lei 1.000.000
Agenţii săi şi face toate 1 jcalităţile mai principale din ţară prin Societate* este reprezentată în ASIGURĂRI contra riscurilor de
ACCIDENTE J2SS PIEŢEI fi] TRANSPORT
TERESTRU, FLUVIAL ŞJ MARITIM
ReprdseotanţaUenerilă: Strada Karageorgevici No. 9
Ml GIEBSCH & C
Bucureşti 16, Strada Academie!, 16 Bucureşti
POMPE DE VIN
7
FURTUNI=
MAŞINI pentru ASTUPAT şi CAPSULAT STICLE
CAPSULE ALBE.S1 COLORATE
APABATK pentru Debitat Bere
Casă de Bancă . BBUNN, Austria
Fondată în 1869
Cumpără şi vinde feât mai cu ' lanţ tot felul de Hârtii de va loare şi Obligaţiuni de Impra mutnri cu premii
— (fanform cursului zilei —
Acordă credite pe efecte
eu plata dupe o lună sau , du plata bi rate
Vilii olllpttsei ii împrumuturi ci {finii
cu preţuri foarte eftine şi în IUTE LU ABE
Primcpe orice propuneri
Caută re ţirezentanţi serioşi^
eu condiţiuni şi provisiune favorabilă

De TCLU Gudronat - DE —
L. BERLANDT
Farmacist
- BUCUREŞTI —
aprobat deCons. san.sup. Depos. gen. Ia drogueria
I. ZAMF1RESCU
BUCUREŞTI
De vânzare la toate farmaciile din ţară
Publicaţiune
Se aduce la cunoştinţa generată că în ziua de 19 Ianuarie 1909 orele 10 a. m va a-vea loc la această Primărie în sala consiliului comunal şi în şedinţă publică a 5-a tragere la sorţi a obligaţiunilor 5 la sută din 1906 ale comunei Craiova urmând a se amorti-sa conform tabelei titlurilor, un capital nominal de lei 13.500 după cum urmează :
5	bucăţi a 100 lei sau 500 lei
14 »	» 500 » » 7000 r
6 »	» 1000 » » 6000 » Total . 13500 »
Primar, N. M, Boboc secretar General, 1. Marinescu No 13862 1908 Decembre
le
INDUSTRIA LEMNULUI
E. XalSiSSXSI*
BUCUBESCI.—GalealFisviiBi 193-195—Calea Victoriei 101
Expoatare de Pâduri
Tâmplârie mecană
MOBILE, RECITOARE, PACH”
Boţi de transmisia UŞI şi FERESTRE, ROABE, PERV
insta aţinui complecte de birou
precum şi ori-ce alte articole atlng&toare de industria lemnului
CEL MAI ASORTAT DEPOSIT DE
CHERESTEA DE CONSTRUCŢIE BE TÎMPLÂR1E
X, 3MWE D 3 FOC
GA B BOLINE OM. Avenarius- Patent
excelent conservator al lemnului.
TELEFON
Iri toate’lfarmaciile şi drogheriile sc găseşţp t*3T PENTRU ÎNFRUMUSEŢAREA PIELEI
^remă Lei 2,50 b., Laptele Lei 2,50Zb., Pudră Lei 2,60 Săpunul Lei 1,25 b.
Peitri iistnirea pătnluî din locurile incorvenabiie Rugăm a lua „ANTiKININA THBR1NGER‘
— Borcanul Lei 1,5 bani —
Higiena Gurel şi Dinţilor se întreţine prin
„DENTALOL“ THtBINGER
Apă de gură excelentă : Lei 1,50 bani
— Pastă „High-Lifea Thiiri >er —
Pastă glicerinată fără rival pentru Dinţi Le! 1
A SE FERI DE IMITAŢIUNI SAU SUBSTITUŢIUNI
Unde nu se găseşte se va adresa direct la
Farmacia THURINGrER, Bucureşti £
De vânzare Ocazional
LAIE DE FONTA
IN DIFERITE FORME
Fe dinăuntru Smălţuite şi pe dinafară Vopsite
:ti picioare si ventil de scurgeţi LEI 105 BUCATA
®	^	^ SP ^

tttipilta:
Bucureşti CALEA BA HO VEI. Si 2
«iBttecnsiiuutiUil]
SUNT CBLB MAI FOLOSITOARE
CÂOQURIdeCBACiUflşf ANUL NOU
Maşinele de cu-sut «Originale Singer»s’au constatat ca fiind cele mai bune
Maşinele de cusut «Originale Slnger» sunt în realitate cele mai eftine
Soitele mm coral cd maşini le cont .Siipi
- . DAT TDATT? O r* EE ___________
« .
BOURNE & C-
BUCUBESTI
Galea oşilor. 246, Caiea Griviţel 84, Calea Victoriei §1 -------Birou strada I. C. Brătlanu, 28-
--- X .A. S I ——--------
— No. 37, Strada Llipuşr.eaisn, No. 37 — Sucursale în toate oraşele jpiriflipale din
Furnisorii Curţei Bogate Eomlne
m
PEKAREK
ESTE BEJUNUL ZILNI6 GEÎ. MAI SĂNĂTOS
Marca de Ceai cea mai preferată In toată lumea
Se recomanda în special: Pekarek’s^None stich Tea Pekarek’s JJigti-Life Breakfast tea Pekarck’s Fire o’c’ock 1ea Pekarek's Karlsbader-Tee-Melange
Asist cesiu se găseşte te Bucureşti ;i te teată Bouâsia
Hi principalele Magazine de Coloniale, Delicatese şi Droguerii. ----Reprezentanţi FRAŢI VICTOR; Bucureşti