ANUL XV.—No. 39.
fi BANI
Fd ţk d< neara
fi BANI
ABONAMENTELE
6 Lom
% ţari........................20 lei. 10 lei
3i StriînJtak ..... 60 lei. 26 lei.
REDACŢIA $1 ADMINISTRAŢIA: STR. REGALA, Rl. 4
Adrasa talajrrafloăi KPOI',1- Ruoureftl TRliHron: 2|8B
Joui 19 Februarie 1909
PUBLICITATEA
Anunciuri: !n pagina III . »	»	» IV .
80 bani linia 15	*
PUBLICAŢII: 2 LEI LINIA
pentru anunciuri şi publicaţii
• bi «drena
Direct la Administraţia ziarnlni şi la teate --------- Agenţiile de publicitate
ALEGEREA COL. I de SENAT
DIN
X LPOV
Comitetul executiv al partidului conservator, întrunit sub prezidenţia d-lui P. P. Carpt a decis în unanimitate candidatura d-lui
THEODOR BOSETTI
fost prezident de consiliu, la locul devenit vacant la colegiul 1 de Senat din Ilfov.
In practică iasă nu va fi nici o
pri
schimbare; noile consilii vor fi la fel cu’cele vechi, presiunea administraţiei va fi din contra cu atât mai mare cu cât elementele de comprimat vor fi mai numeroase la o laltă; în aceste consilii se va alege ca tn trecut după porunca guvernului clasa a treia a personalului politic din fiecare partid, iar candidatura oficială va înflori ca mai înainte pe pămln-tul României. Greşala constă tocmai în această credinţă adânc înrădăcinată în mintea colegiilor electorale pentru a preface însăşi viaţa politică a ţărei. Reforma pe care ţara o cere esto mai grea, mai a-dâneă.
Dacă vrem ca diferitele organe ale Statului să se apropie încetul cu încetul de realitate, dacă vrem să creăm forţe de rezistenţă şi curente de opinii, atunci sa impune înainte de toate o anumită descentralizare ; câtă vreme întreaga activitate administrativă şi economică va fi centralizată în mâinole guvernului, cât timp aoeastă centralizare legală va fi încă împinsă la extrem printr’o centralizare extra-legală şi abuzivă, orice reformă electorală va fi nu numai zadarnică dar chiar periculoasă,căci dânsa va avea drept consecinţă fatală o apăsare şi mai mare a aparatului centralizator.
In această privinţă guvernul actual ne dă prin diferitele sale legiuiri pilda cea mai vie a unei centralizări şi mai straşnice, prin amestecul permanent şi supărător a agenţilor săi In toate ramurile ac-tivităţei politice şi economice. Nesăbuitul intervenţionism socialist este mijlocul cel mai sigur do constrângere şi dânsul zădărniceşte de la Început orice încercare de a da corpului electoral o notă mai in-jdopendentă.
înainte de a păşi Ia vre-o reformă electorală trebue redat individului, comunei şi judeţului mai multă libertate şi administraţiunei acestora o conipetinţă mai întinsă ; aceasta însă să se facă determinînd neted atribnţiunile respective ale Statului, ale judeţului şi ale comunei iar nu creând cenfusiunea şi anarhia Intre diferitele organe administrative. La această nevoe imperioasă răspunde proectul do reformă administrativă al d-lui Petre Carp, proect al cărui fir conducător mu este altul de eât descentralizarea aparatului administrativ de la centra.
Reforma electorală fără reforma administrativă va fi In în totdeauna o înşelătorie iar din partea socialiştilor dânsa mai este şi o făţărnicie.
Barbu Cafargiu
Socialiştii jubilează ; speriat de somaţiile lor guvernul a hotărât înfiinţarea colegiului unic pentru a-legorile judeţene.
Această reformă este înfăţişată de dânşii drept primul pas spre lecuirea radicală a regimului nostru politie. Se zice că binefacerile acestei noui legiuiri vor fi atât de însemnate în cât consiliile judeţene vor fi prefăcute din adunări fără rost în organe serioase de control, iar independenţa şi competinţa nouilor consilieri judeţeni vor devoni atît de uimitoare în cât cur intui pentru colegiul unic so va întinde repede şi la alegerile parlamentare.	\
Un colaborator al ziarului «Viitorul» a mers cu slăvirea acestei reforme până a proroci prăbuşirea bine meritată a infamei .Burghezii, înfierând pe aceasta eu aceleaşi cuvinte grele eu cari liberalii de a-cum 40 ani înfierau pe infamii bo-eri şi ciocoi.
Daeă am răsfoi desbaterile parla-mentului, colecţia ziarelor sau discursurile rostite de liberali în anii 1883—1884, când dânşii au revizuit constituţia, am găsi întocmai a-celeaşi argumente teeretice ca şi astăzi.
Aceleaşi formule nelămurite, aceleaşi banalităţi, aceleaşi tirade despre neatârnarea alegătorului, despre dreptul naţiunei ae a lua o parte cât mai largă la trebile statului, despre voinţa încătuşată a ţărănime:, ceea ce dovedeşte că socialiştii actuali ca şi rossetiştii de odinioară sunt şi ei robi aeeleeaşi formale abstracte.
Căci 25 de ani de practică an dovedit In deajuns că viaţa electorală a României n’a propăşit de loc de pe urma prefacerei colegiilor e-le'Aorale; nici alegerile judeţene nici cele eomunale, nici alegerile paria• mentara n’au fost tn stare să ţie piept concepţiunri electorale a di fentelor guverne şi urgiei administrative care în vremuri de alegeri se năpusteşte asupra ţărei. D'abia în anii djn pripă de ţoj> se pare că îngrădirea pusă secretului votului şi con-fecţionărei listelor electorale a îngăduit celui mai restrâns colegiu, întâiului de Senat, să se împotrivească pe alocurea presiunei guvernamentale. Cât despre colegiul al III-lea care virtual se bucură de mult de întregimea drepturilor e-lectorale, practica guvernamentală l’a prefăcut de mult în zestre îmbelşugată a tuturor guvernelor, iar făţărnicia liberală caro vorbeşte astăzi în cuvinte ditirambice de participarea efectivă a aeestui colegiu la viaţa politică, a dovedit nu do mult cât de bine venite sunt în momente critice cele 38 de mandate ţărăneşti pentru a’şi asigura în Căpiţă 0 majoritate supusă, recrutată din rândurile clientelei politice dela, oraşe.
Propunând deci colegiul unic pentru alegerea consiliilor judeţene, guvernul urmăreşte alt ceva de cât a-plicarea unei formule goale din pro-ţramul lui şi dobândirea unei popu-arităţi eftine faţă de acele mase populare destul do numeroase cari nu vor sau nu pot să cerceteze şi să înţeleagă ce se ascunde In realitate în dosul acestei reforme de cancelarie.
în curs de aplicare.
La noi, de mult starea proastă a agriculturei nu ne preocupă de căt atunci când ţăranii cei inculţi, neîndrumaţi pe căile muncei pricepute, lipsiţi şi de credinţă, se răsvi'ătesc mânaţi de cine ştie ce chim.eră, câte odată fără ca măcar sd-şi poată da seama de cauzele râsvrătirei. După asemenea răscoale se legiferează: se' reformează legile agrare.
Ort după părerea conferenţiarului chestia agrară la noi nu este o chestie de reforme, ci o chestie de edu caţie, de organizare a muncei, de mărirea productivitaţei muncei.
Şi astfel d. Lucasievici arată cum s'a îmbunătăţit starea ţăranului din Danemarca, din Anglia, din Germania şi chiar în Rusia, prin cultura sistematică a pământului, prin îngrijirea vitelor, prin comerţul debrânză de lapte, de ouă etc.
Asociaţiile, cooperativele şi băncile de eredit pot contribui foarte mult la schimbarea actualei stări de lucruri. Şi statul dacă are un rol este acela de a deschide debuşeuri, de a recomanda metodele cele mai bune şi produsele cele mai kigienice şi mai hrănitoare, prin rezultatele experienţelor ce s’ar face în laboratoriile sale.
Aşa îndrumat ţăranul şi aşa sporite veniturile lui, putem să ajungem la o stare de lucruri bună şi sână-toasă, aşa putem scăpa ţara de pericolele vijeliilor pe cari luptele sociale le deslănţue asupra altor ţâri.
A fost des întrerupt de aplauze d. Lucasieviei şi la sfârşit publicul ales care umplea sala l’a aplaudat cu căldură şi l’a felicitat.	ţ
Lunea viitoare va vorbi la „Liga de propagandă conservatoare“ d. rna- j ior Verzea, despre starea armatei.
Chestia liceului triturcat
OniMIRE
Intr’un articol, detestabil ca fond şi ca formă, dar admirabil în
ceea
ce priveşte combaterea câmpilor, un anonim redactor al Voinţei Naţionale
mai bună dovadă cât de limpede au văzut şi au înţeles chestia aceia tari,ca Laurian,eu mulţi ani înainte ( întrevăzuseră soluţia admisă azi».
Aşa dar, dună d. ministru al instrucţiei, faptul că o reformă a noastră a fost imitată în alte ţâri, este cea mai bună dovadă că reformatorul nostru a văzut şi a înţeles limpede chestiunea. Argumentul este foarte c»mod şi îl primim. Să ni se îngădue însă a ne destăinui următoarea nedumerire :
vulgarii, francezii şi austria
ZIUA II
— Şedln|a de dnpă amiază —
Şedinţa se deschide sub preziden' ţia d lui Nicolau.
da preferinţă acestuia, fără a mai fi supus la un nou concurs. Localitatea celui admis rămânând de drept pusă la concurs.
i In cazul când vor petiţiona mai
Se dă citire telegramei de mulţu- mulţ* farmacişti din această cato miri a Majestăţi Sale Regelui. gorie, alegerea se va faco avându-se «Maiestatea Sa Regele mă însăr- 3a normă ordinea clasifieaţiei la
c ncursul anterior şi vechimea de
se opinteşte să pue o proptea sdrun cinatului liceu trifurcat. înainte
însă de a intra în miezul conîbaterei	trahcezn Şi austriac» «Maj(
înţepatul ucenic al lui Pestalozzi, studiat şi au adoptat principiul jcinează a transmite domnilc-r motn ...
Imî reproşează că nu aş fi om serios “Dn^^ârii şcoalelor, aşa cum l-a | bri ai Congresului farmaciştilor îual- fdirijare a oficinei sale proprii, şi că nu aş citi revistele podago- plămădit fostul ministru al scoale Iţele sale mulţumiri pemru omagiile gico, cum face de pildă d-sa, As- t °ţî . Mlnail viădescu.	_ fee i-aţi adus cu prilejul congresu
cultaţi :	f *rin urmare :—cu deplina învoi- j lui, precum şi urările, ca face pon-
«Neapărat, un om serios, care ar a actualului ministru— d. Vlă- tru dezvoltarea artei farmaceutice.
........ -	-	- deseu a văzut şi a îaţolos limpecJ r
chestiunea militarizării şooalelor şi j reforma d-sale este şi rămâne exco-}
! i OU
UN PROCES DURÂND UN SECOL
Ac
Viitorul nostru agrar
cum câte-va zile Curtea de casaţie din Roma a terminat în fine un proces oare durează de un secol.
Obiectul în litigiu e relativ la posesiunea » două-zeci şi trei de titluri de nobleţă I Aceste două-zeci şi trei de titluri au fost recunoscute a fi ale d-lui Baldassare Carraciolo din Neapola, şi constă dintr’un titlu de prinţ, unul'iţe marchiz, trei de conţi şi opt-spre-zece de diferite titluri de baroni.
D. Caraceiolo, de altminteri, peste curând îşi va vedea complectân-du-se îndoita duzină de titluri căci aşteaptă pe aceea de «Grand de’Spa-nia» de primul rang.
C FATĂ VÂNÂND LUPI
O întâmplare în condiţiuni excep-
___________________ _	ţiopale s’a petrecut în Austria.
desvoltat Luni seară la tLiga de pro-1 Tn faţa foişorului de vânătoare al pagandă conservatoarei conferinţa j prinţului Hohenlohe, de la Enns, sa tratând despre viitorul nostru «- mai mulţi lupi au făcut, acum câteva grar.	j zile, o bruscă apariţie, încercând a
Cu o deosebită claritate — dovedind pătrunde In foişor
£
Provinciale
— Conferinţă ţinntă In fl Sărat de amical nostru d. Ion Brălleann, avocat din acel oraş —
(Urmare şi sfârşit)
De e bărbat, îl vezi când ras, tuns şi frezat, când neţeselat de o lnnâ, când gătit de ţipă hainele pe el, ou gâtul strâns într’nn guler lustruit ea hârtia velină şi cercuit do o cravată bătăioasă ;—când murdar şi neîngrijit că nu dai nici doi bani pe dânsul. Ce să faci, aşa-i boerul când vine de la moşie.
E important a spune că provincialul ştie bine româneşte, dar cu toate astea, graiul, limba strămoşească o schimonoseşte In mod în grozitor. Cauza e vanitatea spoelii cui urei franceze, psoudo-culturei franceze, căci dacă provincialul ar înţohgo pe deplin 3ă în lumea întreagă cultura In adevăratul sens al cuvântului so poate face In orice limbă, nu ar căuta să presare printre cuvintele româneşti radicale pe cari nu le înţelege şi nu ar îndruma odraslele lui numai spre aşa zisă cultura prin cunoaşterea—sau **s«iB*aşfc»r#» JÎMft+i fraac»z« pem*
o prqfundă eqnvincţiune — cu foarte numeroase şi serioase argumente — probând o temeinică cunoaştere a subiectului — şi cu o formă din cele mai alese —• arătând un spirit cultivat — d. G. Lucasievici a făcut o a-devăratâ conferinţă atrăgătoare, in-tei’esantă şi instrustivă asupra importantului subiect ce-şi propusese să trateze.
Evident, nu este locul să facem ac. o amănunţită dare de seamă a conferinţei. Dăm numai câteva de ta întrunire.
Conferenţiarul a arătat că de mult, de când s’a plămădit starea moderna de lucruri la noi, a domnit o concepţie greşită tn ce priveşte ugricul tura.
Din această cauză am ajuns eâ în ţara asta — care din wemi bătrâne, era numită grânarul Europei — se Bate şi ţi se face azi în veacul al XX-lea o agricultură primitivă, pe când irţduşţna, dare nu are la noi nici materia primă, nici braţele necesare, nici capitalul trebuincios, primeşte toi felul de încura ări, şi în mod factice a-junge la o foarte mare desvoltare.
0, şi le-a spus foarte frumos, cu oarecare duioşie chiar, lucrurile a ■ cestea d. Lucasievici.
Tot graţie unei concepţiuni greşite datorim şi întreaga reformă agrară
Ia casă nu era însă de cât fiica inspectorului de păduri. Dânsa luă cnragios o puşcă a tatălui ei, ochi şi de la prima dată omorâ un lup. Ceilalţi se îngroziră şi fugiră.
Curagioasa fată a primit felicitări de ia mai multe societăţi vânăto-reşti._______________
M Of T U HI
Maxime şi cugetări
Scris a fost să ne revedem...
Un autor, căruia i s’a retri mis manuscrisul
*
Nevoia sfarmă oţelul
Un spărgător. de lăzi de fier
va deschide Un poliţist, deschizând uşa puşcărie;
Cine are carte are parte
Nat Cacialma
+
Un cadavru care nu trâeşte nu se mişcă Cotruţ, inspector de poliţie.
*
Fie caie cu ale lui, Tehaş cu slujnicuţele şi eu cu cârciumarii
lancu Brătescu
fi ţinut să se lumino e asupra pricinilor cari au dus la înfiinţarea liceelor trifurcate, s’ar fi folosit de scrierea d-lui C. lonescu, directorul învăţământului secundar şi inspector general al acestuia, care a arătat cum aceleaşi nevoi au du3 la a-ceiaşi reformă în Germania, ba chiar că nouă ne-a fost dat a o putea realiza înnainte de Germani. Ace-laş lucru s’a făcut în Austria şi e pe cale de a se faia în Franţa».
«Dacă d. M. Mihăileanu ar fi urmărit chestia în revistele pedagogice străine, ar fi văzut că ori unde s’a făcut încercare cu liceul trifurcat, nu se mai gândeşte nimeni a se înturna la liceul unitar».
Am citat aceste rânduri, din două motive. întâi pentru ca să mai vadă odată lumea că primul redactor al «Voinţii Naţionale», care se prăpădeşte citind scrieren d-lui C. lonescu precum şi revistele pedagogice streine habar nu are de chestiunile pe care le atacă. Liceul din Franţa, stimate ucenic al lui Peste lozzi, nu «e pe cale» a se împărţi în mai multe secţiuniliceul din Franţa este împărţit In mai multe secţiuni încă din anul 1902, adică de aproape şapte ani. Eşti înapoi cu pedagogia şi această isbitoare lipsă este cel pnţin ruşinoasă pan tru un prim-redactor, care îşi dă atâtea ifoase şi care, dragă Doamne, are deslegare să înnegrească chiar primele coloane ale «Voinţii Naţionale».
In Franţa, după şase ani de experimentare, observând u-se o pronunţată scădere a nivelului intelectual, s’a produs chiar o reacţie în potriva reformei diiţ 1902. «Rezultatele—no spuue ancheta întreprinsă de revista «L’Ensoignement seconda ire» — par foarte rele chiar din punctul de vedere moral,—cu atât mai vârtos din punctul de vedere intelectual, — şi acest învăţământ utilitar este în bună parte eauza decăderei studiilor».
(«Revue Universitaire», 15 Janvier 1909).
Aşa stând lucrurile, nu aşi fi citat rândurile din Voinţa Naţională, dacă nu ar sta Intr’însele toată puterea de argumentare a celor cari apără liceul trifurcat. De câte ori se dovedeşte că, nu consultându’şi aptitudinele se îqscriu elovii într’o secţie sau în alta ; de câte ori se arată că darul de căpătuială, strâş-nicia vre-unui profesor ca şi alte considerante hotărăsc asupra popu-lării sau despopulării celor trei secţiuni; de câte ori se aduc probe temeinice în potriva actualei organizări a şcoalei secundare,—ni se răspunde uniform:
Liceul trifurcat e bun, e chiar excelont şi dovadă despre aceasta este faptul că principiul împărţirii în secţii îl găsim aidoma In Franţa, în Austria în Germania etc.
In felul acesta argumentează şi d. ministru al instrucţiunii în ultimul număr al Revistei generale a Învăţământului.
«Dar ideia ne—spune d. ministru— căreia el(e vorba de Laurian) a fost
firecursor la noi, îşi face drum în urne, şi după noi au mai realizat-o şi alţii. Franţa a dat în 1902 liceelor sale o organizaţie aproape du aceleaşi principii ca şi la noi. Germania, după lupte îndelungate, s’a realizat egalitatea absolută a învăţământului clasic, modera şi real, având cursul inferior comun. In Italia se pregăteşte un proect de lege în acelaş sens».
«Potrivirea aceasta Intre nişte ţări, cari, pe căi diferite şi ţinând fiecare seamă de împrejurările sale proprii au ajuns la rezultate identice sau atât de asemănate, este cea
General adjutant Mavrocordat
lentă.
Da ce dar a fost desfiinţată ?
M. Mihăileanu
Anarhia ie Ir intern
Aceasta este denumirea ce s’a adaus în deebaterile ce an dnrat don& zile la Senat asupra conlictulni dintre direcţia serviciului sanitar şi consiliul sanitar superior.
Şi este într’adev&r dovadă de anarhie faptnl că acest conflict se prelnngeşte atât de mult, fără ca d. ministru de in terne să’i poată pnne capăt.
Zilnic avem de înregistrat articole violente publicate prin ziare snb semnătura d-lui subdirector al serTicinlni sanitar, nn bărbat pe atât de combativ pe cât e de mic şi pe atât de ranebinnos pe cât e de costeliv, zilnic avem de înregistrat demonstraţinni, memorii şi protestări din partea consiliului sanitar.
Iată acum că de două zile Senatul are să asculte discnţinni, câte odată emoţionante, de mnlte ori cam jignitoare pentru demnitatea situaţiunilor ce ocupă persoanele vizate, provocate tot de situaţia de la consiliul sanitar.
Iar d. I. Brătiaua nu ia nici o măsură oa să pao capăt acestei stări de lucruri. D-sa voeşte să nu’l atingă pe d. dr. Sion, subdirectorul serviciului eanitar, dar în acelaşi timp se fereşte să se lege şi de d dr. Ik&mnieeann, care s’a ales, în centra voinţei d sale rice preşedinte al Senatului
Şi în această chestie asistăm la acelaşi joc de basenlâ, al d-lni I. Brătianu, cu generoşii într’un talger şi cu Toohile cadre tn celalt talger.
D. dr. Râmniceann a mers eri până a vorbi de o grevă a farmaciştilor, foarte nemulţumiţi de loviturile ce le-ar da di recţia ge nerală a serviciului sanitar.
Ar fi îutr'adevăr unică in felul ei o asemenea grevă. 0 grevă sinistră ce nu se poate închipui de nici o minte sănătoasă.
Bar cu spiritul anarhic ce bate azi de sus, na ar fl tocmai de mirat dacă am ajunge şi la asemenea monstrooase rezultate.
Continuarea discuţiei
j La ordinea zilei continuarea dis-.cuţiunei asupra articolului 122. f D. Deleanu continuă să vorbească, arătând starea farmaciştilor rurali înainte de crearea depozitelor. Dânsul zice, că încă de atunci corpul farmaceutic se declara centra ideii ca farmaciştii rurali să rămână numai la ţară şi că azi, după crearea depozitelor de medicamente se cere j să se găsească un mijloc de rota ţiune, care să permită şi farmaciştilor rurali sa poată ajunge la oraş.
D. Blânda cere, oa să nu se mai dea concesiunile după clasificam celor reuşiţi la concurs, ci după vechimea celor reuşiţi, indiferent de clasificaţîe. Să se institue deci un examen de capacitate în 'ocului concursului de până acuma
D. Jelea se declară contra concursului zicând, că pe de o pai te concursul poate găsi pe cineva incapabil de a conduce o farmacie, dar acel cineva, îndată ce are parale să’şi poată cumpăra o farmacie devine numai prin aceasta destul de apt a o dirige.
D-sa se declară de asemenea contra diferenţei ce se face Intre oraşe după numărul pop ilaţiunii, în pri-viaţa numărului suficient pentru
Se pune la vot această propunere şi se admite.
D Nicolau explică In urmă motivele cari au determinat diferen-ţiarea oraşolor după numărul popu-laţiunei, căci, spune d-sa, cu cât oraşele sunt mai mari, cu atât concurenţa, chiar la farmacii, fste mai mare, căci în aceste oraşe avem concurenţi pe droguişti, spitalele cu dispensariile lor, sanatoriile etc.
D-sa arătă cu cifre, că peste toţ, unde farmacia nu este monopol ae stat, numărul locuitorilor necesari unei farmacii, este mult mai maro de 8.000 număr de care se sperie azi congresul. In Germania se cer 30.000 locuitori pentru susţinerea unei farmacii.
D. iteanu propune să se nif rească, la 6.000 unifoim pentru toată ţar», numărul do populaţie necesar existenţei unei farmacii. D-sa mai declară, că toţi vor lupta contra func-ţionârei depozitului central,
Se pune la vot propunerea d-lui Iteanu şi se admite.
Şedinţa se ridică la ora
6 juiH.
Yu
tru a putea păşi demui în societate.
In schimb însă tot ce e rău şi putred din cultura franceză, după cunoaşterea tn parte a acestei limbi, pătrunde adânc în sufletul şi mintea tinerilor provinciali români ; .romanele şi mai cu seamă cele pornografice, mai bine pornografice joacă rol mare In desvoltarea culturei provinciale.
Mi s’a întâmplat chiar mie să surprind pe masa de lectură a unei tinere fete, 14—15 ani, imorala carte a lui Rene Emery, «Les Vierges en Fleur».
Iu.» permit a eiti astăzi o pagină din Cartea lui Costache Nogruţi, unul din cei mai mari prozatori ai ţărei, şi c*re caracterizează perfect tisiologia provincialului din 1840.
Astăzi provincialul numai umblă încotoşmănat în şuba de urs, însă figura lui e lesne de recunoscut, căoi ceea ce natura % răspândit pe faţa provincialului din 1840 ca o miloasă mamă, nu a dispărut. Acel nu ştiu ce, care vorbeşte ochilor, a -cel nu ştiu se care te face să’l cunoşti, acel nu ştiu ce care te faco să râzi când îl vezi, a rămas Întipărit pe rumena şi de curând rasa figură a proviaoialului.
Deosebirea o oă azi iproviucaiul cum ajunge pe peronul gărei de [Nord strigă tare—ea să’l audă toată lumea, birjarului In a cărui trăsură kţatalul i a pâ« bagajele h cfar ,a
Capşa sau la Continental.
re cine vezi la Şosea în col mai turbat muscal căruia e în stare să îi dea un pol pe oră, numai pentru a spune acasă că a fost la Şosea în muscal cu galoşi ? Pe nea Ghiţă ori pe nea iordache, care te stropeşte cu noroiul asvâriit de roatele do cauciuc pe care se sprijină trăsura trasă ae aprigii telegari mus-căleşti.
La teatru dă 25 lei pe un fotoliu de orchestră spre a spune oă a fost la Sarah Bernhardt. Şi să’l vezi ţi-e mai mare dragul—cum sta înfipt In locul lui şi asculta fără a pricepe nici limba şi nici arta celebrei artiste.
Mi-aduc aminte de două întâmplări autentice, păţite do doi onorabili provinciali, Râmniconi.
Unul s’a dus la Paris cu ocazia expoziţiei din 1898. Nimic nu i-a rămas ca amintire, nici arta nici frumuseţile ştiinţifice şi artistice ale Expoziţiei, oi atâ1*» doar plimbarea la Boule de Bolone (Bois de Bolog-ne), cum spunea ei cu multă ern-fasă.
Cel l’alt era la Viena. S’a dus la Kaiserliche Koeuigliche Hoff Thea-ter Era oam răoit şi apuoandu l tuse t omul învăţat ca acasă, Ja pus mâna la gură şi a dat drumul efectului tusei jos pe parchet. L’au înhăţat oamenii io serviciu şi dacă nu plătea 50 de fiorini,ameodă mergea U zuhau». A făout «1 g«ră dar
a plătit. Şi totuşi a povestit singur păţania.
Aşa e provincialul actual. Când se Întoarce din Capitală uşurat de parale dar cu un bagaj de amintiri plăcute; petrecerile de la Flora, măscile de la Edison sau do la balul Presei, muscalii cu galoşi. Iar de’l întrebi de vre-o nouă publica-
Îie literară, sau de ^concertele sim-onice, ori de vre-o conferinţă de la Âtboneu îţi răspunde oă nu a a-vut vreme să se ocupe de astoa.
Venise o dată în Bucureşti o artistă celebră, Reichemberg. Am întâlnit acolo pe un distins provincial Râmnicenn. Ce credeţi că mi-a spus întâi ? Că a petrecut do minune aseară la Reikenborg, En o-ram In Bucureşti. Dar ce o fi spus la Râmnic !
In ce priveşte modele să nu credeţi că simpaticele noastre cocoane din provincie se lasă mai po jos de cele din Bucureşti.
Nu e modă mai nouă, fjrmă de pălărie mică sau mare, fason de rochie sau de corsete să nu ajungă ia cunoştinţa provinciei, chiar mai în-nainto de a fi cunoscute în Bucureşti.
Da, căci aşa a asigurat-o la Bon Gofit ori la Bon Marche sau la O-limpia. Şi apoi să mai vozi pe urmă : iuvidia şi părerea de rău încep să încolţească In sufletul colora care nu au putut să’şi faoă şi ele. 1 4a«ă mm mai «»ra> »*1 ptiţtm 1» f«{
CONFLICTUL AUSTRO-SARB
Solnffunea e apropiată
Conflictul austro sârb, după cât se spune din telegrame, pare a fi depăşit de fasa sa acută, trecând spre o stare mai pacifică şi favorabilă unei soluţiuni împăciuitoare.
Rusia împăciuitoare
Se înţelege uşor rolul de seamă ce imperiul rusesc îl are în acest conflict.
Rezistenţa pe care o aratâ Serbia se pune chiar In sareina acesteia.
Şi isbucnirea unui lăzboiu, de asemeni, depinde numai de ea
Guvernul rusesc Insă se pare a fi avut serioase motive a nu da naştere unui râzboiu european, mai ales câ Austria pare a’şi mai fi lăs it dini cerbicia sa, promiţând avantaje economice Serbiei. Atitndinea Austriei şl a celorlalte puteri
Nu e mai puţin adevărat câ şi din partea Austriei oficiale s'a c&utat să se păstreze mult tact şi a recunoscut, in fine, că nu trebue să aştepte succesul demersul ilor puterilor pentru a preciza ofertele care e gata să le dea Seibiei pe terenul economic.
Atitudinea celor-l’alte puteri, şi în spe cial a Franţei, a fost din cele mai proprii pentru păstrarea păcei.
Şi chiar în demersul ce’l pregătesc să’l facă, oficiosul francez, declară că esenţialul acestui demers la Belgrad va fi să depăşească, luând un caracter atingitor pentru Serbia în particular, şi pentru popoarele slave în general.
O presiune ar fi inadmisibilă, inutilă şi vătămătoare. Trebue a se adresa nu mai judecăţei sârbilor, ca să se convingă că pretenţiunile lor de a’şi mări teritoriul e cu neputinţă şi să se mulţumească na mai cu avantajele economice, a căror necesitate o îndreptăţeşte cbiar Europa
ca aeele"care şi-au făcut.
E frumos să vezi o respectabilă matroană provincială într’un mare magazin din Bucureşti. Nu se tocmeşte de loc, dă cât i se cere, cumpără ce i se oferă şi e mulţumită căci are satisfacţia sufletească de-a fi auzit lăudând u-i-se marfa în franţuzeşte, fără Insă a pricepo. Şi băr batul plăteşte.
Lâncezeşte spiritul de cultură, de iniţiativă în provincie pentru progresul cultural. De ce ?
Lucrul e lesne de explieat. Am 1 spus’o la început : Tendinţa covârşitoare de menţinere a actualei stări şi lipsa absolută de grijă a acelor ce au pretenţia de a tinde spre mai biue, de a se mişca In acest sens.
Utopie, ilusii, ba chiar nebunie se califică încercările oe le fac unii spre a ajunge la un rezultat satisfăcător în această direcţiune a progresului cultural.
Lumea provincială este prea mult ocupată cu micile (pentru dînsa mari) iatrigi şi chestiuni personale spre a avea timp şi pentru altele. Ce subiect de vorbă ar găsi nea Gheorghe, Goana Manda ori Coana Lenea, dacă s’ar ocupa cu citirea revistelor importante, ori ar veni să ne asculte aici pe noi ceştia cari no-am luat sarcina de a ridica nivelul cultural acolo unde trebue. O ! ba da. Ar găsi de vorbă, căci In loc să ne asoulte, ar sta numai să observe sum sunt gătit* «•»•«■#!• dig sală, şi ci-ar «im
existenţa unei farmacii, căci d-sa crede că prosperitatea oraşelor nu stă în totdeauna în raport direct cu creşterea populaţiunii.
Chestia farmaciştilor
D. Timuş susţine cererile farmaciştilor rurali. D-sa spune că în sânul congresului sunt tabere, sunt clase : farmacişti urbani şi rurali ; proprietari şi arendaşi.
D. Paliacu, vorbeşte contra depozitelor de medicamente in comunele rurale, spunând că aceste depozite au să aducă în scurt timp ruina farmaciilor rurale.
D. Căpăţână, secretarul binroului
h\
Este surprinzător a vedea câtă pasiune pun şefii partidului liberai când este vorba a se glorifica memoria lui Vodâ-Cuza potrivit cu actele îndeplinite de el în timpul Dsmniei sale de şapte ani.
Conu Mitiţâ care a avut o mare neînţelegere cu Cura i-a purtat totdeauna • ură ne mai auzită Ia care s’a adăugat frica cu totul nejustificată ca nu cum va Ctiza să poarte umbră iubitului nostru Rege
__ Conu Mitiţă care şi-a făcut studiile îa Germania şi care are de sigur pe Mum-sen în biblioteca sa, ar fi trebuit s& ştie următorul lucru:
Peste 200 de ani, pentru noul Xenopol care va descrie renaşterea noastră şi « va compara cu renaşterea Prusiei. Vodă Cuza va fi „Der Grosse K»rfurst“ şi Regele Carol. ..Friderich der Grosse1*. Comparaţi cu Domnii noştri, Alexan-
I dru Ioan I, va fi un al doilea Alexandru biuroul este contra trecem} cel Butlj Ur Carol cel Mare va mult
zice eă
în masă a farmaciştilor rurali la oraş. D-sa zice, că s’a ridicat numărul populaţii capabile să susţie o farmacie la 5.000, fiiud-că alt fel, deşi mulţi farmacişti ar avea farmacii ca proprietari sau arondaşi, totuşi s’ar distruge însăşi instituţia farmaceutică la noi în ţară. D. Căpăţână declară însă, că so va putoa găsi un mijloc, prin care să se salvgardeze interesele acelora dintre farmaciştii rurali, şi numai acelora cari sunt atinşi prin crearea depozitelor de medicamente.
D. Jaja spune, că dorinţa ruralilor de a veni la oraş în masă, este o curată revoluţiune, un atentat la dreptul de proprietate. Compară a-ceasta cu revoluţia ţărănească. Se declară contra punerei în lege a principiului că ruralii pot trece la oraşe în masă sau fără concurs.
D. Nicolau protestează, că direcţia sanitară ar fi avut vre-o solicitudine pentru farmaciştii rurali; zice că a înfiinţat depozitele prin oari a lovit In farmaciştii rurali, n'a făcut nici un bine ţăranului şi a îngreuiat budgetul statului.
Declară că comitetul va delibera asupra cererilor ruralilor, şi are credinţa că se va găsi o propunere plauzibilă, care să împace pe toată lumea.
Propunerea comitetului
Iată propunerea comitetului: Când se vor deschide concursuri pentru deschiderea de noui farmacii şi când între candidaţi se va afla vre-un di-rigent de faimacie rurală, admis prin concursuri anterioare, se
va
mai mare de cât Ştefan şi Mihai pentru că mult mai mari sunt actele îndeplinite în timpul glorioasei şi înţeleptei Sale Domnii.
Ion Brătianu a fost sufletul complotului care a adus căderea lui Cuza, d, I*. nel Brătianu a avut şi d-lui mari neînţelegeri cu unii din membrii familiei a-cestui Domn
In asemenea condiţiuni d-sa nu poate fi^ un judecător drept şi imparţial pentru Vodă Cuza. «On ne peut pas etr« jt ge et pârtie t
Domnul Ionel Brătianu consideră pe Vodă Cuza ca pe un impiegat al Statului căruia se cuvine o răsplată şi cu toate că serviciile aduse Patriei sunt de o mare însemnătate, însă Cuza mefiind «de ai noştri» s’a înţeles cu supuşii săi din dealul Mitropoliei să'i voteze 300.000 lei pentru monumentul Unirei în care va fi cuprins şi Cuza, adică o meschină le-compensă naţională.
Aveam 22 de ani, câni Cuza a fost răsturnat. Nu îmi amintesc ca fapt personal de cît ziua de 15 Iulie 1863 cînd Vodâ-Cuza ne-a înaintat pe platoul de la Cotroceni chemându-ne după rândul clasifieaţiei pentru a ne zice fie căruia «Te hiritisesc la gradul de Sub Locotenent»
Am servit 35 de ani sub iubitul nostru Rege căruia am fost şi am rămas foarte devotat. La proclamarea regatului ofiţerii Armatei au oferit M*jestăţei Sale un-album cu fotografiile lor, cu un moto scris şi subscris de fie care.
Eram Locot Colonel,—ştieam dar ce vreau, iar pe fotografie mea am sers. «Dintr’un mic Principat «Ai făcut un Regat «Şi dintr’o armată mică <Âi făcut una voinică»
Nu ştiu cum s’a făcut dar am avut norocul la toate inspecţiile şi manevrei» de a nu fi nici o dată probozit de Ma-jestatea Sa.
In fine la 1901 când conu Mitiţă m’a
coate şoptindu-şi: Văzuşi soro cum se uitau unul la altul, să se soarbă şi mai multe nu. Iar după e-şirea de la conferinţă, strânse In jurul mesei încărcate cu dulceţuri şi cafele să le auzi—te cruceşti— nimic nu le-a rămas din cele ce a spus conferenţiarul, dar şi nimic nu le-a scăpat din cele ce au observat sau li s’a părut că observă în sală.
Cu câtă duioşie mi-aduc aminte de vremile vechi. Ia provincie şi mai ales mai înainte ca sentimentul naţional să fie otrăvit prin infiltrarea în sufletul poporului a baccilului v -ninos al culturei fanariote, boorii noş-trii, jupânesele şi jupâniţele noastre f îşi petreceau vremea cu totul alt-fel do cum şi-o petrec astăzi cocon tşii, doamnele şi domnişoarele de astăzi. Atunci, parcă n’a fost şi parcă cei de astăzi n’ar fi urmaşii lor—se a-dunau de cu ziua in casa cutărui Ban, Hatman sau Serdar tot ce era mai ales şi mai cu simţ românesc în piept, în oraşul sau târgul,ţi cum se zicea pe atunci.
S|Boerii în cămara specială lor, vorbeau latre dânşii şi discutau trebile târgului, nevoile ţărei. Atunci boorii nu făceau ca cei de astăzi cari de se adună la un Joc mai mulţi discută cel mult cei 52 de autor! ai lui Grimaud din Paris,vestitul fabricant de eărţi de joc.
Jupânesele în odaia lor, ou fetele din easă, urzeau pânza şi luorau iile •ari au *«« fhla ic»i ţi « fctrm i«iei
femeiei Române pînă la Paris şi Londra, sau pregăteau şi puneau la cale trebile gospodăriei.
Iar jupâniţole acestea—nu aveau voie să stea cu mamele sau surorile măritate—strânse îu camera feciorelnică a jupâniţoi gazde lucrau şi îşi complectau zestrea trebuincioasă viitoarei lor căsnicii.
Ce deosebire şi cu cât stai şi te gândeşti punând alături vremile de atunci cu cele de astăzi ţi se umple par'că sufletul de întristare. Căci astăzi cucoanele noastre chib-zuesc cum ar putoa mai bine să’şi Încornoreze bărbaţii fără a fi simţite şi discută numai scandalurile zilei pregătind intrigile meschine menite să arunce vrajbă şi durere In jurul lor.
Iar domnişoarele, oh domnişoarele de astăzi I Când se strâng mai multe fete, păzeşte Doamne I Să le auzi, cu câfă pasiune şi competiuţă In materie discută ultimele romane şi publicaţiuni aşa zise de senzaţie, sau cum îşi povestesc una alteia ce i-a spus cutare tânăr sau cum îşi reamintesc de dulcile nopţi petrecute tn pensioane Ia intimitatea dulce a dormitorului.
Avem şi astăzi boeri do provincie, dar cei veritabili sunt numai acei cari până mai eri şedeau In picioare când intrau Ia casa stăpânului pe oare l'au furat sistematic. Astăzi cel de eri de-abia îşi <jp-h*s,râ «firii si •• ni te I* tine şi iţ.
www.digibuc.ro
EPOCA


Se căsătorise la
27 Iunie 1889 baeţi
?*
ministru de interne, a convocat pen-i tru mâine Joi, la orele 5 d a., la I ministerul de interne, mai mulţi de- j putaţi si pe d. Ed. Ghica, prefect de Vaslui, spre a discuta proectul de1 reformă sanitară.
pus pe nedrept în dispr -.ibilitate pentru
caz Je boală, fără să fiu constatat de lasă în urmă-i o fata şi 2
vre’o comisie medicală 'pe când mă a- 1	_____
flam sănătos în străinătate trimis de Ja-j	„ v,.	. . ,
ques Lakovari, ceeace m’a hotărât a mă ţ D l. I. Bratianu, prim-ministru şi retrage Mnjestateă Sa a binevoit a spu- i ne Generalului Vartiade Şeful adiotan-ţilor că regretă ceea ce mi se întâmplă
Sunt adânc recunoscător M&jestăţei-Sale şi îi doresc ani mulţi pe tronul ce a ilustrat
Recunoaştem cu toţi că dacă am ajuns a fi cunoscuţi în străinătate şi dacă ne allăm pe cale bună, asta o datorim înainte de toate calităţilor sale superic» re şi modului înţelept cu care Majesta tea Sa av condus mai bine de 40 am până astăzi politica internă şi externă.
Asta nu mă împiedică de a fi drept şi cu Vodă Cuza .şi a voi un monument care să identifice Unirea cu acest Domn care a fâcut’o.
Liberalii s’au lăudat tot deauna cu iubirea lor pentru ţărani, fătuesc pe d.
Ionel Brătianu sâ’i consulte de la Seve-riu la Dorohoi, ei îi vor spune fără în* cunjur ce monument merită Cuza, poate consuita şi oraşele—nu am nici grijă în această privinţă.
Domnul Ionel Brătianu nu poate avea pretenţiunea de a decide într o chestiune ce interesează toată ţara indistinct de partidele politice.
Din cele ce au transpirat până astăzi d Ionel Brătiann ar voi ca monumentul Unirei să fie un ghiveci făcut din toate zarzavaturile, printre care să aibă şi Cuza uh locuşor.
Am mai văzut în jurnale că primarul se gândeşte cum să răscumpere locul din faţa Administraţiei financiare unde să se aşeze Statuia lui Cuza ce este a se ridica prin subscrieri bene voie.
II sfătuesc să se lase de această glumă de rău gust, căci atunci nu văd de ce nu l’ar trimite pe malul Bahluiului că să complacă şi mai mult domnului Ionel Brătianu
Nu vom admite nici o dată ca monumentul Unirei să se ridice pe piaţa Unirei şi statuea lui Vodă-Cuza 150 m. mai la vale uitându-se chiorîş unul 1 a altul ca şi cum ar fi certaţi.
Unirea a fâcut’o Cuza şi această
piaţă memorabilă pe care s'a jucat f fastă inventează calomnii Şl in-
'iora unirei ----!— • -	-	-
amândorora Cred că una îmbrăcată ca la Rucăr, alta ca la Vrancea dându’şi mâna pa piaţa Unirei în faţa iui Vodă Cuza care sâ le predomine precum şi pe sfetnicii aşezaţi în jurul său care l’au ajutat a îndeplini acest mare act naţional ar fi un adevăr istoric înaintea căruia cu toţii s’ar închina.
Monumentul ce se cuvine unui Domn nu se poate ridica de cât cu asentimentul tuturor.
Adevărul, credincios sistemu lui său de gazetărie necinstită, răspunde constatărilor noastre! asupra atitudinei necinstită şi, j nedemnă ce a avut în chestia a-! facerilor de la, războiu, arătând jj că şi noi am publicat unde din i ştvrile date de el.	{
Ori, chestia nu este ce infor- j maţii a publicat Adevărul. Nu) de aceasta ne-am ocupat noi. j Dar de ce comentarii le-a inso-1 ţit, ce insinuări a făcut la adresa -fruntaşilor noştri politici şi cum, fără ruşine el însitşi făcea insinuări pe care propriile sale informaţii le dezminţea.
O, de sigur că n'am spune nici odată nimic, dacă Adevărul s’ar înşela şi de bună-credinţă ar 'publica chiar dese ori—nu numai din când în când—ştiri neexacte.
Cu sistema noastră de gazetărie,—ediţii la fte-care 4-5 ore— este foarte uşor să publice un ziar şi ştiri neexacte, pentru că lipseşte timpul necesar, câte o dată, ca să controlezi o ştire.
Dar chestia este că Adevărul nu înregistrează ştiri neexacte
NEÎNTRECUTE
In calitate şi construcţiune s’au dovedit cele mai moderne
FLUliVRI CU ABURI
ORIMNALE „FOWLGR”
construite pe t aza experienţelor noastre practice făcute în timp, de mai mult de 50 ani în toate ţările din lume, şi introduse de 20 de ani, cu cel mai mare succes, şi în România, unde lucrează astăzi peste 60 de pluguri cu aburi «ORIGINAIaE-FOWIaElU funcţionând prin ardere de paie sau ori ce alt combustibil. Prin funcţionarea lor sigură şl Ireproşabilă ele garantează o arătură raţională, producând cea mai mare cantitate de arătură zilnică. Toate aceste pluguri au fost puse în funcţiune personal de
D l JULIUS SAXON
Inginer specialist şi representant-generai ai
D-lor JOHN FOWIiER & Comp.
Bucureşti. — Str. Armaşulul, No. b
proprii fLER»,
NB. — /iproape întreaga elită a mariler proprietari români au cumpărat numai pluguri cu aburi «ORIGINALE FOWLER», adresându-ne scrisori elogioase şi de deplina mulţumire pentru perfecta lor funcţionare neîntreruptă.
Dânşii s’au strecurat îu via lui Costică Stancu loan Dentru a fura struguri şi fiind surprinşi acesta a încercat să-i lovească cu un cuţit.
Atunci soldatul Butea î-a scos cuţitul din mână şi l’a înjunghiat pe vier caro peste câte-va mmulo a sucombat.
Curtea a găsit că Butea se afla în legitimă apărare şi l’a achitat pentru delictul de crimă dar l’a condamnat la un au şi jumătate închisoare pentru furt, iar pe cel lalt la G luni închisoare ca complice.
St.
! tribunalul şi-a declinat competinţa do a’l judeca şi l’a trimis la judecătoria de ocol.
Recursul d-lui Brândză
Eri s’a înfăţişat din nou înaintoa Contenciosului Administrativ recursul făcut de d. Marcel Brândză, fost profesor la şcoala de agricultură do la Horestreu, eliminat din învăţământ pentru incorectitudini.
S’a pledat admisibilitatea recursului,
Curtea după o lungă deliberare a amânat pronunţarea pe Vineri.
Ultraj şi lovire
Cu prilejul curselor de automobil dintre Bucureşti şi Piteşti, un gardist care fusese postat să menţie ordinea la punctul de plecare a fost insultat şi bătut de indivizii Petre şi Dumitru Şerban, Ştefan Mitică şi Gh. Niculai, care voiau să străbată la un garaj improvizat.
Ei au fost trimişi în judecata tribunalului Ilfov secţia I care a condamnat eri pe cei doi dintâi la
câte 15 zile închisoare pe Ştefan . Continuând oratorul se ocupă de acti-Mitică la O lună închisoare iar pe vitatea sub directorului serviciului sanitar, Gh. Niculai la 2 luni închisoaro. citează cazuri de neregularităţi în numiri de agenţi sinitari şi de mânuire Diverse	| de fonduri şi medicamente.
...	. Ast fel, spune d. dr Râmniceanu, s’au
Tribunalul de comerţ a cerut eri găsit fonduri pentru călătorii în străină-
^ l.i ♦ a 1 -î TXT a 01 «v Vi t /1 n VI. A M	m 1 . a 1 — - r. .
suprimarea aliniatului 2 din articol.
Amendamentul după discuţie se respinge. Şi se votează art. 7 neschimbat.
SENATUL
Şedinţa de la 11 Februarie 1909
D dr. Râmniceanu luând cuvântul îşi exprimă regretul de a fi luat o atitudine ostilă guvernului pe chestia anarhiei de la direcţia serviciului sanitar de şi e membru] al majorităţei.
D'sa spune că a fost nevoit să ia cuvântul din cauza răspunsului dat de d. ministru de interne la memoriul pre zentat de consiliul sanitar zicând că e anarhie.
Spune că nu voeşte nici să învingă nici să convingă p.e d. ministru , de interne, căci nu voeşte să învingă pe şeful său şi nici nu va căuta să’l convingă că ştie că nu va putea fiind coprins in vârtejul socialist ţApl')
Anarhismul trebue sâ fie căutat la direcţia serviciului sanitar, declară ora' torul.
Nu mai departe de cât aseară Voinţa Naţională» a publicat un articol contra consiliului sanitar de sub directorul ser* 1 viciului sanitar, într’un stil prea ruşinos pentru a’l putea citi în Senat.
Teatrul liYRIO
COMPANIA LIRICĂ ROMÂNA
— Conducerea: C. GRIGORIU —
Astăzi Miercuri 18 Februarie
so va representa
Princtsa Dolarilor
Joi 19 Februarie 1909
pentru a 9-a oară
Povestirile lui Hoffman
(Ho ffmaus Erzahluugen)
Biletele la „Independenţa14
Iată rezultatul alegerei de la Ore-viţa
D. Sicgescu, a fost ales eu 1840 voturi candidat ul\naţional, iară. George Popp de Băseşti, a întrunit 1087 vo-‘ turi.
gur că idtia va fi îmbrăţişată de toţi Gălăţenii. Roagă adunarea să discute cestiunea şi sâ aleagă un comitet însărcinat cu adunarea banilor trtbuincioşi.
D. I. G. Munteanu, directorul şcoalei
comerciale superioare, este de părere că’ TriUunaiul ae comerţ a cerut, ori | găsit fonduri pentru călătorii în străină-j ^ g /; Principele Ferdinand va de oarece iniţiativa corpului didactic s’a t arestarea comercianţilor M. A. Brauu , tate la Wesinghton, Viena, Stokolm şi j Dieca a~-( Miercuri la orele S si 66 întins la toate straturile sociale ale ora-. şi S. Piker proprietarii unui ma- nu s’au găsit pentru combaterea epide-T. r , v , ,	oinmnJnne f
! fiind-că n’a avut timpul să con- 5Iţi fjipf ţmipnif ă\troloze un zvon, dar foaia ta- , IU11
la regiuinlc petrolifere om Prahova
pentru întâiaşi dată hora unirei aparţine\famii^ ea să ponegrească Cldvet-°u- c e rumoase mr^ ^ ca slujască pe aceia cari il subvenţionează cu fonduri neavuabile.
Şi chiar azi când ne răspun-
Direcţiunoa poliţ-ei şi siguranţei generale din ministerul de interne
şului, să se dea o mai mare desvoltare gazin de manufactură din calea cercului de acţiune al comitetului, ce se Văcăreşti, declaraţi în stare de fa-va forma. In loc de un simplu bust lui
C. Negri, sâ se ridice, la Galaţi, o sta- Pasivui treco de 10().000 iei. tua lut Cuza şi un bust lui O. Negri.	ţ, • ,	f •
Statua lui Cuza să se aşeze în parcul , j^ .1 3 â înfăţişat înaintea tn-municipal, având la dreapta bustul lui bunelului Ilfov secţia^ Il-a procesul
Kogălniceanu, iar la stânga bustul lui Negri. Aceasta, nu numai pentru amintirea lui Cuza, ale căruia merite sunt de toţi cunoscute şi pentru care Gălăţenii au particulare motive de recunoştinţă, ci şi pentru înfrumuseţarea oraşului şi pentru educaţia cetăţenilor.
In apus abundă monumentele şi statuete nu numai în capitalele mari, ca Londra, Paris şi Berlin, nu numai în o-raşele de a doua mână ca Anveis, Mun chen şi Lipsea, dar şi oraşele mai mici
generam uiu ui iisuunu ue învoi uo —y- —	r. —,
v„	a descoperit zilele acestea,un foarte *se .lntreŞ in această direcţie. Chiar şt la
de în chestie ştirile cea publicaţi ingenios mod de a fura păcură din î^^înaiSa	Bucure Jii şi-a
SdptUTHdtlU tT6CHtă—Vil ŞÎT—JcOIlduCtclO UIIOI SOCictăţl din regiu- ridicat în timnnl din urmă. ne continua-
pra chestiilor de la ministerul * petrolifere ale judeţului Pr&-
•	...	’	^	-	■ ... • societăţi petrolifere practicau aceste a lui I. Brătianu, C. A.Rosettişi P. Pro-
- ----- necinstit nunutl un oampei din; furpul.j pe 0 scară întinsă şi sumele topopescu ; pe bulevardul Colţei, două:
Intre drepturile unui şef de partid şi articolul nostru.	(realizate de pe urma acestor hoţii. lui L. Catargi şi Al. Lahovari, etc. La
chiar a unui prim-ministru nu intră şi Dar Cine nu Cunoaşte azi ne- gunt destul de însemnate	î Ia?î s’au ridicat Statuele lui Stefan-cel-
acela de a cataloga Domnii ţârei şi a Ie (cinstea Adevărului !	{ Iată cum hoţii, de conivenţă cu Mare V V' Alexandri, şi în curând se va
fixa locul ce he-care are sa ocupe in Is-j	| „ “	, ,	t ridicamonumentul.Unirei. Ploestuau motorie.	.------ »personalul -societăţilor furate,proce- numentul vânătoriior şi statua' Libertâ-
Figura lui Vodă-Cuza nu poate să iasă] Ministerul instrucţiei a declarat 1 au: Noaptea, cana totul întia in La Craiova s’a început adunare de ştiibită, micşorată din cabinetul actua- j vacante catedrele de rufărie de la îăcere, ei înşurunau ia conducta ae ide fonduri pentru statui lui Cuza. Nulului ministru de interne sau din oficina ' goalele profesionale din Vaslui şi ' ransmisiune a petro leului, alte con-] mai Galaţii n’au nici o statue, nici un «Voinţei Naţionale»,	]' -Severin Titularele cari doresc să duete de derivaţie, pe cari le lăsau monument.
-vo1' ad,'eM js^ssă.n^ssîs
furau.
ridicat în timpul din urmă, pe continua rea bulevardului, aproape de cele trei
j hova. Oamenii din serviciul altor statui din faţa Universităţei, alte trei
de lovire intentat do d. Eugen Ba-iasimovici din Buzău d-lui Oscar Rapaport din Adjud. Procedura no-fiind bine îndeplinită procesul s’a amânat la 28 Aprilie.
— Parchetul a deschis acţiune publică contra indivizilor C. Munteanu, Gh. Leontescu şi fraţii A-lexandrescu, care au escrocat pe câţiva ţărani luându-le bani pentru a le procura un avocat îutr’un proces
St»
odată ca piaţa U-
nirei după placul său o colivă de bronz in memoria răposaţilor care au contribuit la facerea Unirei şi printre care să figureze şi Vodă Cuza. «Comme un seigneur sans miportance».
General Pascu
D. N. N. Săveanu, secretarul general al ministerului de interne, se află de eri reţinut In casă, în urma unei indispoziţiuni.
încărcătorii de cereale din Olteniţa s’au constituit în societate.
Deocamdată, societatea numără 31 membri.
j Parte din aceşti ingenioşi hoţi au fost descoperiţi şi s’a putut astfel determina aproape exact şi enorma cantitate de păcură furată.
Abilii agenţi ai direcţiei poliţiei şi siguranţei, dresând cuvenitele!
miilor îurându i i-se bietului ţăran sânâ- i tatea. a acelui ţăran pe care socialiştii. Pentru a asiSl îl plâng cu lacrâmi de crocodil până j cumnatei sale. când ajung să’şi cumpere o moşie j	— -—
Continuând, d. dr. Râmniceanu, citează! Suntem rugaţi a aaUilţa că numeroase cazuri de refuz de medica- 361 atei ce era SU, aibă loc Ia d. mente şi de întârziere în distribuirea ; şi d-na Petre Carp, MerCUTi 18 lor-	ifebruarie, s’a amânat pe Joi
Ca dovadă mai mult de anarhia cej(Q,c domneşte la direcţia serviciului sanitar, ţ
d sa invoacă mărturia d lui ministru Cos]	• ^
tinescu, care fiind ad'interim la interne, Un consiliu de miniştri s’a ţinut
a rămas îngrozit de starea de lucru de _ aseară acasă la d. Emil Costinoscu,
ac2l0- ..	.. ,	.	| ministru de finanţe.
Se suspendă şedinţa pentru io mi. j
nute.	I	_	_
La redeschidere d. dr. Râmniceanu îşi] D. maior Constantin Paianu şi d. continuă rechizitoriul său, expunând ca' locotenent Priboianu au plecat eri zurile numeroaselor procese la car£a dat |fl Rusia pentru a alege şi cumpăra j naştere nechibzuita administraţie a sub caii necesari armatei noastre.
! directornlui serviciului sanitar.	j	______
D sa încheie spunând că avusese jnai |
vitatea să creadă că aiiarhia deîâ servi ! M. S. Regele a semnat azi decro-ciul sanitar se datoreşte subdirectorului, tal prin caro acordă 7 brevete noui acum însă a căpătat convingerea că şi do invenţiune.
d ministru de interne o admite (Apl). t	’	______
D. CJDisescu cerând cuvântul se ocupă
Tribunalul a hotărât în mod definitiv, eliberarea cărţilor de alegător pentru colegial i Henat, de la ora ljum.—■4 p. m.
Alegătorul pentru a’şl putea primi cartea, trebue să se prezinte d-lui preşedinte al tribunalului de cbmercin, în camera de consiliu, cu : uu certificat de identitate, care se eliberează în mod gratuit şi pe hârtie simplă de comisarul secţiei de poliţie în raza cărei domiciliază, ori cu chitanţele de bir sau foncieră cele mai recente, ori în fine cn vechile cărţi de alegător.
In urma morţii A. S. principesei Maria Teresa, soţia principelui Wil-helm de Hohenzollern, Curtea noastră regală şi Curtea princiară au luat doliu timp de 6 săptămâni, cu începere de azi până la 30 Martie inclusiv.
Defuncta principesă este născută principesa Bourbon de Sicilia, la anul 1867.
Strângerea sumelor necesare nu va întâmpina mari greutăţi. Pe lângă sub scripţiile particulare, se vor mai da serbări şi vor veni în ajutor primăria, prefectura,'societăţile economice, băncile şi cluburile locale. Comitetul ce se va a-lege, săi fie numeros şi puternic, şi şă lucreze serios.
D. L’CoUofeanu, mare comerciant, a1 probă propunerea d-lui Munteanu. Fru-acte, au înaintat parchetului de Pra- î moaşa idee de a se_ ridica o statuă lui hova pe aceşti hoţi, pentru a con- ("uza un bust iui «C. Negri trebue tiuua cercetările şi apoi a i da ju-A6om/~l. acum realizată, cu ocazia am-dnpfl. i	'	*	\ versărei a 50 am de la Unire. D-sa feli-
uecaţei.	Scită corpul didactic de iniţiativa luată
I şi este sigur că tot publicul gălâţean Va
Scrisoare di» Focşani	, tribui^jnu jnumai ( Românii la;, ridicarea
T	(acestor monumente, ci şi străinii, cari
Banchetul advocaţilor şi magistra-is’au îmbogăţita Galaţi, graţie înlesui-
------	5	ţilor din Putna	frîlor aduse negoţului din acest port, de
Societatea corală «Doina» şi-a ales]	.	5 către marele Domnitor. Dacă unii siinţ
următorul comitet: d. dr. Badea] Duminică 15 Februarie a avut loc j de^pă^rere ci. azi nta^sc p^t^lua^notarâri Cireşeanu, profesor universitar, pre- (în sala restaurantului Bristol un zident de onoare; d. dr. I. Mihăl-jbanchet dat de advocaţii şi magis-cescu. p-szident activ; vice-prez* 4traţii tribunalului Putna, în onoarea denţji d-nii M. Alexianu şi I. Sa-.d-lor Em. Stroici. primul-preşedinte chelarie ; secretar general I). Nicu-,al tribunalului şi Teodor Iembace, lescu; arhivari Teodor Boeriu şi decanul corpului advocaţilor din Al. Vulpescu ; secretari, I. Atana- Putna.
D-nele din Găeşti vor da, în localitate, o serbare în beneficiul victimelor catastrofei din sudul Italiei.
siu şi T. Chiriţescu ; bibliotecar Al. Sătuleanu ; censori, Gh. Cornic, G. Gheorghiu şi I. lonescu.
Voinţa Naţională şi L’Independance mmaine n’au putut apare eri din
Roumaine cauza din atet
Au luat parte ,1a acest festival al lumei juridice de la noi toţi magistraţii şi un mare număr de membri ai baroului.
Judeţul Putna dă şi cu această ocaziune o frumoasă pildă de strîusă unire între magistraţii şi advocaţii
teaptă ca tu, fostul lui stăpân s&’l saluţi întâi. A uitat ce a fost, ştie ce este şi are parale.
Şi ca să nu mai lungesc această conferinţă cu exemple luate de pe natură, închei şi declar că plin mi-e sufletul dc mulţumire văzând că semănăturile societăţii Vasile Alexandri au prins rădăcini--zău aşa parcă n’am li în provincie—si rodul edin belşug căci se manifestă pe zi ce merge prin sârguinţa cu care dv. frecuentaţi şezătorile noastre încurajând societatea în scopul ce şi-a propus.
Vă rog din suflet, doamnelor şi d-nilor, să uu luaţi în nume de rău slabele mele aprecieri asupra uuor moravuri provinciale.
Şi eu tot provincial sunt şi dacă cum-va am greşit nu sunt eu de vină ci tot provincialismul ăsta a-cerb de care uu m’arn putut desbă-ra complect.	|
Ca să termin îmi permit a vă a-jrăta ce m’a făcut să vorbesc astăzi aespre toace cele co-am vorbit, iuta cazul cure mi-a sugerat ideia acestei conferinţe :
S’a ales doamnelor şi d-lor, într’un oraş oare-care de provincie ca preşedinte al unei societăţi culturale un tâuâr, literat de seamă, inteligent, ş: posedâud o vastă cultură. Ei bine nu a trecut nici două zile şi înveninatele săgeţi ale nenorocituri provineial-şm au rănit dureros, acest suflet de elită. Invidie, intrigă şi răutate s’a răspândit în jurul lui.
Şi acum, doamnelor şi domnilor, mulţuinindu-vă pentru bine-voitoa-rea, atenţie vă rog să iertaţi pro vincialele mele.
grevei lucrătorilor tipografi u,a,7	Z p
dierele acestor ziare.	‘al căror număr se ştie că la Putna
este impunător.
Nu e de altfel pentru prima oară, când membrii acestui barou, unul din cele mai distinse din ţară, se pun în evidenţă, graţie mai cu seamă acţiunei decanului său, d-nul Teodor Iânibace.
S’au ţinut frumoase şi numeroase toasturi do d-nii Emanuel Stroici, Teodor Ienibace, Alexandru Ne-grescu, preşedint.e, Ştefan Graur, N Cbiiuulescu, tefau Georgescu, George Miciora, V. Stănescu, Putna, Al. G. Enescu, Mihăileanu, Ştefan Vasiliu, T. Constantinescu, Toma Georgencu, Teodor Iordânescu.
Cu această ocaziune s’a luat lio-tărâica să s» înfiinţeze şi o casă de economie a jurişt.lor putneni.
Banchetul a fost presidat de d-1 Emanuel Stroici, primul-preşedinte al tribunalului Putna, care prin tactul şi o muncă neobosită şi-a a-tras stima şi iubirea tuturor în oraşul nostru.	Gaius
Duminica viitoare se va inaugura teatrul din Vaslui.
Din nou restaurat, noul local al teatrului se prezintă în bune con-diţiuni.
Congresul farmaciştilor în şedinţa de eri a admis transferarea farmaciştilor rurali la oraşe.
Motivul a fost că s’a constatat că actualmente farmaciştii rurali nu-şi mai pot câştiga existe iţa la ţară.
Fabrica de ciocolată Beri udei a-duce la cunoştinţa clientelei sale numeroase că Ciocolata Berindei fiind compusă exclusiv din cacao, zahăr şi vanilie eonstitue şi pe timpul postului alimentul cel mai recomandat.
definitive pentru Jormarea 1 comitetului, să,>e convoace o a doua adunare.
D, Stroescu, institutor, este de părere că acţianea comitetului, ce se va torma,
CAMERA
Şedinţa de la 17 Februarie 1909
Şedinţa se deschide la Ora 2 şi 20 sfib preşidenţia d lui ffh. Orleanu..
D. V. Fillotti cere să i se fixeze o zi Cât mai apropiată spre a desvolţa interpelarea, fiindcă prin această interpelâre are intenţia să ceară suspendarea reprezentaţiilor d soarei Blancne Toutain.
D. Toma Stelian vorbind de inamovibilitate, care în principiu nu întâlneşte nici o opunere, zice că in timDul guvernului conservator se îăceau în fiecare Sâmbătă rotaţiuni şi citeşte o statistică din care reese că în acea vreme erau 763 de magistraţi şi. s’au făcut într’un an şi jumătate peste o mie de mutări dintre cari 863 numai ale domnului Bâdârău. Iar înlocuirile s’afi ridicat la 164 din cari 103 ale domnului Bâdărău.
Acelora cari îl învimiefid c'i ar fi di-minunat inathovibilitatea le dă garanţia contrarii prin însuşi 1 Take lonescu a cărui pledoarie pentru separaţiunea ptlj-terilor în Stat şi pentru, neatârnarea şi inamovibilitatea integrală a magistraturii e îu conflagraţie cu faptele sale şi anume contenciosul administrativ şi dreptul dat Curţei de Casaţie de a controla puterea executivă, ceea ce eonstitue o violare a principiului separaţiurtei puterilor în stat. Asupra inamovibilitâţei fap-
Z .. 1 a at .1 lut - _ - ua 1 1 u ui 1 .. a ' P u 1 . ^ T AA/I Bl > 1 A»
de declaraţiile făcute eri de d ministru de interne ca răspuns la interpelarea domnului Xenopol, şi constată că d-sa are două mentalităţi asupra necesităţei consultărei consiliilor consultative, după ctim e la guvern sau în opoziţie.
Continuând, oratorul, spune că faţă de conflictul dintre consiliul superior sanitar şi direcţia sanitară se impune trei soluţiuni: sau demişi onarea celor de la direcţie sau a consiliului sau a ministrului.	,, ..
Dâr mai e o sblui:ie, declarâ oratorul, e revocarea sau a consiliului sau a direcţiei d. ministru de interne,însă,pare a nu voi, din consideraţiuni politice, a recurge la aşa ceva, tolerând situaţia anarhică.	4
Să ia seama însă spune o. Dissascu, fcă O asemenea situaţie e dăunătoare şi că cine seamănă vânt; culege furtună (Apl). ,,
- D. I. Brătianu răspunzând niterpelârei d'lui dr. Râmniceanu, ia apărarea direcţiei sanitare, scuzând absenţa d-lui dr. Can-tacuzino-, că fiind în studii în străină-
să se mărginească numai la monumentul tele partizanilor d.lui Take lonescu du-
Sualern informaţi că secţiunea de Maşini Agricole şi Industriale a Casei Nicolae Feher & C-le de aci cu Filialele la Brăila şi Craiova esto pe cale de a se transforma în Societate anonimă.
«SOCIETATEA ANONIMA ROMANA DE COMFRŢ)- (cu un mi-
lui C. Negri.
De aceeaşi părere sunt d-nii Petrovici şi Gr. Gjţu, directorul liceului, care a' rată meritele lui C. Negri în actul Unirei. Dacă mijloacele vor permite^să i se ridice lui C. Negri nu un bust, ci o statuă care să fie aşezată în piaţa «Negri».
D. N. Duda, comeroiant, exprimă.. a-probarea comercianţilor dm Târgul Nou pentru îndeplinirea atestei apere.
După discuţiile ce au mai urmat, la cari au luat parte d-uii Munteanu, Petrovici, Coltofeanu, Apostoli i şi C.jîSo tez, preşedintele tribunalul oi, s’a ales un comitet de 50 persoane," însărcinat de a strânge banii necesari pentru ridicarea unui monument la Galaţi lui C. Negri.
Din acest comitet fac parte Episcopul Dunărei de Jos, prefectul de Covurlui, primai ul oraşului, presidenţii Cilrţii de apel din Galaţi şi procurorul general, presidenţii tribunalului şi primul procuror, directorii şcoalelor secundare, revizorul şcolar, presidentul camerei de co-merciu, directorul navigaţiei fluviale,şefii politici, locali şi cei mai însemnaţi negustori şi proprietari.
Comitetul va fi în curând convocat la primărie-
palatul-Justiţiei
Contestaţia lui Costâcliescu
Se ştie că Gh.»Costăohescu a făcut contestaţie contra sentinţei tribunalului Ilfov secţia Il-a prin
I). general de divizie Vartiade, comandantul corpului 111 de armată a sosit Luni seară pe neaşteptate în Turnu-Severin, eri toată ziua a anchetat personal la regimentul 17 în chestia neregulilor
ved<-sc alte dorinţi de cât acestea de a vedea inamovibilitatea neştirbită şi tocmai protestarea energică a d lui Take lonescu în contra dispoziţiilor din lege arată că prin ele iau sfârşit fluctuaţiile atâta de plăcute partizanilor săi.
D. Toma Stelian zice că e de aceeaşi părere cu d. Marghiloman în ce priveşte rolul inamovibilităţei şi nu o socoteşte ca un privilegiu Ci ca o gâfaiiţie a jus-tiţiabililorj iieputând deci să fie confundată cu proprietatea.
D. ministru al justiţiei analizând iria‘ movibilitatea aşa cum se aplică în Ger mania şi în Franţa, unde transferările se fac cu aVizill consiliului superior, protestează în contra cererei unoţa4 de â au se atinge de magistratura bucureş-teană, calificând cererea aceasta ca o violare a principiului de a se socoti inamovibilitatea ca o garanţie a justiţiabi-Iilor, şi eonstitue uu privilegiu. D sa cere pentru toată ţara o justiţie egală, iar nu una privilegiată pentru Bucureşti.
D ministru dovedeşte nepotrivirea comparaţiilor făcute de d. Take lonescu intre noi şi Statele Unite, a căror constituţie se deosebeşte fundamental de
Se miră ci d. dr. Râmniceanu aduce îuvinuiri centralizărei medicamentelor, din întreaga ţară, deşi a lăudat mult centralizarea ce se făcuse mai întâi, în mic, în jud Ilfov.
Continuând, d. ministru, acuză pe meiţi brii consiliului, de a li voit sâ’şi ia atri-bnţiuni ce nu le aveau şi de a face politică militantă.
D sa relevă că anarhia există numai Î11 consiliul sanitar, din cauza pretenţiilor nelegitime ale acestui consiliu.
Nu admite soluţiunile preconizate de d. Disescu, căci are^încredere în cei de la direc'J ,,auitară. iar, d-sa nu’şi poate da dem , deşi are încrederea Coroanei şi â m.jorităţei, din cauăă că nu are încrederea consiliului sanitar (ilaritate)
Term'nă, atiăgându-i atenţia d lui dr. Râmniceanu, spunând că acţiunea sa e apntrară cu principiile da armonie ale cortidului liberal (Ap.).
Şedinţa se închide la ora 5 şi Igp.m.
Telegrame
Rifaat paşa spre Petersbura
paşa re Pe
Vieua.- Rifaat paşa a părăsit eri Viena plecând spre Petersburg.
El va avea aci o întrevedere cu
constituţia noastră, în ale cărei puteri ; Jswolsky, ministrul do externe al parlamentul şi regele fac tot, - pot des- Rusiei apoJi go va inapoia ţa Con-
fiinţa chiar magistratura — dar pe cari
1 li
nu le poate schimba întru nimic justiţia	j
Fiindcă la noi justiţia nu se poate 1 controla pe ea însăşi în virtutea princi- j piului de mai sus şi fiindcă ministrul ' are dreptul şi datoria de privighere ins
stautinopol.
Anglia e da părere să se dea Serbiei cempensaţiimi
I Londra.—Presa oficioasă ocupân-
nunaiuiui mov secţia xi-a pnn- pectoral judecătoresc - pecare d-sa îl du-S,e care a fost condamnat la un an în- mţelep mustrat integru şi superior - , «ngar <£seşţe atitudinea berblei
lion de lei capital) va fi numele	localitate,
nouei Societăţi şi ea va continua ce 66 mfVata a mi colonel 1 ladescu, de a cultiva mai departe relaţiunile comandantul acelui regiment. de până acum cu marii agricultori . beJtte ca aimcal nostru, deputatul din ţară, dând îu acelaş tins o deosebită atenţiune afacerei cu 1 incile
Populare şi Obştiile săteşti, cari dm zi In zi iau o desvoltare mai mare, cum de asemenea şi păturei mijlo-( cii a agricultorilor din ţară.	5
Societatea Anonimă Română do Comerţ va prelua probabil pe ziua i de 1 Aprilie a anului corent aface rilo ao maşini agricole şi indus- \ riale alo Casei Nicolae Feher & C ie.
dr. Gruescu a adresat o interpelare ministrului de răsboiu, în această chestiune.
O statuă lui C. Negri la Calaţi
l)e la corespondentul nostru particular
chisoare pentru defraudarea sumei de 63.000 de lei de la magazia de mică viteză a gărei de'Nord.
Contestaţia s’a judoeat eri do tribunalul Ilfov secţia II-a.
Tribunalul negăsind motivele întemeiate a respins contestaţia.
Calomnie
Anul trecut s’a găsit într’un lac din comuna Glavacioc, cadavrul u-nui necunoscut.
Sătenii N. Caragea, Marin Po-pescu, D. Nuţescu, Radu Frigărui, T. Vlas şi Radu B. Blându au fă-tut atunci un denunţ parchetului în care denunţau ca autori ai crimei pe primarul comunei Măriţi Ciobanu şi pe rotarul ElefterieGa-brielescu
S’au făcut cercetări dar nu s'a amfitea- Săsit nimic şi atunci cei doi acu-
5 Duminică 15 c., a avut loc în aiumca-----..	, . -	,___,x
trul liceului din Calaţi o întrunire a mai	au dat po ţărani în judecată
r.	auH niuîtor " cetăţeni fruntaşi"d'iu'Tc'eî "oraş pentru calomnie,
tmua de a li înciedmOită, în caii- nf.nt,.„ f^rmarm	^itai	ca 1 Ei an fost, -con
tate de Administrator-Delegat d lu. LEON SCHONFEL1), actualul director al Casei NicolaejjFeher & C-ie
De la consil ul de război
Crimă,—legitimă apărare
Consiliul de război al corpului 2 de armată a ţinut eri şedinţă.
S’a judecat un proces do crimă.
Doi solflaţi din corpul do grăniceri loan Marin Butea şi Gugoanţă de la Ostrov, au fost trimişi de 0-liţeri să le cumpere struguri.
pentru formarea unui comitet, care să strângă fondurile necesare pentru ridicarea unui bust lui C. Negri, în primul port al ţării
Şedinţa s’a deschis sub prezidenţia d-lui profesor P. Petrovici, primarul o-raşului. D-sa arată că iniţiativa acestei opere a fost luată de corpul didactic din Galaţi.
In jidunaiea ţinută ap.um opt zile ie către profesor], la urimărie, s’a .hotărât* să se convoace o intru tite de cetăţeni din toate grupele sociale, întru Cât prea ■jiărirea marilor patrioţi aparţine tutulnr, Primăria va veni şi jdânsa ini ajutor, d. prefect, care este dus la Jaşi, spre atrdua parte la instalarea mitropolitului Moldovei, a promis tot concursul său,De si-
Ei au fost condamnaţi la câte o lună închisoaro.
Făcând recurs contra acestei sentinţe Curtea .de Casaţie secţia Il-a a judecat şi respins eri acest recurs.
Furtul de la mănăstirea Cernica
Murind arebimandrituţ Stelian Baţbu, moştenitorii lui aujreol*wuat parulietului că averea rămasă de, la acesta în valoare de 93,864 fio lei a iost sustrasă de preotul Visarion lonescu stariţul mănâstţrei Cernica
îşi are rolul justificat.
D. Stelian în încheerea discursului său, spune deputaţilor că proectul a fost făcut cu inima curată şi recomandă d-lui Stoicescu cu căldură să uite persoana ' cur; se află acuma în capul departamentului justiţiei fiindcă speră că dacă va deveni reală va rămâne opera partidului liberal.
Această duioasă rugăminte făcută d lui Stoicescu e primită de majoritate cu o ploae de aplauze.
D-sa, persiflează apoi cu eleganţă iri formă, profeţia d-lui Take lonescu că înţelepţii cari vor urma, vor desfiinţa legea. D-sa speră, că d Take lonescu înţelepţindu-se sau puinda-i-se frâu de instinctul de conservare sau în fine de temerea celui care ar urma, nu se va atinge de lege dacă ea se va realiza.
Sfârşitul discursului d-lui Toma Stelian e o invitaţie presantă că tre deputaţi spre a vota proectul prin caţe se continua opera ae justiţie ia sate.
Proectul se ia apoi în considerare cu 75 bile albe din 81.
Se votează articolele 1,2 3.
La art. 4 d. 1. L&hovnry cere să se modifice circumscripţiutiile care ţin de prima instanţă fără să se ţie seamă de circa inscripţia judeţului, fiindcă se întâmplă în multe părţi ca locuitorii să parcurgă distanţe mari până la reşedinţa judecătorului.
D. Stelian zice că observaţia e dreaptă dar că nu se poate realiza cu ocazia aceasta dar s’zr putşa cu ocazia modificare] circunjscripţiilor de judeţ.
D. Lahovary ia act de promisiunea d-lui ministru că se va ocupa de această cesliune la timp.
Se votează art. 5, 6 iar la art. 7 d. Stoicescu căruia i se raliază d. 1. Laho-
demnă de lauda.
Unele ziare susţin că Serbia ar avea dreptul Ia compensaţiuni din partea Austro-Ungariei şi afirmă că Anglia ar fi hotărâtă să facă oarecare demersuri pe lângă marile puteri, în favoarea Şerbiel.
0 schimbare bruscă In atitudinea Serbiei
Viena.—Ministrul de externe ăl Şerbiel a adresat azi o notă marilor,puteri prin care se desminte ştirile neliniştitoare asupra unei a-titudini răsboinice a Şerbiei.
Prin acea notă se spune că Serbia nu pretinde de Ia Austro-Un-garia nici un soi de compensaţiuni teritoriale.
*
Dm cauza insurecţiei ■anjat, sen telegrafic e azi mai redys.
de pe iinie,
firul fiind deranjat, serviciul nostru
Acţiunea u vonit ori înaintea1 tri-^ va»y, cârc să se dea ministrului dreptul bunaiului Ilfov scoţia I,	Jdea măili numărul judecătorilor acolo
FijiKÎ vorba do un furt simplu, unde se va simţi nevoia, aceasta ptiu
iUBOilI RifTGRI ţi TEiitFIRi
se cultivă de [către
BĂRBIER & C-ie
— 16, Route d’OMvet — ORL&ANS (francej Cureţi catalogul, ediţia E. V. M.
D. N. N. Săveanu, secretarul general al ministerului de interne, care so afla indispus, a lucrat azi după amiazi la minister.
S’au trimis în studiul consiliului technic superior, planurile privitoare la desfundarea Fundăturilor Măcelari No. 1 şi No. 2 dm Capitală.
De la 1 Aprilie 1908 până la 31 Ianuarie 1909 s’au încasat din taxa de timbru şi înregistrare 31.112.545 lei, cu un plus do 1. 985.767 lei faţă de epoca corespunzătoare din anul trecut şi 3.615.665 ,>este evaluările bugetare din exerciţiul curent.
Din taxa Je consumaţiune pe zahăr s’au încasat, dela 1 Aprile 1908
Sână la 31 Ianuarie 1909, Suma de .539.208 lei,,ciţ dij plus, d©„399.706 Iei peăte prevederile bugetare.
Din taxa de consumaţie pe petrol s’a lucasat, dela 1 Aprilie 1908 pînfi la 31 Ianuarie suma de 2.791.804 lei, cu un plus de 396.124 lei peste prevederile bugetare,
Este vorba ca din excedentul exerciţiului curent să sa destinezo 0 suină de şapte milioane iei pentru diferite îmbunătăţiri la serviciul maritim român.
Intre altele se vor cumpăra trei car go bot uri cu o capacitate de 6500 tone.
Actualele cargobotnri au o capacitate do 3.000 tone fie-care, ceea co era cea mai mare capacitate pe vremea când au fost comandate.
Folosul cel mare al cargobotori* lor de 6.000 tone este, că cu acelaşi personal şi cu aceiaşi cheltuială de combustibil se transportă o cantitate îndoită de marfă.
CONGRESUL
fmistiior dm ţară
— Ziua a 3-a —
Şedinţa se deschide sub preşidenţia d-lui Nicolau, prezident al societăţii farmaciştilor.
S’a propus de către mai mulţi membri ai congresului următoarea moţiune :
Sâ dăm comitetului deplina putere ca Ante-Proectul elaborat de el, discutat şi aprobat in Congres, să fio pus în concordanţă cit articolele din Ante-Procctul ce această direcţiune a elaborat. Urmează 21 de iscălituri,
D. Drummer propune Congresului formarea prin cotizaţii a unui fond de rezistenţă de apărare a intereselor farmaciei române,
S’a ales o comisiune, care să verifice gestiunea financiară a anului trecut.
La ordinea zilei diseuţia pe articole a proectuiui comitetului soc. farmaciştilor.,
Se dă citire articolului 123, tratând despre concesiunea pentru deschiderea de farmacii :
«Concesiuuea se dă pentru o anumită persoană, o anumită localitate şi pentru o anumită circumscripţie comunală ; aceste concesiuni nu se pot vinde, aronda sau da în administraţie, de cât după o funcţionaro de 10 ani do la data concesionarei sau, în cazuri do forţă majoră, judecate ca suficieuto de către comi-siunea farmaceutică».
Mai mulţi d-ni farmacişti, cer treptata răscumpărare a dreptului do succesiune şi înlocuirea lui cu dreptul personal. Nouile farmacii se vor deschide cu drept personal
D. Drummer, orede, că nu este bine să se creeze două categorii de farmacişti : unii ou drept de suc-eesiuno; iar alţii cu drept personal.
I). dr. Angelesou spune, oă dreptul personal a existai în ţara romanească Ji că cei cari ceruseră a cost drept,, au ţipat în urmă contra
www.digibuc.ro
E
P O C A
mţwţmşgtr-*
lui si au cei ut restabilirea dreptu- (formă ordonanţei. De aceea au in-
lui de succesiune. D-sa zice, că nu terzis vânzarea în aceste condiţiuni, clase do far*; admiţând-o numai cu	"ou:,.
vse pot înfiinţa d^uă macişti
D. Vasiliu, spune, că dreptul per-? cea neagră.
| de 30 bani pâinea albă şi
vechiu 25 bani
sonal ar fi dăunător şi farmaciei române şi asistenţei publice a hi-gienei, întrucât farmacia cere chel-tueli de acelea, cari nu se pot a-coperi intr’o viaţă de om şi întreabă, care ar fi farmacistul, caro ajuns la o vârstă oare-care s’ar mai ooupa de farmacii şi ar mai putea depune o muncă excesivă.
In acest caz dreptul personal l-ar arfmca pe străzi.
D-sa crede, că nu există de cât două alternative : sau statul să ex-propieze farmaciile cu prealabile despăgubiri, s& întemeieze monopolul, sau să se menţină dreptul de succesiune. In farmacie nu încape concurenţă.
Discuţiunea se închide. Articolul se votează.
Se dă citire art. 124 prin care sa zice că : Eforia şi AşeZăminteie 8f. Spiridon din Iaşi pot avea farmaciile lor, cari vor deservi numai serviciile spitalelor lor..
D. Angelescu anunţă, că rninis-,wtrul de interne a făcut o lege a şcoalei veterinare din Iaşi, în care s’a zis, în urma modificării Camerei, că şcoala veterinară nu poate face comerţ de medicamente. Articolul se votează.
Se dă citire articolului 129 asupra personalului farmaceutic, în care personal se înlocueşte cuvântul asistent cu acela de student în farmacie.
D. Purchelea, cere să uu se admită evreii în personalul farmaceutic.
D. Jelea spune, că la atâli evrei, că ai nevoo cie de interpreţi ovrei.
D. Blându protestează
Patronii opunându-se, ţin brutăriile închise. Au cedat însă cerinţelor autorităţilor 3 patroni brutari, astfel că lipsa pâinei este înlăturată.
Autorităţile iiu cuvenitele măsuri în aceste împrejurări.
Greva tipografilor continuă
Greva lucrătorilor tipografi din atelierele ziarelor liberale «Voinţa [Naţională», «Independenţa», şi «Viitorul» continuă.
O întrunire a avut loc aseară la Bursa Muncei.
Lucrătorii sunt hotărâţi să continue grova, dacă nu li se dă satisfacţie.
Ziarul «Viitorul» nu a putut a-pare din această pricină, azi dimineaţă.
r
Iaşi sunt în farina-
asupra a-cestui mod de a vedea al d-iui Jelea.
D. Vasiliu protestează şi d-sa contra părerilor d-lui Jelea.
Articolul se votează prin ridicare de mâini.
D. Nieolau, prezident, prdpune că la 2 jum. după amiuzi toţi sau cât mai mulţi d-ni farmacişti să se în-’L> truneasoă la cafeneaua «High-Life» { de unde vor porni în corpore la Palat, unde se vor înscrie în registre.
ridică anunţându-se pe după amiazi la
Sinuciderea din Târgovişte
De asemenea în comuna Tikva-niul-mic oameni plătiţi şi îmbătaţi au zădărnicit în prezenţa pretorului ţinerea adunării.
Numai cu mare greutate a putut ii ţinut In pace şi linişle poporul agitat şi provocat pană la culme prin aceste ne mai pomenite abuzuri.
Zădarmc ceream guvernului şi autorităţilor apărare. Gu adâncă su-unere invocăm scutul şi apărarea V. ca părinte prea drept al tuturor popoarelor patriei rugându-vă prea umilit de a bine-voi ca prea graţiosul şi augustul cuvânt regal să pună capăt acestei ruşinoase stări de lucruri.
In numele prea credinciosului popor al Mojestâţei Voastre
Vasile Lucaciu, Ştefan Pop şi dr.
Petrovici, deputaţi în Cameră.
,,Succesele'1 generoşilor laşi
Ştiri artistice
sa generală se va da Luni 23 Februarie la Teatrul
După cererea
itrul Naţional, de că tre d-ra Blanche Toutain, încă odată «L’amour vriile,* admirabila piesă a lui Caillavet şi Flers în loc de le Voleur.
DIN TARA
— De Ia
corespondentul particular —
nostru
Astă seară la ora 9 tânărul Toma Pe-trescu, vânzător în»magazinul de fierărie	,1 1
al d-lui Sc. Mihăescu, din strada Liber- oblăduirea d-lui ţâţei, din Târgovişte înainte de închiderea prăvăliei — s’ 1 sinucis în camera de dormit a băeţilor de prăvălie El şi a tias un glonţ de revolver în frunte, din care cauză moartea Pa fost imediată.
Detunăturile focului de revolver auzită de bâeţii din magazin, aceştia au alergat în grabă, rămânând îngroziţi de
spectacolul ce h se înfăţişa.
In Iaşi se comentează mult «succesele» tinerilor generoşi de sub Sterea.
Noul şef al liberărilor ieşeni se arată atât de grat faţă de «băeţii» ce-1 urmează, în cât Eschenatzii, Levinii şi Blumenfelzii d-lui Bâ-dărăn nu fără cuvânt reproşează şefului, că «uu le-a făcut nici pe ju-fiind [ uiâfcate» din ceea ce a făcut, pentru «Botezii şi Carabeţii săi» d. Stere. Gam au dreptate amicii
Tăiat de tren.— Comerciantul Tudo-rache Stănescu, din Zimnicea, venind la Ţigăneşti, a alunecat în staţia Ţigăneşti, Picioarele i’au fost retezate. El a fost ‘ transportat la Alexandria unde a murit
Un jandarm «tras în cursă şi bătui — Cititorii cunosc cazul din Orodelu, când consilierul comunal C. St. Ghirică, aţră-j gând în cursă pe şeful postului de jandarmi de acolo, a sărit cu toporul asupra lui şi l’a rănit.
D. căpitan Cernăteseu, comandantul companiei, care a anchetat cazul, a constatat că faptul s’a comis cu asentimentul întregului consiliu comunal şi a comunicat acest lucru d.lui colonel Ber-lescu, inspectorul general al jandarmeriei şi d-lui prefect de Dolj.
Eri a sosit aci d. colonel Berlescu si • examinând actele, a constatat că faptele s'au petrecut întocmai cum au fost consemnate în procesul verbal de căp. Cernite seu Pe baza acestei constatări, consilierul Chirică a fost depus, iar d. pre-
1
Se caută pentru o importantă Societate de Asigurare înfiransa incendiu şi viaţă în condiţiuni font Ip avantagi-oase plătiţi cu salar şi provisiwne.
Dorit ytii se vor adresă la agenţia de publicitate D. Adania Str. Carol No. 104:,
Banca Naţională a Rmăiiei
d-lui Bă-
lnştiiniându-se imediat autorităţile, auşdărău* Căci cu cunoscuta sa delica-sit la faţa locului procurorul Auto- \teţă şi. modestie, Vulturul Moldo-
sosit
ncscu şi comisarul Macedoneanu cari au început ancheta.
Din anchetă rezultă că sinucisul a fost prins în mai multe rânduri cu obiecte de furat, iar în ziua stnuciderei a mai fost prins cu două lăzi de tablă pe cari le vânduse unui tinichigiu din oraş Acestei cauze se atribue sinuciderea lui Petrescu. Căci fiind urmărit şi descoperit de ceilalţi vânzători din magazin urma să fie spus stăpânului său Înainte de a se sinucide el se găsea într’o stare complectă de beţie
Sinucisul era in vârstă de 26 ani, jri-jginar din eoni Albeşti jud. Muscel. Din ' ordinul piocurorului cadavrul a fost ri dicat şi dus la morga spitalului.
PIi "TO cu ÂBUEI
„FOWLEE” De lLGliiriat &,Vi»“iînt8
1909, pentru facere de arături a-dânci.
A se adresa la: Administraţia Centrală a prop'rietăţilor Domnului Alexandru Marghiloman, strada Mercur No. 14, Bucureşti.
Afacere rentabilă
Adunarea generală ordinară a acţionarilor convocaţi pentru Duminică 15 Februarie 1909 în localul Băncei, neputându-se complecta, s’a amânat conform art. 91 din statute, pentru Joi 19 Februarie 1909, la o-rele 3 p. m.
Dr. Ri «alo
Catul a B««
BERE SPECIALA din Fibrie»
BMGIDIRU
S’A MUTAT
Str. Pragrisilil, 8, D.
cui uiaî frumos şl mal bina am«n j&t local de barârte PKOPKIETAH1 FBAŢD 1IBCHA Putând nvaliza eu bărerile asie m$ superioare ttrtinş Mâncăr reci şi
gejîâluri delfeioafe
fect a cerut ministerului dizolvarea tregului consiliu comunal.
in-
Ce se petrece ta tară
Şedinţa se coa viitoare rele 3.
o-
Sta: ea semănăturilor
— Noui rapoarte —
de
5 au mai primit la ministerul iiitei no următoarele rapoarte : Fălciu.—Semănăturile de toamnă s mt acoperite cu zăpadă groasă. Timpul a fost geros şi variabil. Tulcea.— Timpul a* fost geros cu
flkftrea din Gravita
do)
/I
se poato iiigneţat. este sa-
z a
zăpadă şi viscol.
Starea semănaturilor tiu dui raşte, pământul fiind
Starea sanitară a vitelor
tOâro.
Vaslui.— Timpul variabil, eaîd, noăpteâ frig. Pământiii e a-cbperţt olt Zăpadă din abonder-.ţă hs -fel dă Semănăturile fiu suferă din canza frigului.
Tecuci.— Timpul a fost schimbă-eios, alternativ vânt, nor şi zăpadă. Ultiurilo zile a fost moină şi des-gheţ iar noaptea ger cu îngheţ. Semănăturile sunt acoperite pe toată întinderea judeţului cu un strat de zăpadă.
x ——
Institutorii şGoalelor particulare
Pe temeiul actelor ce i s’au înfăţişat, ministerul instrucţiei publice
— Voturile întrunite de cei candidaţi —
Telegramă din Oraviţa.— La 0-rele 10 dim. proporţia voturilor era următoarea:
Siegescu 605, Popide Băseşti 20.
Deputaţii români luptă din toate puterile pentru reunita lui Pop.ţ
Din partea guvernului lucrează, In favoarea lui Siegescu, baronul Sta iac o viei şi Nicolae Peşea, iar din partea partidului independent Prânz Steiner.
, La orele 11 dim.. situaţia era Siegescu 724, Pop 51 de voturi.
La armazi Siegescu 1021, Pop 109,
Votarea continuă în linişte.
Deputaţi Lueaei şi Pop opriţi do jandarmi să facă propagandă.
BudapesUţ 17— Din Oraviţa se aiuţnţă ,c& deputaţii români au întrebuinţat ţsi,ua şi noaptea kecbtă pentru propagandă j.n favoarea candidatului lor. Pop de Bâseştî.
,Eri au sosit la Oraviţa uu mare număr de români Intre cari mulţi a-vocaţi şi teologi, cari voiau să cu-treere în timpul nopţei satele spre a face propagandă în favoarea lui \ Pop.
vei e lăsat de emulul său, rea, departe în urmă...
Dar iată cum stau lucrurile.
D. Stere voind să arăte ce nu j poate d. Bâdărău şi ce poate d-sa a1 corut d-iui Haret să înfiinţeze la u-niversitatea din Iaşi, o catedră de IstoriaJjiteraturei Române şi Estetica Literară pentru... amicul său d. Ca-rabet lbrăileanu... Publicul cunoaşte de mult pe neoromânii d-lui Pădâ-rău dar uu cunoaşte îucă pe generoşii d-lui Stere, nu ştie mai ales cine-i savantul Carabet... Destul că, dacă fisicul noului savant nu pro-[sintă nimic deosebit de înfăţişarea | unui cinstit popă armenesc după cum ne o arată în parte fotografia foarte idealisată a acestui generos în «Viitorul» figura sa literară după cum o dovedeşte acelaşi «Viitor» prin recensia marelui'Carabet făcută tot de el e ceva ce înspăimântă pe însuşi d. Sterea.
Cred că multe va li păţit d. Stere în tinereţea- i destul da bogată In tot felul do aventuri şi lisice şi morale ; cred că va fi dai şi de bâr-
loage do ursit....mă rog de toate.....
şi de hanuri murdare....,va li mâncat adesea ce i-a“dat Dumnezeu'şi ce i-a eşit în cale, dar nu-I erodeam capabil,—stomac de eroeodil do ar avea,—să digereze, să guste măcar din mâncarea .armenească a d-lui Carabet, numită «Critică literară» şi rezumată azi într’un recent volum întitulat «Studiu asupra spiritului critic In cultura română»...
Nu cred să fi existat sub soare o figură literară mai sehiloadâ, mai bicişnieă şi mai neestotică de cît candidatul la noua catedră de estetică literară.
d. Ste- _ De la corespondentul nostru particular —
Se caută persoane harnice, 1 oneste şi cu bună recoman-daţie sau garanţie bănească, pentru o afacere foarte rentabilă, plâtindu-se cu fix şi pro-vizion, etc.
Oferte înscris sub „Harnic* la Agenţia de Publicitate. D. Adania, str. Caro! No. 104.
ZIMNICEA
Baue» Populari.— In comuna rurală Năsturelu, ce se află. situată în partea despre răsărit, a orăşelului nostru, la o
DE VÎNZAKB !|
distanţă de câţi va chilometri, s’a înfiinţat o Societate Cooperativă de Credit şi economie, sub denumirea de Banca Po-f
2.500 decalitri vin alb şi negru din varietăţile G-rassă şi Cotnari, Bordeaux, Cleretă şi tămâioasă, provenind din re-
—.....----------------------jputata vie a d-lui Teodor Ie-
pularăi „Generalul Năsturelu Herăscu ‘. .nibace gjtuată în localitatea
ViSSa^i-Casacll* din OdobeşU. .
prin împrumuturi sau scontare de poliţei j Calitatea SUperiO&ră CE tărie capitalurile necesare pentru gospodăria ! şj ca buchet a acestui vin este sau comerţul lor şi de a fructifica eco- *
nomiile lor,
Societatea va putea face in condiţiu-nile de mai jos următoarele operaţiuni:
1)	A primi spre fructificare economiile membrilor
2)	A primi depunerile în acelaş scop dela nesocietari.
3)	A contracta împrumuturi numai cu autorizaţia Casei centrale.
4)	A acorda împrumuturi atât membrilor câr şi ne societarilor din comuna de reşedinţă şi cătunul Zimnicele.
Durata societăţei este nelimitată.
Societatea se compune acum la început din 67 membrii care au înscri un capital de lei 3 120 şi din care s’a vărsat lei. 772.
Consiliul de administraţie îl formează : Pr. Al. Popescu, Ioan M. Peta, Al. D. R nan. Stan Zârnă şi Radu Marinescu.
Comisiunea eengorială se compune din d-nii: Petre M Vardianu, Marin N. Popescu si Christea Simion, iar <I-nii Tu-dor Mirescu, Stancu Anton şi Stancu Drumescu, supleanţi.
Sol
cea mai renumită în podgoria
Odobeştilor.
Amatorii să se adreseze la proprietar, d. Teodor Ienibace, advocat în Focşani.
BANCA ACRIGOLA
BUCUREŞTI
Şi totuşi pa nevăzuta şi necitite (pe uegustate erata să zic), d. Ha-ret numeşte pe autorul numeşte pe compatriotul sâu, su-
ultima ora
SENATUL
Şedinţa de la IH Februarie
Ăutoriţ&ţile au primit ordinul	<>6 oatotic4
Dar Consiliul facultăţei respinge
nu permită intrarea în sate strei i nilor fără -ăfţi de legitimaţie.
Deputaţ Vasile Lucaci şi Ştefan Pop, voind să facă propagandă prin \ satele din' împrejurimi au fost întorşi
a încuviinţat următoarele persoane! cu jandarmii în\Oraviţa. Cărţile prin să predea lecţiuni în şcoalele pri-. cari li se da 00c să asiste la alegere fot* din tară •	j n’uu fost considerute de autorităţi ca
a; acte de legitimaţie în regulă Alegerea lui Segiescu
X
vate din ţară
D-lfii dr. Herman Ornstem de funcţiona ca director al şcoalei izraelit b romane de băeţi' din R.« Sârat ;
D-lui B. Avram institutor do 1. română în cursul primar ;
D-lui M. Dobrescu institutor de limba română ;
Pr. Bonaventura Elanuri ca iu-institutor de limba italiană ;
Szarka Gyula ca institutoare de limba ungară ;
D. 1. D. Ştefănescu pentru partea literară în învăţământul secundar privat.
D-rei Nelia Nicolau de a preda limba greacă în învăţământul primar ; d, S. Florian, profesor de a funcţiona ca director al gimnaziului eomunităţei cultului israelit din Ploeşti.
D*rei Eli sa beta Ghioculeseu de a preda desenul, caligrafie şi pictură.
D-rei Therose Galor pentru limba germană lu cursul primar.
D-rei Sophia Pascali pentru germană, franceză, istorie şi română în cursul secundar inferior.
D. Al. Fotino, licenţiat în drept, impiegat cl. II în direcţiunea contabilităţei generale a Statului,a fostjnaintat la clasa I în aceiaşi direcţie.
Patronii tipografiei «Dacia» din Iaşi» ne trimiţând Academiei, cum obligă legea, mai multe earţi tipărite acolo, au fost daţi judecăţei şi condamnaţi la 770 lei amendă către Academie şi 50 lei către Stat.
După o telegramă din Vienu, se anunţă că în conferinţa de eri, dintre membrii guvernului austriac şi ungar, s’a făcut un pas pentiu rezolvarea chestiei convenţiei comerciale cu România.
Ast-fel s'a hotărât să se facă o nouă propuuore guvernului român, acordând pentru export o mai mare cantitate ae carne.
Trebuo atrasă atenţia că e vorba numai de carne tăiată, nu de export de vite vi».
este si-
.pejautorul faimoasei «opere», 1 cs-jpmge cu desgust generosul d-lui Stere şl roagă pe d. Ilaret,—foarte înmânuşat, dar hotărât,—să-şi respecte pe,* vi lor propria lege: cam în sensul adică că d Haret poate să recomande pe cine o vrea, dar să ceară mai întâi avizul Facultăţei.
> ură.
Căderea luf Pop de B&seşti
Oraviţa.—Votarea s’a început la orele 9. Până la amiazi partidul gu -veruamental era în avans cu o mie de voturi. Acum urmează comunele naţionaliste, cari însă sunt foarte reduse prin enorma deşerţiuuo a
Îreoţilor şi învăţătorilor. Căderea ui l’op de Băseşti este sigură.
Cum sc explică votul
Oraviţa.—Votarea, printr’o manoperă veche, a început cu comunele guvernamentale, aşa încât la 11?jumătate rapoartele voturilor au fost f pentru Segiescu 911, iar pentru Pop 50. Grosul românesc votează după masă.
Intre naţionalişti domneşte un mare ontusiasin, dar şi mare irita-ţiune pentru multe teriorizări şi corupţiuni.
Majoritatea preoţilor şi învăţătorilor români a dezertat şi votează pe Siegoscfi. Din cauza aceasta poporul este indignat.
Greva patronilor brutari diii.liâr-lad continuă.
Se pare că ordonanţa primăriei despre care am comunicat eri, a fost acceptută do formă de patronii bru-fivri, căci <1 iiutorde primar Neac te, d medie Niţulescu şi suboumi-l sarul Iouescu inspectând «brutăriile; j
Telegrama deputaţilor romani către împăratul Franz-Iosef
Oraviţa.— Iată telegrama trimisă împăratului Austriei de deputaţii români cu ocazia alogerei do azi.
Noi considerăm ca o datorie a noastră a veni cu omagii supuse înaintea prea înaltului tron al M. V. spre a vă aduce la prea graţioasa cunoştinţă că în cercul electoral al Oraviţei jandarmii, cu revoltătoarea nepăsare a autorităţilor, persecută şi brutalizează pe paoi-nicii cetăţeni.
Astfel azi, în comunele Cărnecia, Geloeta, Năimita şi îmbătata, sub conducerea judelui comunal, sub scutul jandarmilor şi în prezenţa retorului, au împiedecat po candidul Pop să’şi rostească cuvâuta-rea de program.
In comuna Jitiu fiind do faţă pretorul în urma agitaţiunilor de o îndrăzneală fără seamăn ale notarului Petruţ şi ale judelui comunal ni s’a vătămat libertatea personală
S» ni s’a ameninţat chiar şi viaţa m parte* notarului şi a judelui. Notarul comunal Petruţ a prins de p >pt po deputatul dr. i elrovici a-sujpra căr iia a asmuţit pe un năimit. al său. in chipul acesta candi
S
Ce se întâmplă apoi ?
După ce, trezit ca cu leoca, d. Haret se vede în sfârşit nevoit să îşi respecte propria sa lege ; după ce cere avizul Facultăţei; după ce d Stere în tristul său rol de protector al celor slabi cu duhul, şi urmat de trista figură a «Carabetului > său, zadarnic bate la toata uşile ; după ce cu chiu cu vai stoarce votul d-lui Filipuie, care de alt-fel de aui de zile n’are, pentru caracteristica domnului lbrăileanu, alţi termeni, de cât de «arman ignoraut» şi de «şoltic», care în adunarea cuvintelor pentru cunoscutul dicţionar, ii făcea numai «buclucuri»... ; după ce consiliul Facultăţei trânteşte pe protejatul d-lui Stere şi Haret, şi după ce acelaş consiliu din propria sa iniţiativă, condus şi do cererea studenţimei, recomandă pe un alt profesor cunoscut şi respectat de toată lumea profesorală şi şcolară din Iaşi, şi cere motivat numirea acestui profesor (de altfel, fără ştirea lui) ;— după toate acestea d. Haret, fără pic de roşeaţă pe faţa-i destul de veştejită în ur-ma“practicelor exercitate în mediul moral ce-1 înconjoară, are tăria de a numi tot pe protejatul sâu şi al d-lui Stere, iar d. Carabet are cura-giul de a se presenta acolo, unde deja «renunţase» văzând opoziţia consiliului şi de unde de două ori fusese gonit...
Oare ce morală va fi trăgând mai ales tinerotul nostru studios, viitorul ţărei, viitorul învăţământului şi ştiinţei din procedeele corifeilor învăţământului, — dacă nu ştiinţei,— ca d. Haret, ca d. Sterea şi u, şi a, şi a.?...
Ori cum un singur lucru o evident, — şii fiind că e vorba de o; chestie de estetică, — un lucru e do constatat : moalicaficabile, urâte, de sigur neestetice lucruri s’a practicat de grupuri întregi 3 de pescuitori şi vânători ds monedă şi do posturi «grase», urâte şl neestetice au fost apucăturile vechiului, clasicului nostru colectivism,; dar apucături mai urâte, mai hrăpăreţe şi în adevăr neestetice de cât ,1a uoua speţă de aşa zişii generoşi încă n’atn văzui.
iiţa se deschide la ora 2.40 p. m.
Prezidează d. dr. Râtnuiceaiui, vicepreşedinte.
Prezenţi 70 d-ni senatori.
Pe banca ministerială d. Spiru har I
D. N. Iouescu depune o petiţie în numele funcţionarilor comunali din Brăila, cari cer îmbunătăţirea soartei lor şi roagă biroul a interveni pe lângă mi sterul de lucrări publice pentru a’i pune la dispoziţie mai multe diate asupra lucrărilor făcute 'a portul Galaţi, Brăila 71 Giurgiu pentru o eventuală interpelare.
Se reintră în ordinea de zi.
D. Consta ntinescu-Râmniceanu, dă ci tire proectului de lege pentru abrogarea legei instrucţiei mili are din şcoli.
Se deschide discuţia generală.
A VIS
Luni 25 Februarie (8 Martie) 1709 0-rele 19 dimineaţă, va avea loc în sala specială de tragere a Loteriei Privilegiate pe Clase a Regatului Român, Ci lea Victoriei 192,--Casa pendinte de Ministerul de Finanţe, amestecul şi punerea în urnă a celor 3009 l uletine câştigătoare destinate clasei a IU*a Loteria V-a.
Marţi 24 Februarie (9 Martie) şi Mer-curi 25 Febrnarie (10 Martie) 1909 orele S şi jumătate dimineaţa de asemenea în sala specială de trageri a Loteriei de Stat, va avoa loc tragerea clasei a IÎI-a Loteria V-a.
Aceste operaţiuni vor fi efectuate de Comisiunea sdecială a tragerilor, instituită prin înalt Decret Regal No. 4441 din 29 Decembrie 1906 şi sub supravegherea Domnilor Controlori ai Guvernului. La această tragere vor eşi la sorţi 3000 câştiguri dintre care cel mai mare ’ va fi în cazul cel mai norocos de lei 80,000.
Publicul este rugat a asista atât la tragere cât şi la amestecul buletinelor.
Rezultatul tragerei se va face cunos cut în aceeaşi zi prin liste de urgenţă emise de funcţionarii Direcţiunei iar lista oficială va apare a doua zi şi în «Monitorul Oficial»,
Atragem atenţiunea publică, că numai aaele liste sunt oficiale şi deci hotărâ -toare în ceeace privî.şte plata câştigurilor, care poartă semnătura unui contro. Io al Guvernului şi a Directorului Lo. teriei.
Direcţiunea Generală a Loteriei
Adunarea generală ordinară
pentru anul 1908
CONVOCARE
In baza art. 38, 41, 42 şi 43 din statute D-nii acţionari ai Băncei Agricole, sunt convocăţi în adunare generală ordinară în ziua de Duminică*^ Februarie (7 Martie) 1909 ora 10 dimineaţa în salonul de sus al Băilor Eforiei.
Pentru a lua parte la această adunare, D-nii acţionari trebue să depună acţiu-1 nile lor până la 16' Februarie (1 Martie)' 1909, orele 6 p. m.	1
In Bucureşti: La sediul Băncei Agri- j cole Palatul Dacia-România, strada Lip-1 scani No. 1.	ţ
In judeţe: La sucursalele şi agenţiile • Băncei Agricole.	j.
Persoanele cari au acţiunile lor în de- [ posit liber sau în garanţie la Cassa de j Depuneri şi Consetnn»ţiuw, sau la alte}
| autorităţi sau casse publice, vor putea depune în locul acţiunilor reupisele sau adeverinţele casseior respective.
Vor fi de asemenea admişi a lua parte la adunate D-nii acţionari cari vor avea depuse în păstrare sau în garanţie -icţiu* aie lor la Banca Naţională sau la altă casSă de banc3 particulară din ţară sau străinătate, pe baza adeverinţelor ziselor casse de Bancă.
După 16 Februarie (I Martie) 1909 nu se mai primeşte nici o depunere
Conform art. 47 din statute, io aeţi uni dau dreptul la un vot, numărul voturilor este nelimitat.
Ordinea de zi
1)	Aprobarea bilanţului anului 1908 şi descărcarea Consiliului de admiaistraţi-une de gestiunea sa ;
2)	întrebuinţarea beneficiului şi fixarea dividendului.
3)	Alegerea a 3 censori şi a 3 supleantă pentru anul 1909.
D-nii censori şi d-nii supleanţi eşiţi din funcţiune sunt reeugibih (art. 36dini statute).
Adunarea generală ordinară se va considera constituită şi va nutea valabil de-» cide asupra ordinei de zi când va fi de j faţă an număr de acţionari, representând | o triime a capitalului social.	}
Dacă în ziua fixată nu (se va fi pre-sentat capitalul cerut, adunarea se va a-mâna, fără altă încunoştiinţare, pentru|| ziua de Joi 26 Februarie (11 Martie) 1909 j la aceiaşi oră şi în această zi ea va ae- ; cide, ori care ar fi capitalul representat (art. 48 din statute).
Sonsilial de administraţie
igog Februarie
Privilegiate pe Clase a Regatului Român
au găsit că pâiaeo uu aste din datul a fost împiedicat do a’şi * punctul dc. vedere aJ ealităţoi con- rosti cuvântarea,
Cărţi-Reviste
A uparut 4n «Biblioteca pentru toţi» «Pentru pâine,» de H SienkiewieZj tradusă «le St Berechet.
Văpsea
Garantat
de păr RAPID
absolut ne vot&uăto&re,
vâpseşte ime diatpărul cărunţit sau albit înnegru bruncastaniu sau blond in-tr’un mod a-(tâtde perfect
PltelŢOL Lei ii,60. La -estitue imediat -costul. 1 droguerii şi turmaeii.
şi de natural în cât nuse cunoaşte de loc c$ .prea este văpit. întrebuinţarea maL simpla şi mai uşoară ca ori-ce altă vopseadepâr nemulţumire se De vânzare la
BUCUREŞTI
STMADA ENE1 No. 11
Pe lângă băi higienice de primul rang ca băi de aburi, putină, lux şi piscină, cuprinde şi un «Institut medical de agenţi jfizici», ca:
ţ Hidroterapia complectă : masaj manual şi vibrător, masa,] sub apă (Aix şi jVichy), sudaţiune Berthe, duşe Piombieres.
Electricitate medicală: galvanizare, faradizare, curenţi sinusoidali, franldinizare, d’Arson-valizare, băi hidro-electrice, Rontgen.
Bai de lumifiâ şi de aer supra (încălzit generale şi parţiale.
Mecanoterapie sistem dr. Zan-dev şi Ortopedie Băi de acid carbonic.	I
Tratamentele se execută şi ( se supraveghează i de medicii1 specialişti ai Institutului, t
Moi SIDii
Boale interne, uarvo&se, secrete ginecologice şi de copii CONSULTAŢII DELA ORELE 4-7 — 8 Strada Boliţiei 8 —
Vechea şi cunoscuta casă de Mobile şi Decoraţiani
t Pragcf ţ 9. BUtcr
- FURNIZORII CURŢEI REGALE -
BUCUREŞTI. 94, CALEA VICTORIEI, 94. -(Peste drum do Palatul Regal)
BUCUREŞTI
Aduce la din Capitală
cuno
şi d
tinja distinsei şi numeroasei sale clientei^ că I-
ştlnţa In Pr
illnic
rovincie, că i-au sosit şl ’l sosesc
ULTIMELE CREAŢIUNI ARTISTICE
pentru
Aranjamente, Decoraţinni şi Instalaţii Interioare
Saloane şl Salonaşe în toate stilurile clasice şi moderne
DORMITOARE — SUFRAGERII - BIROURI FUMOARE - VESTIBULURI, ETC., ETC.
ARANJAMENTE COMPLECTE, DECORURI NOHI
Instalaţiuni complecte pentru Palatele Administrative şl ori-ce Institaţinai Publice în Capitală şl Provincie.
MARE ASORTIMENT DE STOFE DE MOBILE ŞI LEMNARII
Eşantiloane — Planari - Devizuri la cerere
Numeroase instalaţiuni de primul rang s’au executat şi se execută de către noi in cele mai distinse case din ţară.
CELE MAI BtJNE
PIANINE
SE OA8BSO LA
MIRELE MAGASIN DE MUZICA
Jean
Bucureşti, Culca Victor tei, &£
(lângă «Llndâpendance RoumaiUet
— OA.B-A. IDE! IŢSrOPljBIDIBIRB — V în zare in rate în condiţiuni avantagioa se,
__ Atragem atenţiunea publicului că avem depozitul fabricilor : Beckstein, Bfisenaorfer, ROnisch Kaps, Hooff, ţbacÎDji
. Schiedmayer-Pianofortefabrlk (Bătrânul). Aeeastfi din umitt
.fabrică e adevărata fabrică Schiedmayer, cunoscută
tafekSâ
ta fabrică actuoumayer, cunoscuta sub nu&iele de: «SCHIEDMAYER BĂTRÂNUL» şi nti de loc confundată cu pianele «Schiedmayer-Sohne», oferite ^ de concurenţă. Cine vrea să aibă o adevărat# FIj w ~ Schiedmayer Bătrânul să se adreseze la noi, având ®*^nol depozitul acestei fabrici.
Tbate PlASELE se vini, ou
Preţurile orlglnule nte fabrioţ
[ANINA
L numii
Representant pentru România: 8AM. l6bl — Bucureşti
BANCĂ AGRICOLA
SOCIETATE ANONIMA
Capital tei Lei 7.938.12$ iepltii ramt- - Rmn Uu 2.232-73139
Sediul Central BUCUREŞTI
Preşedintele Consiliului de Administrare: D ALEX. /. MARGHILOMAN Director general: D-1 GRIGORE E. GOLESCU
— Sucursala, Agenţii şi Reprezentanţe —
Brăila, Iaşi, Constanţa, Craiooa, Galaţi, Botoş i ti, Bueita, Cai .fot, Ca'lăe roşi. Corabia, Dorohoiu, Fălticeni, Giurgiu, Olteniţa, Piatra 1 N., Romă», R.-Sărat, Tulcea, T.-Măgarele, Vasluiit, Alexandria, Bacău, Bârlad, Cf jf cal, C.-Lung, Cămpina, Drăgâşani, Focşani, Piteşti, Ploeşti, R -Nolcea,Roşiori de Vede, Slatina, Sinaia, Salina, Tg.-Jiu, T.-Vestei, T.-Sevcriu, [Zimnicea.
, Face avansuri pe recolte (producte nesecerate şi ne culese) în g «aerai: pe producte ta gagiu; pe frachte C. F, R. (cereale în expediţie) pe Efecte
publice în gagiu
taătml păfiofoUi Mimai ţi pailţe ie agricultori ta una m aii aiitt uniitari
PRIMEŞTI DEPOZITE SPRE FRUCTIFICARE
tfaetiocua plăţi şl omită ookurt şi tărişori de credit asupra străinii ăţoi ExaeuU ordina <ie cut»parate şi vârmre du tdscU putdicf şi «etioid St insdrcincsă cu încasarea Efectelor asupra Provinciei şi asupra Sltreinătăţei TARIP DE «1NCASSO» EXCEPŢIONAL DE REBUS Face toate operaţiunile de Bancă In denerul —1
laşi, Cruiova-, T.-^v
Secţiuni de Cere alee: Brăila, Constanţa Bucujreşţj, , gurele, Tulcea, Gijirgiu Călăraşi le în comision si se însărcinează^ c.
Primeşte cereale tu comision şi se !
cu vânzarea lor
www.digibuc.ro
Banca Naţîonaiâ a României
1008
9 Februarie
Nit,naţiunea Sumară
31 ÎMI
1909
7 Febr.
ACTIV
133658l21 < 95I23Î21 Rezerva met. Aur 8919.538) ,26172093 M ■*	( 38535000	» Trate de aur 37881778)	y
I595**9
7*4«S«50
3*8830*
»T5H553 1'999924 15*5*5»* 3*4SISI 59*9*4 44352!
984993 1*4419184 4243332 219452 >6
49»748ÎS
I2******
28^5»
£
4J4I*
*1*4
iS
Argint si diverse monede .
Portofoliu Român ţi Străin (*) Impr. contra elf. publice n^j (	»	» eff. p. inc.curent. 15853177;
Fonduri publice .
Efectele fondului de rezervă Ef. fond. de amortis. imob. ţi material imobili .	...
Mobilier ţi maşini de imprimerie .
V heltueli de Administratiune .
■ eposite libere .	...
(. ompturi curinţi .	..............
Compturi de valori .	.	.
PASIV
Capital .'.
F»nd de rezervă .4.................
Fondai amortizării imobilelor şi material Bilete de Bancă în circulaţiune .	,	.
Profituri şi perderi ,	.	.	»	.	.
Dobânzi şi beneficii diverse .	.	.
.Deposite de retras ...	...
105 121 5556921a
11279300) 28357002
11999924
15286433
3187121
5960297
6701940
240521
107725464
14740989
29244045
, Scomptuî 5 ojt>. Dobânda 5 şi jum ojo
129**00*
2638*304
38*3598
247820000
366892 1*76254*4 39815*168
127072461
1116541
53154426
27132677
'1999924 15206433 3187121
597*297
701940
Z52089
10467187)4
1395*333
29345*94
39SŞ3E55
1300006*
263S03C4
3863598
2463056I*
44*379
104671864
394857755
AGR

f $ N %J fi • f Societate Aieniml de Aslgirărl Generale In Bucureşti
Sediul 1 STRADA SĂRINDAR No. 2
CAPITAL STATUTAR LEI 4.000.000
Placaşi emisiune Lei 2.500.000—Vărsaţi Lei 2.000.990
i Consiliul de Administraţie-.
PREŞEDINTE :
C. COLIB AŞIANU
Ilare proprietar, Yice preşedintele Cănsiliului de Administraţie al BAncei Comerciale Române, Bucureşti VICE-FREŞEDINŢI;
U M. Misir	L. Eleftertiseu
■ V)
ftst miutstrn, mare proprietar,	mare
Bucureşti
MEMBRII.
Dr. N. Aagelescu, Deputat,
Membru al Camerei de 0omerciu, Bueureşti.
proprietar,
Flooşu
L. Costiner, mare proprietar, Botoşani.
Dr. I. Plmitrescu, proprietar, Bucureşti.
C.	Dissescu, fost mimstru, mare prcpiietar, Bucureşti.
il, H«Ide \ eomerc., Galaţi.
D.	Ioaescu, Primarul oraşului Brăila, mare propriii*-, Brăila.
Al. Lucassievicăr, Directorul de la The Bank of Rou-mania Ltd. Bucureşti.
A. B. Mendl, rentier, Brăila.
St. A. Negruzzl, mare proprietar, Iaşi.
S. Prager, comerciant, Vicepreşedintele Camerei de Comerţ Bucureşti.
A. Salotnon mare industriaş, Bucureşti.
L. Tinimermans, Directorul Băneai Comerciale Române, Bucureşti.

DIBSCŢIUNSA:
Tfc. Fiits«kf Director A. Steiner, Subdirector
ASIGURĂRI IN RAMURELE s
Iiciiiii. Tiaţă, Grindina şi Transport
’RESENTANŢA IN BUCUREŞTI No, 11, STRADA DOAMNEI, No. 11
Furmaerii Curiei Regate uontine
CEaMJL
PEKAREK
109TB DEJUNUL ZILNIC CEL MAI SFĂTOS
.Marna de Ceai cea mal preferată in &iată lumea Se recomandă în special: Peharek’a None such Tea Feharek’a Htgh-Life Break/ast tea Fehank’a Ftve o’eMick tea Pekarek's Kartabader-Tee-Melănge
AksI mii se [iseşte le Bacareţti sl ti toată RoaUila
principiile le Magazine <!c	Delicatese şt I> -oguertl.
---Reprezentanţi FRAŢI VICTOR, Bucureşti-
III MNLAKîi OCAZIONAL Strunguri, Mi8 Ferestrac Panglici i
--- ŞI -
Circulare
Calirrfţr , idiatoare,
TRANSMISIUNI
LAGARE
DIFERITE SCULE
mmm
BUOURH 3TI
Calea Haina va.. 12 1

Numai dapă j ceastfi emblema se cunosc magazinele In cari se vlnd Maşinele de cuset
Originile Stegar
Maşinele r.dstre n’an nevoe de recomandaţie; vă răgim numai a îngriji ca ele stl fie cumpărate din adevăratei loc
Sffitillij PHira jrrral ti uni Je cosit .Sitipr
BGURNE & C-IE =
BUCUREŞTI
G?T i Vflff r. 246, Calea Urlvlţel 84. Calea Victoriei 51 Iroa strada I G. Brătlann, 28 —-——
------ X A _ X —
— jgke. t .v	Lăpuşueanu, No. 37 —
Sucursale In toate oraşele principale din ţară.
BâUCSotME» lîRONIIS
— Capital Lei 6.000.000 deplin vărsat —
Doamnei, Jf^-BUCMSCI
SUCURSALE: Brăila, Constanţa şi Galaţi
OPERAŢIUNI DE BANCA ÎN GENERAL:
Deschideri de aonfcuri-curente. — încasări de poliţe de supre ţărei şi străinătăţei.—Scompt de efecte. — încasări de scompt de cupoane. — Cumpărări şi TÎnrări de titluri şi acţiuni.— Avansuri asupra titlurilor în deposit.—Emitere de eecuri şi scrisori de eredit asupra ţfcrtt şi strâinăkăţei. — Operaţiuni de oomision şi avansuri asupra mărfurilor.
— PRIMEŞTE DEPOSITE SPRE FRUCTIFICARE -
INDUSTRIA LEMNULUI
BUCURESCL—Calea Plemei 193-195—Calea Victoriei 101
Exploatare de Păduri ~
Tâmpiârie mecaDâ
MOBILE, RECITOARE, PARCHETE
Roţi de transmisiune UŞI şl IPEitESTRE, ROABE, PERVaEUBI
Instalaţiuni complecte de birouri
preeam şi ori-c* sita articole atingitosre de industria len naiul
CEL MAI ASORTAT DEPOSIT DE
CHERESTEA DS CONSTRUCŢIE ilE TÎMPLARIE
TalMIE DE FOC
CAHnOLINEUH Avenarius- Patent
excelent conservator ai lemnului.
TELFFON
BlŢlA n putiriiU
(i

mmm
# licoare inofensivă contra beţiei
— Sticla 1*1 3 —
c* Tenia (la&flica) u fieprtiază iris
Capsulele „Felii marTbtrinp:
t’— Boss p?ntrn adulţi Lei 5 —
j. >*■«* Săporal Ji Lapte ât Crii ,TOrlipt,
. ■?:.	pentru înfrumuseţarea pielei
întrece în calitate şi preţul eftin orice produs similar indigen şi strein
bociţi Lei 2.— 1 bucată 80 bani
Toate preparatele aceste se găsesc tn deptid eenbral la
1
FARMACIA THORINGER, Baciriştî
Spesele la orice comandă dm provincie sunt Lei 1,20 b
Ps

,t r
59
SYLVA“
BUCPRBŞTi.-şoş.PantBlimon. 188.- bucureşti
MOBILE —
IN OKI-CE STIL ŞI DIN ORI-CE ESENŢA DE LEMN SUFRAGERII, DORMITOARE, etc.
mqblxe de birou, bibliot. birouri
— MOBILE AMERICANE —
Specialitate MOBILE DE LEMN INGOVOIaT, scaune cu trestie şl placă, fotoliurl, canapele, baianşoire, cuiere, etc., etc.
------ TÂMPLARIE MECANICĂ --------
•JŞI, FERESTRE, DUŞUMELE, PERVASURI — PARCHETE DE STEJAR —
Rotâriă şi diferite articole de lemn Colaci roate dintr’o singură bucată
TELELON 219*
Primăria Drbel Cralova
SERVICIUL ADMINISTRATIV
Publicaţiune
Prin votul dat de Consiliul Comunal în şedinţa de la 17 Ianuarie 1909, respingându-se oferta presen-tată la licitaţia ţinută în ziua de 17 Ianuarie 1909 ca prea scumpă, s’a decis ca în ziua de 17 Februarie 1909, să se ţină o nouă .licitaţie publică în sala primăriei, cu oferte închise şi fără drept de supra oferte, relativ la darea în întreprindere a confecţionărei tuturor registrelor şi imprimatelor necesare comunei şi a Caselor pendinte de ea, pe termen de cinci ani, socotit de la I Aprilie 1900, data expirărei con tractului ou Domnii Samitca şi Ma-caveL
Noi, Primarul Urbei Craiova, aducem aceasta la cunoştinţa generală şi invităm pe amatori ca în citata zi orele 4 p. m , să se prezinte la concurenţă preparaţi iţind cu oferte şi garanţii provizorii de lei cinci sute (500); iar condiţiu-nile generale sub care se dă această întreprindere, se pot vedea în fie-care zi de lucru de la orele 9—12 a. m, şi 4—6 p m., în cancelaria serviciului Ad-tiv.
Dispoaiţiunile art. 72—83 din legea comptabilităţii publice se a-plică m cazul de faţă.
p. Primar, H. M. B*boc.
Secretar General, I. Marineacm. No. 655.	1909, Ianuarie 21.
Siirt emisrat
GARANTAT 95 feBvDB
0.70 Bani litrul
Lei 6.80 Decalitro
PETROL
regulameat&r-T pi Q flfl
— — —decalitrui Lui O.UU Imperial, dubiu — J Cfl rafinat, decalitrui Jî ALBERT ENGEL S-sor Bucureşt, str. Carol,37
„ViCTORtr
societate Anonimă de
As.inrâri petale ei taiprarl
—|M BUCUHEŞT1 ============
Direcţiunea Generală : HTRaBa DOAMNEI No. 10
ATEI IER sC‘iee
pentru Domni, se primesc şi reparaţii de GULERE ŞI MANŞETE.
Calea Victoriei No. ISO (fundul curţei)
Oficb TUSE viBdecă
De TOLU Gudronat — DE —
L. BERLANDT
Farmacist
— BUCUREŞTI —
aprobat de Cens. s an. sup Depos. gen. la dr«gueria
I. ZAMF1RE8CU
BUCUREŞTI
De vânzare la toate farmaciile dia ţară
Capital Stahiar Ici .10 .Ot
întâia emisiune Lei 1.000,000
Agenţii tăi şi face toate 1 (Calităţile mai principale din ţară prin Societatea e«te repretentatft în AS-IGURARI contra riteurilor de
ACCIDENTE	ViETEI
TRANSPORT
TERESTRU, FLUVIAL ŞJ MARITIM
ReuTOsent&nta U80firi|â; Strada Kara^ofg^vid No. 9
OTTO HARNISCH & Comp.
Proprietar: Q, mCK
FUR NI SORII <^.r CURŢEI REGALE
28, Str. ACADEMIEI,	h 3 V G U R E Ş T 1
FONDAT 1887	TELEFON 10|89
Fabrica de Curele
Carele d« Bumbac şi de Baiata
Milenii tnlnlci rb^Sîfdu..
triale.
TT1 •	• y •	r Pentra Cilindre «Esoeisior» Valvolina
s: lemn Minerale	Vi'
,i cârpe pec.	^
ei Accesoriile P»ap5l Filtre p. Vin
-de Cauciuc, Aebest, Cânepă, Bumbac, etc. Telionit. Vulcanifabeer.
şters Maşini
MAŞINI PENTRU
Spălat
Astupat
G»v*u!at
HM: APARATE îy'î; Canal©
POMPE ie nCEHOID «ccescriiie ?enîru pompieri Sacale ie Ier. Aparate curâţi! latrinele!
POMPE pentru puţuri de toate felurile.— FURTUNI de cânepii de cauciuc in toate
dkDonsfunffe
POMPE de MAN â, —POMPE	ABURI în erice mărime şi putere
lnMalmţiuni şi toate Articolele pentru electricitate
Pompe Peronsspora „Coroana^ pentru Stropitul Viilor
—TEYI JDB1
SI ACCESORII rITTIN'GS
COCS M UZINA
TRANSPORTAT LA DOMICILIU
IN SACI PLUMBUIŢI -
Cărlmnl Brieliaîe, AntacnEoglezesc
— Greutate garantată —
illrd Lbwenbacb ţ
No. 146 — CALEA VICTORIE! — No. 146
.&&, m,

Sttw îsmâ *
6#
Societate anonimă pentru industria petrolului
apltal social Lei 40.000.000 dsplii răreaţi
FABRICI do PETRUL şi DERIVATE:
Bucureşti, Câmpliiaj doineşti, Monteoru
Fabrica de Bidoaue de tini«kea, COHStailta
PRODUSELE FABRICELOR t Petro Regulamentar, Gazolină, Benzină pharmaceutică, Benzină pentru motoare, Păcură pentru ars şi pentru uns cănite. Parafină, Ulei pentru motoare «îl £81 L»
ULEIURI MAN EU ALE de Calităţi Superioare
ValYOlini pentru cilindrii şi maşini
Meavând nici un reprezentant în ţară « ori-ce comandă pentru
ULEIURI MINERALE sau cele-Valte produse, sunt a se adresa — numai —
DIRECŢIUNBI GENERALE
BTTOUKE3C f
— BULEVARDUL CAR OL N*. 5 —

FABKliJA Ue MOBILE de LEMN
m&mm v. fiiNLA
lanrui 2»mu lini mn Re. fi îl Sinii Seninii Re. 10—{Telelei SI
laştimţei p« d-*l i ootuereis*ţi da mobile şl pe Onor. pnblie din Capitală şi pro vinde, ©S ta depoul brieei se gâeee* gate
DORMITOARE, SUFRAGERII. BIUROURI
şl orloe fel ie nubil*
- t si lustruite -Lucrate (lin lemn uscat şi garanta PRfTufil uONVSNASiU
' *mlDv.tiîvîne f6rt« rar:
NUMAI SPĂLATURI REGULATE CU
Baisdinul de Mesteacâu
W. SjBjEG-IEIR,
Imvioroaaă nervi, IndepSrteazI mâtreaţa şi împiedici căderea părului.
— Db Tlnzars la tiate farmaciile şi drognerlil* Aia ţară. -
Expoziţia Universali Paris 1906: 3 premii şi 9 medalii de aur
INDUSTRIA ROMANA pentru ARTICOLE de LEMN
BUCHER&DURRER
Fabrica ţi DepvziUA : Şoseaua Basarab S7—80 Lccmlul ic Empozifie ţi de vânzare : Calea Viat a cei, 188 — Bucureşti — Telafon 11|29 —
)
MOBILE în orice stil şi din orice e-senţă de lemn, saloane, dormitoare, sufragerii, etc.
Molile Ab Birou Biblioteci, Birouri, Scaune, Cartoniere.
SPECIALITATE DE MOBILE AMERICANE »
BIROURI, FOTOLIURI TURNAN TE, ARCHIVE şi BIBLIOTECI PATENT «UNIREA». — MOBILE de GRADINA de ÎNDOIT
TftMPL&ftlE	sCA
UŞI. FERESTRE, DUŞUMELE, PERVASURI, etc.
PABCHKTE masive simple ţi table ou borduri.
STRUNGARII! execută: Dopuri dt bu toae, Canale precum ţi orice articol atinritor
METRI de LBMB ţi
alte ins/rumen te de măsurat.
BUCHISIŢI de scris ţi ic ieoemtt, fabrica• fiune dt peniţe pentru
sens. î
auHgi
dt această branşă.
LEMNE DE FOO
*&|>®ga-aăa j|»i~Strada Auarituatai M». *6
Răeitori. Articole de Hişienk.
ArMeole de Me-: iBgdn şi bucătărie.
Roţi de lemn pentru tranamirinnl.
TĂIATE ŞI SPINTECATE
£*
www.digibuc.ro