ANUL XV—No. 38.
ABONAMENTELE
5 BANI
Fdiţia de seara — B BANf
Mercuri 18 Februarie 190$
| LOM
3n ţari............ # t 20 lei. 10 lei
3n Străinătate............so iei. 26 iei
REDACŢIA $1 ADMINISTRAŢIA: STR. RE8ALA, Ii. 4
Adreaa telegrefloăi BPOCA—Buouraţtl
TILHVOll 2|88
PUBLICITATEA
Anunciuri: în pagina III . »	»	» IV .
80 bani linia 15	»
PUBLICAŢII: 2 LEI LINIA
PENTRU ANUNCIURI ŞI PUBLICAŢII
a 66 adresa
Direct la Administraţia ziarului şi la toate ■	■■ - Agenţiile de publicitate "•
M IHISTRATUilEI
Discursul d'lui Al. Marghiloman. — Răspunsul d-lui Toma Stelian. — Preocuparea tutulor
Eri a vorbit, la Cameră, asupra reformei prezentată de ministrul | justiţiei, distinsul nostru fruntaş, d. • Al. Marghiloman, acela care în 1889 a elaborat proectul de lege prin care j se acorda, pentru prima oară, inamovibilitatea magistraţilor Curţilor de apel, cum şi preşedinţilor de k) tribunale.
Evident că toată lumea aştepta cuvântul d-lui Al. Marghiloman, nu numai pentru acest motiv, dar pentru că în totdeauna d-sa ştie să a-dncă în desbateri o notă originală, o judecată sănătoasă şi o argumentare vie.
D. Al. Marghiloman a fost ascultat cu cel mai viu interes şi a discutat proectul d-lui Stelian cu toată solicitudinea ce merită o lege ce a-tinge organizaţia uneia dintre cele mai importante instituţiuni ale statului.
Distinsul nostru fruntaş a îace-put mai întâi prin a’şi exprima dorinţa de a se atinge mai rar legile de organizare, căci prea deasa lor schimbare duce tocmai la nestabili tate, pe care toată lumea este de a-cord că trebue să o înlocuiască cu inamovibilitatea.
In ce priveşte lărgirea inamovi-bilitfiţei magistraturei o aprobă fără nici o rezervă. Ea îşi găseşte obârşia în legea «le la 1889 şi desigur este timpul să se facă acum şi ceea ce nu s’a putut face atunci. Constat? însă că proectul d-lui Stelian nu că o inamovibilitate integrală ci o inamovibilitate ştirbită, prin faptul că introduce strămutarea magistraţilor prin înaintare. Iceas ă măsură nu o admite cu nici un preţ d. Marghiloman.
Evident însă că din moment ce cere o inamovibilitate întreagă, cere şi toate garanţiile necesare ca justiţia să fie promptă, dreaptă şi demnă.
Prin urmare d-sa nu respinge nici o măsură care poate să fie asemenea garanţie, dar nu pricepe compunerea consiliului superior cu delegaţii ministrului pentru a judeca pe magistraţi. Şi în această privinţă cere explicaţii d-lui ministru al justiţiei.
D. Toma Stelian s’a grăbit să dedare că delegaţii ministrului nu vor face parte din comisiile de judecată şi ast-fel să lămurească o dispoziţie din lege ce nu era clară.
D. Marghiloman arată apoi că şi In legea uela 1889 se găsesc toate garanţiile necesare pentru a se supraveghea împărţirea justiţiei şi încă cu avantagiul că ministrul direct putea să exercite controlul.
D-sa nu vede rostul inspectorilor, cari, mai ales dacă nu e vorba să’şi aibă reşedinţa la Bucureşti, vor inspecta din auzite şi-şi vor face tot ast-fel recomandările. Apoi avizurile lor se va putea foarte des să se găsească în contra licţie cu avizurile procurorilor generali.
In ce priveşte înaintările d. Marghiloman propune să so complec-teze comisia cu primii preşedinţi ai tutulor curţilor de apel, pentru că alt-fel nu ar fi nimeni în comisie care să cunoască magistraţii din judeţe.
Combate recomandarea pentru fiecare vacanţă şi propuse sistemul listelor de recomandare — cum e şi în armată—pe doi ani.
In sfârşit d. Al- Ma« ghiloman insistă asupra inovaţiei cu judecătorul unic la tribunal, pe care o combate de oare-ce nu se potriveşte do loc cu situaţia de la noi.
Distinsul nostru fruntaş face apel la ministru să ţie seama de observaţiile ce se prezintă tn numele partidului conservator, cu unica pre ocupare de ă da o organizaţie cât mai serioasă magistraturei, pentru că reforme aşa de Însemnate ca a-ceea ce atinge organizaţia magistraturei trebue să se facă cu con-simţimântul ambelor, partide.
Numai aşa se poate face o reformă bună şi durabilă.
A produs adâncă impresie argumentarea d-lui Marghiloman asupra majorităţei şi adesea a fost între-
rupt cu aprobări.
• upe d-sa a vorbit d. Toma Ste lian care îşi va oontinua astăzi discursul.
D sa a avut o serie de atacuri energice la adresa takiştilor cari după ce au compromis magistratura se erigează azi în apărătorii ei.
De alt-fel din întreaga discuţie ce urmează de o săptămână se ue-gajază convingerea generală că trecerea lui Bădârău pe la ministerul de justiţie a fost nefastă magistraturei.
Toţi oratorii cari au vort.t au a-rătat acest lucru şi toate exemplele ce s’au dat pentru a se indica unele fapte rele săvârşite de unii judecători purtau tot pecetea influenţei takiste asupra magistraturei.
S’a mai observat de asemenea zelul pe/care oratorii takişti îl do-pun ca să facă o compromiţătoare apărare magistraturei.
„.Epuraţie şi garanţii pentru numirea în magistra ură sunt două cereri cari revin necontenit în discuţie şi ambele bazându-se pe exemplul ministeriatului lui Bâdărău.
Camera a primit cu aplauze declaraţia cu care a crezut d. Toma Stelian că trebue să’şi înceapă discursul, anume; că d-sa a cerut consiliului de miniştri să’şi însuşească proectul de lege elaborat îu 1900 de d. Titu Maiorescu, privitor la miniştrii de justiţie avocaţi.
Ast-fel să constată că după cum introducerea inamovibilităţei în magistratură este o cucerire a partidului conservator, tot un succes al a-cestui partid, pentru înalţarea magistraturei va fi şi votarea legei prin care miniştrii de justiţie avocaţi v«>r fi împelicaţi să pledeze trei ani după eşirea lor din guvern.
CE PREG47ESTE REFQHH4 0-LUI
JUDECĂTORUL UNIC 81 PREFECTUL El TELEORMAN D. IAECl
Provinciale
— Conferinţă ţinută in R.'Sărat do amicul nostru d. Ion Brăileanu, avocat din acel oraş. —
ii
Doamnelor şi Domnilor,
Se petrec adesea In viaţa omenească fapte cari de ar trece neobservate ar disparejîn negura uit&rei, cum dispar cometele tn adâncimele infinitului albastru al cerului.
In centrele mari civilisato culturale însă, toate faptele vioţei pri vate trec neobservate ; îu aceste centre nu se rolevenză de cât numai marile evenimente culturalo, deicoporirile mari, producţiuni muzicale sau Jliterare, operaţiuni medicale dificile, pledoarii celebre nimic nu soapă, toate se trec In registrul «cartea maro» a progresului cultural. Un asemenea eveniment
Sasionează pe toţi cetăţenii şi toţi kcută cu aprindere asupra lui. In mahalale ca şi tn provincie însă se schimbă lucrul. Tot ce rămâuo nebăgat în soamă ca nedemn de a-tenţie, în provincie produce sansa-ţie şi prilej de vorbă, cel puţin pen-
! îşinoas gazetărie şi tristă politică
De câte ori s’a încercat cineva să aducă o acuzare unui fruntaş al nostru, ne am grăbit s’o distrugem producând noi probele netemeiniciei ei. N’am aşteptat nici o dată ca acuza tonii să facă dovada acuzaţiei ce înde ăsnea să formuleze, măcar că toată lumea îşi da seama că ne aflam în faţa unei acuzări calomnioase.
Şi tot noi am produs dovezile dnd am acuzat pe cineva. Aşa, am produs un dosar întreg de probe pentru a sprijini acuzaţia de samsarlâc nedemn ce am adus în afacerea furniturei de nichel lui Barbu Băltineanu şi J.n atatea afaceri de samsarlâc înjositor şi de exploatare a unor nenorociţi, de care l’am acuzat pe Jeqn Ih. Fto-roiu.
Evident aceasta este purtarea oa menilor cinstiţi şi deci nu ne poate mira de loc că takiştii şi ziarele lor procedează altfel.
Aţi văzut când am vorbit de afacerile de la ministerul de războia, de cedarea Arsenalului. Ziarele takiste s’au grăbit să ne desmintâ insinuând că am avea nu ştim ce combinaţii politice, dar a doua zi au reprodus tot ce spuneam noi şi încă cu o notă de reclamă.
Când . şi-a anunţat d. Al. Marghiloman la Cameră, interpelarea ce a adresat ministrului de războiu, ziarele takistem au spus imediat că s’a făcut acea interpelare pentru că le convine brătieniştilor să se scape de ministrul de&războiu.
Dar cum a doua zi ziarele oficioase au publicat o declaraţie că guvernul întreg so solidarizează cu d-l general Avwescu, ziarele takiste s’au grăbit să publice o serie de informaţii asupra unor dări în judecată şi destituiri ce s’ar fi hotărât la război, pe atât de grave pe căt sunt de fanteziste.
Iată ce fel de ziaristică şi ce fel de politică fac takiştii.
Calomnie şi minciună, minciună şî calomnie, în toată zilele şi în toate chestiile.
Ruşinoasă gazetărie şi tristă poli-ticni
Zilele trecute s’a judecat la tribu- \ naiul Teleorman recursul făcut de Dragomir Mohora din com. Spâtărei contra Cărţii de judecată No. 6ţ908 a judecătoriei acelei comune din 0-colul II T.-Măgurele.
Dinu Stancu din aceiaşi comună chemase în judecată nentru a doua oară pe Mohora pentru ca să i se rezilieze două contracte autentice de arendarea a două hectare jum',tale de pământ de muncă. Judecătorul pronunţase anularea lor şt obligarea lui Mohora ca să’i lase pământul. In recurs Mohora prin avocatul său d P. Popescu a susţinut că pentru a-cest pământ s’a mai judecat cu d. Stancu şi a câştigat posedând hotărâri învestite cu formula executorie pe care le-a prezentat şi judecătorului dar că nu i le-a ţinut în seamă.
D. preşedinte al Tribunalului întrebând dacă din actele din dosar se constată că le-a prezentat, avocatul a răspuns că judecătorul nu a voit să ţie:seamă de această apărare a lui Mohora şi nu a consemnat-o în procesul verbal al hotărârei, pentru că la judecată s’a petrecut ceva pe care nuri poate spune.
D. preşedinte insistânij, să spună, avocatul răspunse:
— Uite, să spue recurentul.
Mohora învitat să vorbească declară
«Reclamantul Dinu Stancu a fost
vizitiu la d. prefect larca şi la judecată a adus domnului judecător o carte de vizită de a d-lui larca : ’ am şi văzut’o căci pe cflnd ne ju-! deca d. judecător o învârtla în j mână şi eu ştiind carte l-am citit! şi numele».	[
Din actele din dosar se mai cons- * tată că în adevăr la judecătorie Mo-1 hora ceruse o amânare, ca să poată aduce hotărârile cu cari să dovedească că s’a mai judecat pentru pământul reclamat de D. Stancu.
*
Judecătorul însă în ziua când a dat hotărârea, n’a mai invocat acest mijloc de apărare, care rezulta din actele din dosar şi nici nu l’a pus în discuţia părţilor cum era dator să o facă conform art. 82 din legea judecătoriilor de ocoale.
Bietului Mohora i s’a respins recursul, iar d. Anton Râdulescu, magistrat stagiar, delegat în locul titularului, care dedese sus zisa hotărâre în calitatea sa de judecător unic, şi fost membru al clubului liberal <Un 'Alexandria A FOST AVANSAT JUDECĂTOR LA OCOLUL TECUC1U-KALENDERU.
f Şi se mai zice ca să nu rm bucurăm de introducerea judecătorului unic... liberal ?
| Avantajele judecatei drepte la sate sunt evidente.
Iată ce pregăteşte reforma d-lui Stelian!	„Adorin.
ALEGEREA COL. I de SENAT Se«rePentru el nu mai există nici 0
Soldatul, care în vălmăşagul luptei fuge ca să’şi cruţe viaţa, comite o faptă murdară, laşe, ca şi acei care în lupta pentru viaţă bat dosurile.
Pedeapsa e de o potrivă de aspră.
Eri mă aflăm în biuroul directorului unei mari instituţ uni când un individ intră cu o atitudine foarte umilită şi se opri în dreptul uşei.
Directorul îşi ridică privirea spre el:
—	A... d ta. . Mi s’au dat informaţiuni cam proaste Ai fost condamnat de tribunalul corecţional la o lună închisoare pentru escrocherie.
—	Aşa e răspunse acesta cu vocea stinsă. Dar nu admiteţi d-v că un om care a greşit o dată în viaţa lui să vrea să se reabiliteze, să’şi ispăşească acest păcat printr’o muncă cinstită şi fără preget ? Un om care a păcătuit nu mai ar» dreptul să trăiască în modj cinstit? Vreţi cu ori-ce preţ să mă împingeţi să fac din nou ceeace nu treb.iia să fac ?
T ^ă.-- Nu-ţijpot ajuta cu nimic. Şi el ridică din umeri, iar necunoscutul se în-clină şi eşi.
Mă gândeam. Prin prizma prin care judeca el lucrurile, avea perfectă dreptate. Dar sa vedem are el dreptul să mai revendice pentru dînsul în lupta vieţei, un loc alături de oamenii destoinici şi cinstiţi !...
Pedeapsa ce sa dă unui om care a păcătuit este ceeace îi ispăşeşte păcatul ? Nu. Sunt cele ce decurg din această pedeapsă.
Ea aduce cu sine moartea civilă a individului.
Viaţa pe care o trăeşte el în nici un caz nu mai poate fi asemuită cu viaţa celorlalţi şi atunci când societatea îl în gâdue, îl lasă să lîncezească în mijlocul ei şi la un moment dat nu mai vrea să’i acorde această toleranţă, el n’are dreptul să revendice aceasta ca un drept al său.
Stor
DIN
ILFOV
ComMetul executiv al partidului conservator, întrunit sub prezidenţia d lui P. P. Carp, a decis în unanimitate candidatura d-lui
THEODOR ROSETTI
fost prezident de consiliu, la locul devenit vacant la colegiul / de Senat din Ilfov.
Lupta dlLire direcţia sl coasil
Eri a început la Senat lupta dintre consiliul sanitar superior şl direcţia generali a serviciului sanitar, reprezentată de d. 1. Brătiann, ministrul de interne asistat de sub directorul serviciului sa nitar, d. dr. Sion
Discuţia a fost provocată de 0 interpelare a d-lni N. Xenopolu, caro n’a jucat de altfel de cât rolul s&msarulni care a adus lucrurile aşa în cât si provoace discuţia între cei doi adversari cari deşi c orcan să so ia la harţi evitau să se în-tâlnoască.
In chestie memorial consiliului sanitar asupra prao tnlui de lege elaborat de direcţia serviciului.
D I. Brătiann a înţepat consiliul şi imodlat a sărit d. dr. Bâmnioeann.
%&. fost greu să fie aduşi aici eomba tanţii că de acnma nu ştiu zău cine are aă poată să-i mai despartă.
D. dr. Râmniceanu a vorbit eri în cbes tie personală şi apoi a anunţat şi o interpelare pe care a început s’o aesTolte eri şi o va dezvolt» şi azi.
C, d dr. Râmniceann nu e din acelaşi Anat cu 1 Nicn Xenopolu. Numai Ir ft ă nu ştie şi n’are să se dea nici o dată la o parte când s’a început lupta.
Toate neînţelegerile de la consiliul sanitar se pan pe tapet şi nn este acuzaţie, cât de gravă, pe care o formulează membrii oonsilinlui sanitar contra direcţiei generale pe care să n’o prezinto Senatnlni.
Discuţia este foarte animată şi toate insistenţele pe cari coi docili din majoritate le pnn ca să-l împedice pe d-rnl llâmniceann de a’şi spune întreg gândnl nu reuşesc să-l liniştească.
Discuţia continua azi şi nu se ştie dacă sb va sfârşi azi. In orice caz ea are să aibă continuări, suplimente de disenţie. Şi are să so repete cn brio când va veni in disenţie legea sanitară, deşi d l Bră-tianu ia cn hotărâre apărarea direcţiunei generale a ec iciulni sanitar, afirmând să este nevoe să se mai micşoreze drepturile consiliului sanitar.
Astfel neînţelegerile din partidul liberal se accentuează cât mai mnlt şi cn mai multă putere
INAUGURAREA
CURSULUI D-lui cTc. ARION
Aseară, la ora 6, a avut loc inaugurarea lecţiunilor cursului de drept comercial comparat şi maritim al distinsului nostru fruntaş, d. C. C. Arion, căruia i-d fost solicitat, de consiliul profesoral alfacultăţei de drept, pentru doctorat.
La această solemnitate, pe lângă un arhi-numeros auditoriu, format din studenţi, a ţinut să ia parte şi întreg consiliul profesoral al facultăfei, precum şi numeroşi avocaţi din baroul Capitalei.
Citez astfel pe d-nii profesori universitari: Valerian Urseanu, decanul făcui ţâţei, d.Em. Antonescu, C. Disescu, Paul Negulescu, Sipsomo, Drăghiceanu, Dumitru Negulescu. Rădulescu-Motru, etc.
D. Aricn s’a ocupat in această lecţie pe larg de istoricul creditului comercial de cambie.
A arătat creditul ce a existai In anii chitate şi in evul mediu , şi s’a ocupat, în parte, de diferitele cauze cari au contribuit fie la strângerea de răspândirea lui.
In fine s’a ocupat, in treacăt, de codul nostru comercial, pe care îl găseşte a ft influenţat de spiritul celui italian, german şi francez
Anunţă că in viitoarea lecţiune se va ocupa despre diferitele doctrine asupra cambiei.
MOARTEA CIVILA
Lupta devine din zi in zi mai aprigă, mai crâncenă.
Acel care într’un moment de inconştienţă sau laşitate se abate de la drumul drept şi Datatorii de atâţia, e destinat
tru o lână prilej de discuţii şi de intrigi.
O ceartă casnică e relevată în toate păturile sociale ale provinciei’ mahala a centrului.	j
In case particulare, în cafenele,» In cluburi, în cârciumi, In stradă chiar se comentează cu expres u-nile cele mai picante cearta lui X cu nevastă-sa.
Glumele se asvârl ca nişte rachete şi pocnind ajung—cum să n’ajun găl— la urechile nenorociţilor soţi can au avut imprudenţa de a’şi .dresa câte o vorbă mai alături de buna-cuviiuţă, faţă fiind fie buna sau bunul prieten al căsoi, vorbă
Se care îu urmă au uitat-o înecâu--o Intr’o sărutare.
Care e consecinţa însă ? A doua zi reîncepe cearta pe tema color ce se vorbeşte în oraş, iar desnodă-mântul acestei compdii e drama sguduitoare a despărţeniei.
Oare nu sunt eriminali acei cari spre a se distra colportează şi comentează oelo co se petrec tn casele oamenilor ?
O altercaţie Intre doi prieteni, a doua zi ia proporţii Înspăimântă-? toare, din cauză că alţi prietini aij lor se duc succesiv câna la unul; când la altul spunftndu-le că: «uite j ce a zis ăla, păzeşte-te de ăla» şi al- j tele de-astea. A doua zi cane este? rezultatul? B&tae crâncenă letne cei doi adversari—foşti prieteai—
capote spa rte, afacerea la parchet etcetera.
Iar cei-l’alţi prieteni strânşi la club sau la cafenea comentează fap tul dând dreptate amândurora.
Nu e nimic; aceştia au găsit mij locul de a vorbi vre-o două ceasuri, mintea lor de nu s’ar fi întâmplat acest fapt divers neputand nimic concepe.
Intr’o provincie oare care, un perfect tip de provincial a spus colonelului că la club ofiţerii joacă cărţi. Colonelul vine incognito, surprinde pe bieţii ofiţeri şi după ce-i apo-strofoază cu cuvinte - ca la cazarmă — bine simţite, îi trimite la închisoare.
Numai un veritabil provincial este capabil de asemenea faptă. Ceia co spusei este autentic, iar nu in-venţiune.
«Ai auzit, ma chere, de Cutărică», spunea într’o zi d-na X prietenei sale d-na Z, In casa venerabilei cocoane Catinca.
«Nu dragă», răspunde pimpanta d-nă Z.
«Spune zău, maică», se roagă coana Catinca.
«A şi spune, dar de, mă ţem să nu iasă vorbă».
«Ei asta-i acum, tocmai noi să vorbim ?»	•
«Inchipueşte-ri, ma clioro, că mie îmi vine gândul niei- să nu mai mă duc pe la ea, şi când ei vedea-e pe
ALEOBREA DE AZI DE LA OBAVIŢA
Astă-zi are loc la Oraviţa-romînă alegerile pentru un loc de deputat în parlamentul ungar, rămas vacant prin moartea neuitatului fruntaş al românilor de dincolo, Co-riolan Brediceanu.
Din partea Românilor candidează d. Gheorglie Pop de Băseşti, preşedintele partidului naţionalist român. Guvernul ungar susţine candidatura renegatului român Siegescn, sub a cărui conducere s’a organizat an a-devărat sistem de terorizare. • Numărul alegătorilor înscrişi e do 3411.
Votarea se face în trei cercuri. Se ştie că alegătorii votează pe faţă, declarând în faţa comisiunei numele candidatului.
Se înţelege uşor de aci de presiunea ce o exercită organele guvernului asupra alegătorilor.
stradă o să’i întorc spatele. Ce dragă, să mă compromită, să zică lumea că sânt şi eu ca ea ?
«Ei hai, şi spune odată 1» se roagă celelalte».
«Apoi iată cum stă chestia: Când vine bărbatu-sâu seara, tipul, ştiţi ăla despre care se zice că trăeşte cu ea, ese pe poarta din dos. L’a văzut aseară slugile. Mie mi-a spus Lina servitoarea mea că e prietenă cu Mariţa dela ei. Ce ruşine a dracului 1
. Mă miram eu de unde atâta lux pe dânsa ? Că de, între noi fie vorba, nici zestre n’a avut, iar bărba-tu-său, un biet lefegiu, 400 lei pe lună, de abia Îşi duc zilele.
S’o ia dracu, nu -ie ruşine obra zului, auzi colo, să se facă de râsul lumei. Bărbat tânăr şi ea să se încurce cu un hodorog. Ce-o fi mai râs slugile ?
«Doar pentru bani», intervine, scuzând-o pe d-na Cutărică, blonda d-nă Z.
2«Şi nici pentru bani nu avea drept s’o facă», acuză coana Catinca. Ce 400 lei pe lună nu-i ajunge ? —Mai mare ocara !»
In acest moment intră svelta e leganţă, tânăra d-nă Cutărică, răs-
fiândind un miros pătrunzător de '’lorarnye, drăguţă şi rumenită la obraji de vântul rece de iarnă «Oe mai faci dragă “li se ridică repede coana Catinca adresândujse
CONFLICTUL SÂRBO-AUSTRIAC
Războiul evitat
In Balcani s’au petrecut zilele acestea o serie de evenimente importante.
Eri a fost semnat protocolul dintre Austro-Ungaria şi Turcia. Rusia se aso-2iază la demersurile puterilor pentru aplanarea conflictului Sârbo-Austro-Un-gar, Bulgaria izbuteşte si cază de acord cu Turcia asupra proclamărei independenţei Bulgariei şi a regalităţei ei.
Focul care părea că se încinge în O-rient nu mai prezintă nici un pericol.
Cinci mari puteri Germania, Anglia, Franţa, Italia şi Rusia vor face inter venţiuni la Belgrad în sensul ca Serbia să renunţe la orice compensaţiuni teri toriale pentru anexarea Bosniei şi Her zego vinei.
In acelaş timp se vor face interven-ţiuni şi la Viena pentru ca Austro Un-garia să aducă la îndeplinire promisul’ nea dată că va face Serbiei oarecare concesiuni de ordin economic.
Atitudinea Rusiei
De sigur că aceste intervenţiuni la Belgrad şi Viena nu vor rămânea fără urmări serioase, cu atât mai mult cu cât Rusia are tot interesul să se aplaneze conflictul pe cale pacinică pentru a ri sipi astfel atmosfera grea ce i se crease
Rusia eră acuzată că în această chestiune ar fi urmat o politică de duplicitate.
Acum teama de o agravare a conflictului dintre Serbia şi Austro-Ungaria a d spărut.
Serbia care părea hotărâtă să nu renunţe cu nici un preţ la revendicările ei teritoriale a devenit de cât va timp conciliantă şi noua sa atitudine va înlesni mult sarcina ce şi-au luat-o marile puteri.
R&zboial evitat
In special Germania şi Franţa au de pus cele mai mari stăruinţi pentru o in-tervenţiune a marilor puteri ia Belgrad unde curentul războinic se accentua din ce în ce mai mult.
E o notă bună pentru ele şi dacă s’a aplanat pe cale pacinică diferendul din tre Austro-Ungaria şi Turcia provocat de anexarea Bosniei şi Herzegovinei, şi dintre Turcia şi Bulgaria, aceasta se da-toieşte numai intervenţiunilor pe care le au făcut la timp Germania şi Franţa.
Peste puţin timp situaţia se va carifica cu totul.
către noua venită; nu te-am mai vă zut de un veac ; ş^. Vai ia ui-taţi-vă la ea ce frumoasă este, zise către celelalte.
Iar d-na X către dânsa : «Ba e o urâcioasă, auzi colo ? de cinci zile să nu mai vii pe la mine ?»
—	Am fost foarte ocupată dragă, iarta-mă, şi ca să te Împac te rog să vii tu la mine mâine.
—	Ai cărţi ?
—	Da I
—	Ei bine, viu, dar să’mi ara»-jezi un pokeraş şi apropo, vine şi d. V. tipul cu pricina. Vine. — Ei bravo, îmi place să joc cu el po-ker, joacă galant.
—	Să vii 9i d-ta coană Catinco,
—	Ei maică, eu nu joc poker.
—	Nu se poate, trebue să vii că am şi masă de maus
—	Aşa da, mai marge.
Vorba se schimbă, discuţia trecând pe tărâmul modelor, iar peste o jumătate do ceas, după ce s’a servit dulceaţa şi tradiţionala cafea, tânăra d-nă Cutărioă pleacă, casa rămâne plină de fascinanta-i amintire, iar cumetrele noastre continuă a discuta chibzuind asupra observa-ţiunilor ce au de gând să facă mâine asupra atitudiuoi d-nei Cutărică şi a d-lui V.
A doua zi s’au dus toate la d-na Cutărică unde au, găsit şi pe d. V. cu *are au jucat pokor. Au petrecut de minune, au eaştigat parade, iar
ZIUA I
— Şedinţa de după amiază
Şedinţa se deschide sub preziden ţi a d-lui D. Nicolau, prezidentul societăţii farmaciştilor din Roma nia.
So dă eitiro telegramelor do a-desiune din provincie şi anume din partea d-lor : Scneltz, deputat de Botoşani ; ţDelbinsky, Cerchez, Negreşti ; Sjpătan, Sulina; Petra, Su-lina ; Molinescu, Tulcea ; Răteanu, Iaşi ; etc.
So intr? în ordinea de zi.
D. Blându are cuvântul. D-sa se declară contra cetirei In şedinţă a ante-proectului elaborat de Serviciul Sanitar, căci, dacă s’ar citi, ar trebui fi calificat prin cuvinte, cari n’ar trebui să răsune In această a-dunare.
Direcţia sanitară cedează
D. Racoviţâ spune, că d-sa luase angajamentul de a aştepta până Mercuri şi numai atunci să-şi dea demisiunea.
D-sa anunţă că a vorbit cu d. doctor Sion, care i-a declarat că ante-proectul făcut de Comisiunea farmaceutică va fi admis de către Direcţia Serviciului Sanitar, şi că d. ministru de interne ar voi ca să se hitărască un termen de vre-o 60 ani, In care timp să se stingă dreptul do succesiune. Enumără punctele ante-proectului :
1.	O farmacie la 5.000 locuitori cu aplicarea integrală a acestei legi ;
2.	Dreptul succesoral se menţme, dar atunci când acest drept se va vinde, nu se va putea vinde de cât dreptul personal ;
3.	Farmaciile noui se vor deschide numai cu drept personal ;
4 Văduva fără copii va vinde farmacia in timp de cinci ani ; văduva cu copii va păstra acest drept până la majoratul ultimului copil.
5.	In serviciul sanitar superior se admite un membru farmacist ;
6.	Inspecţiile vor fi făcute do către medicul primar al judeţului.
Apoi d. I. Bogdan este de părere să se discute proectul comitetului societăţei farmaciştilor
Anteproectul farmaciştilor
D. Manolescu anunţă, că a auzit că direcţia serviciului sanitar a revenit la sentimente mai bune şi cere să se discute ante-proectul comitetului societăţei farmaciştilor.
D. secretar dă citire expuuerii de motive a acestui proect, — prin caro se anunţă punctele lui mai principale şi anume: scoaterea or-ganizărei farmaciilor de sub tutela direcţiei serviciului sanitar, înte-meerea unei comisiuni farmaceutice, a inspectorilor farmacişti precum şi întemeerea unui sindicat farmaceutic, ridicarea -de la 2 Ia cinci, şi cu anul militar 6, pentru a avea dreptul de a se dirige o farmacie. Tot prin acest . ante-pro-ect se pun drogueriile sub autoritatea comisiunii farmaceutice şi sub inspecţia inspectorilor farmacişti.
Altă măsură constă în restric-ţiuni însemnate puse comerţului cu medicamente şi penalităţi pentru contravenienţi.
Se dă citire articolului 6, primul articol modificat, şi anume în sensul că se face din coinisiuuea farmaceutică, un organ aparte, deosebit de consiliul sanitar şi de comisiunea veterinară.
D. Scurtu constată că societatea a făcut ante-prooctul cu multe scăpări din vederi şi că acela comisiunii farmaceutice este mult mai fericit făcut în unele puncte de vederi.
D. Iteanu, de la R.-Sărat propune următoarea modificare: Să facă parte din comisiunea farmaceutică şi proprietarii de farmacii.
P. secretar răspunde,că există un articol în acest sens—mai în urmă şi că discuţia se va putea angaja la timp
D. Jelea propune o discuţiune generală a legii.
D. prezident răspunde, că articolele vor da ocazia ori cărei discu-ţiuni
Sc pune la vot, dacă este nevoe
de o c ;scuţie generală şi so respinge ideea.
Articolul 6 se admite.
La articolul 9 asupra atribuţiuui-lor ministrului de interne în direcţia asistenţei sanitare, se modifică un aliniat, prin care ministrul do interne privighiazâ comisiunoa farmaceutică şi dă, în urma avizului acestei comisiuni, permisiunea des-chideroi de noui farmacii.
D. Jelea, avâd cuvântul, spune că comisiunoa farmaceutică să funcţioneze sub un control mai superior, mai ales In cea ce priveşte deschiderea de noui farmacii. Se pune la vot acest aliniat şi se admite.
Se dă citire art. 11 asupra orga-nizârei serviciului interior sanitar la care se adaogă serviciul farmaceutic, având în frunte ua cap de serviciu farmacist şi format încă dintr’un cap de biurou şi un copist.
D. Pictorian cire suprimarea capului de serviciu, adăogându-se patru impiegaţi-verificatori, aleşi dintre licenţiaţii în matematici.
Articolul se votează aşa cum a fost redactat.
Articolul 12 care tratează despre titlurile farmaciştilor admişi în funcţiune, se admite cura a fost redactat.
La articolul 13 se adaogă instituţia inspectorilor-farmacişti aleşi dintre farmacişti, cari au condus 10 ani o farmacie.
D. Timuş cere să se adaoge, că şi membrii comisiunii farmaceutice să aibă dreptul de a inspecta.
D. Iteanu cere să se zică : «aleşi dintre farmaciştii proprietari sau iiriginţi do farmacie timp de 10 ani».
D. Demetriad spune, că şi diri-genţii de farmacii pot apăra drepturile farmaciştilor cu acelaş zei.
D. Blându este de idee să se considere ca vechime şi timpul funcţionat ca arendaş al unei farmacii, dar însă îa timpul câfld va fi admis în funcţiune să fie proprietar de farmacie.
Se pune la vot propunerea d-lui Iteanu şi se admite cu unanimitate. Articolul modificat ss votează.
Se dă citire articolului 22, care tratează despre modul de numire al acestor inspectori şi se aprobă.
Se dă citire articolului 24 asupra atribuţiunilor acestor inspectori şi se admite aşa cum a fost redactat.
Se dă citire articolului 30 prin care se institue pe lângă ministerul de interne o comisiune de 4 farmacişti proprietari cu un stadia de cel puţin 5 ani ca atare şi cari de fapt exercită arta farmaciei, şi dintr’un farmacist chimist, sub denumirea de comisiunea farmaceutică.
D. Iteanu cere să nu se facă nici în cazul acesta vre-o distincţiune între proprietari şi arendaşi.
D. Scurtu spune că. prea maro este clasa arendaşilor farmacişti pentru ca să se treacă peste dânsa şi să nu se introducă în comisiu-j nea farmaceutică de cât farmacişti ' proprietari.
j D. prezident Nicolau declară, că ! biroul nu poate admite propunerea d-lui Iteanu, zicând, că numai proprietarul poate apăra interesele clasei farmaciştilor.
Propunerea d-lui Iteanu se pune la vot nominal şi se respinge. Se pune la vot articolul aşa cum este redactat şi so primeşte.
Şedinţa se ridică, anunţându-se cea viitoare pe mâine la orele 9 dimineaţi.
lijlflâcelE t transport
Din punct de vedere social şi economic
Am citit în «Epoca» darea do seamă şi analiza {importantei conferinţe a d-lui Gr. G. Cantacuzino. Din tr’însele am văzut că distiusul conferenţiar a atiDS şi dezvoltat toate punctele referitoare la această mare chestie
Căci co operă mai măreaţă şi de
peste câteva zile, tot la coana Catinca :	j
«Tot adevărat ce spune slugile, şi dobitocul do bârbatu-său, nu vede, nu aude, n’a greul pământului.
In realitate d. V. oste frate vi-trig cu d-na Cutărică, numai de mamă, şi cumetrele noastre nu ştiu aceasta, căci d. V. are alt> nume şi fiind venit de curând în oraş nimeni nu a avut vreme să afle icest grad de rudenie.
Iată mentalitatea veritabilelor provinciale. Şi apoi te mai miri de unde ies vorbele.
Cele ce poartă pe frunte pata faptelor reprimate de morala socială, critică îa toate chipurile pe cele a căror cinste n’au avut’o nici o dată, făcandu-le necinstite căutând a svârli pe fruntea imaculată a acestora pata ce o port ele îusă.şi' şi pe care nu o pot acoperi şi nicij şterge nici prin cremă şi nici prin] pudra Flora, ori cât do eficace! sunt. D. Iteanu e rugat a’mi mul-! ţumi pentru această mică reclamă gratuită.
Din contra aceste cumetre continuă a mări numărul ramurilor coarnelor de cerb cu cari împodobesc fruutea nenorociţilor bărbaţi.
Toate so ştiu una pe alta şi toate vorbesc între ele, fiecare de una, altele de altayun fel de harababură. Insă tot prietene rămân până când devin* cazul de răpirea aderatului.
Atunci e primejdie.
Jând so proectează vreo căsătorie, fictorii poştali nu mai pri«Ii-dese c scrisorile anonime; mireasa, ginerele şi chiar socrii nu sunt dispensaţi de această bine-voitoare a-tanţiune. Miresei i se, scrie că gi nerele are menţinută Ia mahala, acestuia că mireasa nu a fost cinstită şi nu e demnă d“ a pune floarea de lămâiţă, având copii daţi la ţară şi altele şi altele.
Vă închipuiţi ce tovărăşie ar rezulta din căsătoria acestora, amândoi uoavâud încredere unul în altul.
Viaţa lor nu o de cât un supliciu, iar peste puţiu timp lanţul acestei uniri se sdrobeşte de ciocanul divorţului.
Dar să trec mai departe în examinarea calităţilor provincialului, provincialul nu are do cât calităţi şi daruri; chiar darul beţiei la el este o calitate.
Face marţ pe orice bucureştean în agerimea cu caro trimite în a-bisul gâtlejului său Însetat chilo-gramelo de vin sau cantitatea incomensurabilă de bere ori ţuică. Să vedem acuni care e fisionomia provincialului.
(Va urm»)
www.digibuc.ro
—HP
EPOCA
netăgăduit folos, poutru dezvoltare* avuţiei noastre naţionale, ca rectificarea careurilor râurilor şi înfiinţarea instituţiei irigaţiunii!
Ce mijloc mai lesnicios şi mai eftin de transport, de cât calea pe apă I
Ce putere de mişcare în industrie mai puţin costisitoare, ca apa !
Până şi higiena publică va câş tiga prin scurgerea regulată şi ţâr-murită a apelor !
Cât pentru agricultură, faţă cu cumplita secetă ce no bântue continuu, apele iriga bile ar li de o folosinţă incalculabilă ; iar prin rectificarea cursurilor râurilor, s ar înlătura dezastrele înecurilor, altă ca-lamitato pentru ţara noastră.
Dar sutele de niii de pogoane de pietrişuri, nisipuri şi prundişuri cari vor fi redate agriculturei !
Dar aşezarea temeinică a dezvoltăm noastre agricole 1
Această conferinţă este desigur şi un meritat omagiu adus de d. Gr. Cantacuzino, distinsului şi veneratului său părinte, marele om de stat, d. G. Gr. Cantacuzino, care încă dela 1874, ca ministru do lucrări publice, a apreciat marea însemnătate pentru ţara noastră a in-stituirei unei reţele do canalizare ; şi Intru îndeplinirea unei dorinţe atât de legitime, a chemat atunci şi a consultat pe eminentul inginer i-talian Gioia, care după un studiu făcut în grabă, a prezentat d-lui Cantacuzino un raport, arătând că apele râurilor par destul de abun cat în dtnte, spre a fi întrebuinţate cu multă folosinţă la alimentarea unei reţele de canalizare, precum este în Lombar ăia.
D. Gioia, mai propunea construi
LIGA DE PROPAGANDA CONSERVATOARE
Tribnualnl a hotărât în mod definitiv eliberarea cărţilor de alegător pentru colegiul *] Senat, de la ora 1 jura.—4 p. m.
Alegătorul pentru a’ş! pu
VIITORUL NOSTRU AGRAR
Conferinţă ţinută de d. G. Lucasievici
ţiţ de judele de instrucţie dela ca-'falşificaroa unei poliţe, binetul 4,	| Tribunalul a reconfirmat ori
Intre altele Rădulescu a eliberat1 mandatul de arestare lansat contra certificate falşe la mai mulţi hoţi lui Al. Poposcu perceptor din Bo-de cai pentru a putea vinde caii \ Iţeşti Bălăceanca, care a încercat furaţi şi se împărţea cu ei.
! Ancheta va continua şi uzi
'mâine primarul va fi adus în Că-J Curtea de Casaţie secţia I a ju-
{să dea foc percepţiei pentru a face şi să dispară urmele unui furt.
Jpitală şi înaintat parchetului.
Aseară s’a ţinut în sala Dacia, a Iniei unul din aceste deziderate
_a____ m__________	^ __ doua conferinţă din ciclul al doi-j s’a atins.
tea primi cartea, trebue S& t l«a, conferinţa ce se ţine sub auspi-| Dependinţa ţăranului, spunea
*	__ _	.	niilft T.irrni rin nrAnonu» nrl ^ zienaor. ’ T
nu
Curtea cu Juri
pe d. George Lucasievici, care a tra-Jcestui islaz d-sa a dovedit că ţăra- (ceastă sesiune, tat cu o competinţă deosebită ches-| oul este acum mai angajat ca'îna- Curţile cu juri de
se prezinte d ini preşedintei™;*a“sei do al tribunalului de cdmerciu, i O lumo distinsă a venit să asculte în camera de consiliu, cu
nn certificat de identitate. SH7K „gr«r care se eliberează în mod Şedinţa s’a deschis la orele 9 sub gratuit si pe hârtie simplă 1 Presid?n,tia d:lui Neuitescu, caro dă de comisarul secţiei de po n"SntaI liţie în raza cărei domiciliază, ori cu chitanţele de bir sau foncieră cele mai recente, ori în fine cn vechile cărţi de alegător.
Aflăm cu părere de rău că Doamna Elena Cuza se află bolnavă.
D. Theodor Rosetti a fost chemat telefonic la Piatra Neamţ.
conser-j Lucasievici s’a oăutat a se avoa prin ^a Curtea de Apel s’a tras ari la
| decât eri recursul făcut de Casa St. Şcoalelor în procesul de anulare a f legatului instituit de defunctul A-' nastase Basota pentru înfiinţarea ' unui liceu la Pomârla.
Curtea a amânat pronunţarea. Recursul profesorului Ioan Pa-
înfiinţarea islazului comunal. După 90r^ numele membrilor Curţei care Je“ “re UQ^a	6ri,de
ce a arătat mecanismul formăroi a- vor Prezida Curţile cu juri din a Contencios sa amânat la 8 Aprilie.
AAOtlli iol.tr* A no o	«N i-X-o	CGliStll 80011111©.
I Teatrul INTRIG
COMPANIA LIRICĂ ROMÂNA
— Conducerea C. GRIGORIU -
Marţi 17 Februarie 1909
BcieflciDl Maestrului Biberi Frâul
pentru a 8-a oară
Povestirile lui HofTmai
Biletele la „Independenţa11
Ilfov
Principele Barbu streinâtate.
Ştirbey, a pie-
rea unui canal, începând dela Tur- terne nu-Severin, care să derive apa din
D. G. Corbescu, prefect do Făl-ciu, a depus aseară jurământul înaintea d-lui N. N. Săveanu, secretarul general al ministerului de in-

apa
Dunăre şi să cutreere ţara, cam po Ia poalele dealurilor, direct către Brăila, sau Galaţi. Idee astăzi combătută.
Mulţi ani mai târziu, adică îu ,1900, tot d. G. Gr. Cantacuzino în discuraul-program, ce a pronunţat la Iaşi, în calitate de prun-ministru, atingând partea economică arată că regularea cursurilor rturilor şi înfiinţarea irigaţiunei este o necesitate ab- r solutâ pentru ţară, piomiţând în mod 5eri noapte turcul Sachar Aii a îm-solemn, că va^ relua firul studiului Jpuşeat pe compatriotul său Aii Săli, început la 1874.	[ trăgând u-i un foc do revolver, caro
împrejurările politice şi financiare fi-a străbătut plămânul stâng.
Starea lui e gravă. . Criminalul a dispărut. Parchetul, sesizat, a început să facă cercetări
Miercuri 18 Februarie, va avea loc la Ateneul român, la ora 9 seara, al patrulea concert dat de excelenta societate corală «Minerva», de sub conducerea d-lui T. T. Căpriţă
Crima din Medgidia
Din Medgidia, ni se comunică că
prin cari a trecut ţara, n’au permis acestui luminat bărbat să realizeze marea sa dorinţă.
«Trebuo să înţelegem odată şi noi problemele cele serioase, pe cari ni le pune înainte deovoltarea vieţei economice, de care depinde viitorul ’
acestui popor. Şi să încetăm cufan-i Următoai.ea raişcarft s>a Eate o fantezie ,i încă foarte cos- c0LPuţ nie.iif.al .
Mişcare in carpul medical
făcut în
tisitoare, crearea marei industrii, se exprimă cu drept cuvânt d. Gr. Can-
tacuzino.
In adevăr la ce să facem noi legi protectoare pentru străini şi să ne impunem fie-care sacrificii, suferind continuu şi să nu căutăm a desvolta principala şi cea mai mare industrie a noastră, agricultura, cu tot ce depinde do dânsa ?
De ce n’am căuta să dezvoltăm industria casnică— cum foarte bine zice d. Cantacuzino, — care este o urmare imediată a agriculturei şi care ar fi o desvoltare a veehilor gospodării di* trecut, un izvor fe-
D dr. N. Creţu, medic al snita-lului şi oraşului Isaccea (Tulcea) a fost transferat ca medic al circumscripţiei Dragomireşti, în locul d-lui dr. Aristotel Cononî, demisionat.
D. dr. Ion Jalbă a fost numit medic al spitalului şi oraşului Isaccea.
D. dr. D. Iamandi, medic la circ. Soleşti (Vaslui) a fost transferat la circ. Gopou-Turia(Iaşi) în locul d-lui Savu Mateiu.
D-ra dr. Natalia Aronovici, medic la circ. Zăpodeni (Vaslui) a fost transferată la circ. Soleşti, Înlocui d-lui Iamandi.
D. dr Mateiu Savu, medic la circ. • .v .	.	,	,	.	* iCopou-Turia (jud. Iaşi), a fost trans-
ricit pentru progresul clasei ţărft- fei-at la circ. Zăpodeni (Vaslui), neşti şi al ţărei în general.	n dr
neşti şi ai tarei in generai.	j D. dr. EmanoiI Florescu, medic
mai ^ mg^er C. Chiru a scris in îja Spitalnl Copăceni Mogoşeşti (II-im, un studiu complect, intitulat fov)r a {ost n£mit defini0ti* fa «Canalizarea râurilor şi irigaţiunii», studiu care a provocat un mare interes şi care a fost premiat de A-cademie cu marele premiu. Totul însă a fost trecător, nimic nu s’a făcut
spitalul Baia de Aramă şi plaiul Clo-şani (jud. Mehodinţi) în locul d-lui dr. Demetrian.
D. dr. C. Demetrian, medic la spitalul Baia de Aramă şi plaiul Clo-şani (Mehedinţi) a fost numit pro-
Viitorul nostru agrar
D. Lucasievici vine la tribună îu aplauzele asistenţei. D-sa declarând că nu va vorbi ca un politician experimentat, face introducerea conferinţei sale spunând că chestiunea agrară nu e o chestie de legiferare ci de educaţie şi sentiment şi arătând evoluţia socială, schimbările ce s’au făcut în ultimul timp şi cum ţara noastră a voit să îuaintezo repede, fără însă ca conducătorii să ţie seama că suntem o ţară agricolă şi care trebue să rămână agricolă, neputând nici o dată să luăm vre o iniţiativă în altă direcţie, de oare-co celelalte State ne-o luase de mult înainte.
In această direcţie conferenţiarul so plânge contra lipsei de protecţie : pe care au simţit-o în ţara noastră atât marii proprietari cât şi muncitorimea pământului, populaţia rurală.
D Lucasievici arată că nu s’a a-vut'nici un discernământ pentru populaţia rurală şi vorbind de atitudinea partidului liberal în această direcţie, spune că graţie acestui partid, agricultura a rămas rudimentară, iar industria fără materialul prim nocesar şi lipsind toate celelalte elemente, a luat un avâut —avânt artificial—graţie unei încurajări vicioase.
Legea tocmelilor agricole
Vorbind de mişcările agrare, arătând în câteva cuvinte cum ele au născut, d. Lucasievici spune că guvernanţii de azi au găsit obârşia lor în raporturile dintre marii cultivatori şi ţărani si au căutat să legifereze "aceste raporturi.
Şi fără să bănuiască buna lor voinţă atunci, conferenţiarul arată cu părere de rău ce a fost înşelat sperând că cei ee au legiferat vor recunoaşte că le-a fost zadarnică munca întreprinsă, — «clei, spunea «d-sa, legile agrare nu au schimbat «întru nimic vechile raporturi».
Şi de aei d. Lucasievici începe sâ analizeze legea învoelilor agricole Pe scurt, d-sa arătând că această lege ar avea trei deziderate:
1.	A scoate pe ţăran de sub dependinţa proprietarului
2.	A se face cât mai clare obligaţiunile şi limitarea învoelilor, şi
3.	A so suprima munca la tarla pentru a se introduce munca de-a
.	i lalo-
inte căci tot dauna vor rămâne ndAa vor d prezidate de d. St. Me-vite ce nu vor încăpea în islazul culescu> cele de Viaşca şi Teleor-comunal şi atunci va fi nevoe şi de ™an v01‘ “ prezidate de d. Gh. Buz-islazul particular, deci se vor dubla dugan ; cele de Argeş, Muscel şi, toate cheltuelile.	Dâmboviţa de d. Em. Anastasii!, iar*
In această ordine de idei, confe- Curţile cu juri de Prahova şi Bu-renţiarul constată dispariţia conţi-,TOr d prezidate de d. V. Pre-nuâ a islazurilor şi spune că trebue tonan-să ne îndrumăm spre islazurile ar-^
tificialo.	, Procesul ate fcatului comis de
Vorbind despre desfiinţarea mun- pianistul Ţh. Fuchs se va judeca cei la tarla d-sa dovedeşte că însă-şi I® Martie.
St.
Crima din şoseaua
Mihai Bravul
La'instrucţie
legea nouă o admite prin faptul c’â prevede să se dea pământ în bani | po care ţăranul să-i achito prin j muncă cu deosebirea că înainte se' făcea un singur contract—se dedea j pământ pentru muncă—iar acum se j fac două contracte: unul în care se dă pământ pentru bani şi al doilea în care aceşti bani se vor achita prin muncă.
Abordând chestiunea maximului de preţ al pământului si minimului de muncă a ţăranului d. Lucasievici arată că această legiferare nu __________4
a adus de cât o pleiadă do func-! cabinetul 3. ţionari arbitrari cari nu aplică nici j Eri după amiază, după lungi cer-măcar legea făcând ca acolo unde eetări, poliţia a izbutit să aresteze muncile vor fi preţuite just îar po-Jşi pe complicele lui Ciucea. pulaţia va fi densă agricultorul sâ El va fi înaintat azi instrucţiei, angajeze muncile po bani, acolo J Amândoi vor fi aduşi azi înaiu-unde pământul va fi preţuit mai tea tribunalului Ilfov secţia Il-a mult să se ajungă la o închiriere‘spre a li se confirma mandatele do pe bani a pământului, iar acolo J arestare.
CAMERA
şedinţa de la 16 Februarie Discursul d-lui Al. Marg-hilom&n
Exprimă cu ocazia discuţiei acesteia regretul că la noi legile organice sânt mereu schimbate ori de câte orijse schimbă regimul.
D. Marghiloman zice cu vrea să recomande d-lui ministru al justiţiei mai multă moderaţiune în reorganizare î ma-gistraturei fiind-că mai multă stabilitate se potriveşte mai bine mersului ascendent al societăţei noastre.
Asupra inamovibilităţei d sa zic că partidul conservator vrea inamovibilitatea integrală pe când liberalii o vor limitată, Conservatorii înţeleg prin ea o garanţie pentru magistrat, liberalii însă J o înţeleg ca un privilegiu.
Asupra caracterelor de care vorbei d

Eri a fost înaintat parchetului individul Constantin Dumitru zis Ciucea, autorul crimei din şoseaua Mihai Bravul de care am vorbit eri.
Cu instrucţia afacerei a fost în-j _______r______________________________
sârcinat d. jude de instrucţie de la! Mârzescu d. Marghiloman zice că ele nu
se pot forma de cât cu timpul, şi că ne-
unde pământul se va deprecia să se ajungă la eliminarea unor anume culturi şi la întrebuinţarea inaşi-nelor, în nici un caz însă dijma ile-a-valma urmărită de lege nu se va putea vulgariza.
D-sa citeşte aci şi câteva rapoarte ale unor inspoctori agricoli din cari reese absolut exacte cele seu-ţinute.
Incheere
Revenind la viitorul nostru agrar, u. Lucasievici arată că suntem m tr’o stare de înapoiere groaznică, c? toată organizarea noastră agricolă lâncezeşte şi că doar când pr i-vim celelalte state ne dăm seama cât suntem de vinovaţi de starea noastră de înapoiere.
D-sa sfătueşte la sforţări pentru
St.
PALATUL JUSTIŢIEI
Escrocherie
Individul Ioan Stânescu s’a întâlnit în tren cu doui cârciumari Florea Vierii şi Ioan Lăzărescu din Stoicăneşti Olt, şi le-a luat 900 de lei pentru a le procura o apă de aur cu care să transforme argintul în aur.
Ţăranii însă înainte de a-i da banii s’au fotografiat cu el. După ce încasă banii Stănescu care avea mustăţile şi barba albă, şi le vopsi şi îşi smulse fire din mustaţă pentru a da feţei salo o altă expresie. El fu totuşi prins şi trimis în
Să sperăm că de rândul acesta, * vizoriti la spitalul rural Drăgoeşt area nroblemă economică si so-bcui i_______fi j i„,	*
marea problemă economică şi so cială, tratată în modul cum a făcut-o d. Gr. G. Cantacuzino, şi sub auspiciile «Ligei de propagandă conservatoare», va fi îmbrăţişată de întregul partid conservator, şi venind la putere va dispune începerea unui studiu complect şi definitiv, care ar costa vreo 500.000 lei şi s’ar termina în doi ani.
Să nu ne înspăimânte însă cheltuelile executărei unor asemenea gigantice lucrări, căci cum obiectează d. Cantacuzino, ele -nu se fac de stat, ci de o societate anonimă, la care ar participa şi Statul ; o a-semenea societate supraveghiată, îngrădită şi garantată de Stat, ar asigura pe deplin interesul general, precum şi pe cel al particularilor.
Astăzi când popoarele se luptă pe cale economică, când fiecare Stat se sileşte ca prin muncă şi progres să-şi asigure individualitatea sa, > trebue sâ ne grăbim a realiza ase- ] menea lucrări de îmbunătăţire şi dc j prosperare economică.
Trebue să înţelegem şi noi odată problemele serioase şi să le privim în faţă !
Niculae C. Budiste a nu
Inginer agricol
FOILETONUL „EPOCEI“
din 17 Februarie 1909
37)
Mare roman de sensatie
Când oamenii reveniră la lucru, contra maisterul îi arătă un om care dânsul zicea că e Loroy Mitchol.
Individul avea o figură ordinară, şi dacă fusese odinioară un gentle-mun, băutura însă îl făcuse să do-oadă aşa de jos că nu mai rămăsese nici un indiciu despre aceasta.
D. Barnes se îndreptă spre el şi îl întrebă dacă ar putea să vorbească cu el.
Acum chiar, numai dacă vrei să plăteşti, răspunse omul obraznic.
— Ce vrei să zici ? întrebă detectivul.
(Olt) în locul d-lui dr. Harburg.
D dr. 1. Harburg, modic la jpi-talul Drăgoeşti, numit provizoriu la spitalul Copăceni-Mogoşeşti (Ilfov) în locul d-lui dr. Florescu.
întrunirea conservatoare din Brăila
întrunirea pe care partidul conservator a ţinut-o Duminică la Brăila, pentru a se discuta nevoile o-raşului şi portului, a avut un mare
succes.
S’a făcut o recepţiune 1 strălucită d-lor N. Filipescu şi I. Grădişteanu fruntaşii sosiţi din Bucureşti.
La gară au fost întâmpinaţi do toţi membrii partidului conservator şişde un imens public.
Fruntaşii [noştri^ sunt viu’aclamaţi.
De la gară au mers la sala de întrunire care a fostjpre/.idată de d. Zamfir eseu.
Au luat cuvântul d-nii M. Tănă-sescu,^arătând relele de care suferă portul şi atacând guvernul care’l ignorează D Anghel Teodorescu care a criticat pe Reprezentanţii liberali din parlament ai Brăilei, fi
industrializarea agriculturii, înfiinţarea cooperativelor, societăţilor de credit şi îndrumarea tutulor către solidaritate.
Conferenţiarul sfârşeşte în aplauzele tuturor.
*
D. Neniţescu anunţă că viitoarea valma, ia pe rând fie care din a- j conferinţă va fi ţinută do către d' ceste trei puncte şi dovedeşte că ' maior Verzea.	Del.
ind-că se desinteresează de locali- toţi oamenii politici din localitate fără tate, d. dr. Dumitrescu-Brăila, sila deosebire de credinţe politice, de a face urmă d-nii I. Grădişteanu si N.'Fi-4toat« demersurile posibile pentru aduce-linac»„	trea ^ îndeplinire a punctelor de mai
sus, singurele care vor proteja portul nostru şi-i va da posibilitatea de a se menţine la rangul ce l’a avut până a-cum, de prim port dunărean de export».
a ne ameliora situaţia şi dând e- judecata tribunalului Ilfov secţia xemple din celelalte stato, crede 12-a care l’a condamnat eri la un an că viitorul nostru agricol stă în închisoare şi'1.400 do lei despăgu-
D, Toma Stelian constată că din des. bateri reese necesitatea şi oportunitatea reformei judecătoreşti.
Relevând faptul că mai mul mulţi oratori au observat faptul că încrederea în justiţie n’a crescut paralel’cu progresele făcute de ştiinţa juridică zice că a-ceasta revendicare a dovedit-o statul român cu ocazia celebrei furnituri de fân primind arbitrii de la Buda Pesta prin d-nii Take Ionescu şi Păltineanu
D. Păltineanu vrea sâ ceară cuvântul în chestie personală şi fiind întrerupt de d. preşedinte, se aşează la loc şi spunt colegilor săi.
— E o minciună.
Adunarea se revoltă şi cere să fie chemat la ordine.
D. Toma Stelian cere să avem omagiul de a arăta relele, spre a repara a ceastă neîncredere în justiţie de care ne plângem şi spre a aduce foloasele cari ni se cer de ţară, în mod real.
D Păltineanu în discursul său, făcuse aluzie la situaţia d-lui ministru al justi ţiei, care după d-sa nu’şi are locul în capul acestui departament. D. Toma Ste lian se bucură că aprecierile acestea vin din partea celor cu cari nu doreşte vreo comparaţie.
Partea aceasta a discursului ironică şi muşcătoare la adresa partidului conservator democrat, e aplaudată cu căldură de adunare. De asemenea pasagiul în care d. ministru declară că ceruse consiliului de miniştri dreptul de a’şi apropria pro-ectul d-lui Maiorescu prin care se interzice dreptul de a practica avocatura foştilor miniştri spre a închide mai ales uşile birourilor de avocatură ale miniştrilor.
D. ministru al justiţiei zice că avem judecător unic în diferite feluri pentru afaceri serioase, în Dobrogea la toate tribunalele, de la 1886 încoace Judecătorul unic din Dobrogea era urmarea judecătorului unic în afacerile de notariat şi era prin urmare, urmarea unui principiu, ceea ce dovedeşte că experienţa judecătorului unic n'a lipsit în alcătuirea formei definitive care i se dă acuma.
Şi apoi tribunalele de vacanţă, sunt constituite în mod normal, printr'un su pleant, tânăr care judecă singur, j D. ministru mai aminteşte faptul ca ■judecătorul ae tribunal poate să judece 1 şi sâ rezilieze contracte de locaţiune
avându-le, trebue să garantăm chiar ger menele de caracter prin inamovibilitate
Magistratura este o situaţiune cu cerinţe numeroase, care n’a creat nici 0-dată o situaţiune materială bună celui care o profesează şi punând-o în balanţa care ar măsura situaţia aceasta cu aceea a colegului dintr’altă profesiune, avoca tura de exemplu, nu s’ar putea câştiga pentru interesul justiţiei elementele ae cari e nevoe.
De aceea partidul conservator vrea o inamovibilitate integrală pentru magistraţi.
Or, art, 148 .nu garantează aceasta, căci dacă ar urmări-o n’ar conţine două ipoteze prin mutarea prin înaintare.
Prin întinderea inamovibilităţii la toate gradele magistrature*, d mini; tru, zice d. Marghiloman, urmăreşte întinderea măsurilor disciplinare pe cari şi astăzi le putem avea prin legea actuală şi d.
Marghiloman însuşi a aplica: o astfel de măsură în contra unui înalt magistrat prieten al său.
Sunt mai vinovaţi cei cari aplică le- ( .,	-	,	.
gile la noi decât legile şi de aceea ora- singur în camera de deliberare şi priu torul exprimă temerea că legea de faţă legea de până acuma acelaş judecător ar putea să rămâe literă moartă dacă va nu mai poate în mod public să judece
o Tn	r 1 A ■ V \	_Z- a.X C__
S8ara a avut loc un banchet.
Sinuciderea rn
strada Austrului
lip eseu.
D. Grădişteanu a spus că singura soluţie pentru o stare înfloritoare a portului Brăila, e canalizarea lui, adică să se stabilească zonele de unde să plece' mărfurile pentru di-’eritele porturi şi printr’o taxă diferenţială, pentru vagoauele’care ar trece mai mult la Constanţa.
D. Filipescu a declaratRcă’şi ia j sarcina să ceară celor în drept să I se aducă la îndeplinire^toate j jdo-o tânără îndrăgostită încearcă leanţele brăilenilor.	| sft-şi pue capăt vieţei —
D. N. Vâlcu a dat’în”urmă citire)
următoarei“moţiuni:	| D-şoara Elisa Căplescu, de 19 ani,
«Cetăţenii brăileni îngrijaţi de deca- îditi cauza dragostei, a încercat a-denţa portului nostru întruniţi în adu-*seară să se sinucidă bând o canti-nare publică, azi 15 Februarie,fau luat'tate de spirt denaturat în care a următoarea rezoluţie.	i disolvat o cutie de chibrituri.
Roagă guvernul să se ocupe de aproa- Societatea de Salvare înştiinţată pe de nevoile portului Braila şi anume: î . *	- »	» _ * .	•
reînfiinţarea taxei de 50 la sută în ceeai®°sl,^a locultu, un intern, l-a ce priveşte transportul cerealelor pen-meut spălături stomacale şi apoi a tru egalitatea taxelor faţă de cele lalte |dus-0 la spitalul Colţea, starea sa porturi; construirea cheiului după cum'inspirând îngrijiri, este proectul; prelungitea şi înmulţirea ” liniilor de drum de fier pe toată întinderea porului şi facerea unei centuri cu gara ae sus, pe la vadul Lânăriei; lega-1 rea Brăilei direct cu muntele printr’o -cale ferată; construirea unei linii ferate
direct Urziceni-Făurei; construirea unui basin mai jos de cel actual, pentru depozitele de cherestea şi cârbuui, să se înfiinţeze ,0 taxă suplimentară pentru şlepuri încărcate cu cereale care coboară
pe Dunăre mai jos de Galaţi; înlesniri
d6 tOt felul npf*ftcarn	iiinîir»r riin
port
necesare operaţiunilor din
Cetăţenii Brăilei roagă pe d-nii N.Fili-pescu şi I. Grădişteanu precum şi pe
Ceia ce am zis. Noi suntem aci plătiţi cu ora şi dacă vrei sâ’mi răpeşti din timpul meu, trebuie să mi’l plăteşti şi dânsul începu să râdă ca şi cum ar fi făcut o glumă bună.
—	Ei bine I zise d. Barnes înţelegând cu ce fel de om avoa aface, te angajez să’rni faci un mic serviciu şi îţi voi plăti îndoit pentru tot timpul în care te voi întrebuinţa.
—	Adică pentru a vorbi Si unde mergem ? •
—	Cred că e mai bine la mine ca la liotei.
Şi dânşii plecară
Reîntors la hotelul său, d. Barnes se instală din no,u pe scaunul său, Î11 timp ce tovarăşul se instală Intr’un confortabil fotoliu legănător, punându şi picioarele pe tabli-era ferestrei
—	Acijm, începu d. Barues, aş dori să’ţi pun câte-va întrebări.
Eşti gata să’mi răspunzi. ?
—	Aceasta depinde do întrebări. Dacă nn’mi vei face întrebări indiscrete, sau întrebări pentru cari aş dori să capăt mai mult de cât salariul meu îndoit, voi răspunde.
—	Mai întâi, ai vroi să’mi spui dacă a cunoscut o femeie care so numea Roşa Milchel ?
Da, se înţelege Aiu trăit cu ea piuă când a rupt-o ea cu mine.
—	Ştii unde a ea acuma ?
Nu, şi nici nu doresc să o ştiu.
—	IncJiipue ţi că îţi voi spune a-cum că dânsa' a murit şi că a lăsat o sută de mii de dolari cari nu sunt reclamaţi de nimeni ?
Omul sări Î11 picioare ca aruncat ie un resort, şi fixă pe detectiv. Dânsul lăsă să se auză un ituerat prelung şi ocnii săi străluciră de un fulger care nu scăpă d-lui Barnes.
In fme, zise :
—	îmi spui adevărat?
Da. Această femeie e moartă şi pot procura această sumă omului care ar putea proba că are dreptul
—	Şi care ar fi acost om ?
Dânsul aştepta cu nerăbdare răspunsul şi d. Barnes simţi că trebuie să’şi joace atuul său
—	Ei b ne I domnule Mitchel, pentru aceia am venit eu aci. Vezi, m'atţi gândit oă partea interesată Îmi va plăti un bun comision dacă aş face-o să fie recunoscută ca moştenitor, şi pentru aceia o caut. Am pleca* oii iaoea de a găsi pe bărbatul ei. Acesta ar avea urbpţul să rodam^ moştehirea.
ţ înţeleg.
Zicâna acestea, Mitchel se aşeză şi păru pierdut pe gânduri Detectivul crezu că trebue să aştepte ca acesta să vorbească mai întâi.
~ Ei bine I exclamă acesta, eu «unt soţul. Nu v’am spus Oft am
Fraudele Min comuna Lămoteşt*
Un primar complice
cu hoţi de cai —
In sarcina d-lui G. Rădulescu, primarul comunei Lămotoşti, Ilfov, s’a descoperit zilele acestea o serie de fraude.
Eri au plecat la faţa locului spre
biri.
Sperjur
loniţă Chiru din comuna Cor-netu, Prahova, fiind interogat ca martor într’un proces de delapidare în care era pus sub inculpare perceptorul Vălinescu, a făcut o depoziţie cu totul contrarie de cea pe care o făcuse la instrucţie.
Pontru acest fapt el a fost dat judecăţei şi condamnat ia o lună închisoare pentru sperjur.
împotriva acestei sentinţe el a făcut apel care s’a judecat şi respins eri de Curtea de Apel secţia Il-a.
Crimă
Săteanul Ioan Brâuzoiu din comuna Buciumeni, Iaşi, trăia în duşmănii cu săteanul Niculai Dulgheru şi într’una din zile certându-se cu el, i-a dat o lovitură de cuţit în i-nimă şi l’a ucis.
El fu arestat şi trimis în judecata Curţei cu Juri care l’a condamnat la 5 ani recluziune.
Făcând recurs contra acestei sentinţe Curtea de Casaţi) secţia II-a i l’a respins eri.
Recursul d-lui Toma Simionescu
Se ştie că Contenciosul a numit o comisiune compusă din doi doc tori şi un inginer care să facă o constatare la stabilimentul de băi sistem Kuhne al d-lui TomaSimio-j nescn, oare a fost închis printr’o ordonanţă a Primăriei.
Comisiunea şi-a depus raportul şi eri Contenciosul a judecat acest recurs şi a făcut divirgenţă asupra admisibihtăţei lui,
Recursul se va judeca din nou la 8 Aprilie.
Diverse
Tribunalul Ilfov secţia IV-a a ju-dooat şi respins eri opoziţia făcută de Ionescu Brăila condamnat în
a ancheta procurorul Robescu inso- < jipsâ ia 7 luni închisoare pontru
trăit cu ea până ce dânsa â rupt-o cu mine ?
—	Da I dar aţi fost căsătoriţi legal ?
—	Natural. Nu am spus că sunt soţul ei ?
—	Atunci, în numele legei, te arestez, zise d. Barnes, sculându-se do odată şi punănd ţpâinelo în pieptul omului.
—	Mă arestezi I zise individul sculându-se brusc, galben do frică. Pentru ce ?
Roşa Mitchel a fost asasinată, şi omul care a omorât-o a mărturisit a fi fost plătit de d-ta pentru acecasta
—	Dar e un ticălos fără pereche.
Se poate. Dar fiind-că d-ta recunoşti că oşti soţul ucisei, omul pe care îl căutam, trobuo să te duc
1 New York.
—	Dar ascultă, zise indivi lul a-larmat, o o mare groşală aci.
Eu am minţit, nu sunt soţul acelei femei şi numele meu nu e Mitchel.
—	Acestea supt mofturi. Mi-ai fost arătat ca Mitchel de detectivul Softon, de aci.
Dar tocmai el e cel care m’a plătit să mă dau drept Mitchel pe lân, fi d-ta!
1 Barnes râse în sine, văzând succesul vicleniei sale.
Dânsul bănuise de la început că
detectivul din Noul-Orleans încerca să’l pună pe un drum falş şi vedea acum şansele de a reîntoarce jocul îu folosul său şi a smulge câte-va informaţiuni preţioase.
E o istorie prea subţire zise el ; dar dacă vrei să’mi spui tot ce ştii la aceasta, poate to-aşi putea crede.
Vei putea să te convingi singur odată ce voi spune istoria toată aşa cum e, ca să pot scăpa din încurcătură. Mai întâi numele meu o Alfrod Chambers. Aveam o destul de bună poziţie în lume altă dată, aveam bani şi eram stimat.
Dar băutura, m’a ruinat. Acum, nu importă cine mfi poate cumpăra pentru câţiva dolari, cum a făcut şi Sefton. Dânsul a venit la mine, acum vre-o săptămână, şi-a spus că un detectiv a sosit, căutând pe Mitchel.Dânsul îmi mai zise că era în interesul unuia din clienţii săi din New-York ca acest detootiv să fio dejucat; şi că o plătit peutru a-ceasta şi pentru a’i face să piardă timpul ; căci aceasta are de asemeni importanţă.
— Zici, întrerupse d. Barues, că Sefton, ţi-a spus că e plătit de cineva din New-York pentru a măi rătăci îu cercetări ?
Aşa mi-a spus ol, răspunse Chambers.	t
D. Barues ghioise imediat lu solda
cădea pe mâini rele.
Aşa va fi cu inspectoiii judecătoreşti, cari nu pot fi altfel decât inspectorii ad-ministrativi cari sânt întâlniţi în localurile publice din Bucureşti iar nu afară. Dacă inspectorii judecătoreşti n’au reşedinţă, ci vor inspecta în minister şi în mod empiric în afară.
Rolul inspectorului acesta, e împlinit azi de procuror cu o însărcinare mai puţin, însărcinarea în contra principiului căruia d. Marghiloman se ridică cu mâhnire: aceea de a controla modul de a aplica leghe, fiindcă magistratul când intră în funcţiune, face un jurământ care trebue respectat.
Vorbind de consiliul de disciplină din care ministrul face parte, sau un delegat al său d'lui ministru observă că nici ministrul, nici vreun delegat al său, nu fac parte din acest consiliu, D Marghilo men se declară foarte mulţumit şi declară că nu mai are nici o obiecţiune de făcut asupra consiliului de disciplină.
Asupra îngrădirei accesului şi înaintărilor în magistratură d Marghiloman primeşte concursul spre a nu primi în sânul magistraturei pe cei neştiutori de carte şi pentru a manifesta încrederea în şcoalele noastre de drept. Dar înţelege ca selecţia sâ fie mai scrupuloasă. Cei cari aspiră la cucerirea titlului 'de magistrat, să facă cerere la parchetul sau a tribunalul de îeşedinţă unde să i se constitue dosarul şi unde un magistrat însărcinat, va face o anchetă asupra mo ralităţei celui care face cererea şi care nu va fi admis la concurs dacă există chiar numai presupunerea că moralitatea lui ar lăsa de dorit.
D Marghiloman vrea ca înaintările să se facă de consiliul superior căruia să i se adaoge membrii Curţilor de apel de care sunt legaţi candidaţii.
Judecătorul unic e pentru d Marghiloman un sistem bun, dar într’altă sferă socială.
D-sa e sigur că toate deciziunile primei instanţe în care judecă un singur judecător, se vor face la apel.
D. Iarca. Prea bine, prea bine.
D. Marghil»man zice că în Anglia judecătorul unic are asistenţa juriului sau raportorul de fapt şi mai multe curţi la care omul se poate adresa Dar mai a-les în Anglia la o populaţie de 30 milioane de oameni sunt 123 de magistraţi selecţionaţi şi retribuiţi tot atât de larg după cum sânt tot atât de larg cinstiţi.
D-sa doreşte ca reforma aceasta să fie socotită cum a socotit-o d. Talie Ionescu printre erorile tinereţii.
D Marghiloman doreşte ca guvernul să ţie seamă de observaţiile cari s’au a-dus acestei legi sore a face opeiă folositoare (Aplauze pe toate băncile).
o afacere 300I lei. D-să zice că în vederea acestei covârşitoare creşteri, trebue să pregătim judecători buni, meri-toşi.
Selecţia judecătorilor, zice U. ministru, va fi cu atâta mai bună, cu cât vom a-lege mai puţini.
La ţară însă, trebue să avem cât mai mulţi judecători, de aceea nu e inconse-cuenţă între dorinţa de a împuţina cu înmulţirea pe care tot d-sa a făcut o-
D. ministru preferă în locul judecătorilor cari ar sta toată ziua în şedinţa, o rotaţie între aceşti judecători sprA * li se da posibilitatea să urmărească cu mai multă atenţie procesele.
Comitetul delegaţilor, a găsit însă că sistemul ar prezintă şi inconveniente
D-sa înlătură tradiţia în baza căreia mai mulţi oratori au pledat pentru trif bunalul compus din mai mulţi membrii.
D. ministru socoteşte ca o greşeală mare, sistemul recrutărilor magistraţilor de mai înainte, care fără nici o condiţie lua de pretutindeni pe ori cine şi le a-corda inamovibilitatea.
D-sa zice că avem actualmente destui solicitanţi spre a putea alege elemente serioase.
Concursul, există în Franţa. Italia, Germania şi alte ţări şi in Germania mai ales examenele de capacitate ocupă un loc foarte înalt chiar în profesiunile auxiliare cum e avocatura.
Concursul instituit de proectul care se dezbate cere vârsta de 25 ani şi e astfel instituit în cât va pune la încercare nu numai cunoştinţele teoretice, ci şi cele practice. Şi va fi urmat pentru cei cari f-au trecut, de un stagiu, în care vor trebui să dea dovadă de temperament de magistrat şi se vor fi semnalat îa profesiunea aceasta.
In ceea ce priveşte caracterul şi ceie-l’ate însuşiri, ca nepărtinirea, cetate unui magistrat candidatul şi le poate forma în timpul stagiului şi pot fii judecate de consiliul superior în vremea exerciţiului său.
D. Toma Stelian are o aluzie frumoasă la supărarea d-lui Stoicescu care-] invinuise că a rupt cu tradiţia şi motivează diveiginţa de idei între d-sa. şi d Stoicescu prin divsrginţa între acesta din ut mă şi d. Djuvara, sau a d-lui Djuvara şi Eugen Stâtescu fiindcă, ele nu se potrivesc tuturor timpurilor ci ideile de ordinar evoluează în raport cu aceea a societăţei. E mai fin încă ministrul justiţiei cînd măguleşte pe ijuasi adversarul său, d Stoicescu spu. nîndu-i «d. Stoicescu ne e prieten, d. Take Ionescu ne e vrăjmaş politic şl nu putem compară pe d. Stoisescu cu fl Take Ionescu»...
Camera a fost impresionată profund de acest mod de a trata pe nemulţumiţii partidului._________________
cui era Sefton, şi odată mai mult el admiră precauţiunile şi planurile ingenioase ale d lui Mitchel.
—	Continuă,1 z.se detectivul.
—	Nu mai am mare lucru de spus.
Sefton m’a plărit ca să joc rolul lui Mitchel şi mi-a povestit o istorie asupra unei femei numită Roşa Mitchel, de care eu trebuia să spun că am trăit cu ea.
—	Ce istorie ?
—	Voi spune-o ; dar, zise Cam-bers, căpătâudu-şi încrederea şi viclenia sa, simţiudu-se afară din pericol, vezi că eu am crezut-o pe toate feţele. Şi nu e maro lucru ca să mi le amintesc... afară de uu voi fi plătit.
—	Ascultă, dacă îmi spui ce doresc să aflu şi voi descoperi că e adevărat, te voi plăti bine. Dar dacă vei căuta să’mi joci vre-o festă oare care, te va costa mult.
—	Foarte bine. Voi începe prin a spune că această Roză Mitchel, care zici că a fost asasinată, era cunoscută aci sub numele de Roşa Monta lbon.
Montalbon ? repetă d. Barnes. Era o actriţă ?
flî O actriţă ? Da. Era una şi înofi una faimoasă, dar nu pe scenă. Nu dânâa ţinea o casă de joc tn atr Regulă. O casă luxoaaă ca un pa lut şi unde uu numai uu tâuăr ne-
bun 51-a perdui ultimul său bau.
Dar ce ştii asupra lui Mitchel I Ce raporturi erau între aceştia ?
—	Nu pot să le spun exact. In privinţa aceasta există un oare care mister. Eu aveam obiceiul să mă duc în piaţa din strada Regală, şi pot să spun că cunosc puţin pe Mitchel. Dânsul se învârtea des pe acolo. Fu un timp când nu se mai arătă; apoi reapăru ea bărbat al lui Montalbon. Se povestea o întreagă istorie, spunându-se că dânsul se căsătorise cu o altă tânără fată şi pe care o părăsise : pe o tânără creolă, cred, deşi nu i-am ştiut nici o dată numele ei.
Ştii ceva asupra unui copil, asupra unei fetiţe ?
—	Şi fn privinţa aceasta circula o'poveste ciudată.
linii ziceau oă fi fata Creolei, dar Montalbou o reclama eu a Sa.
Va urma
www.digibuc.ro


D. Toraa Stelian arata că prin proec-tul prezintat de d sa pune la adăpost pe ministru în faţa solicitatorilor, nedându’i posibilitatea, prin majoritatea consiliului superior formată din magistraţi, să influenţeze asupra lucrărilor acestui consiliu.
Continuarea discursului se va face în şedinţa de mâine.
SENATUL
D. Cimeniţi anunţă o interpelare d-lul ministru de justiţie asupra unor ne-regularităţi la tribunalul de Mehedinţi.
La ordinea zilei fiind interpelarea a-dresata d-lui ministru de interne, asu pra conflictului dintre consiliul sanitar soperii r şi direcţia generală a serviciului sanitar, de d. N. Xenopol, acesta luând cuvântul se ocupă mai întâiu de atribu-ţlunuejconsiliului sanitar superior, si de persoanele cari îl compun.
Ţrece asupra atribuţiunilor direcţiei serviciului sanitar şi se ocupă mai pe larg despre sub-directorul serviciului sanitar.
D Xenopol citeşte articolele publicate de acesta în Voinţa Naţională pentru a 1 arăta mentalitatea,
O- Preşedinte intervine a nu se face personalităţi
D. dr. Râmniceanu : Lasă ’l să vorbească, domnule Preşedinte, că asta ne mănâncă
FAZELE CONFLICTULUI
SEftBQ—AUSTfiQ-UlGiB
-Telegrame ale serviciului dosiră particular —
teri pentru atitudinea lor provocă toave şi recunosc ca legitime preten-ţiunile Serbiei.',
Manevre nocturne în Belgradului
jurul
vinovat, e menţinut în acesta e de
D. C. Arion : Rog pe dr Râmniceanu să presideze d-sa (ilaritate)
D. Xenopol citeşte mai departe articolele Bub-directorului prin care se insultă membrii consiliului sanitar.
Parafrazează apoi acuzaţiile aduse de membrii consiliului sanitar superior prin-tr’un memoriu, contra direcţiei sanitare şi în special contra sub-directorului a-cestui se viciu.
Ocupându se de abuzurile comise de direcţia serviciului sanitar citează cazul d-lut dr. Zoe, pus în disponibilitate pe nedrept, şi pe acel a d-lui dr. Smeltz, care deşi găsit vin serviciu.
D. dr. Eâmniceana : apoi a ’I «nostru» I (Aplauze).
O. A. Xenopol citează de asemeni cazul d-lui dr, Drăgescu, şi d. dr. Roma-
nescu, caii au fost persecutaţi pe ne drept, după cum s’a făcut şi cu mulţi funcţionari de la direcţia serviciului sanitar fiind înlocuiţi prin alţii condamnaţi.
Continuând d. Xenopol arată că direcţia serviciului sanitar a intrat în conflict şi cu consiliul farmaceutic, după ce dovedeşte demisiunea publicată astă-zi în ziare a d-lui senator Ţine, membru în acest consiliu.
Terminând, d. Xenopol, cere d-lui ministru de interne, a pune capăt anarhiei ce domneşte în acest serviciu important
D. I. Brâtianu spune că adevărata cau ză a conflictului stă în reaua organizaţie a serviciului sanitar.
In ce priveşte atacurile sub-directorului prin ziaie, d-sa declară că a făcut observaţiile la timp acestui i a înceta a-ceastă polemică, deşi tot atât de vinovaţi îl găseşte şi pe membrii consiliului sanitar car», deşi funcţionari şi ei, au dat loc la polemici prin ziare.
D-sa blamează tonul violent întrebuinţat de consiliul sanitar superior în memoriul său ce i l’a adresat şi de pretenţiile acestuia, cari sunt în co.rflsgrantă contradicţie cu autorititea şi distribu-ţiunile şi aie consiliului sanitar şi ale ministrului '
D. di-. Kîmnice&nn are cuvântul în chestie personală
J). Brătiann: Se afirmă de a fi modificat pedepsele aplicate de consiliul sanitar
superior unor mediei, spunând că aceasta e în atribuţiile sate şi citează în pri-vînţaţaceasta şi' precedentele altor miniştri de interne.
De altminteri d-sa se declară contra acestui principiu de intervenţie al ministrului şi promite că în viitoarea lege va mărgini acest drept al ministrului de interne. D-sa încheie apărând măsurile luate de direcţia sanitară în diferite o-cazli.
D. dr. Bamniesanu, luând cuvântul în chestie personală, aduce o serie de acu-zaţiuni direcţiei serviciului sanitar, de modul administrărei şi manipulărei medicamentelor.
D-sa critică de asemenea măsurile luate de direcţia sanitară cu ocazia diferitelor epidemii.
D. 1. Britianu în replică apără administraţia direcţiei sanitare şi arată îmbunătăţirile făcute pentru starea sanitară a ţârei
Recunoaşte că s'a pus o oarecare întârziere în predarea medicamentelor, dar aceasta s’a datorit traasiţiei momentane de la o organizaţie la alta.
D. dr. Kinnieeana anunţă d-lui ministru de interne o interpelare asupra anarhiei şi risipei de medicamente de la direcţia serviciului sanitar.
Cere a i se da actele de cari s’a servit d. ministru
D. I. Britiam, declaiă ca e gata răspunde imediat d-lui dr. Râmniceanu,
şi ii înmânează actele cerute.
Se suspendă şedinţa pentru io minute.
La redeschidere d. dr. Râmniceanu se ocupă pe larg de insultele ce subdirec torul serviciului sanitar le-a adus consi Jiului sanitar superior Citează abuzuri şi mutări scandaloase în corpul medical, Mai departe, d dr Râmniceanu arată ilegalităţile săvârşite cu numirile de străini în“funcţinni me dicale. Vorbeşte de diferitele măsuri ne socotite piuate de necompetintele snbdi-recţor al serviciului sanitar D. dr. Râmniceanu se ocupă apoi pe larg de pretinsele îmbunătăţiri făcute de direcţia sei viciului sanitar.
După cei erea d lui Pavlică Brăt&şanu constatându se că Senatul nu e în număr continuarea discuţiei se lasă pe mâine-Şedinţa se ridică la 6,io p. m.
Turcia opreşte trecerea muniţlu-nilor pentru Serbia
Constantinopol. — Azi s’a ţinut aci nn consiliu de miniştri sub preşedinţia Sultanului.
In orma Intşrveiiţiei Franţei s'a ^m,anu«o,d. - am hotărât să se interzisă trecerea pe , avut loc manevre de trupe în jurul teritoriul turcesc a muniţiunilorjîn prezenţa generalului de război destinate Serbiei. | Zivcovic, ministrul de război al Ser-
Serbia concentrează j HPA'
,	.	.	Exarhatul bulgar
Constantinopol. - In urma unui i
consiliu de miniştri ţinut azi la Sofia. Guvernul a hotărât ca şi Belgrad; sub preşedinţia regelui [pe lângă exarhatul bulgar să se unea-Petru, toate corpurile de armată J sed un consiliu de 6 membri laici,-aşa sârbeşti au fost concentrate.	jcum e şi pe lângă patriarhatul, de
Ministrul de război a lucrat apoi Constantinopol.
cu membrîi statului major al armatei aproape două ore.
Legiunea străină sârbă
Viena. — După o
cisă legiunea de onoare sârbă s ar compune din 6.000 voluntari italieni, 5.000 francezi,.2.000 englezi şi 4.0.000 voluntari ruşi.
Voluntarii ruşi ar fi recruta ţi de d-rul Şalcovici.
Cutremur de pământ in Bulgaria
Sofia.— Un puternic cutremur de pământ s’a resimţit azi dimi-staticlica _ pre-. neaţft ia ora ţQ ia Jamboli.
Panica în populaţia de acolo era de nedescris.
E. De altfel prin acea regiune s’au mai produs zilele acestea uşoare cutremure de pământ.
Presa engleză şi conflictul
MOTOARE
DEPOSIT GENERAL

Jâ CQUES GOLD
Ziar confiscat
Praga. -Ziarul Bohemia apărut azi publica, un articol cu jn'ivire la conflictul Sărbo-Austro- Ungar şi făcea răspunzător guvernul care vrea să
provoace un războia în care n’ar a-vea nimic de câştigai.
Din ordinul poliţiei ziarul a confiscat.
t In Focşani so pregătesc întru-
Londra. — Presa oficioasă engleză păstrează o atitudine de cea mai strictă neutralitate faţă de conflictul Sârbo-Austro-Ungar.
Unele ziare însă vorbind de conflict au aerul de* a preveni pe baronul de Aehrenthal că Anglia nu va permite nici o dată ca Austria să pornească o acţiune de distrugere a Serbiei.	-	-
Aceiaşi .atitudine ar avea Rusia	Constantinopol.—Musulmanii din D-sa îşi dă bine seamă de situaşi rranţa	, Consinje au adresat azi o telegra- jţiunea penibilă ce ar avea în cra-
Gondamnări pentru agitaţii pan- mă Porte* în care cer să ii se pună'şui acesta, pentru sare pe vremuri
Arestare î a fost ordonată, de d.
Jude de instrucţie Senii.
Un gheşeft liberai T.
D. Fleva la Focşani
Ni se serie din Focşani:
Bătrânul şef colectivist din localitate, d. Nicolae Săveanu pregăteşte un nou gheşeft ca înche re a ac-tivităţei sale politice.
So scrie în adevăr că d-sa oste hotărât să se retragă din viaţa politică, din causa amărăciunilor ce îndură din *partea tineretului inspirat de d. N. I). Chirculescu care poseazâ în viitor şef al partidului îiborol putnean.
Mai înainte insă de a se retrage din politică, d. N. Săveanu progâ-teşte„o lovitură, care îi va produce oare-care consolare în viaţa privată.
Acest deochiat stâlp al partipului ________________________
***«• ***■ ~ ifmcaa/oeS r s"e e‘ «;X«d?îSXcJ
frt® d« 0Vrei' • *	* ta în interesul popufnţiuoii rurale.
i f	fr,SeTîlff,' ?! D d'-- An eloscu, spune, că nu
umpărat de fii lui Israel, d. CS£0 u g^ g0 procure utl a0ţ de
•baveanu a făcut planul să declare paUp"rtate
de comune urbane şi satele Vidra epitetul declară, că primeşte re-şi Maiaşeşti ....	, .dacţiunea cerută de d. Itoanu. Se
Putnenn sunt foarte alarmaţi de >	u y&t propimerea d-lui Timuş
demersurile pe cari le face acest bă-»şi DU S8 adnfite. Articolul so admită1' politician, ca să isbandeasca to cu modi£caiea d-lui Iteanu. in realizaree planului ce urmăreşte ţ Se dă citjJe articolului 105, tra-ş1 care ai avea de urmare împro- ^ând despre concursuri de medici pnet&nrea a o mulţime de evrei, şj veterinari, la cari se adaogă în cari vor putea cumpăra pământ jcomisiunea pentru farmacişti un noile comune urbane «Adjud, Vidra' membru din consiliul sanitar supe-şi Mârăşeşti.	?rior, farmacist. Articolul se vo-
Se svoneşte că sar mari sume de bani de
locuitori ai acestor comune, oare'care ge suprimă pasagiilo prin care au cel mai mare interes ca ele sa se zice, că «certificatele de asictent fie transformate în comune urbane. farmacio sa liberează de facul-
DE BENZINA, ŢIŢEI, PAGUBA,
Lucrând cu cea mai mare economie
„ttornsby ‘
GAZ BABAC (SAUGOA *
întrece In Construcţie şi oliditate ori-ce alt sistem de MOTQARe
SPECIALE PENTRU MORI, ATELIERE IPDUST UE
— Garanţie absolută, Qondiţiuni de plată favorabile. —
BIROU TECHNIO
- BUCUREŞTI -
Str. Doamnei, NO. 21—23
fi încasat! toază.
la evreii ţ ge dă citire articolului 115, din
Populaţia musulmană cere arme i
. niri publice de protestare, în cari „ jsă se vestejească atitudinea cori-'08 j leilor liberali In această afacere t dăunătoare cauze, naţionale.
So afirmă, că d. Nicolae Fleva
nu va mai voni la Focşani.
sârbe
la dispoziţie arme pentru a preveni-s’a arătat atât de vitreg.
ori-ce eventualităţi, în urma marei Belgrad. — In întreaga Croaţia a desfăşurări de trupe ce se observă început o sorie de prigoniri contra**3 graniţa sârbă şi munteuOgreană. pan sârbilor.
La Bibrac au fost daţi
'
patru
tatii.
locuitori sârbi
judecăţei pentru agi-
Presa rusească şi conflictul
Ştiri artistice
So ştie în adevăr, că d. Nicolae Fleva este acela caro a lucrat să se mute curtea din Focşani la Galaţi.]
Cn ce obraz se va înfăţişa faimosul Gleone gel fără ruşine şi vestitul butoi fără fund zis şi tribunul lui Mechi Fişer sau hahamul care
tăţile de medicină, fiindcă îu.noua lege numai există titlul de asistentă.
Articolul se voteasă
Se dă citire articolului 117 tratând asupra numărului, felului şi preparaţiuuii medicamentelor ofici-nalo şi asupra adăogărilor şi modificărilor dc introdus în Farinacopee ‘atribut dat ministerului de interne în urma avizului comisiunei farmaceutice şi fără amestecul consiliului sanitar
|D. Itoanu susţine că nu se poate suprima ori ce amestec al consiliului sanitar. Comitetul aprobă şi articolul se votează.
Se dă citire artiGolulului 119 a-supra penalităţi lor eălcărei legei
ordinară pentru retragerea d-nei Amelia
Petereburg. — Ziarele apărute azi cuprind articole violente la adresa Hasnaş, cu piesele: "Mareşala şi Terezia Austriei şi Germaniei.	iJtaquiu
Ele fac răspunzătoare de tot ce se] va Întâmplă pe aceste două mari pu- \
, Vineri 20 Februarie c. va avea loc la j operează cu scalpelul chimistului, îua- j farmaceutice, pedepsindu-se ori e Teatrul Naţional, o reprezentaţie extra- Jintea Focşenenilor, spre a le soli-*— —-----------,r„ i„ mn i. imn
pitan Mânu şi căp. Iacobi, ofiţer de ordonanţă, toţi ofiţerii din garnizoană, şi d. Scarlat Vârnar, prefectul judeţului.
In tot timpul orchestra militară a delectat asistenţa eu dtferite arii. După terminarea dejunului a plecat la bat. 5 vânători unde locot.-colonel Sărăţescu, prezintă situaţia trupei şi examinează pe ofiţeri ca şi la reg. 34.
La 4 şi jum. s’a dat la palatul comandamentului diviziei un ceai de către generalul Culcor la care au
ULTIMA ora
Reorganizarea ministerului de finanţe
Iată punctele principale din modificările introduse de d. CostinŢ» cu, prin proectul ce a depus organizăm actuale a ministerului de finanţe.
S’a înfiinţat serviciul secretaria-
partieipat ofiţerii superiori şi pre- tului care să se ocupe cu fectul judeţului. După aceasta s’a Qjţe comune tuturor celor
M. S. Regele a aeordat d-lui coate Julian de Visart, consul general al Italiei la Galaţi, cuvenitul execuatur.
zilele de 5, 6 şi 7 Februarie au murit, surprinse fiind de zăpadă, GO oi din comuna Puţurani.
Viscolul a mai surprins o căruţă cu un cal.
Pn prietarul a scăpat cu viaţu renunţând atât la căruţă cât şi la cal, care a fost găsit.mort.
Patronii brutari din Bârlad prin cut de către Augustul nostru Su- înţelegere si fără a avea autoriza-veran pentru naşterea A. S. R. ţia primăriei, au scumpit pâinea cu
M. S. Regele a primit, din par-* A S. R. Marelui duce Frederic-Franc’sc de Mecklemburg-Schwe-rin, o scrisoare de felicitare drept răspuns la notificarea ce i s’a fă-
cita încrederea, când el a fost cel mai mare prigonitor al intereselor lor I
Şefia ee’i oferă lui Cleone la Put-ua partidul takist, îi va fi mai funestă şi mai indtgestă de cât fânul unguresc, care i-a făurit o tristă
celebritate.
Terentius
ULTIME MBlifii
fijr'i dim. la orele 9 şi 20 m., a încetat din viaţă la Cannes. sofia 'principelui Wilhelm de Ro-henzoUern, fratele A S. R. Principelui Ferdinand. Imediat ce s'a aflat de aceasta ştire s’a ie-legrafiat A S. R. Principelui Ferdinand, care se află la Constanţa. A. S. va pleca la Cannes.
“4' p ’
A. S. R. Principele Ferdi* nand care se afla la Constanţa unde a inspectat trupele din localitate, sa va înapoia în Ca pitalâ, asta seară la orele 9 şi 35 m.
A. S. R. va pleca apoi la Hig avaringen pentru a asista la înmormântarea' soţiei principelui Wilhelm la Hohenzollern laţele A. $.
Suntem rugaţi a anunţa că serata ce era să aibă loc Iad. .şi d-na Petre Ceţrp, Mercuri 18 Februarie, s’ţi amânat pe Joi 19 c.
Principesei Ileana
D. Anghol, prefectul judeţului
Praliova, a sosit în Capitală.
Luna Ianuarie a fost pentru viile din jud. Prahova şi Buzău mult mai aspră de cât Decembrie.
Bătrânii spun că aşa ger uscat, fără ploae şi ninsoare, de mult nu a mai fost-
Toate lucrările viilor au fost întrerupte.
Duminică 15 Februarie la orele 6 seara, M. b. Regele a binevoit a primi în audienţă pe d. căpitan Fischer de Ledeniee, ataşat militar pe lângă legaţiuuea imperială şi regală a Austro-Ungariei, care a a-vut onoare de a-I remite anuarul armatei imperiale şi regale pe anul 1909.
D. Cocheret Caroi A, a fost numit, pe ziua de 1 Februarie 1909, secretar al consulatului generai o-norar al ţării la Rotterdam, în k>- j cnl d-lui Cocheret Petre L. denii-! sionat
5 bani la kgi., vânzând păinea neagră cu 30 bani şi cea albă cu 35 bani.
Ei motivează această scumpire •zicând că nu le convine preţul dinainte.
Autorităţile, prin şeful poliţiei, Al. Palado, au intervenit pentru reducerea preţului, iar în caz când brutarii patroni nu s’ar cente, ma, au ordonat oprirea vânzărei. Patronii opunâudu-se nu închis brutăriile lăsând oraşul fără pâine.
La ora 4 d. a., patronii sunt chemaţi la primărie.
Scumpirea pâinei, faţi de proasta calitate şi lipsa la kilogram, ° mulţumit populaţia oraşului.
GOHCI&USIJIj
fanasisîiior din lari
— Ziua 11-a —
Şedinţa de dimineaţă Şedinţa se deschide sub prezidenţia d-lui Nicolau.
Continuarea discuţiei pe articole a proeetului, elal orat de comitet. Se eiteşte sumarul celor două şedinţe dc eri.
]; Vasiliu cere să se rectifice pa-
sagiul, în care se sPune> că ar fi zis «ă nu aprobă pe d-nu Raco-
covitză.
D. Nicolau aduce la cunoştinţa congresului dissuţia de eii de la brutari jSonat şi intervonirea d-lui doctor Râmniceanu, care a blamat servi-ciul sanitar pentru eroarea dopozi-
a ne-
călcare cu amenda de la 100 la 2000 şi cu închiderea farmaciilor.
Comitetul a suprimat pedeapsa cu închiderea farmaciei şi a micşorat suma de amendă de la 10 la 1000 Comitetul a adăugat şi alte penalităţi
In urma mai multor propuneri, Comitetul menţine amenda din legea veche dar suprimă pedeapsa în-chiderei farmaciei. Articolul se votează.
Se dă citire articolului 122, tratând asupra deschiderei de farmacii : «Ministrul de interne poate publica concurs pentru deschiderei de noui farmacii în urma avizului dat de Comisiunea farmaceutică», se specifică în urmă condiţiunile de deschidere şi anume:	în oraşele
unde nu există farmacii dacă numărul populaţiei poate susţine existenţa unei farmacii.; îu oraşele unde exh tă farmacii, dacă sunt peste 30.000 locuitori se va deschide o farmacie la SO00 locuitori ; iar în oraşele cu o populaţie până la 30.000 locuttori, o farmacie la 5000 locuitori.
Chestia depozitelor D. Ighel Deleanu se ridică contra depozitelor are credinţa fermă, că guvernul va trece legea aşa cum a fost alcătuită de Direcţia serviciului. D-sa zice că vorl şte în nu-
ui. După aceasta s'a retras la hotel Caroi unde este găzduit.
Azi A. s inspectează reg. 12 călăraşi şi 13 de artilerie
Sindicaliştii dizidenţi din Galaţi au ţinut o întrunire la sediul cercului România Muncitoare
Ă prezidat sindicalistul N. C. Deme-trescu. Cel dintâiu a vorbit d Ghiorghiu muncitor pescar care atacă pe avocatul Gheţu arătând că au luat bani de la diferiţi muncitori pescari spre a le trimite nişte broşuri şi, de şi de atunci au trecui 7 luni totuşi n’au- primit nimic.
Ad"ce grave acuzaţii sindical.stului Tr. Stoianovici. I. Poslujnic propune ca muncitorii iă se organizeze pe baze e-conomice şi politice drept care c consfinţit în Constituţie.
C. Dobrogeanu cismar, arată că făcînd o paralelă între acţiunea sindicalistă dizidentă şi csa a centrului a găsit că cea dintâiu urmează căile diepte şi legale.
Termină făcând apel la (muncitori să se organizeze cât mai curând în intere sul lor.
Andrei IoneCcu tâmplar dă cirire unei broşuri socialiste declarându-se pentru i mpta de clasă.
Ultimul borbeşte M. Enăchescu care înfierează acţiunea sindicaliştilor partizani ai centrului arătând că aceştia sJau pus în serviciul burghezilor pentru distrugerea sindicatolor.
Cere ca muncitorii să contribue pentru scoaterea noului ziar muncitoresc aci.
Festivitatea masonică
din Bucureşti
Sâmbăta trecută a avut loc o festivitate dată de Masoneria Română in onoa-.	_
rea marelui maestru căpitan Moroiu, Jpână la gradul pentru jubilarea a 70-a aniversare anaş-*eiar. terei sale şi 30-a de când este în capul}
chestiunile comune tuturor celor l’alte servicii.
Direcţia timbrului s’a înlocuit cu un serviciu al cărui şef are gradul echivalent cu cel de sub-director.
La direcţia contaoilităţei s’a alăturat şi serviciul datoriei publiee.
Din sub-direcţia pensiilor s’a făcut un serviciu deosebit..
Din direcţia contribuţiilor directe ş indirecte s’a format o singură direcţie-: a contribuţiilor şi fondului comunal
Din direcţia Creditului agricol şi din casa Creditului viticol s'a format o singură direcţie; a Creditului agricol şi viticol.
S’a fixat numărul inspectorilor financiari la 14, pentru toate serviciile. S’a mai prevăzut ca patru din inspectori pot să fie ingineri di n corpul teehnic al Statului.
S’au prevăzut condiţii de admitere pentru avocaţii ministerului de finanţe ; în icelaş timp s’a dat şi a-cestor funcţionari stabilitate.
S’au modificat condiţiunile de admisibilitate. Prin noul proect se va da ministrului putinţa a’a rechema In serviciu pe foştii funcţionari ai finanţelor, fără diplome de studii, dacă aceştia n’au fost destituiţi sau revocaţi şi dacft n’au trecut oinci aci dela eşirea lor din administraţie.
Pentru funcţionarii ceilalţi s’a stabilit gradaţie cei fără titluri pot înainta până la* impiegat cu 200 Iei lunar ; cei cu 4 clase gimnaziale ână la subşef cu 250 lei lunar, lei cu liceul până la şef de bireu. Cei cn şcoala superioară de comerţ de inspector finan-
Misiunea Siameză care se a-tlă în Capitală ca să stud e-ze organizaţia noastră milita ră, a vizitat azi de dimineaţă1 însoţiţi de d. maior Razu, din geniu, şcoala militară de infanterie, batalionul 2 de vână-
telor de medicamente. Congresul mele farmaciştilor rurali. Citeşte primeşte cu aplauze această comunicare. Anunţă, că sa expediat1 d-lui Râmniceanu q telegramă de mulţumire. Se numeşte cu unanimitate d. doctor Râmniceanu membru de onoare al societăţii farmaceutice.
Se intră în ordinea de zi.
Chestia legei farmaceutice
Consiliul de miniştri a luat dis-poziţiunea ca toţi foştii militari cari au făcut sub arme termenul întreg de serviciu eă fie admişi în slujbe do ale Statului de la 80 lei în sus Prin aceşti foşti militari se înţeleg : foşti plutonieri, foşti sui ofiţeri, absolvenţi ai unei şcoli de sub ofiţeri.
Toţi militarii cari au voit să in
tori «ii argonului arm-itoi	D- v»9iliu având euvâutul revine
tori Şl arsenalul armatei.	asupra discutiuuii de ori, dacă tre
La orele 11 şi jum. misţun-,bu/sau Qu s\ ge ţie seamft de an-
nea a lost primita m audien-,t0pfOectul Direcţiei serviciului sa-ţă de d general Averescu. n tar şi este intru luarea îu con-Pe lângă d. maior Razu din|siderare a acelui anteproect. De geniu care e ataşat pe lângă*aci se naşte în jurul acestei idei o misiune, a mai fost ataşat şi-lungă discuţie cu păreri împărţite, d. locotenent Arion,''de la şcoa-1 Discuţia se închide, la de război, pe tot timpul şe-!	articolului T-, a^P'‘a
derei misiunii în ţară.	| penalităţilor, întercalaudu-se p -
siunea a$vizitat şcoala de (admonestaţi, de către medicul pri-tilene şi gemu.	jmar, şi suspendaţi de ministru, în
Mâine Miercuri, misiunea va urma unei anchete prealabile.
discursul prezidentului congresului din 1903, în care zice, că concursul, aşa cum este prevăzut, tinde să formeze un * mandarinat farmaceutic, că eei tineri ies înaintea celor bătrâni, deşi aceştia din urmă au mai multă experienţă. Spune, că pentru a dirige o farmacie nu e destul de a poseda ştiinţa teoretică, ci este nevoie de experienţă. Crede, că far-
Masoneriei Române.
Serbarea a urmat astfel :
La ora 8 fix s’a ţinut o şedinţa festivă în localul iLogelor la care au asistat delegaţii Logilor „Steaua Dunărei1*, „Ilfovul11 si „Memphis11 cu care ocazie s’a făcut ţintuirea noului drapel al Logei Capitulare , Steaua Dunărei11 la care fie care din membrii presenţi a bătut câte o ţintă După aceasta marele Maestru a încredinţat noul drapel naţional care în urma unei alocuţiuni de ocasie şi a ju' rământului depus a foat predat Venerabil ui Logei.
După terminarea ceremoniei masonic o* toţi membri au jners la sala de banchet la Hotel Caroi.
S’a servit următorul menu :
Hors d’Oeuvres. Sardines diNaates Olive? au bearre. Jimboi di Prague a 1’Aspic
Langue de Boeuf fum4e a U gel£e .Soupe consomee Brunoise Barbes d’Esturgeon bele vue a la re-remoulade
Filets de boeuf a la Chipolata Dindu roti sa'ade de Saison Tourtes hotel Caroi a la Creme Fromages diverses Desert, ţuica, Drăgaschani Caf<5
La şampanie comitetul organizator prezentat sărbătoritului o statue fru-
Şedinţa Camerei sc deschide la orele 2 jum. sub prezidenţia d-lui Or-leanu.
D. V. Filloti cere să i se fixez e interpelarea d-salc în privinţa Irepre-zentaţliilor de [la Teatrul Naţional, înainte d’a se termina aceste repre tentaţii.
D. T. Stelian, ministrul justiţiei îşi coutinuă discursul asupra reformei judecătoreşti.
SENATUL
Ştdinţa de la 17 Februarie 1909 la
ora 2 şt 40
vice
preşe-
macistii diriginţi trebue să aibă jinoasă de bronz reprezentând ştiinţa şi precădere faţă de tinerii licenţiaţi, având dedicaţia Masoneria Română—Ma-deabia eşiţide pe băncile facultăţii, relui maestru C. Moroiu.
Azi, când farmaciştii dela ţară sunt i	1839—1909—15 Februarie
distruşi prin eroarea depozitelor.1 , Cu această ocazie d. Velescu, prezi-trebuo să li se arate calea pe cure i den.tul Comitetului de iniţiativă a rostit
o alocuţiune de ocasie, aducand urări
tre în şcoala de subofiţeri dar n’au» îvţaine Miercuri, misiune
fost admişi din cauza lipsei de va-«vizita dimineaţa: spitalul mi-} D. Timuş se declară contra far-
canţă.
A apărut Reforma, excelentă revistă politică ilustrată, cu un bogat sumar şi admirabile caricaturi de actualitate.
Reforma e unica revistă în genul acesta şi e cea mai musantă lectură ce manda
interesăhtfi şi a-s<s poale roco-
litar, ReSina Elisabeta ; Reg. 10 maciştilor intendenţi şi de spitale, artilerie ; Reg. 4 Ilfov No. 21. şi zicând, că nu au raţiune de a ii, o-regimentul d 3 excortă.	‘ . <*ată ?e congresul so declară contra
Di dimineaţă : Reg. 4 roşi- deHtoloî de medicamente.
°rrn pirotechmL armatei; Ba-	Hnirflltn’ta
talionul de căi ferate şi secţia de aerostaţie şl Batalionnl 2
ar putea să’şi câştige pâinea.
Şedinţa se ridică la orele 12, a nunţându-se cea viitoare pe după amiază, când d. Deleanu îşi va con tinua discursul.
A. S. B. Principele Fer-dinam Ia Constanta
Carbolotul «Constanţa» al serviciului maritim român care se afia in reparaţie la Roterdam, a fost reparat şi acum încarcă mărfuri pentru ţară.
Miuisterul instrucţiei a trimis învăţătorilor din ţară o circulară prin eare’i sfătueşte să intre în,legătură cu Federala cooperativelor săteşti pentru a putea desface cu înlesnire produsele şcoalei.
Tratativele vor ti aduse li cunoştinţa ministerului,
M. S. Regele a conferit ordinul «Şoroana RomânieiA în gradul de cavaler, d-lui căpitan Rosetti Radu din Tecuci.
I'r*fectura judeţului Dorohoi a comunicat ministerului de interne un raport lu care face cunoscut că din «uuza viscolului ce a domnit îu
pionieri.
După ce vor sta 8 zile ţară. misiunea va pleca Turcit ’
in
în
turcia şi Grecia.
aer-
Iată situaţia cargoboturilor viciului maritim român :
Bucureşti se aiiă la Anvers uude descarcă mărfuri din ţară ;
laşi se utiăla Roterdam unde descarcă cerealele expediate dela Con-1 stanţa ;
T,-Sever in se află la Constanţa undo «descarcă cărbuni şi mărfurile aduse de la Roterdam.
nu există legătură între dorinţa do a se desfiinţa depozitole şi menţinerea farmaciştilor de spitale.
D. Jelea se declară de asemenea contra farmaciştilor intendenţi.
D. dr. Anfeele3eu, cere comitetului să renunţe la această modificare.
Comitetul admite vederile d-lui Jelea şi se şterge euvâutul do intendent. Aiticolul ast-fel se votează.
Se «lă citire articolului 45, tra-jtând asupra supravogherer farmaciştilor de judeţ, care se va face de către membrul iu consiliul de hi
Eri la om 7 dim. a sosit în Constanţa A. S. R. Principele Ferdi-’nand pentru a inspecta trupele de aci. La gară se afla comandantul pieţei maior Lupascu.
Principele a luat ceaiul în vagon. Scoborându-se la orele 9 jum. a fost întâmpinat de prefectul judeţului Scarlat Varuav, de generalii Cul-cer Boarescu şi de toţi ofiţerii Superiori din garnizoană.
In momentul scobWSTei din vagon s’au tras 21 focuri de tir de pe modificat crucişătorul , Elisabeta11'. Generalul Culcer, comandantul diviziei a 9-a a prezentat, raportul trupelor din garnizoană;
Principele s’a întreţinut cu prefectul Târna v, apoi
., a tresut In re-gienă asistat de medicul primar Sau vistă p'e, ofiţeri? superiori cu care dejin delegat..	s’a înţ/'otiuut maj mult timp.
Iu lumea comercială din Iaşi produce o mare senzaţie arestarea lui Âdolf Heschelles, directorul soje. internaţionale de transport fost Kohn et Mifclor, (secţia Iaşi). Cauza acostai arestări e .0 lipsă de 36 mii ţel cobstatatiă în casa do bani a soci-, otăţei.
Inoft
D. Iteauu se declară contra paragrafului «sau de un delegat» şi cere să se zică «sau de nn alt medic» Comitetul primeşte redactarea d-lui Iteanu şi articolul so votează.
Sie dă citire articocului 104, prin care se interzice Statului şi spiţa lelor prevăzute cu farmacii să vîn-dă medicamente, furn{sându-le altor institute particulare.^Distribuţia gratuită nu se va face de cât cu acte
înţroLiuut maj
După-aceea stiindu-Se în trăsură, este îdtampiuât do colonelul Drâ-gotesou comandantul regimentului, oare prezintă raportul.
AppjrA. S. Regală a vizitat cazarma rămânând pe deplin mulţumit de inspecţia făcută.
La ora 12 A. S. Regală a plecat la hotel Caro1
La ora 1 d. a. s’a servit dejunul ia oercul militar la care a luat parte A. S. R. Principele Ferdi-
nu se ştie cum a fost sus-, de paupertate
traşi bani. Sunt indici? că directo-J D Iteanu propune să se adauge ’ naud însoţit de suita sa compusă rut MescheUesa perdut această au- bmitaudu se Iu interiorul spitalu- din domnii maior Praporgescu, şef ma în afaceri particularo.	lui».	de «tut-major, adjutaut princiar, că-
serbătoritului. Marele maestru a mulţu imit tuturor celor ce l’au serbătorit, pro-’ miţându-le că nu va lipsi de a’şi face datoria ca şi în trecut.
S’a dat citire telegramelor primite din Belgrad de la Masonii Sârbi, din Buzău, Slobozia etc. şi felicitări adresate din Lipsea, Vieua, Paris, Petersburg, Zurich, Neapoli, New-York, Salonic, cum si de la membrii ce nu au putut participa, din Ploeşti, Focşani, Brăila, Craiova <5tc etc.
S’au rostit mai multe toasturi de d-nii Velescu, Grigorescu, Popescu, Antones-cu şi Chr. Negoescu, care a arătat rolul Masoneriei care în tăcere de aproape 2 secole urmărind cel mai mare ideal, a adus mari servicii atât în civilizaţia universală, cât şi României.
Masoneria l jucat un rol însemnat la noi în îndeplinirea celor mai mari reforme de acum. Felicită pe bătrânul stejar care a stat neclintit la locul său, urmărind ideea lui: Mărirea României prin Masonerie şi în tăcere 30 de ani Festivitatea s’a terminat la ora 12 fix printr’un discurs al Marelui Maestru, care a urat fericire, aflt celor presenţi cât şi celor ce au fost împiedicaţi de a asisfs dar care a probat, că unae va fi şeful şi drapelul acolo vor fi şi ei.
In tot timpul banchetului îu 90a mai mare ordine şi fi aternitate a domnit între toţi participanţii.
Un companion
Ştiri mărunte
aCercul studenţilor ialomiţeni» cu s4-diill în calea Griviţei No. 20 va ţine şedinţă Mercuri 18 crt. orele 8 jum. p. m pentru alegerea comitetului.
Toţi Studenţii ialomiţeni sunt rugaţi a participa
Sâmbătă 14 Februarie şi-a susţinut cu deosebit succes tez* de ' doctor în medicjnâ şi chirurgie d. I. Constan-tinescu, unul dintre eminenţii studenţi ai facult&ţei noastre, tratănd despre «Considtraţiuni asupra Lithiazei renale neplirolitholoimce.
Tânărul doctor » fost viu felicitat de comisia examinatoare.
Şedinţa se deschide p. m,
Presideazi d, Climescu, dinte.
Prezenţi 96 d-ni senatori.
Pe banca ministerială d-nii Spiru Ha-ret şi I. Brătiann.
D. Spira Haret depune mai multe pro-ecte de legi.
La ordinea zilei e continuarea interpelări d lu.i dr. Râmniceanu.
Banca Agrară Slatina
Societate anonimă pe acţiuni. Capital deplin vărsat 500.000 lei.
CONVOCARE
In urma deciziunei Consiliului de ad mimstraţte din 18 Ianuarie 1909, adunarea generală ordinară a domnilor acţionari ai Băncii Agrare Slatina, teste con-de 1 Martie
vocată pe ziua ora 3 p. m di
1909 st. v.. la se-
Aduharea se vagine în Slatina diul Băncii.
Ordinea dejzigt
1.	Cetirea rapoartelor Consiliului de administraţie şi al censorilor.
2.	Aprobarea Bilanţului pe anul 1908 şi descărcarea Consiliului de administraţie. Decisiunea sa.
3.	Distribuirea beneficiului conform raportului Consiliului de administraţie.
4.	Alegerea a 3 membrii în Consiliul dej administraţie în (locul d-lor C. Pa-vlovici, Preotul C. Milcoveanu si Mihail D-t eseu Oporau, al căror mandat expiră de drept conf. art. 21 din statute.
5.	Alegerea a 2 censori activi şi 3 censori supleanţi.
Atât consilierii eşiţi de drept cât şi Censorii, conform art. 21 pot fi realeşt.
Se pune în vederea domnilor acţionari că potrivit art. 52 din statute o acţiune dâ dreptul la un vot"şi că nimeni nu poate”avea mai mult de 25 voturi ca mandatar.
narii absenţi nu pot fi reprezentaţi de cât de alţi acţionari cu drept la vot.
Procurile şi orice fel de delegaţiuni trebuescţdepuse cel mai târziu până îu spre seara zilei de 28 .Februarie 1909 st v.
Acţionarul care voeşte a lua parte la deliberaţiunile adunărei trebue să’şi depună acţiunile sale la Casa Socictftţei sub luare de reciplsă cu 10 zile înainte de întrunire.
In cat. când la prima adunare nu va lua parte,numărul de acţionari prevăzut da art, 64 din statute adunarea se va ţine peste 8 zile când se va lucra cn orice număr de membri şi ori care ar fi partea din capital ce vor reprezeimt «onform art.'65 din statute.
Consiliul d» Adalnia traţi»
www.digibuc.ro
EPOCA
Banca Naţională a Românie
ie«8
Febmarie
Situaţiunea Sumară
,.i lan
1909
7 Febr.
IJS*58iîI
IS9S*«4 7» >**5o
I$>8300 »75n553 iloţw 4
i5"3*5®8
3»«i«
44*51»
•54973 r«4414184
<343331
2l94S?o€
45&74815

ACTIV
( 95123111 Rezerva met Aur 891M638) ( 3»5350oo	» Trate de aur 37881778)
Argint ţi diverse monede Portofoliu Român şi Străin (*) Impr. contri sff publice . 11279500) (	»	» efl. p. In c. curent . 15853177;
Fonduri publice .	.	.
Efectele rondului de rezervă . t . .
Ef. fond. de amortis. imob. ţi material imobili ...	.
tfobilie: ţi maşini de imprimerie Cheltueli de Adrainistraţiune .
1 eposite libere .	..............
t ompturi curinţi.................
Compturi de valori ....
PASIV
126172993
1051121
555692
28257002
11999934 152V6433 3187131 596 ‘97 3701940 240521 107725464 14740989
29244045 39)? îşii6t(
***••••• Capital......................................i2##»ooe
2493'4?9I Fend de rezervă .4	.	.	. _ •	. I 2638*3°4
*394* Fondul amortizării imobilelor şi material 3°6359® 26HS1*9« Bilete de Bancă în circulaţiune .	>	. 2478200*9
Profituri şi perderi .......	~
S4î*i Dobânzi şi beneficii diverse • .	.	366892
291*4 Deposite de retras ...... ,*7735464
l§!	398156168
*) Scemptnl 5 oţe. Dobânda 5 şi jam 0(0
117072461
1116541
531544-6
27132677
H999924
'5296433
3i87i2i
5970297
701940 252089 104671864 13956333 29345694
3^*2755
12000000
36380304
3863598
14630561*
446379
104671864
393§57T55
„AGRICOLI
?»
Sislstats Aasnlmă de AslQnrărl Generale In Bncnreştl
Sediul: STRADA SĂRINDAR No. 2
CAPITAL STATUTAR LEI 4.000.000
Prim* emigiune^Lei 8.500.000—Vărsaţi Lei 2.000.(HO
Consiliul de Administraţie:
PREŞEDINTE:
G. COLIB AŞIANU
M9re proprietar, Yice preşedintele Consiliului de Administraţie • al Bine ei Comerciale Române, Bucureşti VICE-PRBŞEDINŢI;
B. M. Misir	L. Elefteri&neu
i»st ministru, mare proprietar,	mare proprietar,
Bucureşti	'• Ploeşti
MEMBRII.
Br. N. Angelescn, Deputat, Al. Lucasslevlc*,', Directorul Membru al Camerei de de la The Bank of Rou-Comerciu, Bucureşti.	mania Ltd. Bucureşti.
L.	Costiner, mare proprietar, Botoşani.
Br. I. Bimitrescu, proprietar, Bucureşti.
6. Dissescu fost ministru, mare proprietar,Bueureşti.
M.	Kelder, eomerc., Galaţi.
D. Ionescu, Primarul oraşului Brăila, mare proprietar, Brăila.
A. B. Mendl, rentier, Brăila.
St. A. Negruzzi, mare proprietar, Iaşi.
S. rrager, comerciant, Vicepreşedintele Camerei de Comerţ. Bucureşti.
A. Salomon, mare industriaş, Bueureşti.
L. Timmermans, Directorul Băncei Comerciale Române, Bucureşti.
DIRECŢIUNEA:
Tk, Fritsgk, Direetor A. Stemer, Subdirector
---- i
ASIGURĂRI IN RAMURELE:
IietnfliB, Viată, Grindină şi Transport
ItSPRESENTANŢA IN BUCUREŞTI No. 11, STRADA DOAMNEI, No. 11
ra&. — „

Fumisorti Curiei Megai& liomîne
CEAIUL
PEKAREK
2ST2 DUUNUL ZILNIC CEL MAI SĂNĂTOS £Marca de Seal eea mal preferată In toată lumea" Se recomandă în special: Peka,rekfs None sueh Tea Pekarek’s High-tAfe Breakfast tea PehareWs Vive o’cf'Ock tea Pekarek’s Karlsbader-Tee'Me^ange
Arest ereii si tăssţie In Bucureşti ;i ii toată Boita
îb principalele Magazine ic Coloniale, Delicatese şi Droguerii. ---Reprezentant! FRAŢI VICTOR, Bucureşti —' —
DE VINZARE OCAZIONAU
Strunguri, M MM Fcrtst'»: Pangl a
---ŞI---
CIRCULARE
Calorifere. Radiatoare,
TRANSMISIUNI
LAGARE
DIFERITE SCULE
SiNltiALLIA
BnOUHBfTI
oaloa Rahevte'f 122
Numai după a-eeastă emblem# se cunosc magazinele In cari se vlnd Mapluele
CrL
87
Maşloelo s6ttre n’an nevoe de recomandaţlc; vil rugim numai a Îngriji ca ele si fie cumpărate din adevăratei Toc
SOMÎiliS jwtrn cuBisrcinl ci nsioi ic cusut ,Si®r = BOURNE & C-“ =
BUCUREŞTI
Calea Moşilor, 246, Calea Grlvlţel 84, Calea Victoriei 51 --------Blron strada I C. Brătlann, 28-
— X ^ S X —---------------
— No. 87, Strada Lăpnşneumi, No. 37 —
Sucursale în toate oraşele principale din ţară
BAKCAdeCREi ITRONIlN
— Capital Lei 6.000.000 deplin vărsat —
B0CURE8CI -Stradă Doamnei, J2-BUCURE5CI
SUCURSALE: Brăila, Constanţa şi Galaţi
OPERAŢIUNI DE BANCA ÎN GENERAL:
Deschideri de conturi-curente» — încasări de poliţe de supra ţărei şi străinătăţei.—Scompt de efecte. — încasări de scompt de cupoane. — Cumpărări şi vinzări de titluri şi acţiuni.— Avansuri asupra titlurilor în deposit.—Emitere de cecuri şi scrisori de eredit asupra ţărei şi străinătâţei. — Operaţiuni de comision şi avansuri asupra mărfurilor.
- PRIMEŞTE DEPOSITE SPRE FRUCTIFICARE —
INDUSTRIA LEMNULUI
ES. LESSEL
BUCURESCI.—Calea Plemei 193-195—Calea Victoriei 101

xploatare de Păduri
Tâmplarie mecanâ
f
MOBILE, REC1T0ARE, PARCHETE
Boţi de transmisiune UŞI şî FERESTRE, ROABE, PERVAZURI
Instalaţluni complecte de birouri
f'seum şi ori-ce alte articol* atingitoare de indastria lemnnlul
CEL MAI ASORTAT DEPOSIT DE
CHERESTEA DS CONSTRUCŢIE 11E TlMPLĂBlE
UBSUTE DE POO
CARBOLINEU M Avenarlus-Patent
excelent conservator al lemnului.
TELFFON
BBţiA se pite T'udcca prii
,Âmtitiiin TMrmger
• licoare inofensivă contra beţiei
- Sticla Lai 3 -
r*- Tenia (Panglica) se depărtează iris
Cap!^ Mi ier TMrinp:
— i :i psfîtru adulţi Lei 5 —
,	. Săpa! ii Lapte de Crii .TUrbi»,
■ pentru înfrumuseţarea pielei întrece în calitate şi preţul eftin \ orice produs similar indigen 4	şi strein
bucăţi a.c« 2.— 1 bucată 80 bani *	Toate preparatele aceste se gisesc
în depoul central la
FARMACIA TH 0 RINGER, Bucureşti
Spesele la orice comandă din provincie sunt Lei 1,20 b.

Primăria Urbei Cralova
SERVICIUL ADMINISTRATIV
Publicaţinne
Prin votul dat de Consiliul [Comunal fn şedinţa de la 17 Ianuarie 1909, respingându-se oferta presen-tatS ia licitaţia ţinută in ziua de 17 Ianuarie 1909 ca prea scumpă, s’a decis ca în ziua ae 17 Februarie 1909, să se ţină o nouă licitaţie publică in sala primăriei, cu oferte închise şi fără drept de supra oferte, relativ lâ darea în întreprindere a confecţionărei tuturor registrelor şi imprimatelor necesare comunei şi a caselor pendinte de ea, pe termen de cinci ani, socotit de la I Aprilie 1909, data expirărej con tractului cu Domnii Samitca şi Ma-cavei.
Noi, Primarul Urbei Craiova, aducem aceasta la cunoştinţa generală şi invităm pe amatori ca in citata ei orele 4 p. m , să se prezinte la concurenţă preparaţi hind cu oferte şi garanţii provizorii de lei cinci sute (500); iar condiţiu-nile generale sub care sb dă această întreprindere, se pot vedea în fie-care zi de lucru de la orele 9—12 a. m, şi 4—6 p m., în cancelaria serviciului Ad-tiv.
Dispoiiţiunile art. 72—83 din legea comptabilităţii publice se a-plică în cazul de faţă.
p. Primar, R. M. Beboc.
Secretar General, L Marinesen No. 655.	1909, Ianuarie ai.
Spirt (turnat
GARANTAT 95 > B VOB
0,70 Bani litrul
Lei 6.80 Decalitru
PETROL
regulameatar-T ni 0 6(1
----— decalitrul JJul u.UU
Imperial, dublu —	J Rfl
rafinat, decalitrul	4*JU
AF RERT ENGEL S-sor
Bncnreşt,
str,
Carol, 37
special de Iii
tT EL IER ungeri.
pentru Domni, se primesc şi reparaţii de GULERE ŞI MANŞETE.
Calea Victoriei No. 160 (fundul curţei)
Orice TUSE ruletă
De TOLU Gudronat — DE —
L. BERLÂNDT
Farmacist
- BUCUREŞTI -
aprobat de Cens. san. sup Depos. gen. la drogueria
I. ZAMF1RESCU
BUCUREŞTI
De vânzare la toate farmaciile din ţară
„VICTORIA"
Societate Anonimă de
girări pirt $i Bnprari
============== IN BUCUREŞTI =======
Direcţiunea Generală: STRADA DOAMNEI No. IO
Capital Statutar £n 5.000.000
întâia emisiune Lei 1.000.000
Agenţii s&i şi face toate 1 icalităţile mai principale din ţară prin Societatea e#te repreaentată în ASIGURĂRI contra riscurilor de
şl
ACCIDENTE «riZîVIEŢEI TRANSPORT
TERESTRU, PLUVIAL ŞJ MARITIM
ReoFGSftntanta Generală: Strada Karagecygwici No. 9
OTTO HARNISGH & Comp.
Proprietar = O. KICK FUR NI SORII M CURŢEI REGALE
28; Str. AQABEM1E1,	BUCUREŞTI
FONDAT 1887	TELEFON 10|89
Fabrica de Cureie gSJJţ
- ■"Curele de Bumbac şi de Bsiata
„de O&uciuc, Asbest,
| I Cânepă, Bumbac, eto. ^Telionit. Vulcanifebeer.
pentru întreţinerea itabilimentelor indus-
A Mi îectiaicu
triale.
Pentra Cilindre «Esoelsicr» ValvoIIna
ryi •	»	■» g •	rentra Liiinare «fLsoeisicr» vaxvoimi
I 1 Al II Fî	iVl lHf^TÎÎ I A Americană «Extra» Rusesc «B&io&b Va
UAD1UU iUliiUiaiU aelinS Grăsime Consistentă
şi eârpe pentru ştera Maşini
Spălat
MAŞINI PEN1 Jga
Pe®{e $1 Filtre j. Vii
sticle: aparate™ îâ Cauale
pompe ie nraiu accesoriile pentru pompieri Şesele Ae Aer. Aparate
POMPE pentru puţuri de toate felurile.— FURTUNI de eâsepă dc cauciuc ic toate
dlmcnsSonli-
POMPE de MANA.—POMPE db ABURI în orice mărime şi patere
Instataţiuni fi toate Articolele pentru electricitate
Pompe Peronospora „Ooroaaa“ pentru Stropitui Viilor
■TEYI IDE lEnimiEt llTT?NGS0RB
Lei
Tpi

COCS DE UZINA
TRANSPORTAT LA DOMICILIU
IN SACI PLUMBUIŢI —
CăîMBrieMB.iRllirac.tEDsiezesc
— Greutate garantată —
"o.
filfrd Owesbach % 0
No. 146 — CALEA VICTORIEI — No. 146
BUOPREŞTi.-şog.PantBlimon, 188.- bucureşti
= M O BIL E
IN ORI-CK STIL şi DIN ORI-CE ESENŢA DE LEMN
SUFRAGERII, DORMITOARE, eto.
MOBLiiB de birou, bibliot. birouri
— MOBILE AMERICANE -
Specialitate MOBILE J)E LEMN ÎNCOVOIAT, scaune ca trestie şl placă, fotoliurl. canapele, baianşolre, cuiere, etc., etc.
----- TÂJMPLARIE MECANICĂ -----------
U?l, FERESTRE, DUŞUMELE, PERVASURI — PARCHETE DE STEJAR -Rot&riâ şi diferite articole de lemn — C&laci roate dintr’o singura butatâ
----------- TELELON 2 193 ---------
Tifojraft* 2»ivoşte»t*ră4
„Staata Ranâaă"
Societate anonimă pentru industria
petrolului
apltal social Lei 40.000.000 deplin vărsaţi
FABRICI de PETROL şi DERIVATE:
Bucureşti, Cam puia, M vin eşti, Monteorn
Fabrica de Bidoane de tinichea, CflDStăDla
PRODUSELE FABRICELOR t Petro Regulamentar, GhzolinA, Benislnft phartuaceuticA, Benzină pentru motoare, Păcură pentru ars şi pentru uns căruţ», Parafină, Ulei pentra motoare «f) K8EL»
ULEIURI MISE HALE de Calităţi Superioare
ValvoM pentru cilindrii şi maşini
ueavând nici un reprezentant în ţară iw ori-ce comandă pentru
ULEIURI MINERALE sau cele-Valte produse, sunt a se adresa
—	'117N (JL'fs ——
DIRECŢIUNII GENERALE
BU0UHB80I
— BULEVARDUL CAROL, N». 5 -
I Fabrica de MOBILE de LEMN
MARIN V. GANJLA
Btnntn Urnii Iiîu Bnn Ne. 57 ţi Strâns Berninici fio, io—(Tilitoi 55
inţtiinSei pe d-o ii sotueroianţi de mobile ţi pe Onor. pnblie din Gapitzlă ţi provincie, ei In depool brieai »» gigei» g*«*
DORMITOARE, SUFRAGERII, BIOROOR1
şi orl«e fe< de mobile - m,fU SI LUSTRUITg -Lucrate din lemn uscat ş! garanta P«|T U H i UON V.ENABSL6
?ărnl Dv. devine ffirte rar:
NUMAI SPĂLATURI REGULATE CU
Balsamul de Mesteacăn
W. SESQ-ER
Invioroază nervi, Îndepărtează mătreaţa şl împiedică căderea părului
~ De vlnzare la toate farmaciile şl droguerlUe din tară. -
Expoziţia Universali Paris 1906; 8 premii şi 8 medalii de anr
INDUSTRIA ROMANA pentra ARTICOLE de LEMN
BUCHER&DURRER
Fabrica fi Depozitul : Şoseaua Basarab 27—80 Localul de Expoziţie fi de vânzare : Calea Viei oriei, 128 — Bucureşti — Telefon U|29 —
MOBILE în orice stil şi din orice e-senţi de lemn, saloane, dormitoare, sufragerii, «tc.
mm,
Moliile ie Birou BiWloteci, Birouri, Scaeiie, Cartere.
SPECIALITATE DE MOBILE AMERICANE :
BIROURI, FOTOLIURI TURNAN TE, ARCHIVE şi BIBLIOTECI PATENT «UNIREA». - MOBILE de GRADINA de ÎNDOIT
TAMPLttRIE IVIEr*Aî* ICA
UŞI. FERESTRE, DUŞUMELE. PERVASURI, etc.
METRI de LEMH şi
alte instrumente de măsurat.
PARCHETE masive simple fi table cu borduri.
STRUNGARII execută: Dopuri de bu toae, Canale, precum fi orice articol atingător de această branşă.
LEMNE DE POO
RBGEI8IT1 de scris fi de desemn, fabrica fiune de portiţe pentru scris. 1
KAeitorL Articole de Hlgionă.
Articole de Me nagiu şi bucătărie.
Beţi de lemn pentru transmisiuni. TĂIATE ŞI
SPINTECAT?
www.digibuc.ro