ANUL XY.—No. ar ABONAMENTELE « 'jDpi 3n ţară...................«o i«, io iei 3n Străinătate............&o iei. 26 iei REDACŢIA $1 ADMINISTRAŢIA: STR. REGALA, Ne. 4 Adresa telegraficii BPOC» — Bucureşti TBLiiraS: 2|3o 6 BANI Fd:ţin d* «eară 5 BANI Marţi 17 Februarie PUBLICITATEA Anunciuri: tn pagina MI . » » » IV . 80 bani linia 1& • PUBLICAŢIh 2 LEI LINIA CENTRU ANUNCIURI ŞI PUBLICAŢII a se adresa Direct la Administraţia ziarnlni ţi la toat« Agenţiile de publicitate "" 11 »- liste ale guvernului,'— ci reformatorii trebue neapărat să caute să* intre în roia eternei, nealterabilei învăţături creştine. j Numai ast-fel vor pricepe cei de ■ la Viitorul, că libertatea, fraterni-; tatea şi egalitatea,—prin creştinism 1 au intra în lume şi orin creştinism f vor trăi. Numai ast-fel se va inţ®-| lege că solidaritatea socială, de caro* atâta se face caz astă-zi, deslipitâ« I. G G m sn Biserică! «Inegali fiind în tot, în forţă, în inteligenţă, în cilităţi, în virtuţi, în trebuinţe chiar, — egalitatea nu ar fi de cât o himeră şi « primejdioasă himeră, dacă nu am fi din fericire egali în suferinţă şi în faţa morţei. Eşali în faţa morţei suntem, trebue să fim, în ceeace priveşte mijloacele de a ne prepara pentru moarte» Ferdiaand'BruMatiir» — Ois-coius de combat. «Ce«a,ce carem înalţilor prelaţi — spunea mai deunăzi Viitorul—este mai întâi ca si nu stânjenească cu nimic opera reformatoare a timpului, şi apoi, în cazul cel mai bun, s’e prevadă, s’o priceapă şi si faciliteze înfăptuirea #i. Totul e să ştii si înveţi şi să adaptezi Biserica la formei» noi». înţelegeţi ? Biserica trebue să nu stânjenească cu nimic reformele «•-cialiate ale partidului naţional-li-beral; Biserica trebue să se adapteze ea la formei® noi. Intr’altfel nu e îngăduită de înaintaţii redactori ai Viitorului. Care este dar, după aceştia, chemarea căpeteniilor bisericeşti ? Sâ j Eradice mântuitoarei® porunci alo j 'omnului, să aducă cuvântul înfră î ţirii, să tocească ascuţişul duşmăniilor, să ne aducă fără preget a-! SUCCESELE B-!uf N, CINCU V0%9tr& M{î La Cameră a continuat şi Şarade Domnul aşezată - nu în această lbătă djscuţja gftneral4 aJpra MV. E C O U RI S«f = tal aîrif IN CHE$7I$ REFORMEI SANITARE X1INELE SAGERBSTlLai Şl CCUTG ItTRIM «Paşte muriBle IHKMIS' I! SI IHEPTIIII11 LOR Un evimmmt universitar. Primarul din Sauliou (Franţa) a In aula cea inare, d C. C. Arian face luat deciziunea d# a interzic* pr«o- fiin^ftd0v*ndninrka Cr??ti(^ă §i I **ial 7' parat, pentr»\tuZnţii! ţilor »*- întovărăşească în hainei» C06Ai, dllpta,P0ntr.u!dota Joctorat. ' jsacerdotale convoi urii. funobre. existenţa», devine masca celui maij Omul care ilustrează bai oul şi viaţa! A j0„;TiIinn fn«» intnilafs josnic egoism. Numai ast-fol se va' noastră politică, nu a pregetat un moment, l Acoastă «eciziuno a fost aprobată înţelege, ne «pune Brunetiere, «căjra atunci când a fost solicitat de senatul ^ prefect, în urma cărei aprobări democraţia, caro îşi găseşte frâul {universitar să nu vie să pună la dispoziţia s’a si (lrasi.t un proces-verbal con- ţionii vieţii viitoare,—îţi gi»»»teto tl IIPP AU Timn in va mir. ‘ H r.*' . * D. acelaş timp în religie,'fundamentul său, justificarea sa şi principiul sau resortul chiar al progresului său». Aşa stând lucrurile, înalţii prelaţi, credem noi, ca datori# da căpetenia au, nu să bată în struna socialiştilor do la guvern,—ci. stând zid neclintit în potriva răzvrătite-1 rulm auri al vremuri lor, să ne strige ceasta omului public care aduce cu şinei9 pune fl-sa este, câ toate cutremarile nouă tuturor şi în deosebi celor d" - ■ - - - la VUterul îndărăt spre Biserică I AL Mlhăfleanu Cursul său va i Amâne, fără îndoială, un monument remarcabil a hiălţărei gân-direi pusă în seivichil aridei ştiinţe a dreptului. Senatului universitar ii revine tot meritul pentru grija ce o pune intru a înălţa temeinic vmUarett îmiiţămtbitnlui nniversi tar. j Poate că expresia nu este proprie, I l având în vedere or «terii cari eu ver- { : Ut, der este feerie edevirat faptul. î In cemfâtuirem ce da ţinut Tineri seară de membrii majorităţilor, doi oreteri mu manifestat nemulţumirile din majoritate, pentru, medul cv,m lucrează guvernul. Şi dacă se poate să nu aibă prea, mare importanţă eşiree d-lui Enă-» şes cu, care fiind deputat reprezenta î& î un număr mai mic de nemulţumiţi, .V \ desigur că este semnificativ discursul ' d-lui Al. Constantinescu îFOlit « doriri “7^2 d\TaSt/l'Ti?fj form0i magistraturei dmcole de această viaţă, mtro altă D Ton fahoTarj şi.6 YJ&L&Î *____i. re- celei co său talent, ins ti tu ţinuta de cultură care i mune,' car* luase parte îmbrăcat odăjdii la o înm ormilntar®. SFÂRŞITUL LUMEI I Nota predominantă şi în această ’ [consfătuire a fest: lupta contra celor Azi ne voia profeser Stauislas Meunier, a ţie ut vechea direcţie a partidului. ţinnea d-lui G zilele astea • coaferiaţă la Mascul Senatul nu vrea proiecte de legi de istorie nătărăii asupra mecanismului 'pentru reerganizarea ministerelor şi cutremurilar de pământ şi raporturile Iar na primeşte candidatura de la Cre-•'9* a arătat o adresmidu-se pentru a- [cu evoluţia planetei noastre. Teza pe oare dittll rural Gând zvoni Condiţii juridică s dreptului de farmacie ă teoria domnule! Cojişi. Oîssssgu •IN ILFOV rJTDEflDOH HOSETTI ComMetul executiv al .. f.■ mrtidtUui c-ms e,rrator. »» o - i "'■ j ?■-■! sfarş-.t dis- ’ «“E'SSSiS” î vom-j sub ^«» *«l P. P. Our», a tacradMl#' »î SFnftee um'eleaţilor g.ranţi. po* c«™ o «- Unanimitate că U noi !n ţnră tipicnl neroziilor muIti io,Wătorf*1121 °U mM I 1*1* fl-lut socialiste. Aceasta în cazul cel mai 1 *—a jz.omI răn. In cazul cel mai *un—pretindefasuDr, mul. : p 1 Viitorul _ chem.re. P. S. Părinţiuliîo^i este ca să se străduiască in a va ;i,A*raţii9r comb*tându-l cu energia] - . . , . . Ţâţa şt pricepe teoriile socialist* ca covntrar inteiTseIor Sup0rioar*î/O*« prtMdenf de COflH n a pune umărul la a lor xnfăp- Lla btatu^ţ. D. Ion Lahovary a |/tfM tfeno+td* dar ca şi învăţătura sueţirjut dreptul ministruIui re.pî*-creştină trebuesc toate vârâte In’saj do « „„mi 1 1 îavâpăiatul laborator socialist al S partidului liberal. Biserica, împ«- ectulili (U j . d. vi Antoneicu. muitoarea bunici, trebue să s« P.f9' D-sa a apărat legea, firesf, dar n’a ce ea,-înaintea dnhulm răzvrătitor »fystconTf ător g al vremurilor. Succesul i-a fost dat d-lui Anto- Drept aceea - pr.tţa le somai.s- nMCU tot de d Nestor Cincu. Bietn noi7dCuf bisericeşti vor pro- fi„tor Cincu,-f. ,rte deşteptul «Or Fericit acela, care lăsându-si în'd7*“Crep# "* fir plfttet »’« sfârşit şi nu mai e decât o luni până la Paşti. „Peşte murgul,e iarbă verde!*... Ei, S’a cam plictisit murgul şi nu meri vrea se aştepte. energt lîu, la Ionul devenit va a numişi înainta. | liant la colegial î de 8e- După d-sa a vorbit rapertorul pr#-» ff-at din, Uf OP. D. Nicolau, distinsul prezident al aocietăţei farmaciştilor din România, a cerut, în numele comitetului, o consultaţia d-lui Diaescu, asupra chestiunilor următoare : 1. D*câ statul român, priutr’o reformă a legei sanitare s iu altă lege, poate iua dreptul de succesiune al farmaciei. Iu caz afirmativ statui datoreşt* rre-o indemnitate ? 2. Dacă Statui poate decreta comerţul liber ai farmaciilor, depro-ciindu se ast-fel farmaciile existente ? La prima întrebare avocatul consultat răspuuds : „Statul nu poate suprima, dreptul de succesiune fără o prealabilă indemnitate". Iar la a doua : «Statul poat> decreta comerţul li- acest caz plătească proprietarului actual a sumă care să prezinte valoarea fondului farmaceutic patrimonial, îu capital sau în rentă (în momentul vânzărei». Proprietatea farmaciilor MIRI oiercsu sMobul iatern se centractâ, fără sa’şi schimbe forma, iar înveliş»! solid râra»s pre» larg se aoci-d*i>te*ză în reliefări, nnurţ»i saa;îa depresiuni 0e aci se p*ate vede* eă cu-tiemurele an prezidat la elaborarea dt ja jmiciliului propriu al umanităţii. Astfel tocmit de d. dr. Sion, este bine al'-* W.ma”Ie de..pi.mânî dau na^r? lin toat* intere sanitare ale ţării, tn cât Credem Piotctul nouii legi sanitare, tocmit de d. dr. Sion, este bine ţ„rilar de muaţi- ie pe ffUbn,ui. catuit şi mulţumeşte toat» întâie- 'unele din aceste lanţuri sunt ».tât de ti- • *1 Hanits v*. o U 4- »- v -* ? n ont f* rd*rl ta m ’ _’ i _ _. . _ ■ _ i . năvăli v racului acela în suflet noui şi neţărmurite pofte, fără a i. le putea împlini. Ftricit acela care surpând credinţa în răsplata cerească, va destrăma domo-l.torul frâu al patimilor noastre. F# ricit acela cars, ascultând de sfătui mai mr ilor noştri, va «smulge pământul strămoşesc din mâinile murdare ale uoei bande de hoţi». Fericit acel* care, intr'unglas cu poetul va râeni: «Christoşi sâ fiţi, nu veţi scăpa nici în mormânt, — noi vrem pământ I» Aceasta însemnează a nu stânjeni opera reformatoare a partidului liberal ; aceasta întomnează a te a-dapta formelor noi şi a le priceps. Aceasta însă nti însemnează a vorbi în numele şi îo spiritul Bisericii creştine. învăţătura creştină este mai presus de combinaţiile minţii noastre şi a-i pretinde sâ se formeze ea după calapodul reformelor socialist*, vrsa'sâ zică a » cobora la treapta unei instituţiuni pur omeneşti. Şi aceasta nu e eu putinţă. Biserira, — stând în afarl şi mai presus de orice spirit de gaşcâ sau ae elasâ, ««sie în star», este singura îa stare--ne spune Ferdinand Brunetiere —să reducă la unitate infinita diversitate a opiniuuilor o-meneşti». Aşa dar, — nu Biserica are ne voe sâ şe adapteze ttoriiior socia- în Viaţa, inoesuuiarea oiuiuacuaui—jIon- Lahovary de Vineri, n’a mai I seI,! Unitare ale ţării, în cât Credem’nere, încât ridicarea Tor nu «stanici ter- T*bi?1UcnmfL?7af!,QtnP«nr«inn«tnUfsufl*t Pânâ Sâmbătă pe la patru si!ci trece prin corpurile legiiii-1minată. Şi tocmai în domeniul acestor ochii lacomi va câta în spre pâtu- 1 * .toare şi ra, fi rotat cu entusiasm I nunţi încă tineri se prodtie fără exeep- ieie ciotoiulmv w târnăcopul va - Cum M T)îde raemoria d.lni Cincu E cu atât mai Bună această 1 ;• cutremurele de pământ cele mai te. ^nm iQ vrr..n in__19 ,sanitară, cu cât prevede câ îu con jj un me- — etc. ; f TIFOS PftOTOCAT >1 SlLiTl când se . —------—------------- orator. ştie că atribuţia principală a re { Salate eontaminet*, udate eu ma- chiuiui consiliu sanitar, erau cbes-it*rii fecale, aa produs în garnizoana tiuuil* mai ales d« medicină şi ju-‘din Vaunes o epidemie de tifos, risprudenţa medico-legalâ. Prezenţa j car» a avut afecte dezastroas*. inginerului est* de asemenea utilă! Patru soldaţi din acel regiment îu consiliu, căci inginerii care fac j de linie au sucombat, alţi trei-zeci ş*>s*liie şi drumul de fier sunteom- au fost internaţi la spitale, petinţi în consiliul sanitar, pe cât i ‘ialatele, o întreagă cultură e# se de inutil ar fi un arhitect, care s’ar < făcea la marginea oraşului, au fostjeog'**! «u relevat pericolul i* î *1 1 • '1 __t A. .. 1 . 1 ? î m »V\ d n am /.L pronunţa lelor asupra clădirilor spiţa-‘smulsa şi arse | Măsuri energice au fost luat# Apoi, această lege bine-fâcîitoare t pentru a st opri întinderea epide-va fi votată mai ales că conţinenoilnLei-taxe asupra tutunului, care deja e frtviiciau Aşa şi-a încercat «marta d*ştep-tăciune» şi «neîntrecutele sale întreruperi» şi cu d. Victor Anlonescu. Dar acesta îi îohăţă imediat. Cine n’are să-l înhaţe de acum pe bietu d. Nestor Cincu ! — Ei 1. credeam ci am s-iăpat de întreruperile d-!ui Cincu! (Camera râde cu poftă). Coutinuaţi d-ie Cincu. Ştiţi că e o idee. Tot îotreru-' pând oratorii o să puteţi ajunge la sfârşitul sesiuneî, adunându-vâ întreruperile sâ publicaţi şi d-voastrft un discurs. (Râsetele ’deviu sgomo-toas*). Şi veţi avea încă şi avanta-giul câ v*ti putea sft spuneţi : Sunt oratorul care am vorbit în toate şedinţele ! Deputaţii râd de se ţin de stomac şi aplauda şi cu mâiuile şi cu picioarele. D. Barbu Piltineanu îl trage de mânică pe bietu Nestor (auziţi,'.Nes- ’ tor !) — Numai întrerupe nenişorule! Nu vezi îa ce hal ne aduci ! ? Iar Jean Th. Fdorescu, pentru ca |noi impozite fiscale, pentru a se să nu provoace şi el vre-o ripostă, J putea plăti nevoile multiple ale pro-se mărgineşte sâ facă gesturi dis-j fesorului de igienă a facuPăţei de perat® trecându-şi mâiuile prin pâr medicină Bucureşti ? şi fără ca mă-şi oftând diu adâncul plămâuilor. JCar d. Costinescu sâ fi fost con- Disc.uţia va continua astăzi când;sultat ? cel d’întâi va lua cuvântul d. Al j Marghiloman. ‘ ^0 j NOUL TARIF VAMAL FRANCEZ Âlamarea GtrMiiîiei şi a Aisflisi Pentru îutemesrea acestor conclu-ziuni autorul couaultaţiunei oxami-aoază dreptul fls projj:ietat* a farmaciilor. Iu el suut două element». Elementul personal, care cad® cu __ totul îu reglementarea c© o fac» Deorât-v* ti», ,res* şi ea- droP^.1 P!J.blic> couf'â, d.ia gîezi e *l*rn«»ts de n#al »r*«ct de urif cpudiţiuuii* care tiebuesc îndeplinite pentru oa cineva sâ poatft fi farmacist. vaw.al »1 Franţei. Ce ** sgu* 1« Gl*r»â*ia Ast-fel ziaral «geroitn National Zeitung» se exprimă în modal urmiter: Se înţelege câ tariful vamal francez nu va fi adoptat aşa cum l’au elaborat ultra protecţioniştii, dar experieaţa arată că până acum s’au realizat cea mai mare parte din punctele conţinute în el Raportorul Morel o de o autoritate indiscutabilă din cauza anchetelor serioase făcute pe lângă camerele de comerţ, e-seciaţiunile industriale, comerciale şi a-gricole, cari nu precedat etaberar«a pro-ectulu nir® logală. Dacă transmisiunaa s* * fa.co sub forma vânzarei, cedantul arc toate obligaţiile vânzătorului : a da şi â ga ani a. Cesiunea coprinde : 1 oficiul farmaceutic ; 2 clientela ; ‘4. garanţia, chiar pentru vi ţii lo ascunse. Ln raporturile titularilor cu Statul, proprietarul este dator a se supune tutulor îndatoririlor puse prin lege în interesul Statului şi al publicului consumator Vânzarea şi succesiunea nu se toc put©* face, de cât cu garanţia irepturilor acestor*. Statal v* putea ■hiar, cum poate în domeniul funcţiunilor publica, să creeze noi farmacii şi să suprime din cele exis-tento. Când însă guvernul crede că poate sâ uzeze de un asemenea drept el trebue să indemnizozo pe titularii suprimaţi sau măcar reduşi îa întinderea dreptului lor. Chestia expropriere! Examinând situaţia de azi a farmacistului se pune întrebarea : acest drept de farmacie, această cuncesie, oonstitue ea un drept mobiliar sau imobiliar ? Natura acestui drept este mobiliar după d. Disescu; acest drept mai constitue şi un bun, un patrimoniu care intră în proprietatea farmacistului şi a familiei sale. O log® nouă nu poate nesocoti a-cest drept, căci este uu drept câştigat. Naşte însă o altă chestie de principiu prealabilă: poate ti cin#-xa expropriat dintr’un drept mobiliar corporal sau incorporai, sau numai dintr’un drept imobiliar ? Deşi s’au ridicat oaie caro neînţelegeri, exproprierea poate fi, şi într’un caz şi într’altul, bine ’nţeles însă ca prealabila indemnitate. Comerţul liber şi despăgubirile In starea actuală a Iegislaţiunei noastre Statul poate decreta pri* lege comerţul liber al farmaciilor ? Statul nu o poate face fără indemnitate, si aceasta pentru cuvântul câ rezultatul este acelaşi, daei Al doilea aiemeut «st* cel patri- Statul ia dreptul de succesiune al monial. farmaciei, sau lasă acest drept, însă El este susceptibil de proprietate f declară acest comerţ liber, şi îl deşi transmisiune. Proprietatea aceasta | preciază ast-fel, lăsând farmacia îu are două earactere: unul de drept ocinile celor ce o au azi insă fără cdmun, e*te aci o Iproprietate, putem zice naturală, materială ea orice proprietate corporală, mobiliară sau imobiliară. Suut proprietarul unui fond farmaceutic, a rafturilor şi medicamentelor, substanţelor chimice, a localurilor şi tutulor aparatelor de experienţe chimico şi li- niei o valoare. Căci ceeace dă o valoare azi farmaciei este tocmai a-, ceastâ restricţiune prevăzută în lege, în limitarea numărului lor şi a e-xerciţiului acestei profesiuni. Prin urmare, dacă azi se poate considera o farmacie, ci o proprietate de valoare, pentru exerciţiul . . x WUVWl. xpvi l'JU^O uu uiuuo ol u --------; i r------ --- J---- Pericolul fleci • mare, zice ziarul ger-izice cum sunt proprietarul unor*mo- căreia sc cere îndeplinirea atâtor min, şi declară ci nu tr«bue a sa sta cu indiferenţă faţă de lovitura ce ar cipă-t»-« iadustri* şi comerţul german. J'raaţt aataiaţati ea b*ic«tal Odată cil presa germani, ctmercianţii destul de scump, (mai scump ca în toată lumea), asupra cărţilor de joc, asupra cluburilor, etc. ; îu cât nici un fumător, uici un jucător do cărţi, nici un membru al cluburilor politica, nu va refuza votul său acestei sublime legi. Un singur punct negru — numai. Ştim că legile prin care se creiază noi impozite sunt legi financiare şi nu sanitare. Ce zice d. ministru de tităţi de fiuanţi ? Na e viaţa destul de scumpă, pentru ca să urni puie şi alte FURT Băl g»A IN itU'B Se şti*, că în Franţa s’au găsit printre minereul dirp regiunea La- val pepite de aur. S’au fieut atunci experienţe în Jaboratoriil# minelor din Lucette, în apropiere de Laval şi din Bdliere. In curând directorii acestor mine au băgat de seamă, că enorm# can-amalgam de aur dispăruse. Ia urmă brigada mobilă din Nantes, păzind ac#le mine, desco-, peri pe doui supraveghetori ai mi- j nelor operând asemenea furturi. Ei vindeau produsul furtului Ier unor bijutieri din apropiere. Aurul furat are e valoar# peste 80.000 do lei. ţJamerile de comarţ engleze chi«r s’au reunit într’un congres şi au trimis o protestare tutur#r camerilor de comerţ din Franţa, arătând cât e de ameninţată prietenia anglo-fi ancezâ din cauza lovitul ei ee se dă camerţulai englez. Un ziar germau publică ci»iar • aotă scmi-#fictoasi prin oare se atrage atenţia Franţei că diplomaţia ţărilor vecine ei, ar putea creia o politică de coaliţie. Şi aminteşte de mişcarea d.n Anglia şi de î cele c* se pregătesc în Belvia, etc bile, unor lucruri de nutriment sau i obligaţiuni şt sarcini psntru farul unei ease. j macişti, înglobare de atâtea eupits- Aeeastă proprietate mai are şi unllui'i pentru a fi totdeauna aprovi-alt caracter : «ete o proprietate in- Biomtt conform regulamentelor, intelectuală, care constă în aplicarea ceasta este In vedere ca prin leg# unor idei ia transformarea materiei, Kre o clientelă asigurată, uu debu-ce#&-ce formează proprietatea in- Şcu sigur ; dacă se declară comerţ dustrialft c«’mi poate fi garantată nu ^cr, «Poi clientela asigurată de azi numai prin mijloacele generalepre-, au există şi deci. iacă paguba văzute în legea mărcilor do fabrică Ş' deprecierea farmaciilor în a le dar şi prin mijloace speciale asigu-! reduce valoarea aproape cu totul, rându-mi-se o anumită clientelă de-1 Or, ce constitue clientela asigu-terminată în oare-cari limite de rată azi prin lrgo farmaciştilor ? J u maximum şi minimum, ceea-ce se eopriude în principiul legislativ al ^^ farmaciilor restrânse şi fixate pe un Austro'-Ungiria", 1 număr determinat de locuitori. U» englez, aproape să s# luptă cu valurile furioase ale apei, pe când alţi doi englezi pe mal pariază de scapă sau nu. In acest timp un pescar ne apropie cu luntrea pentru a-i veni în ajutor Un englez, de pe mal.—Lasâ’l mă, am pariat aici... | Pescarul.— Scuză, nu ştiam . şi se înde | depărtează, iar nenorocitul peste câteva minate se scufundă. cin* : să’şir vadă visul cu nu ştiu ochii. De c« ? Pontru că suntem şi în provincie sunt oameni cari nu cred _______ _______ — Conferinţă ţinută în R.'Sărat dc mai bun — pentru că sunt recalci- «judeţului, ar fi să se degradeze!să zic—provinciali, sau cum perfect! Ba nu zău, adică grozav sar mai «spre a deveni capitala ţărei. Pro-1 îi caracterizează spiritualii capitalii j impune un oraş ca Mizilul — bunâ- «vineia t.rehiin «A rămână nrnvinr.ia S ,1 - i„ ? in iJail* A — în provincie, şi sc*ptici —f într’uu viitor amicul nostru d. ion Br&iloanu, amat din act! oraş- In anul 1906 s’a înfiinţat, în orăşelul de provineie R.-Sărat, Societatea culturală Vastle Alexandri,. Câţiva tineri inimoşi şi plini de râvna dea introduc#, pe de o part#, în spiritul cetăţenilor conorăşsmi, dorinţa de o cultivare sistematică a intelectului, iar pe de altă parte dorinţa ca fi«care, prin mijloacele de care dispune, să caute a face ca proviuci» să’şi asanoz® moravurile, au înfiinţat această societate. Şi,'o mărturisesc în sinceritate câ, mi simt foarte satisfAout când văd eu câtă .dragoste publicul râm nicean a încurajat şi încuraj ază această societate Si atingerea scopului Sălls Mi se pare că nil suntem în provincie, de si tot în provincie suntem, — coci, — vor trebui sfoiţâri supra natural# ?i timp îndelungat pentru ca această societate, animată de un ideal atât de Înalt, sâ’şi poată a ting» scopul, sau cum ar zice uh trânti oricărei cari Ie combat idei de progres p# sunt şi optimişti cari au speranţe într’un viitor de aur spre deosibîre de prezentul plumburiu, dar cari răraâu numai cu speranţa, căci tc tâ activitatea lor spre a transforma prezentul de plumb în viitjr de aur se rezumă la. un tembelism adorabil, după cum voi arăta numai d« cât. Un sceptic provincial ar zic» că este imposibil ca această tânără societate si’şi poată ajunge scopul. De ce ? Eu nu sunt sceptic de şi provincial,— şi ca atare nu mă pot substitui acestuia pentru a putea expune cu atâtji plantate argumente» c lui extra convingătoare. Dar, mi se pare, că’l aud pc amicul meu, care adesea ny are nie;i patru dlase prima"», (ţn schimb ar» câteva zeci ae nill do lei venit dtp cu greutate) că declamă cu glas taVe"ţi încrezător că vorbol# sale vor fi ascultate : «Provincia, d-lor, provincia, nici «odată nu va deveni capitala ţărei ; «— căci provincia este deja capita-«la judeţului—şi dând est* oapitala «vincia trebue să rămână provincie intrai*, de-ăia de la ţară. «cu toate obiceiurile şi năzuinţeleI Un optimist, însă, un cap «ei neştirbite. Nu ne ţtrebue, d-ior,lsănătos, un spirit doritor de «nu ne trebue nouă farmazonorii de «capitală. Căci noi, d-lor, ţiuorn sâ «ne păstrăm cu sfinţenie datoria, «graiul şi li.nba, d-lor, pe cari le-am «moşteait do la părinţi, moşii, stră-«moşii şi răstrămoşii noştri». «Aşa «sâ ştiţi d-lor că, provincialul,pro-«vinoial s’a născut, provincial este «provincial va fi, şi provincial mîn-«aru va muri». Ilustrul Caţavoncu, imortalizat de maestrul Caragiale în opera sa «Scrisoarea pierdută» ar tresări de invidie auzind p6 acest sl doilea specimen de Spanachide exprimân-dui-se astfel. Şi cu toat# acestea f»pt,ul e cert, din nenorocire pentru unii, din fericire pentru alţii. Din nenorocii1# pentru unii, pentru că aceştia, extaziaţi do puternicele argumente ale onoratului preopinent, se conving şi atunci rămân a «celaş nivel cultural şi intelectual ca el demnului do laudă orator; şi diu ferieire pentru alţii, cari. î* ţelegând ridicolul argumentelor domnului d* râs «rator, îl ironizează, — cnm fac eu astăzi,-- şi caută ca prin sfârcul biciului Ironiei şi satirei să gon«aseă din mijlocul societăţii asemenea varietate de--cum !" oarâ-ţârei şi Capitalei prin ideile de centralizarea prostiei şi a îngâmfă-piu-,rei uelâsându-lc de a eşi din coreul părere cu totul o- i strimt ei şanţului ce’l Înconjoară onoratului proopi greş, ar ti de o pusă acoleia a nent. Căci sâ ne înţelegem : In teoria ştiinţifică a progresului intelectual cultural, comercial, etc., suut două păreri : Centralizare şi descentralizare. Ce este una şi c* est# alta ? Centralizarea, doamnelor şi demnilor, este bazată pe principiul ca de la centru trebue sâ pornească ca braţ*le unei caracatiţe, toate ideile de progres în activitatea vieţei noastre. Capitala, centrul, sâ eonducâ totul îa ţară, politica, cultura, agricultura--Societatea Agrară îşi a,1® sediul îu Capitală -com«rciul, şi aşa mai departe. Ce se zice la centru, trebue să se zică de toţi. Jar Descentralizarea, idee cu totul contrarie celei dintâi : că fie-ear# o-raş sa se coudaoă după propriei* sale forţe ;—cultura, politica—d» a-ccea răsar partide noui politice—oo-inerciul, să fie cu totul independente de Capitală. Fie-oare oraş, «răşel, sat, cătun sft Se conducă după cum va crede şi să se impună prin propriile sale forţ* şi oapaeilăţt Capitalei şi ţărei. spre a s# duo# sâ s» tocească de, tocila inteligenţei şi cnltur*i d# la centru.—Se strică copiii, d-lor,—iar p# de altă part*, nelăsâud nici inteligenţa nici cultura să pătrundă trecând peste acast# şanţuri — în inima oraşului, îa spiritul şi în sufletul cetăţenilor. Dovada • avem desfiinţarea îa unele oraşe a unor şcoli d# absolută necesitate progresului cultural. Fără aluzie. In c# priveşt» capacităţii», s’ar impun#, d-nelor şi di-jr, c*l mult •raşele de podgorii. In aceste oraşe suut capacităţi de fond şi de fund • — capacităţi d# fond- -cai cu întinse fonduri productive de ţuică şi vinuri. Ăştia au prerogativa. Dintre ei răsar reprezentanţi' In Corpurile legiuitoare, reprezentanţi ai intereselor locuitorilor, dar oari din spirit de partid — disciplina politică, era să zic slugărniciei politică — lovesc fără mila lu interesele cumpărătorilor, revânzătorilor şi consumatorilor produselor lor. Ceilalţi, capacităţi de fund, par- Drepturile de ndemrutate. j Iu proprietatea farmaciilor trebue înece, se uft distingem reiaţiuuile de drept privat şi raporturile titularelor cu statul. In raporturile farmaciştilor cu succesorii l#r, sau cu părţile contractante, oficiul farmaceutic este uu. bun mobiliar cu caracter corporal şi incorporai (după distincţiu-nea mai sus arătată). Din acest punct de veder* transmisiunea sa se poate face prin toate chipurile de dobândire : vânzare, donaţie, constituir# de dotă, legat, moşte- ţZIVP,'-/W« 'AtP^PT-.ţrSy^^ este şi ea o proprietate, un drept câştigat al farmacistului pd care nu’l poţi atinge fără o prealabilă despăgubire ? * Acestea r-imt concluziunile consultaţi unei. Aui crezut inteiesaut să le relevăm de oare-co pa aceute baz°, a vorba ca eventual să se deschidă un proces îuirs farmaciştii lezaţi si Stat. | â $8 vedea în corpul ziarului: Proectul de lege pentru impunerea viilor de şes : ei suut fără fund, ai noştrii să trăiască. Fără comentarii, căci ou nu fac politică aici. Dar sâ trec peste acesta mici ob-s#rvaţiuni şi şâ reviu la cele c» ar mai spun# optimistul uieu în asemenea materie relativ la viitorul de aur. Optimistul est# un alt fel do om — vorbesc tot de cel din provincie —, el judecă altfel, gândeşte şi lucrează altfel chiar, do cât sc«pti-cul din provincie. Acest optimist j vede cu durere şi cu suflotnl mâh nit starea actuală de mizerie în car* înoată iraşul *ău. Fără însă a căuta şt a lucra la îndreptarea a-cestei stări — el e prea tembel pen tru asta — crede câ a descoperit remediul râului exclamând plin de ouragiu : «Pâuă când atâta viaţă amară «d-Jor şi plină de isizorii ? înainte «cu D-zeu, fraţilor, sâ punem la mij-«loc tot capitalul nostru mtelec-«tual, moral şi material spre a a-«junge să fim şi noi ceva Jos cu «ideile învechite, sus progresul!» Şi are dreptate amicul meu a cărui cultură « foarte vastă ; Irei patrii elase secundare iar încolo' e autodidacr, şi-a făcut singur ăultuia citind fasciculei# romanelor de la «Universul» sau de la «Adevărul». Şi pe urmă, înconjurat, de eerculi merge de şi îneacă necazul in fundul halbelor cu bere sau al bateriilor do viu cu borvis. Capitalul material dispare transformat îu i'chid în fundul gâtlejurilor progresiştilor noştrii, iar capitalul moral devine imoral. Acestea sunt îu trăsături general# caracteristica celor două specii d# j rovinciali înfumuraţi. Vorba rornâ-noascil : 6'® rni-e landa, ce mi e A fanda. îaă yu se creadă, doamnelor şi d-lor, că dacă am schiţat portretel# celor doi prieteni uimei, am căutat sâ jignesc pe cino-va în amorul său propriu de proviucial. Nu ; am făcut aceasta îu alt scud şi auum# ; dc a face sâ reia:,â şi mai evident oâ n fi .provincial nu este o ruşiu# când capul ţi este bine ech'librat p* umeri, aşa câ nu bălăbăneşte nici în dreapta nici în stânga, echilibrul acestui organ fiipd ţinut d« c$ia>r# învăţaţii numesc Creor şi când îs acest cap se găseşte ceia-oe toţi savanţii numesc minte jj{Du asemeni am făcut aceasta pe»-tru ca să iasă mai în relief riefie#-lul d® care sunt învăluite oa îutr’# sfâută aureolă tipurile mele. (Va urai») tizauied rpetui ai guvernului, indi- strâmt ea număr dar larg oa vederi f«r#at d# ee guvern «sta la puk*r#, al amicilor sâi de acelaş calibru,! www.digibuc.ro E P O O A Ca aniversar» naştere! d-tni îitn Ma or sa INCHIKAitE Kri 15 Februarie 1909, a împlinit 69 sni de viaţii, profesorul nostru de I-ogică şi fstoria Filosofiei contemporane, ’dela facultatea do File-fie (Vuici. Cu snflotnlj^plin do sfială, mâna mea neînvăţată ia condeiul şi se la cu moţează să adună slab prinos de recunoştinţă, profesorului respectat şi iubit. Şi împlinesc o datorie către conştiinţa mea, arătând in a-neste rânduri, sarbăd şi nemeşteşugit, bucuria noastră, a' tuturor discipolilor lui, câ anul al 70 al vic-ţei sale, îl începe tot pe catedră, tot în mijlocul nostru. Grea sarcină pentru puterile mole puţine ; dar în purtarea oi mă încurajează amintirea unei învăţături ginea lui Mii), deşi nu i-am văzut nici poza. Uite, un bărbat înalt, snh-ţire, 6u nişte ochi sentimentali, cu o vorbă şi’cu gest afabil, împrăştiind în juru-i un aer de distinc-ţiune. Dar Schopenhauer, care pe mine unul, m’a interesat aşa de mult ? îmi stă înaintea ochilor capul lui mare, cu fruntea încruntată, şi par’că-1 văd făcând un gest de supărare. Şi când am aflat din viaţa lor, cura mai toţi, au cheltuit o muncă năstrujnică în studiu, până să conceapă teoriile lor despre lume şi viaţa, îri totdeauna m’am gândit la ce am învăţat eu şi ce ştiu eu până acum, şi in totdeauna în acolo clipe, ■ Declaraţiunea il-lui Flammarion asupra ridicăiei şi coborâroi pământului a fornat obiectmi cercetărilor observatorului din Kimborley, de râţi-va ani încoace. Instrumentele cele mai delicate [arată că scoarţa pământului se ridică şi coboară cu 20 de centimetri în fie-care zi, imitând oscilaţiile marilor cutremure. Nici o legătură nu poato fi între aceste oscilaţii şi fenomennl fluxului şi refluxului mărilor. Influenţa soarelui poate juca un rol în aceasta. Africa do Sud se înclină către est în timpul verii, către Vest în timpul iernii. Această înclinare se poate datora ploilor periodice. A8î| [seară Lnni, orele'8 şl jumătate seara, în sala Dacia. „Lisa de propagandă conservatoare" va ţine a doua conferinţă a sa din a-ceastă sesiune. Va vorbi d. Gh. Lucasievicl despre VIITORUL N08TRU AGRICOL. Mai mulţi podgoreni din judeţul rilor publice va fi complect aco-T perit în primăvara anului curent. I De oarece vor trebui să so oxo-cuto alte lucrări cari nu fac parte din contractul cu actualul antro-prenor, cum de pildă tencueli, tavane, pardoseli, parchete etc., ministerul de lucrări publice a fost autorizat de consiliul de miniştri ca aceste lucrări să le facă în re- Fălciu au eorut ministerului de fi-itP? serviciul de coustructie, în li nanţo să corecteze prin zahăr vinul I mita sumei de 250.009 lei * . « • L T. ’ A —* ..» K .. U ■ 1 e\ X nul rămas acru anul acesta din cauza manei. Cererea aceasta, fiind inadmisibilă, ministerul a respins-o. Noul huffpt al' mini atei'ului de ins biblice, sălăşluită în mintea mea, ara luat hotărâri de muncă şi mai din întâii ani de bancă. Mi-aduc a- cordată în viitor, minte deci, ce adâncă impresie a Şi apoi, cu câtă uşurinţă, purtaţi lăsat ;n sufletul meu fraged de-a- do mână do magistru, am urcat noi tunci, chipul cum a primit lehova, jertfa lui Cain şi cum pe a lui A-bel. Tu t.mp ce fumul de pe altarul unuia, se înălţa vajnic drept în sus, către tăriile cereşti, pentrueă pusese pe el cu dragă inimă şi în cuget curat; jertfa fratelui său dinpotri piscurile cele mai înalte alejgândirei omenaşti ? Aici am priceput definitiv şi am crezut, apriorismul lui Kant, aici am prins mecanismul pozitivismului lui Comte ; iar marea lege a evoluţiunii d’aici a înce-.... _ put să strecoare în mintea mea raze vă. deşi mai bogată şi mai mândră, ş do lumină, asupra multor întrebări, nu avea puterea să se ridice dea-[până atunci taine, supra pământului, pentru că In afară do aceasta, fenomenul ltrucţ{e e^e aproape întocmit "defini-este clasat ca inexplicabil. j ■ Se anunţă din New-York, că Intre alte modificări ce s’au adus una din cple mai bogate moşteni- ţn acesi buget sunt şi următoarele ■ toaro din America, a căi c i avere a-J p,, direcţiunea poliţiei şi sigur an- • milioane, s a c&~tţei generale se vor înfiinţa douăpos-sătorit zilele acestea. J luri • unul de subdirector şi altul de D-ra Silvia Green, fiica Anei Green, l gH(, inspector. Tot la această direcţie care nu vom cu nici un preţ să-şij ,e va mai în{imta un pnd de şef de mârito fata cu un străin, s a căsă- > gecue. torit mai deunăzi ia Morristomm, j ţy, direcţia comunală, precum şi în JNcw-York cu (1. Mathew-v\ îlkos, direcţia personalului şi conteneio- negustorie, nu trebue confundate cu 0 fu., ? ,sa’ aParţjnalJd llael vsuim se va înfiinţa câte un post de [o mişcare, care să le poală ajuta la eele^mai de seamă familii din New- referend fistic. [ceva pentru realizarea libertăţii a- , I Lefurile şefilor dc biuron salariaţi j cestui comerciu, «fiindsă această de- D-ra Green e in vârstă de vie-o cu scoici vor fi urcate la 400 lei. viză este înscrisă în programul trei-zoci de an, ; bărbatul săui are , ------ Cercului ca să luptăm cu toţii la ani mâna rudei sale şi în urmă se* Consiliul comunal al Capitalei a ] loc si pe căi legale 1;^ timpul resemnase să aştepte. ifost: convocat pentru ziua de Mier- ■ După o statistică datorită d-lui curl c-> orele 5 şi nun. d. a., Gauthier, senator şi fost ministru 9Pre a ros°lva mai multe lucrări francez rezultă, că producţia mon- , Cl,rente. dială (lo aur şi argint de la 1493,' ----- data descoperiri Americi, până la Preţul vinurilor în judeţele Bu-1907 este de 64 miliarde 660 de lei *âu şi Argeş este staţionar, pentru aur sj 68 milioane 798 pen- Pentru vinul cel bun în Argeş mi Este probabil eă noul palat ^a ti complect terminat la Octombrie Comitetul Cercului comercianţilor de băuturi spirtoase, ne adresează următoarea scrisoare : Domnule Director, I Vă rugăm călduros, să binevoiţii a dispune publicarea presantului co-1 aiunicat pentru care vâ mulţumim cu recunoştinţă : Comitetul Cercului aduce la cunoştinţa d-lor comercianţi de băuturi spirtoase că unele Întruniri ce se ţin de cât-va timp, de unele persoane străine de această branşe de nornea din nrinosul ‘inimii si i iei! aceştia, pe care o trăim ,ţru arg-jet. | !0ea ce dă un total de se oferă mai mult de 4 lei deoălitru, pornea dini pi moşul mimei şi mei po noîntrebate. n-am aflat înţeles şihiţo jkr ,fil- rn fondul mmmul al enmnărăto din gând fără prihană. desleeare, în timpul Donasm-ilor lă- JV V -7 i5.- * > eu Ionelul comunal al cumpărato- Drent aeeea si nu en toată mn i * ® l i“l. - P°P“8U1UU1 Statelo-Unite deţine stocul mone- rillui. vingereJgreio,’ încercări la care SÎim rf aceste momente fm^uzlt t:u' co1 maif forinidab.il» Posedând a 1 Vinurile noui stau bine, ele s’au mă plec, nu m’am tras îndărăt to- îndemnuri, lămurk?^i sMu ™ iuse!™a ald£net°îâiLl ,nond,al1,l 1 " pn“ tuşi, mimai fiindcă am simţit în de un suflet co crede cu căldură si ^^nort 1 n mine un indemn, căruia nu pol sta în potribă şi mai ales fiindcă-mi ştiu sufletul neîntinat do vreun dor ascuns de vanitate. Şi acum, după ce mi-am deslipit din suflet această casnă, a bănuelei care sfâşie, lipşească-mi din minte gândul de a aduce laude magistru-ui, pentru lumina minţii lui şi pentru dogoarea învăţătura lui. Cât l’aşi supăra şi cum aşi dovedi că nu l’am pricepui ! Ştie doar toată lumea care 1 ascultă, că la cursurilo lui nu se aplaudă, chiar când inima aprinsă te-ar duce în ispită,—şi eu să mă apuc să’î laud ! Ce gest ri-dicul, ce lipsă dp delicateţo ar fi 1 Ci eu, mai bucuros voi’ lăsa sufletului meu voia, să’şi picure îu- luminate do nişte ochi numai razo, şi elo îmi vor sluji mie pururea de îndreptar în viaţă. ...... Modestia e tovarăşul nedespărţit al celui cu adevărat învăţat... Şi demnitatea pe care trebue s’o ai, să nu ţi-o sfâşii, linguşind de nevoia unui interes ori cât de mare, sau de dragul cuiva.... Şi inimile In raport cu populaţiunea fiecărui stat, Franţa e întâia cu un stoc de 170 de lei de cap de locuitor ; locul doilea îl ocupă Statelo-Unite cu 134 lei; Germania 103 lei de locuitor, iar Anglia cu 68 de lei ■ Se anunţă din New-York că păstorul unut orăşel din statul Indiana murind zileie trecute a ţinut să-şi facă singur cuvântarea f’une- ţineţi-le sus, curate şi neprihănite şi să-şi dote rugăciunile. ş1 ochii «unt1! îndreptaţi-i ţintă t qu pUţjn înainte de a muri dân-spre ideal... Nu vă lăsaţi biruiţi de Hul îş| r^cită discursul şi îşi cântă P.asian,® Ş.lmci de ninucnicule vieţii, psaimii ja gUra pavilionului unui ci aflaţi în încercările ei, mvarto- fonograf tRegistrator, şaie şi oţeitre... Laînmormântares’aaduslamar- Ş1 simţi că o undă diafană de 3gjnea gr0apei un fonograt, care eu idealism, pluteşte deasupra capului ® voc * e vnMt dar foarte nuternică tău şi nu este suflet curat, care ş*;pronun$ elogiul fanebru înregis- neiuiui meu voia, saşi picure iu-.|n>0 înţeleagă, nici gură ori cât de păcătoasă, care să n’o mărturisească compud'drrnsZ^păstoTuT'dece- ann nairCînra o *■ a 1 tiat şi în urmă cântă rugăciunea, do atâta timp, si carfl’au făcut iă ^7rsuFeturdeu,“dânrneVăzutra cerif Asa6 aS să fi" dşi stecef fi' S°“i'tei at ‘fat/V P^0 «n grăunte f £ I). Jules Bois a dat la lumină ^nttrn“toful ? Ş Sirife ^viatei' nfeuK în" sT pieSă «La Furi6»’ în care ...Suntem tntr’o Miercuri- care ,a ■ !’n au iabutlt irîy<1 sa ! i face o întreagă revoluţie relativ la student nu ştie că Miercurea la 5 t p6aS ^ acfia 011 ,al a muidoile, ce erau în curs până acum 1 ştie ua miei curea la o ca mme, uităm în acele ore, amorul asu ’ ROrt,mi1iui vechilor Elleni studenţii Miercurea, în ciuda noastră, cari ne vedem puţinele locuri ocupate de străini ? Dela 3, sala cea mare a Universităţii, începe să’şi primească mo-safirii; băncile se gătesc din ce în ce, pe rând, către fund, cu capete croite în sot felul, purtate de trupuri îmbrăcate în haine de toate culorile. Cu faţa spre catedră, o seamă de scaune, aşezate Ia întâmplare, ocupă tot spaţiul dinaintea băncilor. După un ceas, sala e a-proapj plină. O undă de şoapte şi •de râsete de faţă, se ridică tot mai sgomotoasă. pe măsură ce se apropie ora. Şi cele patru ziduri reci şi toarte groase, sălăşluesc in cuprinsul lor atâta viaţă, purtată mai lesne sau mai cu sudori, mistuită de cine ştie ce doruri, muncită de fel de fel de năzuinţi !.... La 5, d. Maiorescu, îşi ocupă scaunul din faţa catedrei, tovarăşă nedespărţită şi geloasă par’că, să n’auzim numai noi ; şi peste un sfert, fix, magistrul deschide uşa, eu nedeslipitul zâmbet pe buze, cn ochii scânteetori, şi spunând atât de mult, cu fruntea senină, şi-şi face drum, încet, cu anevoie, s’tre-curându-se printre băeţi, până la catedră. Zâmbind mereu, aruncă o \ ochire în sală şi începe ! Domnilor ! Capetele fetelor, zglobii adiniauri, ochii hoţi ai băeţilor, a se aţintesc toţi spro catedră, şi afară do minte, tot trupul dispare. Estimp se vorbeşte de Schopen hauer ; dar vorbească-se de idealistul Kant, sau de pozitivistul Comte, ori de evoluţionistul Spencer, aceiaşi puteri de evocare, înviază figurile acestor mari gânditori, ne face să simţim şi să trăim vremurile lor. fată, văd Kanigsbergul cel paeinic, văd într’ânsul pe Kant, îl urmăresc cum stă aplecat de asupra cărţilor în cari e cufundat, trăesc par’că a oelaşi zile şi mă uit la el cum deapănă firul gândirei lui grele, Şi acum îmi stă în minte ima- Societatea «Luceafărul», formată din iniţiativa funcţionarilor casei va face inaugurarea printr’uu splendid bal ce sbuciurnă, ^ ne simţim par’că într’o ] £ior'grafice” dUrtFun*timp FF'2500) ™ banele îl iederteteî»"6 ^ lume mai bună, mai imaculată. Si de anf<înainte d< firistos 1 saloanele «Liedertafol». Din cauza scurtimei carnavalului din anul acesta balul Societâţei «Tinerimea Artistică», nu va avea loc de cât la 11 Aprilie. Ca şi anul trecut, balul va fi costumat. După cât se spune, comitetul societăţei a hotărît ca balul să re-presinte o serbare Romană din timpul lui Cezar, la care să ia parte toate popoarele subjugate Eri, la orele 2 p. m., a avut loc a-dunarea anuală a Asociaţiei fuuc ţionarilor de birou din România. După descărcarea dată gestiunei comitetului, s’a procedat la alegerea unui nou comitet. A fost reales vechiul comitet în cap cu d. Vornea. Adunarea s’a ţinut în localul Camerei de Comerţ. oportun» ; iar nu să ne frământăm mereu în zadar, când nu trebue şi când nu se poate dobândi deocamdată mai mult de cât s’a putut obţine până acum pe urma mişcărilor şi a stăruinţelor de la Cerc. ce bine neveste şi cu ce suflet calm şi înviorat plecăm să înfruntăm iarăşi valul duşmanul. Spre a mulţumi dar bătrânului profesor, care în loc să se odihnea scă, vine .mereu cu aceiaşi minte şi suflet tinere, ca să ne propovăduiască nouă cuvânt adevărat, cu care se făureşte minte sănătoasă şi caracter cinstit, pentru aceasta s’au înfiripat aceste rânduri nemeşto-şugite. Grecia din timpurile cele mai vechi, declară autorul, înainte de Tirint. şi Micena purta turnuri. Pe statuetele de femei din Palaikastro, frescurile palatelor enosiene, pălăriile «Margins» din Pestofa precum şi olăria din aceiaşi vreme se vede că nodul de la pălărie ;;(fontangul), orinolinul, pălăria englezească, be-retul basc, toate „eleganţeie curagi-oaselor noastre contimporane se gft- ,...............seau în saloanele acheene, eteo- şi acum când închei, aceiaşi grije creţe p6jaSge s[ doriene. Ceva mai care am început mă cuprinde : muU; • fHgta de ciclistă se găsea la FOILETONUL „EPOCE!“ din 15 Februarie 1909 Mare roman de sensafie Cred că eşti inteligentă ! tocmai de aceea te trimet. Cum şeful poştei e unul din cunoştinţele mele, aşi putea obţine adresa, dacă lu i i-ar fi cunoscută, fără să te mai trimit acolo. Dar aceasta nu’i de cât o slabă speranţă. Noi ştim că copila e în East-Orauge. East-Orange are un anumit număr de case. f)-ta vei trebui să le examinezi pe toate, dacă e necesar. Acum, du-te. şi, dacă nu găseşti copila, nu mai am novoo de serviciile d-tale. Ţi-aui dat această misiune, mai De Wiiitlii Si Acum cât-va timp în diferitele localităţi din Fini itere şi -din Mor-bihan s’ajsomnalat un fenomen ceresc dintre cido mai curioase. Către opt ore, puţin mai deasupra stelei polare, a apărut un corp luminos, aproape tot atât do mare ca şi luna cu două ramuri în forma cleştelui unui fierar, egal do luminoase. La C&rnac în Morbihan fenomenul dispăru către nouă ore şi jumătate. întâi pentru a te putea reabilita şi apoi pentru că vei putea recunoaşte imediat pe copilă, căci ai mai vă zut-o. 0 voi găsi, zise Lucotta şi plecă. O săptămână mai târziu, d. Bar-nes ora la Nouvelle-Orleans, unde încerca de a descoperi pe cit era posibil tot ceea ce se raporta la d. Mitchel, şi la femeea asasinată. Săptămânile treceau, şi dânsul nu descoperi nimic. Intr’o dimineaţă, la linele lui Apri lie, dânsul se simţea puţin descurajat de insuccesul său, când, par-curgâud iu mod distrat ziarul «Pi-cayune», ochii săi se opriră pe paragraful următor : «D. Barnes, celebrul detectiv diu New-York, e îu oraş, la hotelul Saint-Charles. Se credo că e îu căutarea uuui criminal, şi probabil că lumea avidă de ştiri va fi în ourand satisfăcută printr’una din savantele deslegări alo faimosului detectiv, asupra unei crime ^misterioase». Rândurile acestea îl supără şi’l surprinse tot de odată pe d. Barnes. Dânsul nu spusese nimănui adevăratul său nume şi nu putea bănui cum reporterii recunosouseră identitatea sa. Pe fl&ud sta pe gânduri, Ii se aduse o carte purtând numele cu că pana mea nedestoinică, nu va fi I curtea lurAgamemnon îsbutit să desvelească toată văpaia; care a încălzit sufletul meu. Şi iarăşi o singură dorinţă mă stăpâneşte : de a ruga soarta să ne fio prietenă şi”să’îngădue spre "binele tineretului, a mai sărbători de nenumărate ori, această zi^de';15 Februarie, atât de scumpă nouft!ţ|| 1 Şi pentru că.voiu ca bănuiala să nu’prihăneaseă cât do cât această închinare, şi ca nici ceLsărbătorit să nu mă cunoască nu iscălesc cu numele meu. A. G.'Roiu licenţiat în fllosofie Bucureşti. m rarea cărţilor* de alegător pentru colegiul *1 Senat, de la ora 1 jum.—4 p. ra. Alegătorul pentru a’şi putea primi cartea, trebue sft prezinte d-lui preşedinte al tribunalului de cdmerciu, în camera de consiliu, cu: un certificat de identitate, care se eliberează în mod gratuit şi ne hârtie simplă de comisarul secţiei de poliţie în raza cărei domiciliază, ori cu chitanţele de bir sau foncieră cele mai recente, ori îu fine cn vechile cărţi de alegător. M. S. Regele a primit, din i artea A. S. Principelui George do Scha-umburg-Lippe, o scrisoare de felicitare drept răspuns la notificarea ce I s’a făcut de către Augustul nostru Suveran, pentru naşterea A. ' S. R. Principesei Ileana. Consiliul superior al agriculturei într’o şedinţă recentă, a luat hotărârea ca primarii comunelor urbane să poată autentifica contractele a-gricole pentru locuit mi din acele comune şi pe moşiile aparţinând oraşelor. Diu cauza dificultăţilor de ex-ploaţaro a minelor de liguot, diferiţii furnizori ai direcţiunei căilor ferate fac mari întârzieri fn predarea cantităţilor contractate. ca un să contracteze cu d. Gr. Stoicescu pentru furnizarea a 15.000 tone lignit, predabile la staţia ScliituGo-leşti, în iertnen de 3 ani. întreaga cantitate va costa 120.000 lei. Direcţiunea generală a cţjîlor forate întâmpine mari dificultăţi diu cauza lipsei det căldări do roservă pentru înlocuiroa căldărilor vechi fio la instalaţiile alimentaro cu apă şi păcură. Ministerul da lucrări publice a fost autorizat să comando 6 căldări de acestea, la Casa Wolff, pentru suma de 13.905 lei. Gustaţi numai odată incomparabila Şampanie Rhoiu Sec, produc-ţiimo naigenă naturală şi nu voii mai bea altă Şampanie. Noul palat al ministerului lucrâ- C1 începere <îe .Harţi 3 Fo ’ Consiliul de miniştri, pantru cs brnarle, Mtadd ■ kytt- jSTZ rât în mod definitiv, elibe- de «Richard Sefton». Dânsul chemă pe acest mosatir înăuntru, şi în curând un om de vre-o treizeci şi cinci de ani, eu părul brun şi cu privirea pătrunzătoare, intră, salută politicos şi zise : Domnul Barnes, cred? Luaţi loc, domaule Sefton,zise d. Barnes rece, şi spuneţi-mi pentru ce mă luaţi drept domuul Birues când eu m’ara înscris sub numele de James Morton. — Nu v’am luat drept d. Barnes, răspunse cellalt, aşezându-se liniştit. Am zis rău că cred; ştiu din-contră că sunteţi „domnul Barnes. Ah I ţa adevăr, şi cum este,te rog ? Pentru că e afacerea mea (le’,a cunoaşte lumea. Sunt, 6a şi dv detectiv,şi ani venit ea să vă ajut. Aţi venit să mă ajutaţi l Sunteţi în adevăr foarte bun. Dar pentru că sunteţi aşa de prevăzător, poate că v’ar fi egal de asemeni de a’mi spune cum ştiţi am nevoe do ajutor, şi pentru ce ? — Cu plăcere. D-v. aveţi nevoe de ajutor pentru că lucraţi într’o afacere “pentru care timpul vă este preţios şi pentru care av. aţi pierdut deja şease săptămâni. Zic că aţi pierdut, căci d-v. nu D. dr. Lupu, fostul urefect de Fâiciu, a fost numit dledic primar al judeţului Ilfov. Adunarea generală de la Soc. „Agricola” Eri a avut loc adunarea gonerală de fine de an a soc. «Agricola». Au fost prezenţi 60 membri. A prezidat d. C. Stoicescu. D. C. Hagi Tudorache, casierul societăţii, a dat citire raportului asupra mersului societăţei în cursul anului expirat. S’a aprobat apof raportul censori-lor asupra gestiunei financiare a societâţei şi s’a votat budgetul pe exerciţiul vliter cu suma de lei 69,000 la venituri şi cheltueli. Au fost aleşi apoi cenzori d-nii Petre Milo, C. Borcescu şi Goleş-teauu. Adunarea generală a luaţ sfîrşit la ora 7. Asigurarea imobilelor comunelor rurale Ministerul de interne a trimis prefecturilor un ordin circular cn privire la asigurarea imobilelor a-parţinând comunelor rurale. I naceastă circulară se face cu-noscet că asigurările cari vor expira după l Tulie 1908 nu se vor re-îuoi, do oarece faţă de comunele rurale cari au im obile în asemenea ooudiţiuni, casa de asigurare se va considera înfiinţată pe riua dr 1 Iulie 1908, când s’a promulgat neua lege comunală, ast-fol oă toate imobilele ale căror termene de asigurare expiră, vor trebui asigurate la Casă. Pentru aceasta esţo absolut necesar, ca cn 15 zile înainte de expirarea termenului de asigurare, comunele so comunice în mod amănunţit cari an fost condiţiunile a-sigurării expirate şi că ţine la dis-poziţiunea casei prima de asigurare. Casa de asigurare uu poate fi responsabilă pe cât nmnai penGu incendiile întâmplate după primirea înştiinţărei fie asigurare. Pentru imobilele a căror asigurare a expirat de la 1 Iulie 1908, trobue să se comunice ministerului imediat toate ştiinţele cerute, iar pontvu cele a căror asigurare va expira do aci înainte, să se comunice cel puţin cu 15 zile înainte de expirare, Conferinţa Iligeniştilor Hidropji Eri a avut loc îu sala Băilor E-foriei o conferinţă a societăţei Hi-gieuiştilor Hidropaţi din România. Conferinţa sa deschis la orele 2 ium. p. m. sub preşidenţia d-lui laior G. Ferechide. Col din tâi ia cuvântul d. advocat Strainescu care arăta prin’tro interesantă expunere gradul înalt de desvoltare la caro a ajuns ştiinţa Hidropatiei în străinătate insistând îi special asupra artei culinare a' sistemului vegetarian. ]). dr. higienist hidropat i. K. Iorgulescu primit la tribuna în a- aţi aflat nimic care să|poată să vă ajute în cercetările dv. — In care cercetări ? — Domnule Barnes, d-v. nu sunteţi tocmai amabil. Ar trebui să fie o cordialitate de colegi între noi. Am venit la d-v. ca un amic, dorind în mod onest a vă ajuta ; am ştiut că sunteţi de cât va timp în oraş. Am auzit vorbindu-so de d-v natural, ca toată lumea. Pentru aceea am trecut mult timp ca să vă supraveghez. Şi nu am făcut această de cât pentru a vedea şi poato a învăţa ceva de la d v., din metoudolo d-v. Ast-fel că am descoperit mai întâi că vă interesaţi do numele Mitohel şi îu fine do acel de Loroy. Am a-propiat foarte simplu aceste două şi am ajuns ia concluzia că d-v. căutaţi să ştiţi fceva asupra lui Leroy Mitchel. Am dreptate? luainte de a râ^puude, domniile Sefton, trebue să am mai multe probe de buna d-v. voinţă. A&aoine îmi spune mie că d-v. sunteţi nu deteetiv ? —Perfect. Iată cartea mea de idea titate. Sunt din această circumscripţie. — Foarte bine ; dar cum puteţi să’ini probaţi că nu aveţi nici un alt bun motiv ca să mă ajutaţi ? plauze îşi desvoltă apoi interesantă si instructivă sa conferinţa asupra Aoctripei hidropatiei. «D. fir Iorgulescu anunţă că pontau ă da o mai evidentă dovadă despre puterea ştiinţei sale de vindecare va lua uu orb de la vatra luminoasă şi un alienat de la ospiciul Mărcuţa pe caro îl va cura pe ă d salo rflspundore şi termina ox-primându-si convingerea că munca cl-sale vâ u în sfârşit încoronată de succes şi societatea în formaţiune, va propăşi mai ales prin sprijinul înaltelor personaje care fac parte din ea. Promite a lupta cu aceiaşi energie şi mai departe şi roagă publicul să adore în număr cât mai mare la societate. Auditorul a fost foarte mulţumit şi aplause au sublimat conferinţa. După aceasta sau iscălit mai multe acţiuni societatea va ţine în Capitală o serie de conferinţe. Încercare de sinucidere D-şoara Ecaterina Nestor din str. Mecet 5, de 19 ani, fiind apucată eri d. a. de un acces de isterie a încercat să se sinucidă fiind o cantitate de sulfat de cupru. Inştiinţându-se soc. de salvare, internul Anastasiu i’a făcut spălaturi stomacale şi apoi a dus-o la spitalul Uolţea. W. ! Teatrul LTEIO COMPANIA LIRICĂ ROMÂNA Soddacsrea: C. GR1G0RIL Luni 16 Februars 1909 pentru prima oară VERA riOLETTA - şi — = Fileinon şi Bancis ~ Biletele la „Independenţa" Proectul de lege PENTRU Sunteţi prea aspru pentru acei cari vin să vă ajute iu adevăr. Ce alt motiv aş putea avea, dacă nu uu motiv amical ? — Nu pot să vâ răspund în prezent. Poate că aş putea-o să o fac ipai târziu. — Oh 1 perfeet. Puteţi să mă urmăriţi cât voiţi. Aş putea să suport aceasta, vă asigur. Dar, în a-devăr, aş dori să vâ ajut, deşi o-vident nu am nici un drept ca să vă supăr. Fiindcă dv. aţi zis că nu aveţi nevoie de mine... Nu am zis că nu aş voi să primesc ajutorul dv Mă credeţi prea necioplit. Sunt un simplu de-teotiv şi deci prudent prin obiş nuinţă. E evident eă nu m’aş încredinţa într’un om pe care îl întâlnesc pentru prima oară, Dar cu dv. e cova deosebit Dv. trebuie să aveţi o i-dee precisă priu care speraţi să mă ajutati ; fără de care nu aţi fi venit aci. Dacă sunteţi serios şi onest, nu văd pentru ce nu-mi spuneţi i-njediat motivul vizitei dv. aci. — Dacă aceasta va dovedi onos-titatoa inea, o voi face. Cred că voiţi să căutaţi pe Leroy Mitchel. Dacă e aşa, aş putea să vă spun cura l’aţi putea găsi de acum peste câteva ore, sau cel mai târziu, pes te una sau două zile. impunerea fiilor de şes lată textul proectului de lege pentru impunerea viilor de şes, aşa cum a fost modificat de comitetul delega-ţilor Camerei. Impozitele Art. i.—In viitor, orice vie se va planta la câmp va fi supusă unui impozit anual direct de 500 lei de hectar, plătit din primul an al plantării. Sunt scutite de acest impozit, pe lângă viile din podgoriile determinate conf«rm art. 5 de mai jos, şi viile ce se vor re-planta la câmp în iocui viiter filoxerate cari au plătit mai înainte de distrugerea lor cel puţin cinci am impozitul pentru combaterea filoxerei. Art. 2. — Nu sunt supusa la acest im pozis viile pe cari proprietarii pământului le-ar planta spre a consuma sau vinde strugurii. Aceste vii nu vor putea să fie însă mai mari de 1.250 metri pătraţi de fiecare proprietar. Pământul pe care se vor planta aceste vii va fi supus numai impozitului fonciar împreună cu toată proprietatea. Iu nici un caz aceste vii nu vor servi pentru facerea vinului spre vânzare Contravenienţii vor fi supuşi la o amendă de la 500 până la x 000 lei Aceiaşi pedeapsă seva aplicaşi oricui ba cumpăra vin din aceste vii sau va a-duna struguri din ele spre a-i transforma în vin şi deosebit băutura găsită va fi confiscată. Despre plantări Art. 3 — Viile plantate la câmp mai înainte de promulgarea legii de faţă sunt scutite de impozitul de 500 lei de hectar. In viitor, nimeni nu va putea întreprinde plantarea unei vii în afară de podgoriile hotărâte conform art 5 şi mai mare de 1 250 metri pătraţi mai înainte de a cere autorizarea serviciului viticol de pe lângă ministerul domeniilor, ară- ’ tându se locui şi întindeiea de plantat. * Oricine va întreprinde plantarea nnei vii la câmp fără a, cere autorizarea arătată mai sus, va fi pedepsit cu o amendă de la 1.000 până la 2.000 lei şi cu dis-teugei ea viei plantate. Art. 4 — Viile plantate astăzi la câmp în terenuri pe cari n’au exjstat vii supuse la taxa pentru filoxeră, în câz când, din orice împrejurară, se vor desfiinţa, nu vor mai putea fi reconstituite de cit în conformitate cu această lege Art. 4 devenit 5. — Ministerul domeniilor, îndată ce va primi o cerere de plantare, va face cercetările trebuincioase şi cel mult în termen de o lună va da interesatului răspunsul său. Atribuţiunile comlsiunei viticole Art. Ş devenit 6.—Pentru determinarea regiunii.r de podgorii în cari plantarea rămâne liberă şi nesupusă impozitului prevăzut prin legea de faţă, se in-stituesc comis uui regionale viticole de judeţe, cari se voi alcătui dintr’un delegat al ministerului de domenii, dintr’un inspector al Creditului viticol şi dintr’un membru din consiliul judeţean, tras la sorţi. In judeţele unde se vor afli societăţi constituite de podgoreni, doi delegaţi ai acestor podgoreni vor face parte ae drept din comisiunea regională viticolă locală. Aceste comisiuni ver lucra sub auto ritatea minstterului de domenii şi îşi vor termina lucrările în termen de cel mult un an di la promulgarea legei de faţă. Aceste lucrări, aprobate de ministeru domeniilor, se vor pub’ica îfi Monitorul Oficial. In limitele fixate ale podgoriilor, eri cine va putea planta vii fără cerere de autorizare. In afară de aceste limite oricine va întreprinde plantare de vii fără a cere şi dobândi autorizarea prevăzută prin art. Dv. cunoaşteţi dar po un Leroy Mitchel, care e actualmeate aci. — Da, e ia Alger, lucrător în-tr’una din casele de căruţerie. E un beţiv teribil, şi de aceea am putea să avem greutăţi ca să punem mâna pe el. Când e treaz, se găseşte uşor ; dar imediat ce are ceva bani, nu se ştie unde dispare. — Ştiţi ceva desiire o femee cu numele de Roza Mitlicel? — De sigur. Adică am cunoscut o femee cu acest nume odată Dar de mai mulţi ani dfiusa a părăsit Noul-Orleans. Ginul pe care îl căutaţi a treout odinioară drept soţ al acesteia ! — Sunteţi sigur de aceasta ? — Absolut. — Când şi unde aş putea vedea pe acest om ? — Dânsul lucrează la magazinele drumului de fier al Luisianei şi Texas, la Alger. Puteţi să’l găsiţi prin contra-maiestrul. — Domnule Sefton, se poate ca dv. să-mi fi dat o informaţie «are îmi va fi foarte utilă. Dacă e aşa, dv. nu o veţi regreta. Yoi examina afacerea eu însuşi. Pşntru un moment, dacă nu vâ iau drept confident, consideraţi a-ceasta ca uu semu de precauţipne şi nu de | neîncredere 3 de mai sus se va pedepsi după cum se arată la acel articol. Art. 6 devenit 7.—Cererile de autorizare ce se vor prezenta, după determinarea pougoriilor, pentru plantări în u-fară de limitele acelor podgorii şi de vechile vii filoxerate, se vor aproba ş'i comunica de îndată ministerului finanţelor pentru impunerea la impozitul de 500 lei de hectar. Dacă însă interesatul va arăta că ten nul pe care voeşte sâ’I planteze este situat pe coastă abruptă im' proprie pentru orice alta cultură şi bună pentru producerea unui vin de bună calitate, ministerul domeniilor va face cercetările trebuincioase, luînd avizul conform al comisiunii regionale viticole arătată la art' 5 de mai sus, şi, dacă va găsi terenul asimilabil cu regiunile de podgorii, va da autorizaţia de plantare fără obligaţiunea de a plăti impozitul de 500 lei de hec ar. Deciziunea comisiunii regionale, aprobată de ministerul domeniilor, este în orice caz definitivă. Amenzile Art 7 devenit 8. — Plantarea viilor pentru struguri în întindere maximală de 1.250 metri pătraţi nu are trebuinţă de autorizarea ministerului domeniilor, şi pentru acestea nu se va adresa nici cerere de autorizare. Dacă se va constata însă că un proprietar, abuzînd de această libertate, a plantat mai mult de 1.250 metri pătraţi, fie într’un singur loc fie în locuri diferite pe aceeaşi proprie tate, toată via va fi distrusă şi plantatorul va fi pedepsit cu o amendă de i.ooo lei. Aceeaş pedeapsă se va aplica celui care, autorizat a replanta ia câmp o vie distrusă de filoxeră în limitele pe cari le avusese mai înainte de distrugere, v-a planta o întindere mai mare. Art. 8 devenit 9.—Delictele prevăzute de legea de faţă se constată de orice funcţionar domenial administrativ sau financiar, printr’un proces verbal aprobat de ministerul de care constatatorul depinde ; procesul verbal va hotărî ş'i pe nalitatea, când ea n'ar fi hotărâtă chiar rin lege. In contra acestui proces verbal deli-cuentul are recurs la tribunalul situaţitr nii locului plantat în termen de 15 zile dela aprobarea procesului verbal. Tribunalul se pronunţă de urgenţă şi definitiv, fără a putea reduce pedepsele prevăzute în legea de faţă. Adunarea proprietarilor , de ia Bucnreştii-Nei Eri a avut loc adunarea proprietarilor de loturi de pe mo ■ şia de la Bucureştii-Noi a d-lui Basilescu. Aceste loturi nu sunt luate în posesie şi proprietarii lor se plângem, cil d. Basilescu le-a vâneut o moşie grevată, la credit şi că mai grevase încă acele loturi, în urma vinderii, în schimbul unei sume de peste un milion. Şedinţa se deschide la orele 2 jum. în sala Bursei. Atunci sub prezidenţia d-lui inginer Nicolau. Se ştie, că d-sa făcea parte din comisiunea aleasă într’o adunare anterioară de* către câţiva inşi din partea interesată. D. Nicolau, având cuvântul spune, că în ajun a vorbit eu d. Basilescu şi că, interesân-du-se de aproape, a aflat cele ce urmează. In adevăr d. Ba-zilescu a vândut o moşie grevată, dar d-sa a declarat, că ori cine va voi să’şi ia parcela în posesie va fi degrevat de partea, ce ar trebui să plătească creditului rural, unde nţoşia era grevată. D. Basilescu plătind partea necesară degravă-rei acelei parceli Cât despre celelalte împrumuturi, posterioare vinderei moşiei îu loturi, ce ar apăsa asupra loturilor cumpărate, lucru stă altfel; căci pentru a-cestea nu sunt angajate de cât fabrica de bere a d-lui Basilescu, parcul şi fabrica de cărămidă, toate proprietăţi ale d-sale. In acest moment se naşte o mare rumoare : asistenţa protestează şi tăgâdueşte buna cre-j dinţă a d-lui Basilescu. I D. Roman, luând cuvântul asigură pe cei interesaţi, că — Oh I eu nu mă supăr aşa de uşor ; a.ş face asemenea îu locul dv. Dar, dv. veţi vedea foarte bine că sunt amicul dv. Puteţi comuta pe ajutorul meu tndată ce veţi dori. Nu vă voi supăra mai mulk până eând mă veţi chema. Un cuvânt la cartierul general mă va aduce mai iute. La revedere. La revedere, domnule Sefton şi mulţumesc 1 D-l Barnes întinse inâua, socotind poate de a fi fost nepoliticos fără nevoe. D. Sefton o luă, surâzând cu acel surâs franc şi cordial ce se observă aşa de des la oamenii din sudul A-mericei. Rămas singur, d. Barues se pre pară imediat sa plece la Alger, hotărât a nu pierde mai mult timp. Dânsul sosi la ateliore în mo meniu 1 eân 1 lucrătorii erau la masă. Contra maistrul însă ti spuse că Leroy Mithel venise să lucreze fu acea dimineaţă ; ast-fel oă d. Barnes aşteptă cu răbdare. Va urma www.digibuc.ro •EPOCA Mobilizarea In Serbia dreptul de proprietate nu le va fl atins şi propune alegerea unei comisiuni, unei noi co-misiuni, care să se înţeleagă cu d. Basilescu şi la nevoe să îşi apere drepturile legate şi roagă adunarea să blnevoiascâ să se întrunească din când în •sa Snt^LC,°„miSUn|?.a,; Beli;uad. - In „rma unu! ordin leasă să raporteze rezultatul conflden(!ol a! ministrului de râz-demersurilor pe lângă d. Ba- 5oiu, s’a început în toate gamizoa silescu. ’ nele“eeh|parea trupelor. Comisiunea se alege în mo-} O fierbere de nedescris domneşte dul următor: D-nii; inginer în întreaga ţară. Nicolau, G. Roman, W. T. Po- Grupuei, grnpuri de rezervişti pescu, maior Carstocea,V. Gri- futreerij străzile Belgradului mani-gorescu, M. Negulescu, Andro- *estfl|1lUsgomotos PRMBILE 1BAZBOIO IN SERBIA SI ADSTRO-RNGARIA nic Zeneanu, A. Vărgolici, Po pescu Rickman, Rădulescu George şi I. Brăteanu. * Adunarea, prin D-l Nicolau, cere intervenţia presei rugân-d o să facă tot j posibilul s ă obţie de la D-l Basilescu un interview, în care acesta să se lămurească asupra adevăratei situaţii. Şedinţa se ridică la orele 4, anunţându se o viitoare şedinţă pe Duminecă i Martie. De la Liga Culturală Comitetul central al Ligii Culturale spre a strânge legăturile între sesţiuni şi a afla părerea acestora în diferite chestiuni mai importante, a hotărât să convoace în fie care lună la o consfătuire intimă pe toţi preşedinţii secţiunilor din ţară. La prima consfătuire an luat parte delegaţii secţiunilor Bucureşri, Craiovc, , lânicul din Prahova şi Zimnicea. Din expunerile făcute cu această oeaziunn s’a constat» t ca de la 1 Linie 1908 când a fost ales noul comitet eentral. 1) S’au înfinţat 11 secţiuni noui pe cale de â se înfiinţa sânt 6 ear numărul membrilor s’a îndoit. 2) încasările primei jumătăţi de ani au întrecut pe cele ale între-golui an trecut cu peste 1000 lei, fără ca veniturile secţiunilor ie pe ultimele trei luni să fi fost înaintate casieriei een trale. 3) Fondul inalienabil este de lei 86,425 în efect* publice. In fine s’a discutat asupra viitoarei activităţi a Ligii Cultural© luând parte ia această diseuţiune d-nii: Savu Şdmăneseu, I. Slavici, Iulian Vrăbiescu, dr. Ştefan Bogdan, C. Basarab Brâneoveanu, d. Tăcu, d. Onciul şi I. Tzeţu. Debarcări dejtrupe la graniţe Serajewo.—O vie mişcare se observă de câteva zile la graniţele sărbeeşti. Asta noapte au fost debarcate miz mor oase trupe. Tmpelc de aci au fcst întărite în mod simţitor. Se afirmă că şeful statului-major sârb, însoţit de doui ofiţeri, fac recunoaşteri de câteva zile de-alungul graniţelor din spre Austria. Ministrul rus ia Jţehrentai Viena.— Ministrul rus la Viena a fost primit azi în audienţă de baro-! nul de Aălventhal, ministrul comun al afacerilor străine. Audienţa v durat aproape o oră. In cei'curile diplomatice de aci se atribue acestui fapt o deosebită im-portantă. Mobilizarea în Austro-Ungaria Budapesta. O vie mişcare de trupe se observă de câte' va zile în părţile din spre malul Dunărei. Din ordinul ministerului de război direcţia căilor fierate a luat dispoziţiunea de a se reduce transporturile de mărfuri pe căie ferate şi să se pună ia dispoziţia comandanţilor de garnizoene vagoanele de ca^e gor aaea nevoe. Ofiţeri unguri recrutând femei pentru infirmerii Belgrad.— Se anunţă că grupuri de ofiţeri unguri au cutreerat azi casele din Olvadar, oraş pe maioi Dunărei, recrutând femei şi fete pentru infirmerie. Oraşul e ocupat tot milităre^te La Uiyadar şi prin împrejurimi se debarcă zilnic numeroase trupe. Presa engleză optimistă Londra.— Presa de aci e foarte optimistă. Ziarele cred o<1 diferendul dintre Austro- Ungaria şi Serbia se va aplana pe cale pacinitâ. Ziarul Daily Tolograpli spune t e de iatoria meilor Puteri să facă imediat- intervenţii energice la Viena şi llelgrad pentru a se înlătura cu ori ce preţ războită, a cărui răs/mn-dc-rs va cădea asupra Puterilor care au'uneltit şi continuă de a unelti nădăjduind să le fie şi lor de folos o igravare a conflictului dintre Austr o-Ungaria şi Sereia. Dn nou împrumut sârbesc Belgrad. - In cercurile bine informate sc asigură că priinu! ministru va supune zilele acestea votului Skupştinei un nou împrumut de 35 de milioane destinat în-bunătăţirei armamentului. Arestarea unui spion austriac Belgrad. — O telegramă 'confidenţială sosită ministerulut de războiţi anunţă că pe bordul unui vapor sârbesc a fost arestai azi un ofiţer austriac care călătorea ca comis-voiajor. El este acuzat di spionaj. ştiri: alarmante Paris. — O telegramă particulară sosită din Budapesta anunţă că ia Neusatz s’a„aruncat azi în aer un depozit de pulbere. După acea telegramă ar fi 18 soldaţi morţi şi 6 răniţi. Ştirea n’a fost confirmată încă. Ea este totuşi comentată cu apriu-dere stabilindu-s© si-a luat azi postul în primir©. Crima din şoseaua Miiiai-Bravii Un tâmplar in chef este ucis cu lovituri de cuţit de un lucrător măcelar.— Astă «oapto ' O la oro!© 10, ma halaua Crivinoni a fost turburată d© o oriniâ ce s a oou.is po şoseaua Mihî>; tăvii in dreptul unei cârciumi de la No. 204, a cărui victimă a fost un tânăr maestru tâmplar Foire Dumitre.sei , în vârstă de 25 do ani. însurat do curând, dornici iiat în strada Matei Voivod 131. Crima este re/,uitatul unei certe întro două grupe, ambeio chefuite care vroiau fie care să pue tăpâ-uire po o bandă de lăutari ce le e-şise în cale. O ceartă Iată cum s’au petrecut faptele : Doi măcelari Costieă Dumitru Barbu zis Ciccea şi Ghoorgho Grozea zis Jidanii din somau Mi hai Bravu 118, după ce f hofuiseră împreună în circiuma cu No. 204- din şosoa, «şiră în stradă şi voirâ a, se îndrepte spre calea Călăraşi. Iu fa;a eârciumai le-i oşit în faţă 2 ţigani lăutari şi muzica începu. Două inimi t-a mai târziu, veniră din direcţie opusă alţi troi iaşi fraţii Gherghe şi Petre Dmmtrescu şi un prieten Gheorghe Stoiau. Petre Dumitrescii, îşi caută o prăvălie şi acuma beau de bucurie că făcură o afacere convenabilă. Când aceştia dădură de băuturi j îi invită cu ei, fapt la care cei dintâi eonvoniră însă refuzară să le] plătească. ţ Acţiune comp»rată PIPERAZINA Jo«l IN GRĂUNŢE MICI EFERVESCENTE Ool trial maro dlaolvaat al aoldulul urla. Scurtează şi evită crizele de CUTA, GRAVELA, REUMATISM COLICE NEFRKT8C* Luaţi c&te-vffi mituri p* xJ > rara»!» MIOV. UI. riabowf fii». f>i lult furmacnh fi irtfvtriţlt. > E iliJiJLs RENUMITA MARCA MORITZ ILEtn.il ATM JP - SUNT CELE MAI SOLIDE, SI TPLE ŞI ECONOMICE - :t.~ P(ină în prezent am . u,rniz< t următoarele motoare D. Schwab Ftferes, Galaţi, — motpr Duţu B. Papuc, Arthur Koppel, Hussnr & Co., de gaz aerian sărac dt 75 eai patere Hârşova — Soc. în com,— Loco — Impresia la Londra Londra.— Din Viena şi Belgrad so-sOSc mereu ştiri care de care mai a-lar mante. Ziarele apărute fn ediţii speciale sunt smulse din mâinile vânzătorilor Im legaţiunea Austro-Ungară e adevărat pelerinaglu de curioşi, cari vin să li se confirme sau să li se des-mintă ştirile care sosesc. 0 dramă într o galerie de tablouri G- Y. Dumitre seu, Constanţa Bogdan Bratlcevlil. Ylaşoa ..~t.~: : lai fi ^Fabrica i ^ Pielărie Prodaiuf ua woL-i Crima m ctl: grupe Caraghioslâcul taktst din Piteşti — Prin poştă de la corespondentul nostru particular t) dramă 'emolionătoa- , şitul. Manifestaţii la Bslgrad j Loildra Viena.— Un număr maro de re- re s’a petrecut eri aci la o galerie zervişti şi voluntari sârbi au pornit} de tablouri. azi pe străzile Belgradului, cu două] Un oare care lobau Dewshon pe muztei manifestând rgomotos şijcâud soţia sa admira un tablou, aclamând pe regele Petru şi pe prin-J scoase un revolver şi descărcă un ţul George. ] foc asupra ei. Ajungând îu faţa legaţiunei Au-! Ea sucombă imediat. stro-Ungare manifestanţi au fost ! El întoarse ţeava revolverului şi respinşi de un cordon de gardişti. îşi descărcă un foc în inimă. ’ Ei au apucat atuncifpe altă dire- Moartea i’a fost fulgerătoare, eţie şi au eşit în dreptul Palatului Asupra lui sa găsit o scrisoare Am aşteptat să văd cum au să, unde au aclamat cu mult entuziazm din care reese că premeditase de vorbească takiştii despre serbarea pe prinţnl George. mult această faptă unui an de existenţă ca sâ analizez i Acesta n’a apărut însă. puţin darea lor de seamă. ) , = . ... A vorbit întâiu d. Cocăneanu, ale De aci cearta între şi apoi bătaia. Loviturile nu continuată im t ci i Petro Uumitrescu, strigând : — «M’au omorât», căzu jos în-! tr’un lac de sânge. Costieă Duontru Barbu şi Gheor ghe Groz<- o luară atunci la fugă iar fratele victimei şi Gli. Stoian j un , săriră sâ-l ridiee. Petre Dun, treseu era înjunghiat: în pieptul stă o », abdomen şiînbra- j ţul stâng şi sângele îi curgea şi- i roaie. * j Ridicat pe liraţe de fratele său, el a fost transportat la spitalul . Colentina, ur j însă şi-a dat sfâr- K Dr O. Bcc^enescn, senator, Botoşani » Dima Iyanof. Almalau — > ario Gliiţă, Siliatra-Nouă ( Jad. > Iyan Nedelou, » » (Constanţa Benzină * f > * 0 > » 2> » XO » 16 » > * » 60 » 26 » » tf i % la : de gaz afirac de ÎOO «ai putere cu ţtţeiu > 36 de benziirâ > % » » » > 25 * » » * » > REPR.OEN. FRAŢI D. OIA.LI’ OOF 0° BRA1LA — BUCUREŞTI-----CON STANŢA -------- No 11, - STRADA DOAMNEI, — No 11 iAGENŢlI: Banca Cralovei, CRAIOVA Câpitan P. Bâlteanu. T.-SEVERIN B. Beiiyaieltz, CONSTANŢA Cauza nu se cunoaşte. După criminali Lumea alarmată s’a luat imediat după criminali încă uu s’a putut prinde decât numai Costieă Barbu ; Grozea a dispărut şi până la 3 dimineaţa toate cercetările nu J’atidovedit. Cel prins a fost legal şi dus la secţie unde comisarul N. Ionescu i-a luat primul interogatoriu. El a negat a ii amostecat în crimă. însă a mărturisit că colegul sân Grozea avea cuţit. Spune că dacă până acum far mi ciştii sau arătat pacimci, în contra legilor asupritoare co li s’au făcut —acum însă vor lupta din răsputeri până când soarta farmaciştilor va fi mult îmbunătăţită. D-.sa analizează principalele minete din noua lege a d-lui dr. Cantacnzino con-chizând că nu urmăreşte alt scop de cât nimicerea farmaciştilor. I). Alexandru Daniil vorbind din ! partea studenţilor fa farmacie cere : să i se ia în vedere următoarele ţ 5 puncte : cărui discursuri — plăcinta, le cunoaştem, apoi eâţiva iluştri ra d. D. Cnţui, care spune— reproduc textual — B. Take loneseu, a adus mari servicii ţărei înfiinţând partidul eonservator-demoerrat, lucru ee recunoaştem cu toţii 1! D-nii Florea Bădulescu, Stoică-nescu — un făt frumos din basme — şi Al. Dumitreseu, câte trei candidaţi la colegiu ţ&r&neso, care se duşmănesc de moartfe pe locu de deputat de la al treilea, sper probabil că d. Take Ionescu, va lase face ca col. al III-lea să-i tritreată pe eâteşi trej în Parlament şi a-tunei acest colegiu va deveni o realitate.. Dar auziţi ce zice B. Dumitreseu—de care-mi piâeea să’mi fac altă părere—«dezbrăcaţi ped. Carp de averi şi veţi vedea că nu mai rămâne nimici. D. Carp fiul ave-rei! I 1 Telegrama ce au adresat d-lui T. Ionescu zic eă a fost semnată de 300 persoane, grozav aş vrea să ştiu şi eu de unde i-a "scos şi propun un rămăşag, să publice numele membrilor eo au înscrişi regulat în club şi-l vom publica şi noi pe alor noştri şi vom vedea cine are mai mulţi şi la cât se ridică ; îi asigurăm Insă că nu vor găsi, nici pe Ianou Avram ovreiu, contabil la Fainştein nici pe Arganini italian, nici pe v«stjtul pungaş Drâghescu, sau pe condamnatul de abuz do încredere Niţâ Gheorghe, nici pe faliţii Io-niţă Mateeseu cismar şi Nae Arge-senescu, or pe condamnatul Costieă Îîitoi birjar, care face pe zurbagiu. De sigur că a semnat telegrama şi d. câpitan Culea, cel care s’a Uustrat In ultimul timp şi care ne-uvând ou cine serba la C.-Lung, a venit la Piteşti. P mai fi semnat-o şi d. C. Şerbănescu, fost comersant, care deunăzi a semnat la elubul li- Noaptea târziu, [crimei şi d. ju.ie a sosit la locul j Eri dimtneaţâ a avut loc o confe rinţă a miniştrilor comuni ai Austriei şi Ungariei, prezidată de baronul d’ Aehrenlhal. S’a discutat']cu privire la negocierile pendinte ale tratatului de comerţ cu România. Asistata conferinţă cei^doi miniştrii preşedinţi: d-nii Vekerle şi Bie-nerth, Iminiştri austriaci d-nii Vi-linski Braf, Weiskirchner; ministrul ungur Davanyi şi secretarul de Stat Szeterenyii, înlocuind pt d. Kossuth. Conferinţa a discutat în fond starea actuxlă, a negocierilor tratatului şi calea "ce ar fi de \luat pentru a se da o soluţiune diferendelor existente până (zeum. Instrucţiunile necesare pentru continuarea negocierilor au fost date ministrului J Austro-Ungariei la Bucureşti. Conferinţa ’a ţinutlo^oră şi jumătate, Suntem rugaţi a anunţa eâ serata ce era să aibă loc Iaci. şi d-na Petre Carp, Mercuri 18 Februarie, s’a amânat pe Joi 19 c io Maiu. ministerul ]pe râzboiu a cerut» . - , clin nou d-lor ofiţeri veterani dela gradul | Procnr<>1' rorectiide «pro 4e2£y**2 11909924 15466433 3187121 5£#0207 p’0194» 240521 1*7725464 «474*989 20244045 398156168 Capital . . .... Fond de rezervă . , ... Fondul amortizării imobilelor Şl Bilete de Bancă în circulaţiave Profituri şi perderi . . Dobânzi şi beneficii divers* Depomte de retras . . 1909 7 Febr. i-qr*7*46l III #541 58«544*> 2713*677 1«9999*4 «5*56433 3«*7i2i 5f7*«97 70194* >52089 104671864 «395*333 694 12s«*s«V [200000* 263*95 aateriall 3**359* t S478M9** *) Scoaiptm! 5 »js*. Dobânda 5 ţi jusu xt« 36689* €•^25464 39815*168 î63i<}3®4 3863598 24631561* 393*57755 Numai d*pS a coastă emblemă sa cosesc magazinele în cari se vîmi Maşlnek de casat Srlfteile âhtpr Maţlnel* adstre a’aa «evoc de recomanda ţie; vă răgim numai a îngriji ca ele s2 fie cumpărate dia adevă-ratal loc iMti** caiîEl ci unii ei nat iSiir —. POURNE & C-1* = BUOURBSTÎ Calea Moşii»?, 246, Cal&a Grliîţel 84, ?ales Tletiriel Si -——-— ffires strada I C. BrfitUni, 28 -- — X Al. B X ■—— — X». 27, Stratla L&pEşro&Bfi, N#. 87 — gfeeurs&Ip îu t ate oraşele principale dia ţar& eiieioECiD iiROiîi — Capital Lei 6.000.000 depila rirsat — BUCD5ESCI -Strada Doamnei, Xi-BUCUEESCI SICDRSALE: Brăila, Coista^ţa şi Galaţi OPERAŢIUNI DE BANCA ÎN GENERAL: Deschideri de conturi-curente. încasări de poliţe de supra ţărei şi străinătăţei.—Scompt de efecte. — încasări de scompt de cupoane. — Cumpărări şi rînzări de titluri şi acţiuni.— Avansuri asupra titlurilor în deposit.— Emitere ie cecuri şi scrisori de credit asupra ţărei şi străinătăţei. — Operaţiuni de eomisiou şi avansuri asupra mărfurilor. - PRIMEŞTE DEPOSITE SPRE FRUCTIFIC ARE - asMSasji' II ti jr i licoare inofensivă contra beţiei — Stiila Lei 3 — V* Torta (?«slica) SI lllirllBîă irii ţiplele „Felii ias“ TM iiip: lisa leitri adilti L»1 S — . Sipail ii Lagti ie Orii Tllrintr, pentru înfrumuseţarea pielei 4 îjitaece în calitate şi preţul eftin orice produs similar indigen şi strein bucăţi Lei £.— 1 bucată 86 bani Toate preparatele aceste se găsesc în depoul central la FARMACIA THORINGER. Bunul Spesele la orice comandi, din provincie suni Lei 1.20 b. - j v 7s A ■ cocs im uasiMA TRANSPORTAT LA DOMICILIU IN SACI PLUMBUIŢI — CM, Brichete, ADitracjtEo£iez8Sc — Greutate garantata — Ulfrtd Mwertack $ C- No 146 - CALEA VICTORIEI — No. 146 1AX 6IERSCH & C , Bacarcşti li, Strada Academiei, 16 Bucureşti * POMPEDE vm FILTRE FURTUNI= MAŞINI jjBStri ASTDPAT şi CAPSULAT STICLE CAPSULE ALBE SI COLORATfi APA8ATI intri Dditat Bere OTTO HARB1SCH & Comp. J» m ioi4 CURŢII REGALE BUCUREŞTI TELEFON îQjSb .Fabrica :h Curele S; *t p^SSaL. 'Carele d« Bsmbsus ţii ds Bala tu âftlCQtl FlUitCI stabilimentelor indus* Proprietar • FUENI SORII Mr. Â1ABEMIEI, FONDAT 1187 sfii-în ^ ‘MXii Iri jOiueuă, «tisius, Asbsst, Bwrnbao, ew. Te ii (tel1*. VţilrtHojf*bear triale. J Pentru Cîlindre «Excelsicr» ValvoIIna * ■» g1 * î venera | fi IH£ fîXf A Ainerloană «Hbcţra» Răsese (BaîeaL Va- 2k X Xf-K-i r ..71X CaiAO «UnS Gr^ims Consist*»^ Ifţjggjg jj ţi Aeaeeoriiîe Piift p Filtre f- Vii fsers Mftşita ESIii FM ^ ’î it UCPBI13 Aeeeseriiîe STICLE: APARATE»&■fer G^pamlat u 4 ii/uu ■ ninuuui (Ht da •a Abar fi ea Mâ*a, icnit CJaa*U L» llfiPfft) ^ b «hjs* plutire jautsumte *8Etnt jiganşieri uigtlu K8 ăuf ApIfSlt- jrsrâţit iec-iatie. P0MP1 p cm bre. ^aţsrl ie testa felurile.— FURTUNI d* câsepă d* «shoI&c in toate dKnwasfrisii» POMPSt d« MÂN A. —POMPH da ABURI im arise mărim» ţi pater* lrtMudaţfimi ţ$ fm%M ArMcoţel* pmtâru slectricitmt® Pompe Peronswpora „Oorotna” penlFH Stropita! Viilor --------TEV X W1.1SLFX. $TON0«°*a Societate Anonimă de ţi teipri IN BUO«JH£ŞTI Direcţiunea Generală: STRADA DOAMNEI No. ÎO Capital Statutar tfi 5.000.900 Iută a emisiune Lei, i.000.000 Agfnţii *ăi ţi fac* toate 1 icalităţiîe mai principale din ţarii prin Societatea ©«te reprezentată în ASIGURĂRI contra riscurilor de fi SUtpifuri ACCIDENTE VIEŢII BU NSPOST TERESTRU, FLUVIAL ŞI MARITIM RpiQfMmţitii*. Htr»dri Ilara/ini No. 9 F a. li iii G a ttf- 1SOHILE ar L LMîi sjjanf v. OJuRLA. ffiHrul Mu «Ue tun li St il «mu S»su« »'■ i»—ItMtw SS teftiaj#* p. 4-*l > wuierinasl» iz «.toii* «fi 9* 0*«r. yeblia dî3 G«fitul.* fiprsviteis, e* «k d«pcn» bri**î *« ginset 00MT0ARS, SUTMGIB11. BIUBOUSi ®A *ri»« f*i £e ««telb - MAT SS LUSTRUITE ~ Literate âîn lemn uscat ^î. garanta PRfTURI UO&ygftt&ŞgSLl . '■ 'u ' âssrî «sBSîaraî SARANTAT 95 OR3B8 ?? 1.70 Bani litru! â Lei $.80„Decs-iitro PETROL ni 3.00 Z IwperiRl, iubii — l Cft » rafinat, deealitrnl 5» 4*dU I ALBERT ENGEL S-sor % Bucureşt, str. Carol, 37 K ■ < J i TCl i Ol special de H § L i 1 L H lingerie pentru Domni., se primesc şi reparaţii d* GULERE ŞI MANŞETE. Calea Victoriei No. 1(1% (fundul curţei) „Siuu ilnlti * § fteoîetmH mntm4mă pmn^ru industria-pstrel-mH uă apftal Mfsl L«t 4a.Gtl.lll Adplti Tlrtaţl FABRICI d« PETROL ţi DERIVATE: Br.rLrtAÎÎ; (.assyts», HWmţtl, IStifîiwn Fabrica de Bid carie de tiniahea, ClMtllîi PRODUSELE FABRICILOR! Petra Itegiiamrifcar, G>xol!na, Beaifiaiâ pkftrmaceaSteâ, peatra ^etoare, Pft- chri păstra ars || featera mai cforsl*, ParsAaft, Ulei pe»ir» sae^aro MSL» ULBÎVRI M1SM&ALM da OalUâfi 8upm'*&are Ttlidiii putn tlliiiril şi mişiii feavând nici un reprsmniant în ţară ori-cc ce manelă pentru ULBtVBl Ml MB BAL 8 mu mle-VaUn produse, m/mt» *s adresa — mswmi — DIRECŢIONBI GENERALE 'M TT «C5 TJ S4B80I — BULEVARDUL CAROL, No. § — ,,SYÎ-Vâ ' Sitlititi Aici îăIutii ptniijutm liiitlti BUf UmKf Tr.-?0*.PilUUaoi, 188.- BUCUREŞTI = mobTle= IN ORI CE STIL ŞI DIN ORI-CE ESENŢA DE LEMN SUFRAGIRU, DORMITOARE, ©tc. MOBJE-SB de Uirou, bibliot. biroori — MOBILE AMEHIOAME - SpicUlitltl MOBILE DK LKBS IIIOTOIAT, sesuse ci triştii şl plaţi, fitolmri, csiifcls, baianşstre, mliri, ite., ete. ----- TÂMPLARIE MECANICĂ -------- Ufl, FERESTRE, DUŞUMELE, PERVASURI — PARCHETE DE STEJAIi — Rotarii şi diferita articole de lemn — Culaci roate dintr’o singură bu&ată --------— TELILON 2 | 98 ------ PărutPv. devine lifte rar: Ga()»xiţi» Unit»r»*lă Purii 1808: 8 freaii ţi 3 -sililii li iar 15D0STBIA ROMANA ptfltri ARTICOLE dl LEHI BUCHER & DURRER Fabrica ţi Depozitul: Şesewua Saturai 2S—39 Localul ia Bmţioziţie ţi ie vămare : Calea Victoriei, IM — Bucureşti — Telefaa 11|29 — Msbile ie BireR Blîilloteci, Bircuri, Mu, Cirtniere. MOBILE în orice stil şi din orice e-senţă de lemn, bane, dormi toate, sufrageeti, *tc. SPECIALITATE DE MOBILE AMERICANE ! BIROURI, FOTOLIURI TURNANTE ARCHIVE ţi BIBLIOTECI PATENT «UNIREA». - MOBILE de GRADINA de ÎNDOIT T*MPL4fttE Bir‘4 ICA UŞI FERESTRE, DUŞUMELE, PERVASURI, etc. FAROHETE misive i METRI de LSHB şi simple fi raite re | site instrumente de mărite ei. ' rureit. ST*BXt81t7K ex. I tutei: Dopuri dt *f j ETCMISITS de scris /**«, Canale pito, j si dt dtsenu, fabrica orice ardeal atin^Atltr\fM"»t de peniţe pentru ie această brmnjâ | ,v fis * LE IS.WB DS FO 3 MăcitarL Ar bicele d* Higienă Artic*le d* Mo ■igfin gi bieitări*. »*tt ie 1*nui ;•»- tr» Wînnţţţiui. TAIATE ŞI SPINTECATE PR1HÂRIA urbei craiova Aiwfe Mulţumiri pers*and*r notate mai jos, Circ au ionit bani pentru săratei m ' caziet Sfintelor Sariători: NUMAI SPĂLATURI REGULATE Cu Balsamul de Mesteacăn W. SEBGER luviorează servi, îndepărtează mătreaţa şi împiedică căderea părului — D» rlizari li toiti farmartlls şi ârocusriils flin ţară. - INBU'STEIA LEMNULUI S. LBSSEL BUCURESCI.—Calea mim 193-195 -Calea Vicîoriei 101 ^xploatare «le Păduri Banca Ci "nerţulnl.............Io* Mendel Fii, bijutier . . . Moritz Rokn, casă comerciali, Bfţchinaschy, casă de schknb . Casa Andronsseu, «oietar . . Rafael Penha», cast comerciali Clayton Schultevorth, fabr.agr. Jokey-Club, s*»ietate. - . . Ii G. Plessia, senator Iulian C. Vrăbieseu, deputat C. Vălimărescn, preşedintele Curţii de Apel . . C. Poonaru, Preţ*d Oassa Andreescu, BOmchis, berar Tribunal . mag. feriri; Victor Langier, «ntr.locr, publ. N. I. Bobe^, antrepr de 1 atei. Enache Manea, comerciant D. Ghisd&vescu, mag. lipscănie St. Foray, antreprenor . . . St. Pleeoianu, proprietar Fraţi Russ m>j iz. manufact. Institutul Santa Maria . . . D-na Maria Duduleanu, pr*pr. D-ra L*uis Favrc, proprietar I. Zamfiresou, proprietar . . I. Samitea şi D Baraţ Fraţi Damianofl, mag. pielărie Denaay*, magaam cu ..ranufact, K*ntesuh\velTer, farmacist . . p. Primar, ■. M. Baba* 2a ioo 2* 20 2O 4* 2*0 190 40 30 20 25 20 IO 4 20 IO Io IO 5 2* 5 5 5 3» 20 I* 2* Fraţi Parascluv«s«u, launaeist I. N. Boeru, farmacist . . . Leon M. Eschen*sy,ca»a schimb Rlchard Graepol, fabrică agiic. Eugenia Behîes, societate . . I. Feingold, bijutier . . . . Fraţi.Spirtaru, mag beut. spirt Stan S. Ţincu, mag. eu c*lon. Iliescu, droghist . , . Sigmund Prager, dep. pălării I. Benvenisti, librar . . Fraţi Pauien, mag*®* cu arme S. Benvenisti bazar . . . . Lazăr Benvenisti, bazar , . Mereu Weise, morar . Saita, magazin cu coloniale C. Constantinescu (ms SUL neanu magaz. băut spirtoase G. Salin, magazin cu lipscănie Gr. Popescu, magaz cu vinuri Iorgu Păianu, proprietar . . Mihail Daniel, antreprenor. . Andrei Pascu proprietar inta Ge 2* 1* le 4* le 5 2e I* lo 5 5 5 5 5 25 Io 5 Io 5 Io loo 2* D-na Constanţa Genera! Ar-genteianu . ]ee Principele B Barba Ştirbey . 5*0 Priacipele Geerge Ştirbey 50* Tetal 23*4 la total «uhi de led deuă mii trei sute epb-zeai ţi patra Semctar General, 1. Uariaeaa» Tâmpla rie mecauâ MOBILE, RECITOAKE, PARCHETE Boţi de transmisiune UŞI şi FEitlSSTKB, ROABE, PERVAZURI InstalafiunI complecte le birouri pretam şl *ri-c* alt» articole itingătoare ds Industria lemnului CEL MAI ASORTAT DEPOSIT DE, CBK8ESTKA DE CONSTRUCŢIE UI TlMPLĂRlE EiBSia'E BE FOC VARBQLIWEUStf Avosinrius- Patent excelent conservator al lemnului. TELEFON www.digibuc.ro