■Vw- ANUL XV.—No. m. 5 BANI Fditia dp seară S BAN* ABONAMENTELE Dumiriioă 15 Februarie 1?09. 6 Luni 3n ţari............: . 20 lei. 10 lei 3u Străinătate .... . 60 lei, VîB IM REDACŢIA TI ADMINISTRAŢIA: STR. REGALA, Ni, 4 AUresa t< «grafică i EPOCA— Bucursţtl 11ILEPO": 2|3F PUBLICITATEA Anunclurl: în padina III . . 80 bani linia » » * IV . . 15 » PUBLICAŢII: 2 LEI LINIA PSNTRU ANUNGIURI ŞI PUBLICA ŞI a bo adresa Direct la Administraţia ziarului şi 1» toat* -.... - Agenţiile de publicitate ALEGEBEi COL. Ide SENAT DIN m& *1 ILFOV Comitetul executiv al partidului conservator, întrunit sub prezidenţia d lui P. P. Carpf a deeis în unanimitate candidatura d ini TEEODOB BOSETTI fost prezident de consiliu, la locul devenit vacant la colegiul I de Senat din Ilfov. IGISTRITII — Discursul d-lul I Lahovary La Camer£ continuă discuţia asu- Sra reformei prezentată de d. Toma toii an. Eri şi-a început discursul distinsul nostru fruntaş d. Ion Lahovary. Este curios cum nu-şi dau seamă deputaţii takişti de situaţia lor precară şi cu o inconseienţă, ce a-tinge nebunia, îndrăsnesc să sară înaintea celor mai cu greutate morală şi politică membri ai parla-lamentului. Ast-fel eri, d. Ion Lahovary îşi începu discursul prin a declara : — Vorbesc, d-lor, în numele partidului conservator, nu în numele partidului conservator cu etichetă, ci în nunielepartidului consorvator... Aci, d. N. Cincu îl întrerupe, voind sâ’i'ţcomplectcze fraza cu cuvântul : ruginit! Cu energie şi apăsat d. Ion Lahovary în replică : — Curat I Camera întreagă—evident afară de takişti cari primiseră această usturătoare apostrofă1—isbucneşte în zgomotoase aplause. Iar d. Ferichidi, enervat de neîncetatele întreruperi ale «prea deşteptului» deputatul ţakist, şi-a plătit satisfacţia ae a atrage atenţia asupra păţaniei d-lui N. Cincu. — Nu este aşa că era mai bine dacă nu întrerupeaţi ? Alte aplause zgomotoase, de astă-dată însoţite şi de 6 mare ilaritate. D. Cincu n’a mai întrerupt şi d. Ion Lahovary şi-a continuat liniştit discursul. Dacă puterea ministrului este azi prea mare, să se îngrădească, dar să nu se recurgă la un sistem, ca 3 înlocueşte un rău, prin alt rău. Şi cu aceiaşi putere do argumentare d. Ion Lahovary a combătut inamovibilitatea judecătorilor de instrucţie şi a procurorilor, arătând că nu este posibil să se admită nici sistemul introdus do comitetul delegaţilor, care voeşte ca ministrul să nu poată lua nici o măsură în potriva acestor organe care pornesc acţiunea publică, câud nu-şi îndeplinesc datoria, dacă nu are con-simţimântnl procurorului general. Evident este o măsură caro răstoarnă ordinea orarhioi şi-l pune pe ministru, care este şeful parchetului, la dispoziţia unui interior al său. D. Ion Lahovary nu se mărgineşte însă numai la critică şi indică un sis‘em caro ar fi preferabil. Este sistemul ce există azi la curţile de apel, pentru procurorii generali. Aceştia se aleg dintre consilieri inamovibili dându-li-so o delegaţie, revocabilă în ori şi ce moment de către ministru. ■ Prin aeeastă sistemă magistratul nu devine un instrument docil în' mâinile ministrului, pontru că în ori-ce moment poate să-şi reia locul său de consilier inamovibil, şi nici ministrul nu rămâne neputincios faţă de procurorul, sau de judecătorul do instrucţie, care dintr’aa motiv sau altul, nu-şi îndeplineşte cu destulă energie rolul său, căci poate în ori-co moment, fără a-i a-linge cariera, să’i retragă pur şi sim-fplu delegaţia de procuror sau de judecător de instrucţie. Şi cu multă dreptate d. Ion Lahovary arată că în nici uu caz du se poate admite ca ministrul de justiţie, care are răspundere nu numai f iţă de nevoile interne ale ţârei, dar câte odată şi faţă de interesele externe ale ţărei să rămâe complect dezarmat. Toată Camera a ascultat, evident, cu încordată atenţiune argumentaţia sănătoasă a d-lui Ion Lahovary. D-sa îşi va sfârşi cuvântarea în şedinţa de azi. „qmul scoaer Cil 181 Si . OâftR m MS Lamele din D-sa a adus, ca în totdeauna, în discuţie acel spirit luminat al cercetătorului lipsit de patimă şi necălăuzit de interes, examinând reforma d-lui Toma Stelian numai din punctul de vedere al justiţiei. întinderea înamovibilităţei este de . mult cerută şi dacă ea nu s’a dat întreagă la 1890, au fost motive serioase care au impUs mărginirea ei la preşedinţii tribunalelor. Prin urmare “discuţie asupra în-tinderei inamovibilităţei nu se poate face, ci numai asupra modului în care ea se acordă. D. Ion Lahovary nu admite înlocuirea ministrului responsabil cu acea comisiuno iresponsabilă, care poate foarte uşor, tocmai pentru că îşi are garantată inamovibilitatea, să transforme, prin numirile şi îna intările ce va face, magistratura într’ft adevărată castă. Şi fostul ministru arată că aşa s’a făcut odată în Franţa, când s’a croat prin asemenea procedeuri boc-rimea robei alăturea de boerimea spedti. Evident şi o ast fel de organizare îşi are avantajele ei, de cât sunt foarte mari şi inconvenientele pe care le prezintă mai ales f»ţă de spiritul timpurilor moderne şi de necesităţile de ordin superior ale statului. In cercurile liberale se vorbeşte mult de o încercare a generoşilor de la i scoate ped. Ionel Brătianu desub Jinfluenţa „Ocultei", care să pară că | te face generoşilor impresia că ar ' voi să exercite un fel de tutelă asu-• pra prţmului miniştrii. I Se ştie că s’a dat o luptă, mai de-ună-zi la Senat, cu ocazia alegerei \preşedintelui, în locul repausatului j P. S. Aurelian. Candidatul vechei )direcţii a partidului era d C. Nacuşi numai cu mari sforţări s’a putut înlătura această candidatură, pe | care n'o combateau numai vechile ca-’dre — sturzislii — dar şi o parte )dintre brătienişti, foştii socialişti.^ i Acuma se încearcă aceiaşi luptă şi în 'jurul guvernului şi în jurul alegerei dela Creditul rural, j Generoşii vor să aibă un candidat al lor şi se face deja o întinsă propagandă în acest sens. Generoşii găsesc că vechia direcţie a partidului este prea doctrinară şi prea voeşte să împingă lucrurile spre trecuta direcţie a~ lui Ion Brăţţqntţ. Mai ales, că vechea direcţie, prea vrea să acapareze cu elemeftte ‘pur ' ocultiste, toate instituţiile financiare tale partidului şi chiar conducerea politică a partidului. | Este O'Juptă serioasă "care * se deschid", după cum se afirmă, o luptă 'nouă, chiar în jurul primului mi-' nistru. ţ Evident înregistrăm toate acestea ca simplă curiozitate, pentru că ele jse spun tn cercurile liberale şi daca nu indică fapte certe, arată cel puţin O stare sufletească. CONFERINŢE Illlfillt 11 3 îiiflistriei casnice teanol roii — Dare de seamă — In seara zilei de 8 (21) Ianuarie a. c., la seminarul de ştiinţe economice al profesorului M. Sering dâ la Universitatea din Berlin, d. N. Moga a ţinut o conferinţă despre «importanţa economică a industriei casnice pentru săteanul român». Printre numeroşii auditori eram şi câţi-va români, parte membri ai Seminarului, parto anume veniţi ca să ascultăm cole ce se vor spune. Intrând în subiectul dizertaţiei, d. Moga arată, că, dacă astăzi sunt mulţi, cari, entusiasmaţi de progresul industriei mari, consideră toate celo lalte sisteme de producţiune ca deja învoohite şi chiar dăunătoare progresului economic, totuşi după cum bunăoară In transporturi alături de tren, carul cu boi şi pe apă alături de vapor, corabia cu pânză continuă să aducă şi azi bune servicii, acolo undo împrejurările le prezintă po acestea ca pe col* mai practice, tot aşâ In istoria des-voltârei industriilor, alături de sistemele mai noul, continuă şi eek _____________ d^ja învechite să uduoă bune ser»ria industriei ţosătorioi volinţelor vicii. Aşa fiind, potrivit împrejurărilor de traiu ale poporului român, d-sa spune, că va încerca să arate că astăzi industria casnică poate fi încă un bun mijloc de ajutorare pentru săteanul român. In primul loc arată prin o mulţime de exemple, cum săteanul nostru îşi pregăteşte şi procură cea Wai mare parte din cele trebuincioase vieţii cu privire la hrană, îmbrăcăminte şi locuinţă, în cercul gospodăriei ori cel mult în al satului unde locueşte şi încheie această parte spunând că din zi în zi, sub influenţa produselor din afară, numărul produselor casnice e în descreştere. Cu toate acestea, prin anumite localităţi locuitorii multor sate, favo-ri aţi de existenţa materiei primo do ocaziunile de desfacere şi exemplul altora, practică pe lângă agricultură câte un fel de atari producţiuni casnice anume pentru desfacere (oiării, ţesătorii de velinţe, rogoji-nârii etc.). Acest gen de producţiune, ca o-cupaţiuno accesorie pe lângă agricultură, trebue înţeles drept industrie casnică In România. Dacă as-tă-zi d-sale îi este imposibil sa a-rate prin date statistice întinderea icestui fel de producţiune în în treaga ţară, va încerca să arate importanţa ei economică Iu anumite -tate după colo culese de d-sa la faţa locului. Dinfcre acestea, deocamdată prezintă sub formă do monografie sta Tactica ministrului de instrucţie Aîtualul ministru al instrucţiei i inferioritate tn ce priveşte progă-pare a fi dintre acei oameni politici, j tirea lor pentru cariera didactică, cari sunt do părere că două univor-[prin treceroa nelegală şi ciudată a sităţi sunt prea multe pentru rega-f direcţiei gimnaziului pedagogic unitul României. Iversitar de la profesorul titular de Din tactică şi din prudenţă poli- j pedagogie la unul de fizică, strein tică nu luptă pe faţă, aducând însă'cu totul de cunoştinţele speciale ce-argumente psntru această părere. Ar- J rute de postul ce i s’a încredinţat, gumentele ar putea atrage în con- * Seminarul pedagogic universitar din tra lor alte argumente şi poate şi j Iaşi este de fapt desfiinţat pe cale unele neplăceri datorite unei dis-j piezişă. cuţii cu urmări independent de voinţa j Iată două lovituri însemnate, pe celui care a început-o. Dar ce no-{cari a isbutit să io dea ministrul voie e să recurgi la teorie, când'Haret Universităţei din Iaşi, de si-eşti stăpân po practică? Ce nevoie ^gur nu din intenţia de a mări şi în-e să demonstrezi superfluitatea unei | ţări acel focar de lumină al ceutru-univorsităţi, când poţi s’o dărâmi-lui cultural din a două capitală a încetul cu încetul ? (ţărei. Poate că e mai curagios şi în tot * Din alta două împrejurări recente cazul mai leM, să spui pe faţă sco-.s'a dat pe faţă intenţia ascunsă a pul acţiunii tale practice, ţinta po- Jactualului ministru faţă de Uni-liticei tale culturale. Dar e oare ; versitatea ieşeană, lipsă de curaj, când loveşti mereu, j Intr’un ordin adresat facultăţei i j a tt --- de litere din Iaşi, cu prilejul olabo- rărei regulamentului acelei facultăţi, ministrul ameninţă că va scădea valoarea diplomelor de Stat*ale persistent, deşi po tăcute ? Une-ori e poate mai mult de cât curaj, asta, e act de temeritate, chiar dacă nu s’ar putea spune că e şi act de lealitate. Temeritatea dă înainte, peste tot felul de obstacole, fără cumpăneală si prevedere, cu riscul do a se isbi de greutăţi, din cari nu poate eşi de cât plecând u-şi capul sau piei-zându-1 cu desăvârşire. tt Cine a urmărit atitudinea d-lui Spiru Haret faţă de Universitatea din Iaşi, a putut vedea ţinta către care se înireptoază statornic actualul ministru al instrucţiei, negreşit cu pauze şi reveniri, cu ocoliri şi întorsături, uneori cu protestări de facultăţei ieşene, dacă se va menţine o dispoziţie oare-care dintr’un articol, Ia care ţineau profesorii ieşeni,—în loc să spună carat şi simplu că uu va aproba regulamentul. Ia anunţarea sa, ministrul şi-a dat pe faţă gândul. «Sabia lui Da-mocles» şi-a arătat foarte citibil inscripţia de po Iama ei tăioasă. Acuma, în nrmă de tot, ministrul Haret a mai găsit cu cale să facă şi glume macabre, jucându-se cu oarecare cruzime de-a despotul, care îşi bate jos de victima puterii sale arbitrare. Numeşte, în con-dragoste nesinceră, ascunzând sub tra logii, un profesor suplimentar vorbe de ocazie intenţiile adevărate la facultatea de litere pe uu parti-copriuse în înţelesul faptelor. zan politic, fără să ceară avizul Să numărăm pe scurt câte-va din facultăţii. Facultatea atrage atenţia aceste fapte, al căror xezultat ru, ministrului asupra prerogativelor ip poate fi de cât înj isirea Universităţii din Iaşi. Când a fost vorba să se introducă doctoratul la facultatea de drept, toate pregătirile şi chibzualile se făceau numai în vederea facultăţii de drept a Universităţii din Bucureşti; despre cea din Iaşi nu se pomenea nici o vorbă. Cu toate murmurele de nemulţumire ale ieşenilor, lucrurile îşi mergeau drumul lor înainte către înfiinţarea doctoratului în drept numai la Bucureşti, cu excluderea Universităţii din Iaşi do la acest privilegiu. ei legale şi îi cere să fia consultată asupra persoanei ca merită să fio numită suplinitor la catedra vacantă. Ministrul răspunde că o dispus să o consulte, iacă asta îi face plăcere facultăţii, dar să fie bine încredinţată că nu va ţine seamă de recomandaroa ei. Şi în adevăr, după ce primeşte încheierea consiliului facultăţii, prin care se recomanda ca suplinitor un doctor în filosQfie, conform legii, ministrul numeşte ca suplinitor tot pe favoritul său, care nu e de cât licenţiat; deci altă călcare de lege, Puţin a lipsit ca interiorizareaŞagravată acum şi prin ofensa bru-universităţii ieşen8 să devină un j a(^usă facultăţii. Şi astfel îşi bate joc d. Spiru Haret de Universitatea din Iaşi, urmărind cu perseverenţă umilirea ei. O fi şi asta o politică, fireşte. Tactica ei, însă, ni se pare puţin demnă. Ciot e primarii ? fapt împlinit. A trebuit ca toţi profesorii universitari din Iaşi, fără deosebire de coloaro politică, să sc ridice ca un singur om, într’o protestare e-norgicâ şi cu hotărârea eroică de a-şi da cu toţii demisiile, pentru ca d. Haret să se oprească în loe. Atunci ministrul instrucţiei a fost nevoit să alerge la Iaşi, să meargă în mijlocul profesorilor adunaţi şi uniţi într’un gând şi suflet ; să caute a se explica, a se justifica să declare că nu vrea să lovească ” P- Diamandy vorbind Ut ardealul în Universitatea ieşauă, că docto- s“ţf fi Foştii miniştri avocaţi., publicat în râtul se va înfiinţa şi la Iaşi, etc. ţj .'i: nev0*a d* a se înlătura m-Isbindu-se de o rezistenţă puternică, pufintiei at silei din aja temerita sa s’a dat îndărăt si-a nle- J judecătoreşti, pomeneşte între altele temeritatea s a Qat inaarar, şi a pie- ţt de cazul unul primar,icare ca avocat, C«“PU1; . .. . , . apără-înaintea instanţelor judecătoreşti Gând n a întâmpinat o rezistenţă pe cei daţi de el in judecată. suficientă sau n’a întâmpinat nici o j Cazul este foarte interesant, de sigur, rezistenţă, a mers până la capăt. \Ş* grozav am dori să cunoaştem cine „ i este acest faimos primar. privesc direct interesele culturale j ar putea săi scoată de sub anonimatul ale universităţ i ieşene .* abrogarea j cu care Pa acoperit. legii) după care examenele do ca- j Credem deci că nu suntem indiscreţi pacitate ale profesorilor secundari\da$ă cerem Uterului*, ziarul care a trebuiau să se ţină şi la Universi-jpublicat articolul dlui G. Diamandy, să tatea din Iaşi, nu numai la Ceabw£^ nJl^k primarului\cu pricim. din Bucureşti şi punerea ab-| defîntltv este btne ca ţara să cu solvenţilor facultăţilor de ştiinţe Inoasca aceste sP‘Cimene-şi litere din Iaşi pe un picior de în comuna Moroeni, jud. Dâmbo-viţa. Descrie întâiu situaţia geografic â şi economică a acestei comune şi după aceia felul cum prin des-voltarea Sinaiei, băilor Pucioasa, etc., a început să se desvolte in localitate industria ţesătoriei velin-ţelor. Mai departe arată ce se produce în localitate, de unde şi cum îşi procură lâua, felul cum se lucrează velinţe'e, cât se produce anual, costul întregii producţiuni, mijloacele de producţiune, calitatea lucrului, felul şi localităţile de desfacere, precum şi cheltuelile necesitate pentru desfacere. Descrie apoi sub forma de budgot starea economică a unei famiiii nevoiaşe şi a alteia mai cu stare din localitate, arată că ia coa întâi 43 la sută din venitul anual îl constitue ţesătoria velinţelor, pe când la cea de a doua 24 la sută. Arată apoi influenţa acestei producţiuni asupra stării economice a acestor două familii şi pe urmă a-supra întregii populaţium, descriind creşterea popuiaţtuuii In ultimii zece ani, starea locuinţelor ţmenţiouând ca 174 case corespund azi cerinţelor igienico), îmbrăcămintea, hrana, starea Sanitara, culturala, religioasa şi materiala a locuiturilor. Uu toate acesrea întreaga producţiune suferă iu desvoltarea ei la următoarele puncte : I. Lipsa de mijtoaoe băneşti a a-celor mai mulţi mn locuitori, care să le ajute sa-şi procure material In oondiţiuni mai avuntagioase şi să aştepte cu desfacerea velinţelor până la epocile, când se plătesc mai cu preţ; 2. Mulţi caută în scurt timp să producă mult, dar cum instrumen tele primitive nu-i ajută, nu pot de cât să scoată velinţe rău lucrate; 3. Femeile nu mai vopsesc azi cu culori vegetale şi umblă mai mult cu analinâ, pe care îneştiind cum s’o întrebuinţeze, dau velinţelor nişte culori urâte, cari se pierd curând, fapt care, cu toată calitatoa bună a materialului şi munca depusă, face ca velinţeîe să piardă mult din preţ; 4. Mulţi dintre negustorii de velinţe, atât diu localitate cât şi cei din afară neavând capital ddajuns, ca să faci comenzi din vreme, cumpără ceei ce pot găsi fără a puno condiţiuni anumite mai scrupuloase în privinţa calităţii ; j 5. Mulţi din producători zic că |nu so plăteşte în de ajuns şi de a-’ceea nu lucrează cu îngrijire, pe când pe piaţă se caută mult velin-ţole bine lucrate ; 6. Iu mare parto, în locul velinţelor româneşti s > întrebuinţează înoă mult covoare turceşti şi produse de fabrică. Dacă îasă no gândim la întrebuinţarea, pe care o au veliuţole în viaţa poporului român, la faptul că mulţi dintre săteni, cari azi nu mai pot să-şi faoă în casă velinţe, le cumpărA de la cei care le produc ca industrie casnică şi că producţia velinţelor prin însuşi felul ei nu poato fi inloouită de fabrică, ci din contra întrebuinţarea maşinelor a- fhunsâsh el o citn ei Talentele majorităţei sosţsn u d. Stelian Cine * vorbit pentru proect D. Toma Stelian, ministrul de justiţie, nn se poate plânge că proectnl sin de 'COtiTR* LEGE!S$NHARE \ note de călătorie Arătam eri cari sunt părerile unuifrun- Da la Nisa mă ropezii pentru taş guvernamental, d. B. Misir, în cA'S-j câte-va zile la Monte-Carl# şi mă minunai de ce văzui îu acest Eldo- UM uv» J/UBIU V» piOOVbUl Dau UD o ^ rw„ .. reformă judecătorească nn OBte susţinut j farmaciilor. . «o văzui ui acosi în Cameră de toate ilustraţiile partidului... | Concluziunile d-sale concordă cu acelea', rado al jocului si milioanelor J3el mai modest, am văzut, a fost d. exprimate de farmaciştii din ţară, prin j Neapărat că to itâ viata do'; organul comitetului societăţei farmacişti- fnvârtfU(o în :„mi lor din România. în memoriul pe rnr, i?™rtoşle în jurul Chircnloscn şi de aceea s’a şi accontnat snccesnl d-sale. Încolo, nici d Basile Missir, nici d Po-rnmbaru, nici d Orleanu, nioi d. Saita — mai tânăr—nici unul din majoritatea . a-nonimă a acelora care nn maiinsemnează nimic în partid, care nn an nici ta’ent nici autoritate... CI s’eu manifestat valorile de primai ordin toţi fruntaşii da mâna întâi din Camera, care şi-an dat oa nn cnvânt do ordine să snsţie cu talentul lor prestigios, reforma ministrului de justiţie. Am văzut astfel pe încercatul şi vechiul luptător d. Qeorgel Mireas a, bărbat de stat ale cărni largi vederi îmbrăţişean toată.. cupola Camerei, în sfârşit pe celebrul jurisconsult d Mustea de la Boman, fără a Cărsi autorizată intervenţiune na ştimi ce s'ar fl ales ds legea d-lui Stelian.. Şi aatea numai până eri !.. In asemenea condiţiuni evident că dis cursul ministrului, annnţat pentru asi, va apare palid, şters, fără relief şl mai ales fără rost. Oi elt de bun orator ar fi d. Toma Stelian, ar trebni să priceapă că sunt împrejurări când cea mai iscusită elocinţă devine de prisos. După cuvântările magistrale rostite de fruntaşii pe care i citarăm, singurul lncru ce-i mai rămâne de făcut, este să ceară închiderea discuţiei 33 C 0_CT ]R. I D-NA TOSEIiLI DIVORŢ RAZA a Florenţa se continua a ao a-firma, că agomotele unui divorţ Toselli-contesa do Montignoso persistă încă. In tot cazul soţii Toselli au dispărut diu Florenţa. Unii zic, eă ar ti plecat în Liguria, alţii, că s’au despărţit, plecând tatăl de oparte, mama cu fiica do alta. ĂUTODAFEtTli ’ UNUI TRAMWAY La Malaga un tramwai strivind un copil de trei ani, rudele şi vecinii an tras foeuri şi au aruncat pietre asupra tramwaiului, pe care l-au sfărâmet. L-au umplut apoi ou pae şi i-au dat foc. care fam publicat deunăzi în extetiso în co Ioanele noastre. Este incontestabil că farmaciştii au dreptatea de partea lor, şi iot imensul prestigiu şi marea autoritatea impozantului bărbat care este d. dr. Sion, subdirectorul serviciului sanitar, nu pot schimba ceea ce este şi drept şi logic şi legal. Mişcarea pornită dar de farmacişti, şi care se va manifesta şi mai categorică in congresul ce se deschide Luni nu poate să nu reuşească, fiind-că nu este admisibil să se persiste într’o atitudine, contrară celor mai elementare noţiuni de e-chitate... De altminteri reforma sanitară a că rei paternitate în mate parte o revendică tot d. mb-direclor al serviciului sanitar, a avut darul original d’a ridica împotri-vă-i pe toţi pi care legea-1 priveşte. N'am publicat oare acum cât-va timp memoriul consiliului sanitar superior, în care acesta protestează cu emrgie contra tendinţelor reformei ? Nu vedem frământarea intensă ce domneşte în rândurile medicilor, ale farmaciştilor de toate categoriile, tot din pricina aceluiaşi proect ? Trebue să fie ceva care ridică toată a-ceastă lume în potriva anteproectului a-nunţat. Şi sunt multe. la că Neapărat că to itâ viaţa de aci se J ‘ mesei de joc a Casinuiui. L Mondul şi demi-mondu! împrejurul ruletei se adueă şi re-esc cele dintâi mondene din marile centre ale Etropei,alături de demimondenele ceh mai renumite. Apoi bărbaţi: oameni serioşi, sănătoşi sau bolnavi, milionari şi deoavaţi, «fa-sonei» în special. Ce este mai puţin băgat în seamă aci e natura. Lumea pare ci a uitat parcurile de palmieri ale acestui colţ din snâ şi nu mai are dinaintea echilor d» cât masa verde. Oe vecinică loterie omenească I Flirtul Aci văzui o doamnă, pe care • mai cunoşteam din San Rstno, îmbrăcată într’un elegant coitum englezesc, un «bi'goga» şi purtând e nesfârşită pălărie albi garnisită cu roze. Apoi pietre de briliant, mari cât boaba de fasole, şi mai mari, solitari, n ăigean, o frumoasă broşa do ceraliu îi roşia pieptul de moar al corsagiului. De abia îa Monte-Carlo, se grăbi către Casino şi scoase din portofoliu multe şi noui bilete ătă de ce farmaciştii sunt încredinţaţi W® bancă. In jurul mesei un roi de vor avea succes de cauză. doamne. Englezoaice în costume ţaiileur, flirtau fără vină, po când COMFLICTUL AUSTRO-SARB Marile Paturi coatrs Ssrliei Situaţia europeană s’a precizat de câ-teva zile. Cabinetele din Londra, Paris, Roma şi St.Petersburg au căpătat în fine aşteptatul răspuns de la Berlin, pen tru a se rezolva în de cotnun acord conflictul austr’osîrb. EăspunsnLGorminiei Acţiunea marilor Puteri ar fi trebuit să se exercite în mod simultan la Viena Manifestanţii au fugit cnnstrânţi ^5“»^ i forţa armată şi numai după ce 3Ui e; trebuia să fie cei hotârîtor Mai distruseseră complect tramwaiul. ţ ales că se credea că numai Germania. ----------- ! fără a lipsi de la da "oriile sale, putea aă* Austriei sfaturi, după cum şi aceasta )**, i le dăduse în diferite rînduri, in timpul | crizei marocane. | _ Deşi răspunsul Germaniei nu a fost dat în mod oficial, totuşi ziarele germane au vr’unuia » definit în mod perfect vederi,e acestea. Germania este gata să lucreze de con- de Dupe fie-care debut al dintre tinerii deputaţi din majoritate, ziarele liberale, în special «Viitorul» i-a consacrat câte un articol de elogii, cu titlul stereotip aUn nou talent» Nu ne îndoim că onorabilul d Mustea, de la Roman, care s’a produs eri, în mijlocul celei mai vii satisfacţii a incintei şi tribunelor, va beneficia de acelaş articol de omagiu, pe care de alt-fel l’a bine meritat ca prisosinţă. Ba credem că madrigalul va a-pare în «Viitorul» de azi,—şi spre a face plăcere cititorilor noştri putem să le oferim şi o mostră : «Camera a văzut eri cu o satisfacţie ce se citea pe toate feţele, pe toate buzele, manifestlndu-se un nou talent. O-norabilul d. Mustea, deputat de Roman a luat cuvântul la refoi ma judecăto rească şi a rostit unul din acele discur suri cari fac deliciul ascultătorilor. «Aiuncând o privire distrată asupra unui teanc de foiţe, pe cari le ţ nea în mână din obişnuinţă, având aerul câ’şi citeşte discursul, pe când de fapt îl debita tca o inspiraţiune fecundă, cu o dialectică im jecabilă, cu o vervă şi expre siuni ce provocau hohotele de râs,—d. Mustea s’a relevat ca o elocinţă care face onoare acestei majorităţi plină de talente. «II felicităm.» ... .Şi cu toate acestea nu. nu a-cesta este articolul ce va putea a-pare în «Viitorul.» Fiind-câ ar fi o ironie inteligentă Şi asta nu intră îu deprinderile sanguine napolitane îşi muşcau buzele roşii ca mărgeanul. Şi apoi mişcare, râs, şoapte, convenienţe uneori băgate în seamă, prm colţuri lăsate mai la o parte, atâtea limbi vorbite I Jocul Doamna mea se aşeză la joc. Puse, unul după altul, trei napoleoni A pa~r. Perdu de câte-şi trele ori. Jucă in urmă passe, unde câştigă 1.600 de frauci. De aci altă preocupare. Ca est* de făcut cu banii ? De sigur gândul doamnei nu s’a putut opri la altceva de cât la toalete. Un domn. cu mult noroc la trente et quarante, hotăra o reprezentaţie pentru doamne. Toaleta, ce avea să poarte în acea seară fu zelul, cu care se indentifică d-na mea. Alergă la toate magazinele de modă, unde i se arătă pe rând diferite culori, diferite tăeturi, diferite costume : un tea-goon, uacoi-tum franţuzesc împodobit cu perle de argiut, cascade de gaz verde cu wwiuiiuMit '-vuv ^ui« o» îuoigzt, ua» wu- uv • tiTgI QCj uasOdUC cart cu celelalte pateri; dar dânsa înţe- aplicaţii de rose ; alt costum în cu? ' loare franţuzească, trandafiriu şi aib, o mantelăda satin, etc. Daamua se decise pentru o astfel de mantelă şi câştigul ruletei fu vărsat aci. jută desvoltarea ei.(citează sporul, de când la Moroeni a incoput să se întrebuinţeze scărmănatul şi dărâ-citul lânii cu maşini perfecţionate puse în mişcare de apa Iatomiţii sau motoare cu benzină), mai mult lucă, dacă se ţine seamă de vrednicia locuitorilor acestei comune, nu ne rămâne de cât să recunoaştem, că merită să se ia măsuri pentru desvoltarea acestei industrii casnice. Iu privinţa asta ar fi de dorit mai întâiu să vio în localitate corner,oianţi cu capital, care să ceară lucru bun, însă prin aceasta s’ar ivi un alt pericol, al exploatării sătenilor. Dacă astăzi prin în-fiiinţarea băncii populare în localitate s’a pus frâu exploatării exercitate de cei câţiva comercianţi din sat, totuşi aceasta u’ar mai putea face faţă atunci, câni negustorii ar fi înarmaţi cu un capital mai mare. Pentru aceasta cel mai bun lucru ar fi înfiinţarea unei obştii săteşti, care să înlesnească procurarea materialului, să procure instrumente perfecţionate (între altele cel puţin câteva muşini pentru torsul lânii de bătut, puse şi acestea In mişcare de apa Ialomiţii), să dea avansuri băneşti producătorilor mai nevoiaşi, să instituiască în sat o expoziţie permanentă de modele pentru săteni şi de desfacerea produselor, să examineze serios produsele luate pentru desfacere şi să înlesnească desfacerea In întreaga ţară. Dacă astăzi progresul îmbucurător, pe care oineva II vede venind la Moroeni, se datoreşte în mure parte lege a se lucra numai ia Belgrid. Şi a-,! ceastâ rezoluţie e condiţionată nu numai de aprsciarea pe care ea o are faţa de obligaţiunile contractuale cu Austria, dar şi prin modul cum judecâ fondul aface-rei. Germania socoteşte cl Serbia ne-pierzând nici o paima de 1 >c, nu are dreptul la nici o compensaţie ; câ Austria ofenndu-i avantaje ecoaomice o tratează cu destulă buna-voinţă şi că provocaţi unii e Serbiei nu trebuesc tolerate faţă de o mare putere, oricare ar fi. Atitadinea poterilor. — Serbia sacrificată Atitudinea Germaniei, se înţelege că a dat de gândit marilor puteri. Căci ce se putea iace? Să se treacă peste Germania, ar fi fost să se taie Europ i în două ta bere. Apoi Austria a declarat că nu va primi sfaturi de la nimeni. Să se lase ca Serbia să pornească cu războiu î Cart ar fi repercutarea acestei imprudenţe în Rusia? Nimeni nu poate să răspundă sigur Dar e de admis, după precedentul de la 1877, ca o lovitură a Cum se pescueşfe norocul] Comod şi elegant ; iată lozinca. Jucătoarele se aşează la masa verde ca şi acasă. De obicoiu joasă fără mănuşi. Aceasta de sigur, mai pu: ţin din dorinţa comodului, do oât mai ales să lase liber focul scântea-tor al pietrelor preţioase de la inelele, cari împodobesc, unul lângă altul, toate degetele doamnei. Parisul trimite aci cel mai con -siderabil contingent do femei u-şoare, cari nu joacă ele înşile, ci pescuesc norocul de a găsi în sală vre-un galant, caro să ponteze pentru ele. In timpul auesta ele se plimbă prin renumitele galerii de pictură, In toalete strălucitoare şi 1876, prevede precis că în cazul când una din aceste două puteri va fi atacata de Rusia, cealaltă sa intervie cu toate forţele sale militare, se înţelege uşor cât de grave ar fi consecinţele. Deci remediu nu e de căt în evitarea războiului, şi deci într’o intervenţie numai la Belgrad. Şi oficiosul francez «Le Temps» aşa declară. şi prelungirii şoselei de la Pucioasa la Binaia, nu ne mai rămâne do căt să sperăm, că trenul va aduce şi restul celor dorite. Cu privire la industria velinţelor în general, în ultimul timp a început în clasele de sus un curent pen-ru ridicarea acestei producţiuni. Iniţiativa privată şi Statul, prin a-dunarea de motive vechi româneşti, prin înfiinţarea de şcoli de ţesăto-rie, prin împărţirea de modele frn-moase şi prin propaganda psntru întrebuinţarea acestor ţesături, caută să ajungă la acest scop. Pâaă în prezent totuşi nu putem zice că pentru industria velinţelor nu s’a realizat de cât puţin şi această producţiune a rămas principalniento tot pentru trebuinţele- sătenilor şi e concurată de produsole de fabrică in genul gobelinelor şi covoarelori turceşti. Timp de două ceasuri, prin exetn-1 plo bune aduse şi descriori interesante, vorbitorul, liber da ori-ce prejudicii, a prezentat îu adbvăr o i-coană foarte exactă şi foarte vie a traiului săteanului român şi a ţesă-toriei velinţelor. Printre coi cari au luat cuvântul, diutro români a fost d. Moteanu, care, între al «ele, spune ca, dacă uzi produoţiunea în gospodărie a color trebuincioase vieţei săteanului, a perdut mult din valoarea oi din trecut, asta trebue s’o atribuim în maro parto politicei comerciale a Austriei, curo de la 1859 încoace nu ue-a folosit cu altceva, do cât câ no-a lnâbuşit orice producţiune economioă naţională şi reaga cari au săvârşit renaş- torilor, toro. Totul îţi dă impresia, că bănui o mai uşor aci decât îa celelalte părţi ale lumii şi uşurinţa, cu cars îl perzi si îl câştigi îţi aâ deşărttf-ciunea acestui arbitru al lumii întregi. Iată adevărata epopee eroi-comică a banului 1 în schimb ne-a trimis toate mărfurile de fabrică, care n’au mai avut valoare pontru alte pieţi. La întrebarea pusă de oarecari din auditori co anume măsuri a luat Statul pentru industria casnică îu gonere> d. M-tga răspunde, că despre această chestiune va vorbi mai târziu. De o camdată poate spune că în anul 1900 iniaistrul industriei şi domeniilor de pe vromuri, în ancheta economică ce a întreprins, se ocupa şi de starea industriilor casnice. In scurtă vreme gavernul conservator de atunci căzând, şi col liberal a-vând alte chestiuni tot aşa de importante la ordinea zilei, do-abia în anul acesta ministru) industriei şi comerţului se ocupă do măsurile co sunt de luat pentru organizarea industriilor casnice. Profesorul Sering, rezumând în câte-va cuvinte cele spuse de d-nul Moga, arată că după calo descris* se prezintă acelaş fol de viaţă în România, caro cu o sută de ani îu.i-iuto era şi în Germania. Dacă însă în Germania produeţiunea inlus-trială din gospodărie în maro parte a dispărui, cjdîud locul producţiu-noi industriei mari naţionale în România—şi lucrul e trist—ăC09t fol do producţiune dispare înăbuşit de industria streină. Peutru d-sa a fost totdeauna foarte interesant să 89 ocupe de viaţa acestui popor, oare, până acum oâteva decenii stăpânit de puţerea turcoâşcâ, pori şte de odată cu paşi uimitori pe calea culturii. In acelaşi timp prin exportul eerwalelof www.digibuc.ro E P O O A “ ' W^^WUtof 7 CE SE PETRECE IN TARĂ 4— Dela corespondenţii noştri TG IVEŞTI de câte ori încerc,!» să vorbească, dubletul său îl făcea să tacă, dân-du-i să înţeleagă, să încă nu este nimic. ! Serbarea s’a terminat cu reprezentanţi^ de cinematograf, prezin-Pu'&stu. — Implimndu se 7 ani dela tând caricatura <3- lui Taft Î11 difo-isoartea marelui proprietar Miliail Balş rito SCOni' s’a oficiat un parastfs- la biserica Sf. ■ Se anunţă din Londra, că hor-Gheorghc de aci, în prezenţa unui mare ’ ticultorul rus Checkot, după Hingi număr de rude şi amici ai defunctului studii asupra, aviatiunei, a invontat Cu acest prilej preotul A. Cnstea a u nou aeroplan. ‘ « „ îmniinn^iV^s ni i î Un motor de 50 hp. şi costând Şaptejm^ an^mphnn de cfuid^bise m lei a fogt comandat la o casă Paris. Primele încercări face Jnna viitoare. rostit uzmătoarea cuvântare bise ric’a se roagă neîneetat la sfintele sale rugăciuni pentru fericita pomenire a fi- ln lantropu ui boer Mihail Balş. Acest bărbat s’a stirs în vârsta bărbăţiei numai de 51 ani, s’a stins tocmai atunci când era mai d< folos ţărei şi Bisericei pe care încă dela venirea mea aici dorea din inimă să o vadă aşa cum este astăzi Grija sa pentru înflorirea bisericei, şcoa-lei şi comunei era neasemănat de mare căci se interesa de aproape de fiecare în parte ori de câte ori venea aici sau se ducea cineva şi spunea că s? simte ne-voe de cutare ori cutare îmbunătăţire şi el fle cu punga, fie cu cuvântul şi stăruinţa sa făcea ca toate să se îndeplinească după dorinţă şi cum e mai bine căci cuvântul âău era ţinut în seamă şi ascultat până şi de cei mai mari demni tari ai statului şi toţi îi dau cuvenitul respect şi satisfacţie ştiindu-1 bărbat de înţelegere şi că e descendent a vechei şi mari familii boereşti Balş S’a dus de şapte ani şi parcă’I vădeum mă cheamă şi mă întreabă cum merge şcoala, ce’mi trebue la biserică,—vine poporul la sf liturghie şi ce predici le ţin şi dacă s’au mal stârpit viciile, ho • ţiile, etc şi cât de mult se bucura când vedea şi auzea că mergem spre progres. D-zeu să’l erte şi să’l odihnească. se vor. 1 l |6ii D-l Aparatul cântăreşte 545 kilgr. şi va putea transporta până la 635 kgr. ITolicele vor avea forma unor roţi c.u spiţe, aparatul va mai po seda o frână si o umbrelă. Iuventatorul asigură, că aparatul său va putea să se ridice ori-care ar fi posiţia sa pe pământ si fără] viteză iniţială. * ■ Zilele trecute aeroplanul militar englez a făcut pe câmpul dela AldersTiot mai multe experienţe de ■ sburat foarte reuşite. !_______________________________ Ţinând piept vântului, aeroplanul» ~ ^arcurs mai întâi o distanţă de Prunii de asemenea sunt plini In NEÎNTRECUTE calitate şi construcţiune s’au dovedit cele mai moderr PLUGURI CU ABURI ORIGINALE „FOWLER” construite pe baza experienţelor noastre practice făcute în timp, de mai mult de 50 ani în toate ţările din lume, şi introduse de 20 de ani, cu cel ma mare succes, şi 111 România, unde lucrează astăzi peste 60 de pluguri cu aburi «ORIGINALI FOWLER» funcţionând prin ardere de paie sau ori-ce alt combustibil. Frin funcţionarea lor sigură şi Ireproşabilă ele garantează o arătură riŢională, producând cea met mare cantitate de arătură zilnică. Toate aceste pluguri au fost puse în funcţiune personal de PR0EC1ELE MILITARE LEGEA STATULUI MAJOR Cum se prezintă proectul după votarea lui de Senat l .1» 11: -iu D i JULIUS SAXON Inginer specialist şi representant-general al or JO^HN FOWLER & Comp. Bucureşti — Str. Armaşului, No. b NB. — aproape întreaga elită a mariler proprietari români au cumpărat numai pluguri cu aburi «ORIGINALE FOWLER», adresându-ne scrisori elo gioase şi de deplină mulţumire pentru perfecta lor funcţionare neîntreruptă. r.-fe- 1 firi s’a împărţit la Cameră proectul de lege pentru serviciul de statua,or al armatei, care a fost votat 'de Senat, cu unele modificări, In şedinţa de la 7 Februarie c. Iată cuprinderea actuală a proec-tului. Faţă de devastările din urmă în pădurile din Statele-Unito, preşedintele Roosevelt, în urma unei conferinţe avute cu miniştrii şi cu membri şi delegaţi pentru «conversaţia naţională», a decis convocarea nnei conferinţe internaţionale pentru conservarea esursolor natu- ■ Sultanul Marocului a făcut o se.ie de numiri cari arată intenţia Făle. .uvnvuiuttuv pi ui ruuui «.Dba^vuuui, Această conferinţă se va ţine 1.1 j sultanul a luat o primă deciziune a parcurs mai întâi o distanţă de.'rruH 11 ae asemenea suin puni cu lare. de metri la 3 metri înălţime, {«uibaro de omizi. | Cu acest prilej s’au pus bazele u- AI doilea sbor s’a făcut la ol ----— \ »ei societăţi filantropice intitulată înălţime variând într 3 şi 4 me- j Aseară a avut loc lu amfiteatrul, «societatea ajutorul săracilor» D. tri, la care altitudine a parcurs 400 Liceului Lazăr, o şedinţă a Liget a fost proclamat preşedinte do de metri. 1 Culturalo. * 1 onoare, iar ca preşedinte activ pa- In aceste momente se examinează 1 A vorbit d. I Răducanu despre i’ohul econom A Cristea. chestiunea de a se crea un câmp def «Coopcrativism» din punct de ve-j ----- aviaţiune, care ar fi situat în Essex,f dere naţional şi au spus monoloagej A S R Principele Fordinând"*a pe un teren de mai mult de 1215 mai mulţi artişti de la Teatrul Na-fpiecat azi'dimineStă, Sâmbătă, la hecfcar0- t'onal. j orele 9.45, la Ploeşti, spre a ins- ------ f pseta trupele din această garni- ,„.fi , - . - i- ■ In *ala Amiciţia a fosl eri o a zoană. i .m u a pune în aplicare re- dunăre a unora din cftrciumari, pen- j A. S. R so va reîntoarce în Ca-^icnnoirnQ *ermina*e Prm ac<11' din |ru a se ţnCepo o luptă contra ac- pitală tot azi, după amiază, la 0- ., , tualei legi a monopolului cârciu- rele 4. sosit la raeIor i _____ ----- | Azi, la orele 5 juni. d. a., oomi- D. I. I. Brătianu, pi im-ininistru siunea veterinară va ţino şedinţă şi ministru do interne, va depune la ministerul de interne, zilele acestea pe biuroul Camerei un proect de lege prin care comuna Botoşani este autorizată să contracteze un împrumut, de 600.000 lei pentru a face următoarele lucrări : canalizarea oraşului; construirea u- Algesiras. Si Bennis şi Boukili au Tangtr pentru a examina creanţele străinilor. Si Mohamed ol Omani a fost numit prezident al comisiei pentru indemnităţile relative la Casabianca. Această comisiune îşi va reîncepe lucrările către 15 Februarie st. n. Actul din Algesiras prevăzând organizarea comisiunilor municipale desemnate prin votul cetăţenilor, 3 Ofiţerii cart au servit deja in Serviciul kde stăt-major în gradul ce au sau in gradul imediat inferior. Art. 10 — Atât absolvenţii şcoaki superioare de răsboi, aleşi pentru serviciul ae stat-major, cât şi căpitanii reuşiţi la examenul arătat în articolul 9 precedent, sunt chemaţi, în limitele trebuinţelor, la mracle stat-major al armatei, pentru a urma un curs complimentar de stat major şi a fi pregătiţi prin lucrări de biurou şi pe Lren. Art. ii. După t&aminarea cursului complimentar, acei cari vor fi judecaţi uţiunile sale îmbrăţişează . i apţi pentru serviciul de stat-major voi- aj Studiul chestiunilor de organizare Mace un an de practică la un stat-major militată; î de comandament, iar în urmă vor fi tri - b) Pregătirea lucrărilor relative la râz- J m’?’ într’o armă deosebită de a lor, pen boi, adică : mobilizarea şi concentrarea •tl U a _f®ce un stagiu de un an. armatei pregătirea teatrelor jprobabilej Art 12 - In urma acestor încercări • | comitetul consultativ de stat-major pro- sei viciuri ne- Pune„ pe acei ofiţeri cari. la trebuinţă, Atribnţiuni Art. 1.—J Serviciul de stat-major general a! armatei este destinat să ajute pe comandanţii mariloi unităţi în exercitarea comand: meniului. Atribuţiunile sale îmbrăţişează peratiuni; Regularea diferite'or de o- c) 0 . __________ ____________ _ . . . cesare operaţiunilor armatei în campanie P°) ® chemaţi în serviciul dejstat- major ca serviciul etapelor, serviciul căilor fe- P1'40 o încheere sprijinită pentru fie-carţ. rate, al telegrafelor şi poştelor, serviciul . ofiţer în parte, pe aprecierile obţinute de' în acest sens, provocând aplicarea reglementului asupra taxelor urbane în Tangor. Ben Chekroum a fost numit director al acestei organisări, Septembrie la Hagă şi va avea de stabilit uu fel do inventar general asupra resurselor mondiale în cărbune, petrol, lemn, forţe hydrau-lice. etc. ■ De câtva timp vecinii nu mai zăriseră pe contesa de Pominierep, care se zice că esse o fiică a lui Napoleon 11 si care locuieşte la Şeii bs, în Franţa. Agenţii de poliiie au spart după câtăva vreme o fereastră şi au pătruns în locuinţa contesei, pe care o găsiră într’o stare de agitaţie extremă, întinsă pe jos şi înconjurată de o întreagă leziune de şoareci. In odie erau împrăştiate o mulţime de valori şi bilete do bancă roase do şobolani. Conteşa refuză orice hrană. A trebuit să fie transportată la azil. ■ In ţara negrului Legitimus. în Guadelupa, judecătorii tribunalelor sunt toţi în concediu în Franţa şi sunt înlocuiţi printr’un institutor şi doui judecători de la un tribunal vecin. In Martinica unul din judecători se făcu nevăzut ih momentul ju-deeărei unui proces ; după trei zile de cercetări, fu găsit îa demimondenă. In Madagascar se găsesc judecători, cari necunoscând altă limbă decât malgasa, ascultă pledoarii în , franţuzeşte şi se pronunţă în con- S secinţă. Scuza le este, că nu judecă mai, (j/V ţj ţŢg alegător I Consiliul superior do epizootii se t va întruni, în ziua de 20 Februarie a. c., la ministerul do interne, sala de şedinţe a consiliului sanitar su- * 3» ■■n’t.nf .*11”“^'“ szits- ssws î?n5 U re a* * ^Ca. U11 ^ 2?oa* de reformă sanitar şi anume partea fi tntrSn nî ^ * privitoare la chestiunile de politie fi întreţinuţi pe seama comunei; o £anţt„r* v^arinors r * judecătorie de ocol şi alte lucrări s‘inltară e ' a a‘ de edilitate. | Primăria Botoşani mai dispune de suma de 200.000 lei, astfel că pen- 8(0.000 tru aceste lucrări de lei. va avea î Câmpurile de demonstraţie de informaţiuni d) Studiul geografiei şi topografiei militare a ţării şi a ţărilor străine e) lustrucţiuuea şi educaţiunea mili tară atât în şcolile militare cât şi la trupă, ui mărind metodele întrebuinţate şt făcând propuneri de îmbunătăţire. f) Studiul forţelor militare ale diferitelor State, urmărind progresele militare ce se realizează în armatele străine. g) Colaborarea la comandamentul marilor unităţi, ajutând pe comandanţii marilor comandamente militare în acţiunea lor atât în timp de pace, cât şi în timp do război. ofiţeri de Ja superiorii ierarhici, în şcoală, în serviciul de stat-major şi la timp. Art. 13.— Şeful statului-niajor general al armatei luând avizul comitetului con-1 sultativ de stat-major, poate propune Teatrul LTRIO COMPANIA LIRICĂ ROMÂNA Coâducsrea: C. GR1G0RII — 14 Februarie pentru a 7-a oară POVESTIRILE lui HOFFMAN (Hoffman’s Erzăhltmgen) Operă fantastică In ciuci tablouri. Duminică 15 Februate la ora 2 şi Jum. p. m. z Matineu z se va juca EL si EA. seara la ora 9 Prinţesa Dolarilor Lv ni Hi i tbr u are 1009 pentru prima oară VERt VIOLFTTA Si = Filemon şi Baiieis -- Bjiletele la „Independenţa" carne stricată şi >«• conHtatuudu-.se " —* * — —— H ■ VAu —X — v— - 111 t*J VX A J VX V v— A« w m . « , « . * , , , , . ministrului de răsboiu pe un ofiţer mfe- i faptul ei au fost trimişi în judecata Organizare de stat-major al Propunerea d-lui inspector Po-_____ | povici-Lupa D._ Vasdo Mateescu, contabil al | D. Popovici-Lupa, inspectorul în-[ primăriei oraşului Caracal, a fost«vâţământului agricol din ţară, a p . _ - „ _ snumit şef de biurou în caucolaru înaintat d-lui Spiru Haret. minis- vS îîiceper© fle Mârţl o lî©— jrefecturei de Romanaţi, serviciul‘trul instrucţiei publice un raport brufvrie, tri b analul a hotă- judeţean. j—în caro găsim multe lucruri ce j merită să fie ştiute—cu privire la întoomirea unor cimpuri de demon rât în mod definitiv, elibe rarea cărţilor de alegător I w» •»«» ^ colegiul 1 Senat, «fi|« « ooX/mJftf. fe.ro* !î"'irloar8 ?i s,'peli<>aI'' de “gri"u‘- pentru la Ora 1 jum.-—4 p. m. Ila şeş; IO—15O(0 din căpuşe sunti Alegătorul pentru a’şi pw-trele tea primi cartea, trebue să Moinându-se, locuitorii silesc la tură. In acelaŞ timp d. inspector Ni-colaescu a propus să so înfiinţeze asemenea terenuri demonstrative S* nrtt/illte d-lni pentru ykn' ?P° «coaiele primare rurale, prezinte (l-mi preşeamte.taţnle de primăvară. f D. ministru Haret a însărcinat pe ftl tribunalului de Cdmefdu, \ |d. Popovici-Lupa să studieze pro- în camera de consilia, CU Pi'i“.ăria oraşului Vaslui a îna-fpunerea d lui Nicolaescu şi a adun ciu'Hflcot da idantitata I iotat ministerului de interne spre :mis cele cerute do d. inspector Po-Ull bOiLuţHl ie laoniliaio, aprobare bugetul po exerciţiul viitor J povici-Lupa. CarO 86 eliberează în modj Acesta este primul buget sosit’ * gratuit pe hârtie simplă j pânâ acum la minister. | Câmpurile de demonstiaţie vor de comisarul secţiei de po - f ---- ; Îl împărţite îu ferme de câtolOO 200 litifi în TA7H cilrftl ilomiH ! D- C Cerchoz a fost anmit avo- m®fcm pătraţi. . . Îl ţie in raza caiei «omici [Cftt pe lângă mluisterul de interne Scopul urmărit prin ele este răs- liaza, on CU chitanţele de pentru supraveghere! şi verificarea pându-ea cunoştinţelor agricole pri.i- bîf sau ibnciorftcele mai re- lucrărilor întocmite de comisiunile Gre «^nni rău, de cât dacă ar prioopo limba, ] asemănându-se înaceas a ou vestiţii s judecători ai lui Rabelais din «Qar-agm 01X1 clubul a nanfa aVi în fina «ii vaal»ih> instituite peutru alcătuirea tablou-1 v’°5 ^ a*°?° P9 îa r,is' cente,_0n în fine cn vecnu Pe lân8ă Cărările mai unice aparţin sau-treime să revină ca- peptru a fi văzute de oât mai Luni, 16 FeDruarle orele 8şiju-! gantua et Fantagmai» / mătaîe seara, în sala Dacia, ,llga Se anunţă diij Cineiunati, gcălfle propagandă trecătorului o mai instruc- parte se va vedea un ________ s multă lume. i* ^ î yor înfăţişă , T .. ’ . ... . privire dintre cele i La Iveşti a avut loc ziiela a'e8-lfjvo „ . . , -, , , ___________ conssrvatoare" va ,unTpna frmi-103 bal «Wî»11 Pe de o «Knockers» dubu1 a oferit prezi |ţjne a doua conferinţă 2 sa dina- J®, ?,• ladmin“tP5 teren cullivăt cu- neingrffirea ce se dentului Taft un prânz, ia cursul jCCâStă sesiune. Aoruimoş10! Iveşti, h,ub patrona obiemueşte mai|prin toate locurile; glum lo'Tosibile08^dtfîîm “fi V2 VOFbt d. Gh- Lucasievici d*,M ^........................................... Se PW VIITORUL NOSTRU AGRIGflL. S’au făcut glume pe socoteala vii- j jtinat introducerei unei lumini sis toarei sale poziţiuni asupra staturei | D. G. Corbescu, şef de cabinet al) tematice în Iveşti, sale impozante, asupra accidentului! d-lui I. Bmtianu, ministru de int&rne, f întâmplat pantalonilor săi într’o a fost nu mit prefect de Fălciu în\ La examen ul de definitivat peu-călătorie în Rusia. O mască a d-luilocul d-lui dr. Lupa, demisionat. ţtni titlul de judecător, d. Coust,. Taft s’a aşezat în faţa prezidentu- D. Aurel Vasiliu, şef de cabinet la Sfetescu, administratorul plăsii Pâr-lui şi n’a încetat un singur mo - i ministerul de externe, a fosl însăr- ‘ litaSâr uleşti (Ilfov) a reuşit prin-ment de a’I hărţui, luând toate dis- > cinat să îndeplinească aceleaşi fune ...... ţiuni si la ministerul de interne. Art. 2. — Serviciul armatei cuprinde : 1. Marele stat-major al armatei, 2. Stat majoarele comandamentelor marilor unităţi. Art. 3. — Marele stat-major al armatei face parte din ministerul de războiu şi e împărţit în secţiuni; iar acestea în biurouri. Stat-majoiele comandamentelor sunt împărţite în biurouri. Art. 4. — Serviciul de stat-major se îndeplineşte de ofiţeri din toate armele, cari au primit o pregătire specială pentru acest erviciu. Art. 5.—Deosebit de aceşti ofiţeri, mai sunt chemaţi în serviciul de stat-major : i Ofiţerii cari îşi fac stagiile de încercare ; 2. Ofiţerii de Orice armă destinaţi pen ’ tru serviciile auxiliare ; 3. Funcţii narii civili şi grade inferioare Art. 6. — Oliţei ii de orice grad, chemaţi în serviciul de stat-major, nu pot fi r-ţinuţi în acest serviciu mai mult de 4 ani consecutivi, afară de cazuri excepţionale, în interesul serviciului, care se lasă la aprecierea şefului de stat-major general al armatei, respectându-se con diţiunile de stagiu legea de înaintare. rior de stat-major a fi mutat într’o altă armă decât aceea din care provine. Ministrul va lua pentru aceasta .şi avizul inspectorului armei în care este a se face mutarea. Dispoziţiuni tranzitorii Art 14.—In timp de doi^ani de la promulgarea acestei legi, ofiţerii de stat major se mai pot recruta şi dintre ofiţerii superiori de orice*'armă, maiorii sau locoteneeţii-colone , cari, în timpul ser vi;iului lor îndelungat la trupă, s’au distins prin servicii şi lucrări însemnate; prin calităţi şi cunoştinţe superioare, şi au dovedit câ“posedă aptitudini pentru serviciul de stat major. Asemenea ofiţeri vor face mai întâiu un stagiu de încercare de un an la ma" rele stat-major al armatei, unde vor executa lucrări de biurou şi pe teren. La finitul stagiului, comitetul consulta' tiv se va pronunţa asupra aptitudinilor şi cunoştinţelor lor superioare, propunîn du’i pentru stat major în acelaş mod ca Ia art. 13 Un accident a avut, loc aseai'ă în gara de Nord Zarzavagiul Vasile Dobreni, care pleca spre Galaţi, în momentul când trenul s’a pus în rnişcare a alunecat tribunalului corectional care i ţie condamnat la câte 500 lei amendă. Făcând apel contra acestei sentinţe Curtea do Ape! secţia Il-a l’a respins eri confirmând sentinţa tribunalului cerecţional. Apelul d-lui Totna Simionescu D Toma Simionescu, proprietarul unor instalaţiuni de băi «sistem Kuhne» din strada Popa-Tatu, a fost dat In judecată şi condamnat de tribunal pentru practicarea ilegală a medicinei la 10 zile închi-s are şi 200 lei amendă. Făcând apel conţi a acestei sentinţe Curtea de Apel secţia Hl-a l’a amânat eri la 18 Aprilie, procedura nefiind bine îndeplinită. St. Ştiri artistice1 Luni, 20 Feb uarie^ipoţ), va avea loc la Teatrul Naţional reprezentaţiunea de retragere a d-nei Amelia Hasnaş, care părăseşte scena după o activitate de peste 30 de ani. Se va juca Ttresa Raqitin, puternica dramă a lui Zola, în care distinsa artistă are una din cele mai frumoase creaţiuni între'şine şi roatele, vagoanelor iau trecut peste ambele picioare. El a fost'1, ale sale Se va mai reprezenta şi un act transportat la spitalul Filantropia a- ’ din Mareşala. Rolul pun de humor Ma-proape în agonie. Ireşale Lefebvre,—vestita Madame Sans- Direcţia C. F. R. a deschis o an-l ^ne.-va fi ţinut de eminenta societari, chetă. la trupă impuse de PALATUL JUSTIŢIEI Furtul de la Banca de Scont Mihail Bconomu, funcţionar ia Banca de Scont, secţia Contenciosului, 5ncredinţându-i-se nişte bani pentru a-i da Ia o percepţie a dis-[ părut cu ei, împreună cu nişte buni Personalul serviciului de stat major Art. 7.--Cadrul ofiţerilor întrebuinţaţi în serviciul de stat-major este”: La marele stat-major : Un general de divizie sau de brigadă, ş f oe stat-major general al armatei ; Ur. general de brigadă sau colonel, sub-şet de stat-major general al armatei;' fncasati de la diverşi creditori şi Do. colonel., doui locotenenţi-coIoneli, cu 0 8Uină de 2260 lei încasată în S srpracţ cap,tan,la calitate de custode al unui imobil Funcţionari civili. j al d-nei Fdena Daneoviei, situat în La comandamente : ;calea Moşilor. Patru coloneii, şefi de stat major la I El a fost dat îu judecată şi con-corpurile de armată ; idamuat în lipsi de^Curtea de Apel, Şeapte locotenenţi-coloneli, sub-şefi de Ca ultimă inatantă do fond, la 7 stat-major la corpurile de armată şi şefi iUQi închisoare, 6k)0 lei despăgu-, de stat-major la divizii ; biri către Banca de ioont şi 2260 i Şase maiori, şefi de stat major la di- , j de8pJlgublri către d-na Elena d-j.a Hasnaş — Marea cântăreaţă de la Opera-Mare din Paris, d-na Yvonne Dubei, va da la Ateneu două concerte, în serile de 3 şi 13 Martie Celebra artistă a cântat acum patru ani la Teatrul Naţional şi a obţinut cu acel prilej un succes imens De sigur că admiratorii inarei artiste se vor grăbi să şi reţină locurile din vreme Biletele se găsesc la Hali de I/Inde-pendattce roit mâine. —In Sala Boulevard (Eforie) are loc teatru cinema-Pathd-f reris-Paris, cu începere de Duminică 15 Februarie 1909 în jiecaxe zi fără întrerupere Program excepţional atât la matineuri cât şi seara | Relevăm, Wilbur Wright inventatorii, maşinei de sburat supranumit la Paris omul pasăresşi Regele aerului. i moşio’ * Produsul acestui Paul Balş, propriotarul bal a fost des iar pe alta, alături de icoana fidelă 1 cuiturei ţărăneşti, va înflori un * câmp lucrat sistematic, potrivit pro-“ greşului pe oare l-a făcut agricultura. Sătenii vor avoa prilejul să constate binefacerile arăturii adinei, gu- . Oaucov'ci. Făcând opoz'ţiefşi ueprezeutân-serviciu- du-se Curtea i-a respins-o iar eri secţia U-a a Curţe: de Apel i-a respins şi contestaţia vi?u ; Treizeci căpitani la biurouri Funcţionari civili Art. 8 — întregul personal al lui”de stat major general al armatei este pus, din punctul de v-dera al funcţionarei serviciului de stat-major, sub autoritatea «şefului de stat-major general al armatei», care este şi şeful direct al marelui stat-major din ministerul de războiu. Şeful de stat-major general alarmatei şters de po un certificat este inspectorul serviciilor de ştat-major Eliberat de uu gimnaziu şi face toate propunerile privitoare - Corpurile Legiuiioare CAMERA Şedinţa de Ifi 13 Februarie Falş in acte publice tea Obţine o slujba iair.ano reiate a memonu semnat de 6000 podgoreni ce ,U ,,n do studiu rând Să li se apere interesele cu-priie i Şedinţa se deschide la orele 2 şi 15. Prezidează d. Ferikide. ce .. —— —- —— —— ....—^».—., 1 e cu -pr -------- — 0--------- dm pro- jul desbaterei asupra legei planfaţiunei vincie, monţiuuea^repetent notată viilor. F Viile neîugropato din judeţul Argeş au fost în maro parte atinse de ger. Câmpul şi dealurile sunt aco-, perite de un strat subţire do ză- { padă. ( ! D. Radovan Cosotici, profesor u niversitar sârb, a sosit în Capitală. , De aici, d-sa va trece în Rusia. jlita-Sâruleşti (Ilfov) a reuşit . , „ . , . ‘ tre cei dintâi, cursurile adresate d-lui Taft pe socoteala sa. In urmă s’a introdus o imensă pereche de pantaloni, ofe-rindui-se prezidentului, de o lărgime şi i!u un fund colosal, afirmîn- du-se că în modul acosta d. Taft _ _ UM ouiau ouu nu va avea să se teamă de nici un|padă. ! c,irsul «ăptamanei viitoare so accident. _ \ Trunchiurile arborilor şi mai cu Vii ^ace o iniportantă mişcare îu Liit-eotori şi diri’ginţi vor trebui să Un de tineri din I ilipine|seamă alo plutelor sunt pline de C01’PU. me^ica (^1U f,ot vricm'sanl*ar-înainteze ministerului, planurile 11 prezintă un cal de pantomiuă, 10uâ de omizi, ast-fel că dacă timpul, ex'enor- câmpurilor de demonstraţie ce vo- care se cabra de frică la vederea^va fi favorabil lîpentru dcsvoltaroaI ----- [esc să execute pentru a fi cerce- aubletului prezidentului laft. |lor, vom avea o invazie no mai po-! D. Paid Balş, proprietarul moşii- tate, spra a se vodaa dacă pot fi Acesta s a d'«trat de minune şi ^menită Ia primăvară şi vor pricinui lor Iveşti şi Toreeşti, a împărţit | încuviinţate aşa sau cu oare-car.' na putut de cat să râdă, căci 011 ţ ravagii mai mari ca anul trecut. ‘ copiilor săraci haine şi cărţi şco-! modificări. noi ,1111 i nutri vif - nimerii «omintn ? , , ‘“''r—*. ' VlnCle, IUenţl uueg ^repeieill UOiaiU KeSr ',0° f;r”df,kb.r“cr,r/,“d;rî,x ţ» »»?*»>‘«‘«'•ii, Ministerul instrucţiei va trimite mente ţT a? a «cn« «piomovat, me va trimite azi tutu lor şcoalelor’de agricultură o circulară pnn care le aduce la cunoştinţă cale cuprinse îu propunerea d-lui inspector Popovici-Lupa şi le atrage atenţiunea să întoc-jmească, îu termenul cel mai scurt j cu putinţă asemenea terenuri luainte de a pune ceva însă d-nii mente. « OAmV-1 se» A 'iz?#*, «a intrând în comerţul mare al lumii, (mit întreaga sa lucrare, însoţind! lasă în urmă o staro critică pentru |0 de datele cele mai amănunţite ţăran. Avem înainte un noDor tânăr. Cl‘ /Mi rloriCohibA îl fali/iifti ^ . k - — ----------- amănunţite ţăran. Avem înainte un popor tânăr, ;Şi cu deosebire îl felicită pentru oameni. frumoşi şt inteligenţi şi ar ^ modul, cum a presentat traiul po-„a^ desvol-, porului român, dovodiud o deplină judecată critică a împrejurărilor Peutru noi, românii, cari am a-sislat la conferinţ-, a fost un feri cit prilej de a vedea po unul din ai noştri atât de bine apreciat do o maro autoritate tr’o cestiune de teres pentru noi FOILETONUL „EPOCEL din 13 Februarie 1909 tarea economică. îmbucurător e că lounoştinţă şi o temeinică azi întreaga clasă conducătoare are’ - - < • •* ■ problemă să ca problemă să viudoco ranele din trecut. Faţă cu împrejurările actuale găseşte, că industria casnică ar putea fi de mult ajutor pentru săteni. Din cele descrise despre Moroeni se vede mersul natural al acestui fel de producţiune : pe de o parte producători cu capital mic, pe de! altă pai te comercianţi, cari încep] să speculeze. Aceştia din urmă fiind] iarăşi cu capital mic, Banca Popu-Iară le nimiceşte acţiunoa. Lucrurile însă nu vor rămânea aiai, căci în faţa comercianţilor cu capital mare banca nu va mai avea efectul de azi Relativ la înfiinţarea unei obştii pentru propăşirea ţesă-toriei volinţelor, d. Soring găseşte măsura destul do frumoasă, dar întru cât e nevoe de vederi mai îndepărtate comerciale, d-sa credo că tot comerciantul înarmat de capital mare este chemat să aducă adevărata propăşire a acestei industrii. Obştiei săteşti îi va rămâne menirea să fie în totdeauna un scut de apărare contra iutepţiunftor comerciantului mare, când ar vrea să spolieze ne producător. încheind,*!. profesor se arată foarte mulţumit de felul inteligent şi sârgul toi', cu care d. Mogu a tntoc- ecoiioinică şi îu-un asemenea in- Brad AcMzittn du Asiprare Se caută pentru o importantă Societate de Asigurare în branşa incendiu şi viaţă în condl-tîuni foarte ar anta gi oase plătiţi cu salar şi provisiune. Doritorii se vor adresa la agenţia de publicitate D. Adania, Str. Carol No. 104. BBiHHaiBrîîUrT^ «JWHiMIiMiaihw Mare roman de sensaţie — Peutru ce întreabă ? d. Tliau-ret) — Pentru că nu există, afară de aceste două pietre vre-un alt rubin cu o culoire aşa do perfectă : acestea sunt modelele după cari rubinele sunt evaluate. Se zice că numele lor du «rubiu roşu porumbii!» le vine de la legenda caro v’am povestit-o. Negustorii cftte-odată tue gâtul u-nui porumbel pentru a compara sângolo cu culpurea rubinului de cumpărat. Aceasta însemnează că piatra furată nu poate fi vândută aşa cum e ea, căci toţi ar recunoaşte-o ; am avertizat, de altminteri, pe toţi comercianţii mari din lume că «rubinul meu egiptean» a fost furat Dacă s’ar încerca să-l tae, şlefuitorul ar înştiinţa imediat faptul, recompensa oferită de mine fiind mult mai mare ca ori-ce s’ar putea câştiga din roiăerea pietrei. — Şi dacâ hoţul însuşi o uu tăe ter? întrebă d. Thnuret. — Chiar şi atunci, culoarea singură ar spune imediat primului comerciant venit că «rubinul egiptean» a fost tăiat — Se poate ca hoţul să fie un om răbdător şi ori-cărui îi vine rândul la cine ştie aştepta, răspunso d. Thauret. E adevărat, zise d. Mithel. Dar amintiţi-vă do aceasta : «rubinul e-giptean» nu va fi vândut do por-souna care îl are acum. Mai ales dacă această persoană aşti tu însuşi, ziso d. Rtiîdolpli Tocmai, răspunse d. Mitchel Cum d. Ba. o os se pregătea să iasă din sala mare de mâncare, un servitor îi îutiuse un bitot. Crezând că vine de la d. Rmdolph, dânsul îl deschise imediat, şi fu surprins şi supărat citind : «Do viitoarea dată când d. Bar-nes va mai asculta pe la uşi, va trebui să aibă grijă de a băga de seamă oa nu cmn-va vre o oglindă să reflecteze cele două părţi ale portierei după care trebue să se ascundă. «Mitchel» IV-a» şi dia 6». Recrutarea personalului | Descoperindu-se falşul, e! a fost * , . .., • . trimis îu judecata tribunalului co- stat-major general al armatei s** recru- rimţional care la condamnat la o tează din : lună închisoare. i. Absolvenţii unei şCoale superioare In potriva acestei sentinţe el a de război, cari au servit cel puţin un an făcut apel care s’a judecat eri efectiv lt trupă după terminarea şcoalei Curtea de Apel secţia III-a. de şi cari. în tîmpul acestui serviciu, au tost bine apreciaţi de comandanţii ierarhici ; 2. Căpitanii de orice armă cari au fă-cut sirviciu cel puţin un an efectiv la trupă în gra Iul lor şi cari vor trece cu succes un eximin teoretic şi practic înaintea comitetului de stat-major ; pe — Dracii să-l in, murmură <1. Bar- scrisorilor acestuia, d. ELu coperit dâusul prezenţa mea. Această din urmă parte, asupra avertismentului care l’a dat tuturor comersan-ţilor, să fie numai Ia adresa mea, şi pentru a mă face să cred că un altul a furat piatra? Dacă e aşa, pentru ce mi-a mai făcut cunoscut acum că m’a văzut ? VIII D. Limes începu apoi să facă cercetări in istoria trecutului d-lui Alphonsa Thauret. Dânsul găsi data sosirei sale 1a casa Hoffinann : era aproape cu o lună înainte de furtul din tren. Găsind pe hamalul caro îi transportase bagajul a estuia la hotel, dânsul descoperi că fuseso luat după un vapor englez, şi, totuşi, numele de Thauret nu figura po lista pasagerilor. Iusâ fiind sigur că acesta sosiso cu vaporul, numele do Thauret era evident un p« oudo nim. D. Baruos copie ljst.i pasagerilor peutru a se servi de ea mai târziu. O cercetare făcută pentru a găsi numele Rcsei Mitchel rămase sterilă, deşi se cercetă listele pasagerilor de pe toate vapoarele cari soliseră în timp do două luai înainte ie omor. Su pozând că d Thauret era in corespondenţă cu amici din străinătate, şi sperând să se obţină câteva informaţiuni de pe timbrele Curtea i-a transformat pedeapsa in 100 de lei amendă Carne stricată Măcelarii Fănicâ Georgeseu, Nae Mari născu şi Copi Ioaehimesou din hala Ghica, au pus îu vânzare denţei d-lui Thauret. Dar deşi secretarul hotelului Ie îusemuă zilnic timp de mai multe săptămâni, d. Thauret nu avu nici o scrisoare din străinătate. Cât despre bani, d. Thauret părea a fi bine aprovizionat, plătind uotelo sale prompt cu ceeuri asupra unei bănci Vecine Su care, so ştie, dâusul depusăae uaai multe mii de dolari. Asifel după o serioasă investigaţie, d. B'irnes fu silit să admită că nu găsise nimic, de cit că d. Thau-rot traversase oceanul sub uu nume falş, şi îucă şi această asigurare nu era de cât o ipoteză. Nereuşind în această direcţie, d. Barnes Ju mai fericit în altă parte. Dânsul făcu cercetări în speranţa de a descoperi ascunzătoarea micei Roşa Mitchel. Dânsul mai învăţă po Lucoţta rolul ce trebuia să’l joace, şi aceasta, doritoare odată mai mult do a se puno bine cu superiorul său, îşi dase toată osteneala posibilă şi reuşise perfect în misiunea sa. Această misiune era de a procura ceva scris de copil. Intoaroe-te la ousa din Madi son Square, îi zise d. Baruos, intră în conversaţie cu aceiaşi servitoare care ţi-a .desohi* uşa la prima dată. Apoi îptr’uu chip oare-care, caută să obţii un specimen do scriere a copilului. Un caet vechiu, ar fi cel mai nimerit. Reforma judecătorească D. Mustea, deputat de Roman, citeşte wn lung discurs, întrerupt de râsetele cronice ale Camerei, apărând legea d lui Stdian, în care se găsesc cele ir.ai bune principii. D Ion Laliovary constată că în lunga discuţie de până acuma n’au luat parte de cât reprezentanţi ai partidului conservator.. cu eticheta dacâ vroiţi ; nici unul însă din partidul vechiu... D dineu Răsuflat. D. Labovarjr (violent) CURAT ! (aplauze prelungite şi egomoloasi). Către d, Cincu :—Mai bine nu întreru-peaţi (Râsete, aplauze). D Lahovary zice că magistratura noastră n’a câştigat încă încrederea desăvâr • şită în justiţie încredere care e apanaj tectivul îi eeruse, un caet în care mica Roşa Mitchel învăţase să scrie. Armat cu acest», şi alegând un specimen care îi părea cel inai bine de adoptat proectului său, d. Bar-■ es plăti pe amploiatul poştei dela hotelul din a cincea alee, pentru ca să examineze toate serisorile adresate d-lui Mitoliel, pînă când va găsi una cu aceeaşi scriitură. Numai pe la începutul lunei Martie a-ceastă muncă de răbdare avu un rezultat. Intr’o zi, amploiatul înştiinţa >e d. Barnes că scrisoarea aştep-,ată sosise In fine. Timbrul poştei indica câ aceasta fusose ex pe liatâ ;din East-Orange, îu New-xersey. Aşa dar, acolo so află ascunsă mica pasăre, îşi zise d. Barnes cînd văzu timbru Trimiţând să vie Lucetta, dâusul o expedte la East Oragne cu instrucţiunile sale : — Acum, voesc să’ţi dau o nouă ocazie ca să te reabilitezi. Te vei duce în Eust-Orange şi vei c&uti copilul. Planul cel mai sigur e de a te ajuta de biroul poştei. Iţi voi da un cuvânt pentru director. Dacă vre o scrisoare vu fi trimisă copiLi de d. Mitchel sau d-ra Remsen, vei afla prin aceasta totul. Restul va ii uşor. Dar închipuiţi-vă, obiectă Lucetta, că scrisorile pontru copilă Lucetta urină aceste instrucţiuni, poate să fie adresate persoanelor pe M ■ , - »arues orga- şi, garnisind mâna servitoarei şcoa-‘lângă care ea trăeşte. Ce e de făcut ues Mă întreb îu ce moment u des- uiză un spionagiu asupra coresţpou-j lei, dânsa obţinu tocmai ceea-ce de- utiiiici ? (Vu urma) www.digibuc.ro "P*"> Sunt numeroşi morţi şi răniţi. In oraş domneşte o fierbere de nedescris. iiul popoaieloi fericite, şi care face parte oraşul distrugând un mare namtfr din hrea cetăţenilor de Lflse toporul englez a avut fericirea si găsească în magistratura sa gradul de dreptate pe care îl aştepta P-sa zice ci nu e bine să ne comparări1 cu alte popoare, ci cu noi înşine fiindcă din această comparaţie va pa trun'Je în inimile noastre, o rază de lumină de oarece e cert ci am făcut progrese însemnate. — Ma strafuni noastră de azi e incomparabil mai bună decât aceea de pe vremea divanului şi a cinstiţilor boeri, dar mai avem multe de făcut ca să ne apropiem de idealul nostru. Şi în acest caz nu trebue să facem o operă de partid c'ci ar fi antiteza operei de dreptate. D-sa zice câ inamovibilitatea trebue să sustragă pe magistrat de la influen ţeie puterei executive; dar inamovibilitatea poate să fie şi bună şi rea. Şi va fi bună atunci când elementele cari astăzi ne lipsesc vor veni ; atunci se va întinde principiul. D, Lahovary declară că nu poate 'fi în potriva extensiunei inamovibilităţii fiindcă făcea parte din guvernul care prezintase un procct de lege priivitor tocmai la întinderea inamovibilităţei. D-sa zice că vroim să ferim magistratura de influenţe e puterei executive şi anume nu a ministrului : ingur ci a corpului electoral, a fracţiunilor politice locale ; or proectul de faţă dă tocmai prilej influenţelor acestora deşi intenţiu-nea era să se ferească foarte mult de aceste influenţe. Prin proectul de faţă magistratura este coinplectamente sustrasă controlului ministrului prin inamovibilitatea tribunalelor şi a parchetelor cari vor forma O oligarchie cu caracterele obişnuite, cu mi imiiTii: ta p o c umai c,i\ nu s’.m plfltit bisericilor subvet-ţiunile, dur di 15 ani nu s’a dat nici un ban peritru întreţinerea coltului. ’ j spirit de castă, de coterie, de egoism. Legea aceasta care are o mulţime de defecte are între altele următoarele, pe cari îşi propune s!t le discute .• Modul de recrutare şi înaintare, care slăbeşte inamovibilitatea în partea care trebuia păstrată intactă şi anume aceea amenţinerei situaţiunei dobândite .şi judecătorul unic, care e un sistem nenorocit- Patchetele cari reprezintă în mod direct puterea executivă a ministrului uu M. S. Regele A semnut azi de Prinţii! George conducătorul «le-;ci*etul prin cared. ft. Corbesţm *flqi*&.rul de inUrno a fosd in-giunei morte!> j şef de cabinet al d-Lm prim ll*.uno!° Al Ponnviri romandan-!nici ,m folos’ inini'iterul do h,teni6! JJ. AJ. roDOVlCJ,. comanaan a făcnt c„noscl>t prefecturilor casă sergenţilor din oraşul f oc-J ţtll0 fu vedere primarilor dl fonpali 1, şi d. lacob Oliţa, coman- ijt.âţil© pregătitoare pt-ntiu celebru-} lontrar voinţei tatălui său, se va dailtlil sergenţilor diil Tecuci, rea unei căsătorii nuiit prevăzute-nune în fruntea corţndui de voluntari a fost transferaţi unul în Joio-ui în uri- 49, 00, 56, 60 şi 61 diu -r0-; »e cari el îi numeşte ,legiunea morţei‘. altuia. du! «ivii. MOTOARE S EHOLEIESTI s DE BENZINA, ŢIŢEI, PAOURA, QAZ 8ARAC (SAtiCtGAS) Lucrând cu cea mai mare economie întrece in Construcţie şi Soliditate ori-ce alt sistem de MOTQARe SPECIALE PENTRU MORI, ATELIERE .rT« INDUSTRIE — Garanţie absolută, Condiţiuni de plată favorabile. — ------ DEPOSIT GENERAL --------- Jagques Croiri BIROU TBOHNIO - BUCUREŞTI Str. Doamnei. No. 21—23 Afacere rentabilă D. Manolfcscu, inspector generali administrativ, a fost delegat sît gi-. Londra.— Tezaurul încrucişat or ului drept din Bucureşti, în sensul ca reze afaeeriie profecturei do Muscel,! englez «Indomptablc>> a fost furat zi- examenele do licenţă şi de dooto- ' timp de 30 zile cât d. maior Tibe-1 ge caută persoane harnice,* lele acestea în împrejurări foarte rat sft se ţie în 1 unii Octombrie, riu Cocâneauu, prefectul, se va afla oneste şi CU bună recomail- ciudate. Siguranţa face cercetări. Tezaurul se compunea din Ianuarie şi Iunie. iu concediu. daţie sau garanţie bănească. i i pentru o afacere foarte renta- «Nete Freio Presse» află din Bu-j D. dr. I. Volichi, profesor la şcoala bilă, plâlindu-ae Cl fix şi pro-pfunzi stmlmi in hârtie moneda, cureşti că tratativele pe cale diplo-, comercială din Galaţi, a fost numit vizion. etc. 200 pfunzi în aur, matieft pentru îm-bocrea unei con- pe ziua de 9 Februarie 1909, dele * Oferte" Înscris sub Aplanarea conflictului dintre mj/cenţii comerciale-------------------■ »' olştrli turci |*iKbâ«.£'V Coustantinopol.—Conflictul izbuc-, c^putul lui Martie, nit eri între ministrul do război şi' Apoi adaugă: Aceasta are o doo ’ ..................... sebită importanţii în actualele în; i austro-româno au gat al ministerului industriei şi re ,i„ 'puhlioitufo rezultat şi că o merţului ne lângă comitetul bursei îă se închee la în-, Galaţi, în locul d-lui AlfonsDall'Orso j ^dnJa’ s^' ^ai°l - °- ia 1 <1 1 oii m i movwîni nvninnl- ?_______________ - — — - Harnic* D. jal cărui mandat a expirat. cel de finanţe a fost aplanat. Ministrul de război a consimţit prejurSri, nu nu nai să se mai reducă budgetul departa-! ™4er0 economic ct şi din cel po-1 ai din punctul de De la ministerul de războiul AVIS litic. | D. locot. U. Vasiloscu, de la in- Atragem .itenţinnoa jucătorilor In urma înţelegerii cu Turcia şi chisoarea militară a corpului I do Loteriei Privilegiate pe clase a Re- "•itaTâ’SSiSL amestecul unui procuror antisemit prin, apoiau tnti modul sau de a aplica puterea executivă j toltca, au bătut pe pr ne poate aduce rău sau un prccuror fi- ! lotul. losemit sau un judecător filosemit prin Faptul a stârnit o vie hotărârile lor ar mări posibilitatea ban- 'populaţia catolică. eratelor frauduloase, după cum un pro curor naţionalist ar lăsa să batjocorească o pajerâ străină aducându ne ast-fel la bara opiniei publice europene, sau un procurbt socialist, care ca judecătorul montului sftn. EI şi-a retras azi demisia; r — ------ . o— -- --------------- ,x , . ... - x — tîncheerii unei couvenţii comerciale !irniată» a rost mutat în rog. Rovîue gatului Român, a căror numere nu Ţăranii sârbi devastând U biserică CU România, monarchia va fi Iu 26; iar d- locot D- Iordanescu, din au oşit la sorţi la t: agerea elasei a catolică • bune relaţii cu cele mai principale batalionul I vâuâtori, a fost mutat Il-a şi cari doresc să continue să Serayewo.— Se anunţă din Dubica state diu Balcani. la închisoarea militară. joace aceleaşi numere, că trebue să că mat mulţi tărn/ni sânhi nn nâtrum ' Se afirmă că, date fiind împroju-1 sub-îocot. în rezervă Popescu , ceară reîuoirea pentru clasa IlI-a j’au de- rările, chiar agrarienii vor li pentru Negoiţă Ioan din reg. Tulcea 38 a j colectorului de la care a cumpărat rişanu, , » , t | ,]n; -«„„1-. s ______ (lin rp.fr M rofta 32. 90 „io care oont. & o, ai pianului regula-, Alexandru şi Casinur Cărll(,i tăiate din România li» vec, d. ioc I. primejdii ic.rtc Sapi.h» «când Mi „ plimbare c»|mai ea iar Roma. barca, au fost prinşi do un vârtej - - - *- - -• ■ i parchetele sunt iiiamovibl.e, ,. -j . 1 . * , ul. ui răspunzător de aceste fapte, e, Oribil care le-a inundat şi răstor iin cauză prin fnamovibifitatea ;na* barca. __.r: i t'Pintnl I .ooîmii* înn/rnt nî înecat, cei- Dacă parchetele sunt ministrul scos din cauza prin înamoviDiuiaiea j . . . reprezentanţilor săi. j 1 finţul Oasitnir s’.-t In Franţa ua ministru socialist dom ou haiţi doi au scăpat. Briand, a retras delegaţiunea judecate- J . rului de instrucţie şi e drept atunci să] BUlflHFÎa niObilIZGRZă Ifl tălllă întrebăm de ce guvernul actual prin j . inamovibilitatea judecătorilor de instrucţie ! Constanhnopol.— in cercurile mili nu va avea acest drept, şi când are să (tare de aoi se afirmă că Bulgaria c dea mai multă intensitate unei măsuri toate repetatele ei dezminţiri continuo oaiecare în . care magistratul n’ar li de Cu mobilizările de, trupe, ’ în rea ma Austria a cedat în chestia expor- r®S- Mircea 32, 90 do zile. ....- J--- D-luiJcăpitanStantomirescu D. diu re^ 2 Roinanaţ. 19, 90 de zile. dea mai multă intensitate unei măsuri toate repetatele ei dezminţiri continuo, vaiecare în. care magistratul n’ar fi de cu, mobilizâr " acord din cauza convingerilor sale, cu • niare taină măsurile pe care ministrul are dreptul j & fac chiar cumpărări de cai pen~ -fi aCtlV1,âtea S^nulur ar ft aadar-1 e>hiparm lrupJlo, / ţ.Sift,y»il*“L“r5i,S‘!ciin8trulr«a un«i__note de răiboiu câtor, şi unuia dintre colegii acestuia să i! se dea însărcinarea. I chineze In urma propunereifâ- meni de caracter şi destoinici, cari ar primi funcţiunea procurorului amovibil. Şedinţa se ridică şi se amână continuarea discursului pe mâine. Dacă ar fi posibil ca procurorul «mo- } Sehangai vibil, duuă un timp scurt de servicii} . cuta de un suiciiccU străin guvernul conştiincios să fie trecut într’un post su-. chinez a hotărât să construiască o periot Inamovibil s’ar găsi de sigur oa-1 flotă de războia chineză. In acest scop se va face un împrumut, parte în ţară, parte în afară. Un sindicat de bancheri englezi s’au ofer t să închee un împrumut de 25 de milioane pfunzi sterline, cu con-diţiunea ca flota să se construiască în Anglia. Noul condamnai i ia moarte în Varşovia Varşovia.—Consiliul de războie a floadamnat eri la moarte alte 11 per- SENATUL Şedinţa de la 13 Februarie 1909 redinţa se deschide la ora 3.45 p. m. 'resiueazâ d. Clitnescu, vicepreşedinte. Pe banca ministerială d. I Brătjanu-Prezenţi 90 d*ni senatori D. ăr. jugureaau cere suspendarea in- goane bănuite a fi aparţinând corni melărpi sale. adresat*? ^.t„i ministru' tetului revoluţionar diu Radomer. terpelărei sale, adresate^ d-lui asupra staţiunilor balneare, ce era fixată pentru azi, pâni la însănătoşirea d-nului ministru Djuvara. Se admite. Se votează proectul de lege prin care •e recunoaşte ca persoană morală socie Execuţia va avea loc mâine. Faptul a produs o vie agitaţie Ciocnire de vapoare —---------T-- — r —.”—-7. v Livorno. — Vaporul englez «Km1 tatea «Jubtieul Carol I» dm Iaşi, de ase., [y,u(l», la intrarea în portul Livorno nelîTdin Brăik J°’ ‘ d°am* »’a ciocnit do vaporul englez După cererea 4 înţ Procopiu se votează împământenirea d-lui Simion Po-tamian, născut în Grecia şi domiciliat în comuna Zâtreni, jud. Vâlcea Se vote.rză recunosşttrea d ior : 3 Iaan Mcna, domiciliat în comuna Albeşti, jad. Ialomiţa; Gh. I. Bogdan, domiciliat în vaporul englez «Qsi ris» ancorat ta port. Vaporul «Osirts» s’a scufundat. Echipagiul a fost salvat. Vaporul «Kurland') s’a alo: o4 mic stricăciuni. Linşarea unor spioni austrlagi a atacat azi Bucureşti, Ion l. Pop, domiciliat în Plo Cetintfe - Mulţimea eşti; Auiel Cetăţeanu, domiciliat în A- . 8 , lefandria; Onuţiu P Pop, domiciliat în . cu lovituri de ciqmegQ şi Bucureşti, toţi români din Transilvania. P*©tj*e pe doi austriaci low Senatul trece în secţiuni la ora 3.45 liamu şi Lazăr Erececovlc, cel din Tetegrant COMPLOT CONT-'A REGELUI BULGARIEI Belgrad. — U11 eoiaploi coitra Tleţel saveraonlai Bulgariei & fosţ descoperit aci. Era vorba ca regele si fle asasinat la întoarcere» Ini din Rusia. Complotul a fost descoperit de agenţi secreţi al poliţiei. Au fost arestaţi doi supuşi bulgari, aflători aci, ca complici în consplraţUdle«iiail fii D-ra Ionul de sus al Băilor Eforiei. î • Pentru a lua parte la această adunare, I H»giflUa, gimnastici - maSOri, D-nii acţionari trebue să depună acţi-u- diplomaţi din Stockolw 1909. orele 6 P. m j Carsuri de gimaabtlB& II- Şîiri mărunte Ministerul de război aloce li cunoştinţa corpurilor de trupă şi serviciilor că materiile asupra cărora vor fi examiuaţi subofiţerii cari se prezintă la examenul direct pentru gradul de administrator al III, sunt aoeie prevăzute îa instrucţiunile rolativo la fuucţionaraa şcoalei tinerilor cu tocmea redus (secţia de ] administraţie), şi detaliate ta pro-) Societatea funcţionarilor publici va da gram-lo analitice ale scoalei. j Luni 16 c o reprezentaţiunr de gala la _____* '.Circul Sidoli, pentru sporirea foudulul ^ „ ' ! societătei. U. Fopovict Lupa, inspoctonil în- _ Pe la sfârşitul acestei luni elevele vâţământului agrico l diu ţară, aso- şi elevii claselor de declamaţie ale d nei sit în Capitală, venind din judeţul Aristizza Romanescu şi d-lui Const. Not-Vlaşca nude a fost In inspecţie. tarfl, vor da o producţie îu localul «Con- _____ ' şervatorului» diu str. Brezoianu. ... . , , . , i — Mâine Duminica, orele 9 seara, d. Ministerul instrucţiei puhhoo a profesor Dinulescu va desvolta la Ate-Înfiinţat nn post plătit cu 90 lei pe neul Rcmâu conferinţa sa d*spre; S/i.î-lună, po lângă şcoali primară de tarul Nicnlai Mihscu. băeţi din oraşul Medjidia. Ţ Intrarea liberă, îa loji 1 leu d per că nil poate şti do unde provine lipsa5 i© Bucureşti': La sediul Băncei Agri- ' 1)0râ DBdaZOSflcft DenfrU CODÎi banilor şt crede că va trebui su fieLcole Palatul Oacia-România, strada Lip- j M ^f o greşeală în scripte, căci ol a mă-sseani No. 1 I iLUSlljUl U08îSl6tlC al feţei, nuit sume nari. A cerut un termen f hi judeţe: La sucursalele şi agenţiile | TrrttîUilOlltui reumatismelor, de trei zile, pentru ase verifica dm j au acţiuilile lor în de. nevralgiilor, artritiamului, gatei, posit liber sau Î11 garanţie la Cassa de ’ obezităţei, COaâtipaţlUnei. SCO- Dflnnnaid ci nmicooinoflitni ceu 1 ^ ' V v nou scriptele. Arestarea funcţionarului V..., a produs o enormă senzaţie, de oare ce el se bucură de simpatii şi e socotit «a ua funcţionar model. S’a început cercotarea din nou a scripţelor soană. După cum se şti© alegătorii colegiului I-iu de Senat au fost convocaţi pentru 15 Martie 19Q9, spre a alege un senator în locul lui P. S. Aurelian, decedat. Alegerea se va face la cinei sec ţi uni şi anume : Secţiunea l-a la şcoala do băeţi Potracho Poenacu din str. Rtirbei Vodă. Secţia Il-a la şcoala C. A. Ro-setti «lin str. C. A Clemenţa). Depuneri şi Conseainaţiuni, sau la alte (] io^ei eto autorităţi sau casse publice, vor putea depune în locul acţiunilor recipisele sau adeverinţele casselor respective. Vor fi de asemenea admişi a lua parte la adunare D-nii acţionari cari vor avea depuse în păstrare sau în garanţie acţiunile lor la Banca Naţională sau la altă cassâ de bancă particulară din ţară sau străinătate, pe baz 1 adeverinţelor ziselor casse de Bancă După 16 Februarie (i Martie) 1909 nu se mai primeşte nici o depunere Conform art 47 din statute sturi următoarele : 1. Darea de seamă a operaţbamf-lor societâţei pe anul 1908; 2. Conturile şi bilanţurile adasi-nistraţiunei pe anul 1908; 3. Descărcarea consiliului de a«i-ministraţiune de gestiunea sa pe ae.elaş an 1908 ; 4. Bugetul veniturilor şi ehelfcue-lilor pe anul 1909 ; şi bugetul feudului pensiunilor po'aeelaş au ; 5. Modificarea aliniatului d d« sub art. XXI capitolul IV din regulamentul pensiunilor ; 6. Alegerea a 3 membrii în consiliul de administraţiune ; 7. Alegerea comitetului deteate- GE NT RAL A str. Eaei 11, Bu-. riior de scrisuri funciare ; oureşti ! După art. 49 ^şi 51 din statute, 7 ’ [dreptul de vot ia adunarea generală, * “ j te poate exercita numai de societn- GLZ-JO OCT ABTTR.T1 amjori în persoană sau prin îm-_____ (puternicire dată altui societar îa li- FOWLER» ' mita fixată de art. 50. A se cere prospecte Ia BAIA ir } Această dispoziţiune se aplică şi - flp I, phim'nf de la ÎS Martie,fonieUor majore, dar necăsătorite JUG li?Lunld piui ţa 15 îonle ‘ ro acţiuni dau dreptul la un vot; num ir'ul' va- tarilor est» 11909. penirn facere" de ară turlă- 1) Aprobarea bilanţului anului 190S descărcarea Consiliului de administraţi- 1 A une de gestiunea sa văduve. Prin excejpţiune : a) Miuorn şi interzişii vor fi re- §1 DIN TARA Act de Mulţumire Sub-semnata Rebeca Raissinan din Ro • man, aduc viile mele mulţumiri Societă-tei Anonime de Asigurări Generale şi Reasigurări VICTORIA din Bucureşti, pentru culanţa şi promptitudinea cu care mi-a plătit suma asigurată in favoarea mea de răposatul meu soţ Mich.Raissinan. Această asigurare a fost încheiată nu mai 2 săptămâni inaiutea morţei sale şi abia o singură rată trimestrială a fost plătită, 2 zile înaintea decesului Recomand deci publicului pe Onor. Societate Anonimă de Asigurări Generale şi Reasigurări VICTORIA din Bucureşti, căci în această tristă împrejurare pe lăngă folosul asigurărei am putuţ a-preda libertatea şi culanţa acestei Onor. Societăţi. (ss.) RuIioor JtaisKWHii Bucureşti 2719 Februarie 1909. încercarea de siuncidere din Dorohoi — Locotenentul llie Stănescu a încercat să se sinucidă eri la orele 5, trăgându’şi Rosettf (fostă ,do^ foc"»dfc rev0’ver în tâm/,!a dreaptă. v ! Gloanţele au pătruns şi sau oprit în Secţia If L-a la şcoala «I. Genilie» | jn gtare disperată a fost dus la spital, «lin strada Ştirbei Vodă (Cuibu eu ’ Cauza este neurastenia de care numitul birzâ). 'suferea Secţia IV-a la şcoali «D. Boleaţi- DIN STRĂINĂTATE neaau» (Tâbătmri). } Secţia V-a la serala I Heliade- , SP^ătorii de femei din Berlin Rădufescu diu b-dul Pacho. ^TârCft Pare-,sa. Putut. ParV; Localurile d. ui?e«u vor fi d»,- lat chiso la orele 8 şi jum. « mmeaţa 'pitala. şi se va putea vota până la ore io j E uu agent comercial, in vârstă de 21 5 d. a. ide ani care a mai fost pedepsit pentru _____ 1 fapte infamante şi care are obiceiul de „„„ 1 1 , . 1 - >’ş« schimba foarte des domiciliul. n J- u 1 gunoi al al judeţului ] p;i a f08t arestai p© cand îşi punea o «xorj, convocat iu sesiune extraor- barbă falşă într’o frizerie, dinară, se va ocupa cu modificarea 1 Eri dimineaţa o doamnă a fost loviră bugetului administraţiei generale jcu cuţitul de un individ necunoscut, pe exerciţiul 1908 190D. | Dm cauza grosiinei mantalei de iarnă _____ jînsă, cuţitul n’a putut pătrunde până la După diapoziţiuniie legei clerului | |aH ţipetele doamnei, atentatorul s'a re-mirean, comunele rurale sunt obli- fugiat într’o casă, unde fu însf prins de gate aâ dea bisericilor cu subvenţie, un domn şi arestat cu ajutorul poliţişti-pentru întreţinerea cultului, cel pu- lor sosiţi în grabă ţiu 10 lei lunar, când Iu parohie se Semnalmentele sale se potrivesc cu află o singură biserică, şt cel puţin aoele descrise de mai multe persoane 5 lei când în parohie sunt mai multe atacate il aceIa?1 m0tl biserioi. Foarte multe comune ueţinând seamă de această dispoziţiune a legei, administraţiuuea Casei bisericilor a primit, din această cauză, numeroase plâugcri. Interveuindu-se către ministerul de interne, acosta a dat o circulară prefecţilor prin care Je atrage aton se adresa .a: ' >TS^ A — -- o—-....- -7 . . \ Centrală a propmstaţUo? Dom- sâtorite cu avere dotală se exercita 2) întrebuinţarea beneficiului şi fixa-fnttlui Alexandru Marghiloman, de soţii lor fie în persoană sau de % A?egeraa T 3 ceasuri Şi a 3 suple, 2 strada Mercur No. 14, Bucureşti, uu procurator asociat, ;TT i 6 •J * le) Femeile «îaeâtonte cu avere,pa- , rafernală pot fi reprezentate pri* • procură de soţii lor chiar dacă nu , vor fi societari, sau prin procuratori societari, fără a mai avea nevo* de and pentru anul 909. D-nii oensori şi d-nii supleanţi eşiţi ; din funcţiune sunt reeligibili (art. 36 din î ' statute) | Adunarea generală ordinară se va considera constituită şi va putea valabil decide asupra ordinei de zi când va fi de faţă un număr de acţionari, representftnd o trrime a capitalului social. Dacâ în ziua fixată nu se va fi „DACIA'RQMANjÂ" Societate Generală dr Asigurare îu autorizaţia soţilor, sau prin ua co Bucureşti pil al lor major ; “ d) Fundaţiunea cu caracter de pre. sociaţiuni Mutuale de Supravieţuire I persoană morală, casele de comerţ sentat capitalul cerut, adimarea se va a împărţirea Averei a Grupei Anului 1909 şi Societăţile în general vor fi r*- Avem onoare a încuno.ştiinţa pe d-nii prezentate prin reprezentanţii lor mâna, fără altă încunoştiinţare, pentru (art. 48 din statute). f Iulie 1909 între membrii în drVpt . al? In ,acff Consiliul de administraţie In conformitate cu condiţiunile gene-1, Legalizarea semnătnrei. tuturor ce-iqoq februarie ' {râie imprimate pe poliţele d-lor, d nii cau, după dispoziţiunile dm acaat | contractanţi înscrişi în această tgiupa articol pot da procuri, se pi .te | sunt invitaţi de a trimite fără întârzierei face «le oriee autoritate îndrituită de lege a legaliza semnăturile. Sub , __ 4 calitate excelentă, superi oară chiar celei de Chamonix. Se vinde în flacoane, ou kilo şi en gros cu preţ foarte avanteg,os UNT PROASPĂT PUBLlCAŢiUNE Se adu.ee la cunoştinţa pu-ţia ca să facă să so prev.vdă In bu-)biicfi pentru exploatare? getolo comunilor rurale sumele da- T erate Buzău-> enoxaşu, torito bisericilor. } s a. adoptat regulamentul de Totdeodată, ministerul le mai u- transport al Căilor Ferate Rotiago atenţiunea şi asupra faptului' mâne, ediţia 11 1908. că sunt unele localităţi unde uu) Direcţiune* bucalului, conform art. 33 din codul tele dovediud calitatea sa dc pre-civdL , , . curator sau representant legal. 2) Uu certifica de viaţă prin care să Dacă ele se vor găsf în bună rase constate câ asiguratul a fost în viaţă JenllKB 1. la 31 Decembrie 1908 st. n„ sau un act aT? .V 5 * de deces îu caz c&nd asiguratul va fi în- *lb®ra d® Societate bilete de adati- cetat diu viaţă după ziua de 31 Decem la Adunarea Generală. kubseinnaGa direcţiune generală atrage , DIRECŢIUNEA cu deosebire atenţiunea membrilor aces- n , 0 . tei grupe, di sus menţionatele documente a3 bwmpne 190B trebue să i se trimită cel mai târziu !u 5 îannarle 1909 termen de trei luni, adică să fie depuse Societăţei până ta jr Martie /gog st. n., -----—^-;r- -şpmmie cunoscând că acei cari nu vor trimite de loc actMe documente justificative, sau ----------- cari nu le vor fi trimis complecte , ji în j regulă, mo perde, în conformitate cu li I li j I O I flC iiACI condiţiunile contractului, orice drept, ' f ] |ţ U fi | UIC. (VI A O II fiindcă în ziua de 1 Aprilie 1909 st. n.,l ----- numai pe baza documentelor depuse se j va caiistiuiu numărul asiguraţilor ace jei grupe spre a se putea imediat în De ) calcului părţei ce se cuvine fiecăruia din" membrii partaşi. 4 Este deci iu interesul tutulor d-lor uşi- Cantităţi bine, garantate se^găseşte JULIiL ÎORILdii' „rute! «Mltrm * - . . CU PRIORI MODERATţ tete lnr «,« .«!/ Ownenu- se prunesc pnn serie ort şi Telofen 16|59 tele lor sus weupioitate cât mai curând posibil, pentru că dacă unul sau altul din acele acte n’ar fi în conformitate cu condiţiunile generale, sa aibă timp să le rectifice sau să le iacă din nou Calea Victoriei No. 107 _, Couierşauţiior, peuti u cţ#a- Bireoţi*ue»^8enenill^a SocDUţui lua,iU,)e 1UH[ mari L) HetaCOrubaf Bucureşti, 31 Decembrie 1908 st. n. ) www.digibuc.ro EPOCA Banca Naţională a României 1008 ^ebruari^S, Situaţiunea Sumară ____ _____________31 lan 1909 133658121 1595089 70408050 8o*«3oo 175 ”553 ”9999^4 1563x508 3*45”! 59:^404 64252? *34993 10651918* 626333? 2f945206 40377^15 12000000 *«74391 3603940 *56533890 4434 IO 1061619184 403^774815 ACTIV (| 95123121 Rezerva met. Aur , ( 38535000 » Trate de aur 378817/8) Argint şi diverse monede Portofoliu Român şi Străin (*) Impr. contra eff. publice . 11279tool ( > * efl. p. în c. curent. 15853177; Fonduri publice Efectele fondului de rezervă Ef. fond de amortis. imob. şi material imobili . a o oi! ie» şi maşini de imprimerie 1 heltaeli de Administraţiune . eposite libere . . • • • t. ompturi curinţi . . • • Compturi de valori • - 126172093 1051121 55569*18 28257002 11999924 15296433 3187121 5960297 6701940 240521 107725464 1474098) PASIV ■ )ital > ... Fond de rezervă . .... Fondul amortizării imobilelor şi material Bilete de Bancă în circulaţiune . Profituri perderi Qof&nzi şi beneficii diverse Deposite de retras *) Scomptul 5 ojo. Dobânda 5 şi jum 0,1 2024*045 398156168 12000000 26380304 3863598 747820000 >66892 07721 39815616» 127072461 iii 6541 53154426 27132677 119999*4 15206433 3187121 5970297 •101940 252089 104671864 139*6333 20345694 ŞSfiăBES tjooooOo 26280304 2863398 246305610 446379 104671864 393857755 Numai după p-ceastă emblemă se cunosc magazinele în cari se vînd Maşlnelo de cusut Originale Slnger 1 Maşlnelo nostre n’an nevoe de recoirandaţie; vS rugăm numai a îngriji ca ele să fie cumpărate din adevăratul loc sociale mm cmsrcittl ci mm de cosit ,Si®r = BOURNE & C-IE = BUCUREŞTI Caisa Moşilor. 246, Calea Grlviţel 84. Calea Victoriei 51 -------Bîron strad? i C. Brătiann, 28 I A S I — So. 37, Strada Lăpnştieann, No. 37 — Sucursale în toate oraşele principale din ţară BAKCf ieCHEI'IT ROLIi* — Capital Lei 6.000.000 deplin vărsat — BUCURBSCI -Strada Doamnei, 12-BUCUEESCI SUCURSALE: Brăila, Constanţa şi Galaţi OPERAŢIUNI DE BANCA ÎN GENERAL: Deschideri de conturi-curente. — încasări de poliţe de supra ţărei şi străinătăţei.—Scompt de efecte. — încasări de scompt de cupoane. — Cumpărări şi vînzări de titluri şi acţiuni.— Avansuri asupra titlurilor în deposit.-Emitere de cecuri şi scrisori de credit asupra ţărei şi străinătăţei. — Operaţiuni de comision şi avansuri asupra mărfurilor. — PRIMEŞTE DEPOSITE SPRE FRUCTIFICARE — Pimluv.icv'ttefilcr : r BEŢlA ie Pitii T’Wi.d p nil » O licoare inofensivă contra beţiei — 8tlcla Lei 3 — r* Tenia (Panglica) se depărtează prîD Capsnibie „Fetii mar TM mp: •— Dosa pentru adulţi Lei 5 m Sătuli ii Lapte de Crin ,'Jlirapr, * 1 pentru înfrumuseţarea pielei ,peqe în calitate şi preţul eftin ’W-J. ' - ' ■ orice produs similar indigen şi strein bucăţi Lei 2.— 1 bucată 80 bani Toate preparatele aceste se găsesc în depoul central la FARMACIA THORINGER, Spesele la orice comandă din provincie sunt Lei 1,20 b. £ NUMAI SPĂLATURI REGULATE OU Balsamul de Mesteacăn W. SETEG-IEIR. Înviorează nervi, îndepărtează mătreaţa şi împiedică căderea părului. Oe vîMare la toate farmaciile şl droguerille din tară. - COCS DE UZINA TRANSPORTAT LA DOMICILIU IN SACI PLUMBUIŢI - Căfliniii, Briclifitfl, AnHiracitEnglezesc — Greutate garantată — ilifrei fiwntack ţ 0- No. 146 — CALEA VICTORIEI — No. 146 „Steaua KiaJor Societate anonimă pentru industria petrolului apltal social Lei 40.000.000 deplin vărsaţi FABRICI de PETRUL şi DERIVATE: bucureşti, (Jămplca, Moîneştlr Monteum Fabrica de Bidoane de tinichea5 C0DSt3B(a PRODUSELE FABRICFLORi Petro Regulamentar, G zolină, Benzină ptiarMacentică, Benzină pentru motoare, Păcură ptutiru ars şl pentru uns căruţ»*, Parafină, Ulei pentru motoare «î) L8EL» ULEIURI Mi a E HALE de Calităţi Superwar* îalfolrai psstru cilindrii şl maşini d nici un reprezentant în ţară ** m v contând pentru TTL Ut U ni MINERALE sau ceMdjslte produse* sunt a se adresa — numai — DIRECŢIDNEI GENERALE BIT^URESCI — BULEVARDUL CAROL, No. 5 — Expoziţia Universali Paris 1900: 3 premii şi 2 medalii de. aur INDUSTRIA ROMANA pentru ARTICOLE de LEMN BUCHER&DURRER Fabrica şi Depozitul: Şoseaua Basarab 27—30 Localul de Expoziţie şi de vânzare : Calea Victoriei, 128 — Bucureşti — Telefon 11129 — IM! 1 jt \J«< Moliile fle Birou Biblioteci, Bironri, Scame, Cartoniere. MOBILE în orice stil şi din orice e-senţă de lemn, saloane dormitoare, sufragerii etc. _ SPECIALITATE DE MOBILE AMERICANE « BIROURI, FOTOLIURI TURNAN TL, ARCHIVE şi BIBLIOTECI PATENT «UNIRE As. - MOBILE de GRADINA de ÎNDOIT T«IWPL*RI€ «CA UŞI. FERESTRE, DUŞUMELE. PERVASURI, etc. METRI de LEMN şi alte instrumente de măsurat. PARCHETE masive simple şi table cu borduri. STRUNGARIE execută: Dopuri de bu toae, Canale precum şi orice articol atingător de această branşă. LEMITE DE FOO BECHISITE de scris şi de desemn, fabrica ţiune de peniţe pentru scris. “ Răcitori. Articole de Higienâ. Articole de Me-nagiu şi bucătărie. Roţi d8 lemn pentru transmisiuni. TĂIATE ŞI SPINTECATE PRIMĂRIA URBEI CRAiOVA Aduce mulţumiri persoanelor votate mai jos, care au donat bani pentru săraci cu ocazia Sfintelor Sărbători: Banca Comerţului..............ioo Mendel Fii, bijutier . . . . 2o Moritz Kohn, casă comercială, ioo Eschinaschy, casă de schimb . 20 Casa Andronescu, cofetar . . 20 Rafael Penhas, casă comercială 20 Clayton Schultevorth, fabr.agr. 40 Jokey-Club, societate. - . . 200 I. G. Plessia, senator . . . 100 Iulian C. Vrăbiescu, deputat . 40 C. Vălimărescu, preşedintele Curţii de Apel................ C. Poenaru, Preşed Tribunal. Cassa Andreescu, mag. ferărie BOmchis, berar ............... Victor Langier, antr.lncr. publ. N. I. Bobeş, antrepr de hotel. Enache Manea, comerciant D. Ghisdâvescu, mag. lipscănie St. Foray, antreprenor . . . St. Pleşoianu, proprietar . . Fraţi Russo, magaz. manufact Institutul Santa Maria . . . D-na Maria Duduleanu, propr. D-ra Louis Favre, proprietar , I. Zamfirescu, proprietar I. Samitca şi D. Baraş . . . Fraţi Damianoff, mag. pielerie Demayo, magazin cu manufact. Konteschweller, farmacist . . p. Primar, H. M. Boboc. 3° 20 *5 20 10 4 20 10 io IO 5 20 5 5 5 3° 20 io 20 Fraţi Paraschivescu, farmacist I. N Boem farmacist Leon M. Eschenasy.casâ schimb Richard Graepel, fabrică agric. Eugeniu Behles, societate . I Feingold, bijutier . . . Fraţi Spirtaru, mag beut. spirt Stan S. Ţincu mag. cu colon. Iliescu, droghist . , . Sigmund Prager, dep. pălării. I. Benvenisti, librar . Fraţi Paulon, magazin cu arme S Benvenisti bazar . . Lazăr Benvenisti, bazar . . Marcu Weiss. morar . • . Saita, magazin cu coloniale C. Constantinescu (zis Slăti-neanu magaz. băut spirtoase G. Salm, magazin cu lipscănie Gr. Popescu, magaz cu vinuri Iorgu Pâianu, proprietar . . Mihail Daniel, antreprenor. . Andrei Pascu proprietar . . D-na Constanţa General Ar- gentoianu................... Principele B Barbu Ştirbey Principele George Ştirbey . Total In total suma de lei două 20 lo Io 40 IO 5 20 10 Io 5 5 5 5 5 35 io 5 io 5 10 IOO 20 ISO 500 500 23§4 mii trei sute opt-zeci şi patru. Secretar General, 1. Marinescu. BANCA COMERCt tL ROIfeAlIA 8001ETATE ANONIMA OU UAPXTAX. DE LEX 12.000.000 DEPLX I VARSAŢX —------------- BUCUREŞTI — BRAILA - GALAŢI ------------------- ORICE OPERAŢIUNI DE BANCA PENTRU PRIMA OARA IN ROMA NI A In pivniţele blindate ale căror ziduri au aproape 1 metru grosime şi sunt construite din cărămidă şi beton armat, Banca Comercială Română a instalat case de bani cu compartimente, având, flecare o broască şi o chee diferită, pentru păstrarea oricăror documente, valori, titluri şi obi- g ecte preţioase. i Persoana care Închiriază unul din 3 aceste compartimente are singură e cheia, care deschide lada sa şi poate § Sg păstrează Acte te proprietate, Hirtii te familie, Valori, Titluri şt Bijuterii si orice documente preţioase, Colectei, Obiecte te artă, Argintărie 8 3 al să o cerceteze toată ziua fără nici o formalitate sau piedică, aceasta de câte ori va dori. Preţul închirierii este din cele mai minime şi nu reprezintă nici măcar dobânda preţului ce ar trebui sa plătească clientul pentru a cumpăra o casă de bani. Pentru condiţiunile şi vizitarea pivniţelor a se adresa BănnA thrmri'ciale Române Strada Smârdan, — Bucureşti Acţiune comparată j PIPERAZINĂ Iod tv Llllnl IPoImI In GRĂUNŢE MICI EFERVESCENTE qTf feâfet-ttoaoH, WtKia ATH IEH Tnllrie' pentru Domni, se primesc şi reparaţii de GULERE ŞI MAN ETE. Calea Victoriei No. 160 (fundul curţei) -------------------------------------------tzţjtmv.Tjtn | „STI.Vâ“ SoMiiiom Pcilnă pentru isSnstila lent ulii BUCUREŞTi.-Şos.Pautelimnn, 188.- bucureşti = 1 bIl e= IN ORI-CE STIL Şl DIN ORI-CE ESENŢA DE LEMN SUFRAGERII, DORMITOARE, etc. MOBX.1B de birou, Mbliot. birouri — MOBILE AMERICANE — Specialitate MOBILE DE LEMN ÎNCOVOIAT, scaone cu trestie şi placă, fololiuri, canapele, baianşolre, cuiere, etc., etc. ---— TÂMPLABIE MECANICĂ —— UŞI, FERESTRE, DUŞUMELE, PERVASURI | - PARCHETE DE STEJAR — Rotăriă şi diferite articole de lemn — Calaci roate dintr’o singură bucată TELELON 2193 Fumisorti Curţei Regate homtne \J P E K A ESTE DEJUNUL ZILNIC CEL MAI SĂNĂTOS «Marca de Ceai cea mai preferată în toată lumea” Se recomandă în special: Oe Irarekfs Ir mie su eh i'evt frt karek’s H*gh- *Afe Breakfast tea o+k**r* k’s Fi»*» o*c/Qxk tew Pek'tre k' * Km Astm der- Tee - M e lunge tem cetii se săsejie ti Sienjli si ia toată Roioiaia sn princlţialFle Magaztne dc Goloninle, DeiiCH-tuse şl Brogaerii. ----Reprezentanţi FRAŢI VICTOR, Bucureşti------ FabRut/» ile ile LkAO ^ MâRIH W.0A1 «ucnreţii ibuhi filai Bravi fio. 5T şl Striat şcruanica fio. 10—(Telefon 54 Inştimţez pe d-oi > oouierciat ţi de oaobilv şi p» Oaos1. publle dm Capusslit şi p-o vinele, o# In depoul brice: se ^âzase s«î* 1 DORMITOARE, SMifiEEiL BIDIOBSI şi orîo« fel de mobile - WIAT m LUSTRUITE -Luerate din leran uscat şl garanta PRI'T-UBI UONVENASiLI INDUSTRIA LEŞINULUI •n. LESSBIa BOCURESCI.—Calea PleM 193-195—Calea Victoriei 101 "xpioatare de Fâdari ■ Tftmplwrie mecena MOBILE, RECÎTOARE, PÂRPtiETE Roţi de trimis misiune UŞI şi -FEafKSTRE, ROABE, PERVAZURI Instalafiuni complecte de lî'rouri prtcum şi ori-ce alte articole atingătoare de Industria lemnului CEL MAI ASORTAT DEPOSIT I>E CHERESTEA Ds CONJŢSOr.ŢiE E TÎMPLĂR1E LEMKE BB FOO O AR ROM AVfiisarfus-Piiteiît excelent conservator al lemnului. TELFFON OTTO HARNISGH & Comp. Proprietar €1 mmu F URNI SORII m CURŢEI REGALE 28, Str. ACADEMIEI, *1 BUCUREŞTI FONDAT 1887 TELEFON 10J88 fTahrÎPa Ha HurAÎa Din Pieie EngiezeaBeă rdiUriOcl UO Curele de Păr «Exoelsior» "Carele de Bumb&o şi de Bala ta Articole tiduin triale. societate Anonimă de r: de Oaaeiue, Asbest, I Cânepă, Bumb&o, eto. ^Telionit. Vulcanifebeer. pentru întreţinerea stabilimentelor indus* rŢ| • » m * • t Pentra Cilindre «Exeelsicr» Valvolin* U iei an Minerale Rr8C(,f ®al>Va- aelmă Grăsime Consistentă şi cârpe pentru şters M&şini POMPE i"1 P’LKNDIO Spalat â.»tupa» Gtpsulat S1 ^ao “.Sle Psiip 51 Filtre d Tu MILE: APAIATE ÎS Se Gnu a ie CU Abu- ni eu Mânu, toa.lt, aceeioriile pentru pompieri Sacale fit fier. Aparate POMPK |> pwţert de to&te felurile.—FURTUNI de efinepa Oe cauciuc lu toate dimensiunile POMPE de MANA—POMPE dt ABURI în orice mărime {jfi putere In&tuiuţiuni ţii toate Articolele pentru electricitate Pomp© Peronoepora „Coroana44 pentru Stropitul Viilor | TEY X X3E ^TTT1NGS0RJI IN BUCUREŞTI Direcţiunea Generală: STRâlăA liOAMSEl No. IO Capital Statutar Iei 5.000.600 întâia emisiune Lei 1.000.000 ‘ Agenţii săi şi face toate 1 >c»lităţile ma» principale din ţari» prin Sooieiatet eate represeut&tâ în A SIGORARI contra riscurilor de şl ACCIDENTE™: U1EŢE1 TR^MSPORT TERESTRU, FLUVIAL ŞJ MARITIM ReoroRPotanta Qpnnrtlâ * Strada Karatr^c rg ♦vioi No. 9 A Tipografia Univeraitâră4*, Strada Academici No. 30 www.digibuc.ro