ANUL XV.—No. 36.
ABONAMENTELE
Jn ţară............. 20 lei.	IC lei
3r Străinătate . .... 60 lei.	25 lei.
REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA: STR. REGALI, Ni. 4
Adresa telegrafică: EPOCA—Bucureşti TELEFON: 2|35
S BANI — iîd’Ua de seară
5 BANI

"X
Sâmbăta 14 Februarie 190§.
PUBLICITATEA
Anunciuri: In pagina III . »	»	» IV .
80 bani linia
18 * •
PUBLICAŢII: 2 LEI LINIA
CENTRU ANUNCIURI ŞI PUBLICAfil
e ee adresa
Direct la Administraţia ziarnlni ţi la taat« - Agenţiile dc publicitate	-
ALEGEREA COL. Ide SENAT
SIN
I L. F O "V
Comitatul executiv al partidului cnnsamator, întrunit sub prez* den-
convingeri ce sunt puse în joc i în această importantă ches-! tiune, d. N. Filipescu are toată autoritatea ca să vorbească limpede şi categoric.
De mult parlamentul nu mai văzuse desvoltându-se înaintea sa interpelări de mare impor-
iin ft /îii 'T* P rn^n a tanţă, atingând chestiuni din I U a IUI r.g. fjfirPf (l j ceje maj arzătoare şi cu aşa
decis în unanimitate părţi delicate şi vii. candidatura d-lui	Aceste două interpelări pun
în discuţie întreaga mentalitate a regimului, tendinţele lui şi părţile lui, putrede.
Era di , t, fel şi vremea ca sa se ridice în parlament unele chestiuni de care s’a alarmat opiniunea publică, unele chestii ce ating direct reputaţia unor instituţii fundamentale, sau viaţa economică a ţărei, isvoa-rele ei de bogăţie şi libertatea de a munci a cetăţenilor.
Viaţa parlamentară wuferea din cauza amorţelei ce cuprin-
1
LA CAMERA
IN tJUNUL CONGRESUl UI
MIŞCAREA FAKMICISTILO
li
TEODOR ROSETTI
fost prezident de consiliu, la locul devenit vacant la colegiul i de Senat din. Ilfov,
1.0 EjUXi
PARLAIENTIILII
Camera amorţită timp de trei luni începe să devie interesantă.
Două interpelări de cea mai -mare importanţă au fost adresate : una, alaltăeri,. ministrului de răsboi, de către d Al. Marghiloman; alta, eri, d~lui prim-ministru, de către d. N. Filipescu.
Am arătat eri ce atinge interpelarea Marghiloman.'
Interpelarea d-lui N. Filipe seu este ast-fel formulată :
DISCURSURILE DE ERI
D. Giiirculescu apără proectul D stoice seu li combate
CE ZICE d. B. M. M1SSIR DESPRE DREPTUL DE A ÎNFIINŢA
D. M. Alexandrescu, fost senatnr, : a adresat d-lui preşedinte al consi I liului următoarea scrisoare :
0 farmacie
cari simţeau in sufletul lor revolta pentru unele fapte de a cărora existenţă aveau certitudine, perdeau curagiul să vorbească flind-că se temeau să nu se peardă glasul lor în pustiu şi să nu se vadă izolaţi ,	,. .la discreţia răsbunărei puter-
chestmm racilor ziiei. d-lui Al. Negreşit viaţa, parlamentară se resimţea de turburarea pe care a adus-o în viaţa noa-T ,_____, _	_ .	_	... stră politică un partid care real______1)6 Pre^e,d^tei curgând la mijloace inavua-
w ™ r=,ul as,uplr? tenJ‘?te. bile de luptă, la ademeniri şi la lor socialiste ale euvernareihvnitxi; __________x..-»..
sale“.
Lâ Cameră a continuat dis- început cuţia generală asupra legei pentru d. Toma Stelian, căruia d-lui Stelian.	n’a uitat să’i amintească uni-
Pe ziua de eri proectul de cui discurs ce si rostit în par-Lege a găsit un apărător, între lament, când a atacat aproape tinerii guvernamenlali, care întreaga bancă ministerială şi dacă n’a reuşit să salveze păr- în special pe d. Ai. Giani, a-ţile rele ale proectului, a reu- tunci ministru al justiţiei, şit cel puţin să aibă, ca orator, Discuţiunea generală asupra succes.	proectului d-lui Stelian este
D. Chirculescu a rostit un probabil că nu se va termina sese parlamentul. Şi această i discurs bine ţesut şi a avut săptămâna aceasta, tăcere din parlament influenţa l chiar vervă la adresa takişti- Mai sunt înscrişi câţiva ora-şi lumea dinafară. Oamenii lo Jlor mai a*es a.	Nestor tori şi încă dintre cei mai im-
viţi, cei nedreptăţiţi, ca şi aceia c Cincu. Este curios cum dau portanţi.
toţi în d. Nestor Cincu.	A fost interesant pe ziua de
Asta, de sigur nu din pricină erj momentul când d Chircu-că este singurul voluminos între takişti, dar pentru că „Ordinea" i-a tăcut reclamă spunând că e foarte deştept şi are întreruperi foarte spirituale.
Mare pocinog i-a făcut „Ordinea" lui bietu d. Cincu, acuma toată lumea se întrece să’i provoace ripostele şi întreruperile !
fie la adăpostul ort «Ca consecinţă, asemenea, să admitem
La 16 c. se va dssehids
sul farmaciştilor. Acest congres jde amănunte ca să prezintă anul acesta e importanţă! Girei^eritici
oare-cari înţepăturii^^, şanit.,» şi firmic».	t “.ţT «
tică lorifld adânc în drepturile far-jsimte interesul public, iar nu al unui maciştilor, în CXlStOQţ% lor Chiar, CtfaTorit. Dar de interesul public e legată natural ca congresul să iis totdeo- şi existenţa farmaciilor rechi. Deci tre
lescu a citit o broşură a d-lui Take lonescu prin care susţinea cu căldură judecătorul unic, pe care îl combate tot cu căldură astăzi.
guvernarei^j^jţ^ condamnabile, schimba nu numai terenul de luptă dar şi caracterul luptelor politice.
Credincios vechilor sale tra-
De sigur că toată lumea pricepe importanţa acestei interpelări, acuma când guvernul,
dup-cea făcut cunoscutele • sţgnd pururea cu privirile reforme agrare, vine cu alte aţJntite Cfitre nevoiie ţărei şi reforme ce aung instituţii din- gpre năzuinţele acestui popor, tre cele mai însemnate in stat 'partidul conservator dă încă şi când in aplicarea legilor vo- odată parlamentului viaţa lui tate se serva de prooedeuri, ca nonriaiă> exercitând un control acelea ce au fost denunţate ,'gânătos asupra activităţei gu-pnn presă şi dela tribuna par- 'vernului
lamentului, cu ocazia discu- j pje sjgur atâ,t interpelarea ţiumlor urmate asupra Adresei.’d.iui AL6 Marghiloman, cât şi
Este mtr adevar o activitate interpelarea d-lui N. Filipescu guVOTMmonţaiâ C4.e tr6xUje înfăţişează această atribuţie su-dea de gândit, pentru că după perjoară a parlamentului şl fantezia unor creen hrăniţi la atnbii bărbaţi politici au în-şcoala chimerelor, se mcearca treagă autoritatea necesară ca transformarea tutulor aşezăj < S£ îndeplinească un asemenea multelor pe care se bazeaza rop in sanul reprezentanţilor ordinea şi progresul statului ...	^	v
român.
Şi se înţelege că interpelarea asta se impune mai ales a-cuma când elementele socialiste au luat o preponderanţă hotărâtoare în partidul liberal prin înlăturarea d lui D. Sturdza şi proclamarea d-lui Ionel	din R -Sărat au căutat să a-
Brătianu, ca şef al partidului dune *pături pe telegrama trimisă Şi prim-ministru.	\d'lui Take lonescu cu prilejul am-
D. Dim. Sturdza prin tempe-™,f anulm de ^ ^fiinţarea par-
ramentul său şt poate şi prin, s‘au cules iscălituri de la podjo-ambiţiunea de aşi afirma au-'renî'; u s’a spus că e vorba de o miş-toritatea, era întru cât-va O care ce începe d. Take lonescu contra piedică pentru tendinţele ac Q-.legei viilor a d-ui Costinescu. lora cari se grămădiseră înj S’au luat semnături de la cetăţen jurul d-lui Ionel Brătianu cu'c«re numai politică takistă nu vor vechiul lor bagagiu socialist. |s® facn • ^ s’a SPUS cd estei	de
Azi aceştia nu maiînlâmpinâ\° TZIX?
m
n^ţiunei.
Foarte interesant modul cum ta-
nici o rezistenţă oare ce ei formează garda pri-mului-ministru şi dându-şi seama de această situaţie împing din răsputeri înainte pe calea necontrolatelor lor aspi-raţiuni.
■i O, de sigur, d. N. Filipescu are să ’şi documenteze interpelarea şi au să fie destul de numeroase şi absolut hotărâtoare probele ce va aduce în sprijinul artrmaţiunilor sale.
Şedinţa în care îşi va des-volta d. Filipescu interpelarea are să fie, fără îndoială, una dintre cele mai interesante ale sesiunei.
Cu autoritatea d-sale recunoscută, şi cu adâncile sale
n
„	,.	, ţ ln sfârşit s’au smuls semnături de
in partid, de ia persoane cave nici n’au ştiut ceea-
ce au semnat, fiind luaţi repede, mai cu gluma, mai cu vr’o minciună. In acest caz se gâseic negustori cu vază din localitate, care apoi s’au grăbit să dea declaraţiuni, când au aflat de ce este vorba, că nici prin gând ! nu le-a trecut să ia parte la manifestaţia takistă,—-după cum nici nu vor să auză de takism.
Calificarea unor asemenea proce-deuri nu e nevoe s’o mai facem. Neruşinarea se ştie că este una din caracteristicile politicei takiste. Dar am relevat faptele spre a se vedea ce se ascunde în dosul mdesiunilon în jurul cărora presa takistă face a-tâta deşănţată larmă.
Şi de va îndrăsni să conteste afirmările noastre, îi vom servi nume si date.
IV
APUS DE SOARE dramă în 4 acte, de d. B. St. Delavrancea.
Am Insă o părere do rău. Direcţia Teatrului Naţional nu şi-a înţeles, cum ar fi trebuit, rolul său faţă cu această strălucita operă românească.
D. Pompiliu Eliad a avut un maro noroc, dar n’a ştiut să profite do el. Vonit în capul Teatrului Naţional graţie campaniei ce s’a dus îu potriva dirocţiuuei antiromâneşti a predecesorului său, a avut ocazia.sâ afirme cu putere şi cu succes direcţiunea românească. Unul dintre coi m u însemnaţi scriitori ce avem, pentru prima oară acum, s'a hotă-rît să pue talentul său îu servioiul scenei noastre si a îueiedinţat d-lui director geaeraî o tragedie caro, pe lâugă că era opera strălucită a unui 8'riitor român, ora eoucepută cu feric.ta inspiraţie de a puue In scenă figura unuia dintr.o coi mai vestiţi conducători ai poporului nostru.
Reprezentaţia piesei Apus ie Sii'-e
După d. Chirculescu a început să vorbească d. C. Stoi-cescu. Fostul ministru de justiţie nu este ostil decât numai unor părţi ale proectului de lege.
D. Stoice?,cu a avut de la
SCRISOARE DIN ROMA
Evident, orice chestie vei lua ai să găseşti discursuri sau scrieri pentru toate gusturile, făcute de d. Take lonescu.
In viaţa sa politică d. Take lonescu a susţinut şi a combătut h-ând pe rând toate părerile.*
S’a?, spus de altfel de mult că şi în politică d. Take Io-nescu face tot avocatură.
începuturile cristianismului
Atenţiunea tuturor arheologilor este îndreptată azi către noile descoperiri pe cari le au făcut mai mulţi exploratori în frunte cu d. Saul Giucker, pe muntele lauicul şi cari vor forma nişt^ preţioase monumente pentru istoria Romei.
încă de anul trecut d. Gaucker, într’o comunicare făcută Academiei de litere şi inscripţiuni din Paris, anunţase, că recunoscusefpe muntele Ianicul, în pădurea sacră a zeiţei Furrina, existenţa unui sanctuar al divinităţilor siriane. Distinsul explorator demonstra atunci că în primele secole exista la Roma o colonie asiatică care trăia, de preferinţă, la Transtever, unde îşi transportase zeii şi întreg aparatul cultului Având nevoe pentru aşezarea sanctuarului de un loc. în apropiere de un isvor pentru serviciu! apei lustrale, ei aşezară templul în pădurea nimfei Furrina, numită şi «Lucus Furrinae».
De câteva luni, d. Giucker a luat iniţiativa unei complecte şi amănunţite cercetări a acestui sanctuar sirian şi rezultatele obţinute captivează interesul lumei savanţi! şi a guvernului italian.
Construcţiunele architectorale şi obiec- 1 tele de artă găsite aruncă lumină asupra istoriei, încă rămasă obscură, a religiu-j nilor orientale şi asupra raporturilor acestor religiuni cu originele creştinis. mulul
Planul sanctuarului este astfel compus : In fund, pe jumătate vârât în colini, se află sanctuarul divinităţei, unde aceasta a fost silită să se coboare în urma sacrificiului omenesc, care s’a făcut la fonda-rea sanctuarului
După aceasta urmeazl o curte, unde s'a găsit o grămadă de oseminte calcinate, monede, rămăşiţe a mai multor secole de sacrificii.
In sfârşit mai în faţă se găseşte un al
» In centrul unei camere exagonale din [al doile» sanctuar se găseşti un altar de fo formă foarte curioasa, mai mult un fel [de cristelniţă formând ua triunghiu eehi-ilateral
In centrul acestei cristelniţe s'a tecu-noscut existenţa unui orificiu astupat pria trei cărămizi suprapuse. Sub a treia cărămidă se deschidea un cavou, în care s'a găsit idolul depus în templu în momentul consecraţiunei, şi anume o statuă reprezentând o femee,- în formă de mumie şi învelită pria circumvo'uţiunile unui dragon, cu o lungă creastă dinţată.
Această descoperire a dat naştere la discuţie foarte pasionată asupra
Domnule Brătianu,
| Trăind la ţară n’am putut afla la vreme că în cursul disenţiunei ce aţi avut cu d. N. Xenopol în chestie personali, îia 1 şedinţa Senatului de la 3 Decembrie tre-congre- , actual, şi să reglementăm oarecăn puncte cut( spre „ da se vede, mai mare temei
afirmaţiunilor d-v-, nu v'aţi mărginit a acuza numai pe adversarii prezenţi, ci aţi amestecat şi numele meu,—procedeu foarte avantagios dar şi foarte regreta-
o discuţie toarte pasionata asupra sem-,
nificărei acestui ido), opiniunea oficială [Iu Suedia p« lâugă privilegii fiind, :â ar fi vorba de un idji al zeului; sistemul succesiunilor personale
dată şi concretizarea acţiunei do rezistenţă a acelora contra cărora s’a deslănţuit duşmănia direcţiunii sanitare.
Socotim deci interesant să ne 0-cupăm do tot ceeace este în legătură cu chestiunea aceasta.
Un studiu al d-lui B. M. Missir asupra dreptului do a înfiinţa o farmacie, pus şi el în discuţie, e dar de o imediată actualitate.
II spicuim în cele ce urmează, îa părţile sale esenţiale.
Concesiune or libertate ?
D. B. Missir îşi pun® d« Ia început această problemă.
Gara este eel mai preferabil sistem pentru înfiinţarea or deschiderea unei farmacii : acela al Ubertă-ţei or concosiunei?
Soluţiunea este grea.
Examinând istoria legislaturei aeastre în privinţa farmaciilor rezultă cft d® la origina ®i pâ’ră azi avem regimul constant al concesiunilor transmisibile, regimul privilegiului sau monopolului.
Legea din li introdusese p® acela al concesiunilor personal®, care n’a avut nici un ef®ot practic, căci şi acele concesiuni au fost transformate de legea din 1835 în concesiuni transmisibile.
Dacă aeest regim se poate numi do «privilegiu» or «monopol» e chestia do calificare, mai mult de cât de realitate căci oar^cterul transmi-sibilităţei este limitat la drsvtul de a vinde concesiunea, la dreptul de a s® moşteni concesiunea numii de văduvă sau da descendenţi, la dreptul de arendare a farmaciei şi în fine la dreptul da administrare a farmaciei prin alt farmacist.
Dar In legislaţiunil® străine ? In Franţa, de la revoluţiune s’a in-tro îs regimul libertăţei,adică poate înfiinţa o farmacie acela care are dreptul In Italia e aeelaş regim.
e şi . In
Cronus mitriacul, care ar fi fost depus [Austria prin ultima lege din 1906 în cîntrul unui sanctuar al zeului Soare.?se menţin vechile privilegii, 0-Unii însă răspund la aceasta, că zeul prindu-se d’a se croia altele noi.işi
Cronos era reprezentat printr’un bărbat 5 bărbos, înfăşurat de un şarpe, şi nici de cum printr’o femee încinsă de cireutn-voluţiunile unui dragon.
După aceştia, trăgând unele conduşii din opera lui Macrobiu, «Satutnelele» ai ajunge la conclusia, că te găseşti în faţa unei templu consacrat celor 2 divinităţi ale ori-cărei cetăţi siriene, lui Hadad şi lui Atargatis, travestiţi în divinităţile romane. Jupiter Heliopolitanul şi Venus Celestis
Toate aceste descoperiri, atât de preţioase pentru istoria şi în special pentru filosofii religiunilor, vor face obiectul unui raport pe care d Gaucker îl va a-dresa în curând Academiei franc-ze.
REdlNA RRfUlSEr.OB.^
La Paris s’a ales şi anul acesta de către cartierul halelor regina reginelor, regina cartierului. Dupil
doilea srnetuar, aşa numitul speloeum-ul, J ™al jnulto 0S9.1ări ale scrutinului, rezervat iniţierilor şi botezului noilor |8_a^ales n-ra Eugenia Bărbier, o flo-credincioşi.	**	" ’-
Acest sanctuar se compune din 2
simetrice. In fie-care loje se află câte o statuă d’surită a zeului Bachus Una din ele s’a conservat intactă, păstrându şi d’aurirea. Lângă aceste statui s’a găsit câte un candelabru triunghiular, între
ristă de- 22 ani, care sa judecă dem uă de onorurile regala. Nu era mai mult nici mai puţin de eât regina reginelor, regina altor 10 regine ale cartierului.
In urma vo'ului regina s’a retras
buinţat la cultul întreitei Hecatc. In fun- [într’un salon vecin cu sala votului, dul unei galerii s’a găsit o scobitură în unde a primit omagiile admiratori-zid, în care probabil erea aşezată sta- * lor( după care a îueeput balul pa-tua unei zeiţe siriene.	_	!tronat de noua regină.
5 (Partea cea mai interesantă, insă, este * următoarea :
trebuia dar să fie prilej de îndoită sărb&toai o.
Nu s’a făcut nimic deosebit la Teatrul Naţional. Nici o inimă nu s'a mişcat şi majoritatea actorilor mai do seamă, au rămas indiferenţi.
Pârcălabii lui Ştefan-eel-Mare, vestiţii pârcălabi, în urma cărora trăesc atâtea poveşti de fapte glorioase, cum erau în cea mai mare parte reprezentaţi ?
Dar cum erau îmbrăcaţi cei mai mulţi dintre boerii lui Ştefan ? Şi ce epocă de vestită bogăţie este a-ceasta. Cât de frumos şi de bogat era pe acele vremuri portul tutulor!
Pentru o piesă ca Apus de Soare trebuia să se facă însemnate sacrificii şi dacă Teatrul Naţional n’ar fi putut să le poarte, era datoria ministerului să dea de la Casa şcoale-lor o subvenţie specială de 10— 20.000 lei.
fToţi actorii de mâna îutâi în scenă, ' toate societarele In scenă, montare exagerat de îngrijită. Aşa se susţine o piesă care poate sa înalţe reputaţia litorilor noastre şi să întărească credinţa în puterile noastre creatoare.
Este destul că un fost director geueral al Teatrului nu oboseşte ducând o adevărată campanie pentru ca să dovedească imposibilitatea de a avea o literatură dramatică 1 originală şi asvârliod neîncetat
celor ce se străduesc ca să ajute teatrul românesc, batjocura că sunt ni >te «bleufişti» nacţionalişti.
Bine s’a făcut ce s’a făcut cu a-cel director Campania sa de azi dovedeşte aceasta cu prisosinţă.
Acuma putem să privim articolele sale ca nişte simple sbuciumări ale necazului ce i-a căşunat darea sa afară.
Ce frumoase sunt scenele femeilor din actul l-iu. Uu adevărat tablou, Î11 care totul trebue să trăiască, să vorbească şi să so mişte ca într’un basm Nimic să uu înţepe auzul, nimic să nu ne sgudue şi să ng risipească iluzia.
Evident că o aşa delicată interpretare nu se poate Cere de cât de la actriţe de mâna întâi, iar în scenă se adunase pe apucate lume de toate felurile.
Am spus de multe ori — şi o repet, e i nu obosesc nici odată să cor îndreptări pentru prima noastră scenă — trebue să so înfiinţeze un corp special de statişti cărora să li se facă şcoală spieială.
Fără un aaâmenoa corp bine ins-Iruit nu se va obţine mişcări de mase bine executate.
Acuma se joacă în toate zilole. Veniturile Teatrului Naţional au crescut enorm; se poate cere atâta lucru.
Şi este mijlocul să s# faeă un corp
de statişti cu foarte puţine chel-tueli.
Să se oblige elevii de la couser-vator—evident în schimbai unei plăţi—iă intre în corpul statişti lor.
Cu toate aceste lipsuri Apus de Soare a triumfat, pentru că este o
Siosă de valoare şi i-au dat sprijin in toată inima câţi-va actori principali.
Iu primul loc Nottara, care înţelegând concepţia autorului a ştiut să se ridice până la ea.
Nottara ne-a dat figura lui Ştefan cel Maro şi cel Sfânt aşa cum a voit autorul. El a reuşit să ne intereseze tot timpul şi să ne emoţioneze puternic în scenele cele mari. Adevărată fignră deboermol-dovean.
A fost pe rând bun şi blând, glumeţ şi ertător, hotărât şi neînduplecat, mare şi tragic. Duios In scenele cu Oana şi iubitor îu scenete cu Doamna ; bun în scenele cu femeile de la curte şi ertător în scenele cu conspiratorii ; glumeţ ln scenele cu Rareş şi ou doctorii; hotărât şi neînduplecat ln momentele câud vrăşmaşii planurilor sale Încercau să i se împotrivească.
A fost zguduitor îu marea scenă a încoronărei, când îşi aminteşte do toţi bravii căzuţi In războaie şi pe ale clr.ra trupuri stă aşezat pământul Moldovei, ca pe nişte uriaşi
se admit concesiunile peisonal® cu un caracter mărginit do transmisi-bilitate, etc.
Proectele de reformă
Chestia reformăreijregimului dominant 9® agitămai întoxto ţările. Fiecare sistem are avantajele şi inconvenientele sale. Iar un sistem absolut, admisibil In orice ţară nu există, totul depinde do împrejurări.
bue a se stabili norme legale, dupi cari să se aprecieze clte farmacii pot trăi, cînd se poate înfiinţa o nouă farmacie, precum şi că prin înfiinţarea celei noui farniacile vechi nu var suferi vreo vităware».
Farmaciile actuale
Caro va fi soarta farmaciilor actuale ? Care va fi soarta concesiunilor transmisibile dobândite conform legilor anterioare? Iată co crede d. B. Missir :
«Concesiunile transmis bile, astfel cum (unt organizate de legile noastre, au sunt în realitate nişte privilegii cnm au existat şi se mai găsesc în unele ţări străine Dar în fine, consideră se ca privilegii sau monopoluri, chestiunea nLrc Importanţă din punctul de vedere al calificării, ci dacă asemenea concesiuni sunt nişte drepturi dobândite cari nu pot fi atinse de legile ulterioare ’şi Î11 caz când legea ai voi să le desfiinţeze nu o poate face de cît prin răscumpă rarea lor.
«Principiul că vechile concesiuni con stitue nişte drepturi d®bîndite, îl găsim chiar înscris în egislaţiunea noastră specială».
A se vedea la informaţiuni:
înjura! reformei sanitare Criza economică germană
Iuformsţiunile culese în mod oficial confirm starea economici defavorabilă a Gei maniei pe anul 190S
In mai toate ramurile industriale se constată o înapoiere.
Industria in suferinţă
Industria fierului a fost cea mai încercată Minele de cărbuni au primit o contra-lovitură din această situaţie.
Pe când în I907 nu se putea satisface toate cererile, în 1908 a fost contrariu Sindicatul dm Westfalia renană a fost nevoit să’şi reducă producţiunea şi s’a reuşit atât pentru pâr cât şi pentru cărbuni a se mări exportaţiunea cu un mi lion de tone şi a micşora importaţi-unea.
Cu toate aceste măsuri şi în urme mărirei general® a producţiunei, industria germană are la disposiţia sa aproape două milioane mai mult de tone ca In trecut.
In industria construcţiei maşinelor a-nul a fost foarte râu şi viitorul înc* e ţinut din cauz* modificârei tarifelor vamale franceze.
3 Numai fabricele de locomotive graţie I comenzilor din străinătate, nu au avut Tendinţele moderne sunt sau spre I să se plângă, regimul libertăţei stu spre al con-J Un an nefavorabil a trebuit să înregis-cesiunilor personale, sau în sfârşit tre“	industria textilă şi cea chimic*,
spre acela al concesiunilor trans--,	miu favonzîlti ‘ lost cea e‘
misibiie,-cu un caracter mai măr-j e
ginit.	I	Sitmaţi* csmerţnlui
Ar fi oare momentul d'a se faeef 0 .	.	. ,	- ,
la noi o reformă radicală, d’a seS Se înţeleg, de ln sine ci comerţul V : .	, , .	o	germ»n nu a fost prosper
introduce sistemui libertăţei ? i 0Up* cifrele publicate se vede pentru L). J>. Missir uu este de această "anul trecut, o micşorare sensiblă; de părere.	? altminteri, pentru prima oară în ultimii
D-sa crede că singurul pupet de [opt ani vedere din care ar putea fi pusă! Valoarea importului a scăzut la 264 chestiunea este dacă sistemul li- nilioane de mărci,- aceia a exportului bertâţei, este sau poate fi mai fa-G* 260 de mărci, şi trebue de amintit
‘că părul şi cărbunii s’au exportat îu cantita®! mai mari ca în trecut.
vorabil interesului public. Sistemul cel mai bun Missir
bil, fiindcă nu mă puteam apăra.
Ce e drept, însă, ca prudenţa d-v. ruginită, sub forma ci: <i s’a adus d-lui Xenopol acuzaţiuni că în timp de un na de zile ar fi luat ca onorar, nu’mi reamintesc sumele, dar lucrul se poate verifica la ministerul de finanţe, de la ioo-200 mii lei, fiind cumnatul d-sale şeful contenciosului respectiv».
Peste câteva zile apoi «Voinţa Naţională» cu mai mult curagiu clar şi ca mai puţină răspundere, afirma, oc»pânda-se tot de activitatea d-lui Xenopol, că în «dosarele exproprierilor s’ar găsi şi aci urmele asociaţiunei care s’a îmb gâţit ca prin f*rmec, trsficând nnii cu interesele încredinţate (or şi împărţind la •“ laltă, în familie produsele operaţiunii.? lor inavuabile».
Aceasta este. stimate domnule Bră-tiene, a veche invenţiutie care neeva-dându-se din cercul special «1 cafenelelor nu i-ara dat nici o atenţie.
Dar din momentul ce născocirea s'a ridicat din lumea bârfelilor, şi însuşi Preşedintele Consiliului, şeful unui mare parfid, s'a pogorât de la multiplele sale ocupaţiuni pentru a «Iaca în Parlamen tul ţărei umila mea persoană, lucrul se schimbă şi nu’mi mai este ertat a tăcea.
Daţi-mi toe însă, prea onorabilul meu acuzator, ca în apărarea ce voi expune, spre a dovedi că în marile exproprieri ce mi-au fost încredinţate de Stat n'am favorizat pe nimeni, şi încă mai puţin pe d. Xenopol, să vi iau de martor chiar pe dv, fostul ministru de lucrări pu blice.
In adevăr, exproprierile în chestie se împart în două categorii :
Prima cup inde exproprierile pe care le-am făcut în .calitate de şef al contenciosului „Lucrărilor not“. şi în. care d. avocat Xenopol n’a avut absolut nici un amestec : cât despre cele de pe «Valea Oltului»,—Râmnic—frontieră» acele exproprieri s’au făcut la doi ani după ce mă retrâsesem de la contenciosul căiler ferate.
Seria a doua coprinde exproprierile pe care le-am făcut prin contracte cu diferite ministere şi in cari d. Xenopol nu a avut nici un amestec; afară de exproprierile pentru proectata gară centrală, însă după retragerea guvernului conservator şi sub primul guve rn Sturdza,
Este adevărat că mai în ta a te aceste din urmă exproprieri am avut ca adversar pe d. avocat Xenopol. Dar dacă nu’i puteam cere să se lase de avocatură, fiindcă era cumnatul meu, mi-am dat toată osteneala ca să apăr cinstit interesele Statului. Dacă însă în lupta susţinută n’am fost totdeauna fericit, vina nu este a mea.
Şi în adevăr, cum puteam apta cu succes, în materie de exproprieri, înaintea comisiunei juriulu de pe atunci, a acelei instituţiuni eminamente democrată justiţia poporului—în faţa căreia de multe ori nu putea fi vorba de mijloacele legale, ci numai de influenţele lăturalnice ; şi sub acest raport, c. re-prezentmt al autoritâţei, m’.m găsit adeseori iaferior adversarilor mei
Sunt trei foşti miniştri liberali de la-crlri publice împreună cu d-voastră, pe lângă alţi mulţi membri m»rcanţi di. acelaşi partid, martori de munca şi de mijloacele ce am desfăşurat spre a salva interesele Statului, martori că n'am favorizat pe cumuatul meu, ba l’am persecutat chiar.
Şi rog cu insistenţă pe d-eii C I Stoi-, cescu şi Em. Porumbaru, foşti miniştri le lucrări publice, să spună dacă nu este aşa. Si spună aceşti foşti miniştri în ce scop am strămutat pro esele de exproprieri de 1. Bucureşti la Târgavişte şi Călăraşi, şi dacă pe lângă alte ajutoare nu le-am cerut să trateze princiar pj juraţii care veniseră în Bucureşti spre a «valua clădirile ?
Reamintiţi-vâ vă rog, domnule prim ninistru, dacă la cererea mea nu mi-aţi dat de ajutor la Călăraşi, pe d Iancu
Totuşi se pune o mare încredere	■
r .	.	.	,	..	.	.viitor. Ins» pe.tru a justifica o aseme- voarea lor prut
Dm premisele ce d Missir pune nea încredere, o ţară industrială ca Ger- de pe atunci t asupra acestui punct, trage conclu-j manie, trebue să găsească numeroase ziunea că este preferabil să menţi-jdebuşeuri. Şi această trebuinţă poate ca
‘' ■	influenţat ca cercurile politice să cadă
iPjenaru Bordea spre * neutraliza influ-jn!enţa expropriaţilor care se exercită în
însuşi prefectul liberat
nein sistemul concesiunilor adici temui limitării numărului farmaciilor. Dacă el preziată oarecare iacon-venite, să-l îmbunătăţim, la privinţa îmbunătăţirilor, autorul studiului crede câ :
«Să ne mărginim a îmbunătăţi sistemul nostru concesionar, să menţinem conce-siunile transmisibile, cu caracterul lor JJLţJJ______1 -■gTgjl .
A atins tragicul în scena finală când apare cu sabia însângerată după ee a ucis pe Ulea
Şi Ştefan cel Mare este un rol fotrte greu de înfăţişat. Rol complex cu stări sufleteşti fin nuan-vete, eu momente cari cer extraor-linară încordare de forţă
Ce mare prin dragostea, prin pornirea atâtor inimi ce bat la unison, inimile unui întreg p®por, este finalul actului întâi...
— O l... mai sunte(l ?... Să nu sece în veci isvorul vostru l...
Este poate singurul moment în care vocea lui Nottara se trădează. Dar este aci şi un cusur de punere In scenă. Prea se amestecă Ştefan ln mulţime şi astfel e copleşit de ceilalţi. Ar trebui un practicabil pe care să se urce Ştefan, astfel ca să prodomino mulţimea şi eft rămâe chiar mai în faţă.
Do mult nu l’am văzut pe Nottara jucând în aşa măsură justă, fără înfloriri şi fără pauze lânceziloare. A pus, din potrivă, acea energie înviorătoare, ce tocmai oaractenza p® Ştefan.
0 creaţie în toată puterea cuvântului, # creaţie ce dă • nouă strălucire f.umoaşei sale carieri artistice.
Dupe Nottara, Ion Petrescu, isteţul Moghilă, credinciosul Domnului.
Ien Petrescu era croit pentru a
a
mai de grabă de acord cu Franţa, in chestia marocană, pentru a pune capăt tensiunei politice, cu intenţia de a ajuta astfel industria pentru a’şi creia noi dehuşeuri, mai ales în momentul impunerii de noui impozite.
cest rol de viteaz, vesel, glumeţ şi credincios. A spus frumos, desluşit, limpede, cu accente emoţionante — când trebuia — şi chiar zguduitoare, splendida descriere a bătăliei de la poalele Haliciului.
Anii trec şi Ion Petrescu rămâne tot Ion Petrescu cel cu dicţiunea viguroasă, care a dat primei noastre seone pe Actorul din Hamlet, pe Macduff, din Macbelh, pe Hobro din Fântâna Blanduziei şi atâţea bătrâni ţărani sfătoşi şi inimoşi.
In jurul lor so disting Petre Liciu in doctorul Şmil. Frumoasă figură, inteligentă şt emoţionantă vorbire ; Bârsan în viteazul Luca Arbore, Hatmanul gata să slujască pe Domn şi în război şi în vreme do pace, dacă trebue să cadă capul vro-unui duşman; d-na Giurgea, ln inimosul Ţu-guiea, cel cu sabie ; Mihâiloscu In scbiloditul do războaie, IIrămân.
3,0 frumoasă înfăţişare are G. Mi-h&escu în Petru Ra*eş. Este la locul său d. Achile în paharnicul U-lea. Un actor tot deauna conştiincios, element foarte preţios pentru teatru.
D-na Constanţa Dometriad îmbracă bine rolul Doamnei Maria, foamea blândă şi iubitoare, devotată bărbatului şi mândră’de a fi soaţă de Domn şi manii do l5omn.
In Oana am văzut numai pe d-na iBârsaji. D-sa a dat o înfăţişare sim
La Târgoviţte de asemenea am avut de luptat tot cu căpeteniile .lin partidul libiral local, cari p ed*u alături cu d. X-nopol, şi anume pe d-nii NicoUescu care trâeţte, şi pe d. Take Giani care a murit.
Ce sunt eu de vină, prea stimatul meu Domn, dacă sistemul de : tai noştrh predomină totul între ai d-voastră ?
Dar acum să mai adaog, să mai spua, cine adusese această clientelă d-lui Ni-colae Xenopol ? Înainte de a mă acuza
paticâ rolului Multă naivitate,multă drăgălăşenie, blând şi aproape inconştient devotament.
Poate că rolul cere ceva mai multă perspicacitate Este o replică a a-cestei copile, care indică sigur că sa îşi dă bine seama de cea ce s* petrece în jurul ei.
In actul al IV-lea, când ese Luca Arbore îi spune :
— Temeţi-văde oamenii cari şoptesc...
Când voi vedea pe d-ra Voicules-cu, titulara rolului am să arăt ce interpretare ti dă d-sa.
Mă opresc aci. Este imposibil să vorbesc de fio care rol secundar în parte. Negreşit multe dintre ele au fost satisfăcător ţinute.
Aşa trebue să menţionez-pe Irinâ a d-rei Eugenia Ciucurescu, pe Do-cliia a d rei Liniver otc.
Sunt sigur că Apus de Soare ar® să ţie mult timp afişul şi va răm«-ne una din puterile repertoriului primei noastre scene.
Este păcat cft Juna aceasta se va juca de prea puţine ori. Teatrul stă săptămâna în care suntem închis fiind săptămâna maro. Alte şase zii® este închiriat unei trupe francez®.
Credeam că s’a isprăvit cu închiriatul la trupe străine. Asemenoa închirieri nu se mai pot explica când Societatea dramatică joacă în toate serile — şi are destul publio
www.digitmc.ro
EPOCA
v’ar fi fost ma. lesne să cercetaţi la; te convingi complect iată lin caz
«Voinţa Naţională» unde cumnatul meu * era pe atunci prim redactor şi acolo aţi ti dat de urmele şi activitatea d-lui Andrei Zaharia, omul de încredere şi agentul răposatului Gogu Cantacuzino în co-joarea de Verde
Din ■>dosarele cu urmele scandaloase» se mai poate constata, dacă ar fi bună credinţă la mijloc, că nu numai r.’am păgubit cu nimic Statul, dar sub evaluările inginerilor şi prin câştiguri definitive de procese pierdute de alţii, am realizat folos Statului peste z.ooo.ooo lei. Se mai poate vedea de asemenea greutăţile enorme prin care am trecut şi de ce parte' îmi veneau piedicile. Nu aţi fi încântat astăzi, domnule Prim ministru, dacă v’aşi spune din cine se formau sindicatele de exproprieri în provincie şi cine au fost cei cari şi-au retras din dosare declaraţiile de dărnicie gratis a terenurilor pe unde avea să treacă li
niile ferate, şi nici de cei cari în urmă primea grijania».
‘ i anula 1	„„ _
recent citat în ştiinţă, caro o a-proape identic, pe care nu l’au crezut posibil de cât acum.
Zicând ceesten descVise volumul doctorului Bernheim, şi-mi arătă următoarea notiţă scrisă pe mar gine :
„Doctorul Dcsmarres în Tratatul său de Oftlamologie raportează cazul următor . Un tânăr seminarist din Verssailles suferind de mult timp de o liyportrofie a inimei, pierde de odată vederea ambilor săi ochi. II supusei unui tratament energic dar nu obţinui nici un rezultat. Tânărul trebuia să fie internat de curând într’un ospiciu de orbi.
In momentul de a părăsi seminarul el asistă la o slujbă bisericească şi căpătă vederoa în momentul când
9 suplinitorilor In zilele de 5—10 A-“ prilie ;
•1) Cele-l’alte chestiuni cari sunt prevăzute în programul conferin------	ţelor.
C i începere de Marţi 3 Februarie. tribunalul a hotă
rât în mod definitiv, ellbe rarea cărţilor de alegător j pentru colegiul 1 Senat, do ,La ministerul de lucrări publice
la Ora 1 juni, 4 p. ni.	i D. inginer ordinar cl. III George
Alegă torni pentru h’ş! pu- Nazarie, aflat în disponibilitate, tea primi cartea, trebue sft fiind numit In serviciul ministerului
Mişcarea dela lucrările publice
IM JIU
Mişcările printre farmacişti şi medici
invocau diferite nulităţi pentru a’şi deda raţiunile. Eu însă îvam menajat pe
mmem.
Regret că trebueşte să vă aduc de pildă, cum mi-am făcut datoria, un fapt care vă priveşte: M’am adresat ilustrului dv. părinte, Ion Brătiafiu, şi l’ain rugat sâ’mi spună dacă pentru terenul expropriat pentru Gara Florica pretinde ceva; mi-a spus că nu are nici un fel de pretenţie. După moartea marelui Ion Bră-tianu, d-v. ştiţi, că ne am judecat cu d-voastrâ şi am plătit, în loc de 5 bani cât era oferta direcţiunei, 25 sau 30 de bani metrul pătrat.
In exproprierile pentru Gara Centrală am făcut tot ce omeneşte se putea face, şi după ce epuizasem toate mijloacele pentru a salva interesele Statului, am venit la d-voastră şi v’am rugat să’mi reziliaţi contractul spunându-vă motivele ; m’aţi refuzat, încurajindu mă să merg înainte, asigurându-mă de încrederea dumneavoastră.
Eram amărât însă, şi am rqgat pe d-Mihail Râmniceanu şeful serviciului «Lucrărilor noi» să intervină la d-voastră spre a’rni rezilia contractul. Aţi acceptat, acordându-mi în acelaşi timp 30.000 lei; renunţând eu la alţi 30.000 lei ce mi s’ar mai fi cuvenit dacă continuam până la terminarea contractului.
Intre alte motive, ce mă forţau la rezilierea contractului era în prima linie a facerile de la moşie, — în acele vremuri de «îmbogăţire ca prin farmec» eram se-questrat la moşie din toate părţile, de multe ori pentru câte-va sute de lei ; mi se ceruse de Credit, chiar comandamentul de vânzare;— vecinii mei moldoveni, prieteni ai d-voastră, do mm le prim ministru, cunosc în deajuns această si-tuaţiune.
Doresc şi vă cer cu insistenţă, domnule preşedinte al consiliului, să ordonaţi să se publice un tablou comparativ de preţurile acordate de juriu, în timpul lucrărilor mele faţă de preţurile acordate după rezilierea contractului meu, şi se va vedea «-«.unei dacă urmaşii mei au fost mai fericiţi.
Vă asigur de pe acum, că nu.
Terminând aceste scurte explicaţiuni, vâ rog cel puţin de acum încolo, în loc de a acuza pe alţii că s’ar fi îm bogăţit prin farmec, să vă uitaţi prealabil în jurul d-voastră.
Si acum, domnule preşedinte al consiliului, dacă în materie de istorioare s’ar întocmi însă numai după o morală şi o măsură un tablou comparativ, coprin-zând bârfelile învechite, în baza cărora sunt acuzaţi unii faţă de incidentele trăite de alţii, din cele mai înalte situaţii politice din ţară, cel puţin una j ce_ s'ar prăbuşi pentru totdeauna.
M. Alexandrescn- Guranda
Cum ţi 90 pare ?...
— Fără replică, răspunsei eu.
Fii bun, însă, să-mi explici, cum se face că eşti în tren-'cu această scrisoare şi cu Bernheim odată?...
Iată cum. Ştii, că de cât-va timp nu-mi văz capului do ocupaţie. Azi dimineaţă primii telegramă de la Târgovişto. Caz grav. Trebue să plec. Aveam un teanc de corespondenţă. lat’o. (Şi-mi arată tean-, cui). O luai cu mine. O citii, parte ■
se prezinte d-lni preşedinte al tribunalului de cdtnerciu, în camera de consiliu, cu : nn certificat de identitate, care se eliberează în mod gratuit şi pe hârtie simplă de comisarul secţiei de po
de finanţe, a fost rechemat în cadrul de activitate.
D. inginer stagiar Alex. Cihoschi diu serviciul ministerului de agricultură şi domenii, a fost trecut în în cadrul de disponibilitate al corpului technic.
S’a primit demisiunea d-lui inginer ordinar cl. IlI-a Popescu N. M., inginer ataşat la căile ferate. D. Constantin Gorovoi, controlor
Hţie în mza cărei dornici-) llaz», ari c« chitanţele de
bir S8U foncieră cele moi re- j d. Gh. M. Popa, conductor în ser-cente,^ori în fine cn yechîle ’ viciul exterior de poduri şi şosele, Cărţi de alegător.	a fost trecut în cadrul detaşat al
*	0	! corpului technic.
j S’a primit demisiunea d-lui Ma-D. genera! Budişteanu, prezi- teescu Gh. D., mecanic conductor
Proectul de lege asupra reformei sanitare al d-iui dr. Cantacuzino, directorul general al serviciului sanitar care se va depune zilele acestea în parlament a produs o mişcare vie printre farmacişti şimedicii cari cad sub conducerea serviciului sanitar.
Cum însă interesele diferă chiar între membrii aceleiaşi profesiuni, farmaciştii s’au divizat în mişcarea ce au început-o cu ocazia proectului cel nou şi acum ne găsim în faţa a 4 grupe de farmacişti care au faţă de noua reformă diferite pretenţii Prima grupă e a farmaciştilor proprietari, din oraşe, a doua a farmaciştilor rurali, vine apoi grupa farmaciştilor noproprietari şi a personalului farmaceutic grupaţi în sindicat şi în fine grupa 4-a a studenţilor în farmacie.
Sindicatul farmaciştilor
la ducere, parte la întoarcere Acolo j dentul Senatului a fost eri victima (cţc locomotivă! n aveam timp	, . n ; unui accident.	De-asemenea, ministerul de lu-
~vin Ş.1 ?9^a- Dar Berheira ...g Pe când eşea de Ia clubul regal, ţcrâri publice a primit demisiunea
Mă ţii de scurt. Crezi că sunt ’ d-sa a alunecat pe scări sl şi-a reclamagiu ?.... Ei bine Bernheimj fracturat piciorul, mai întâi este autorul meu favorit.) Primele ajutoare i-au fost date II iau ades cu mine pe drum. Are f de d. dr. Leonte şi acum este re-un dar sublim.	• ţinut în pat.
Fie-ce rând din el îmi dă de gân-\	,	______
S*	perfectă H Membrii clubului conservator din
^ Ti-a iwnnfoml' inn' - i \ Craiova înlrunindu-se eri au procla-. ■	‘ Apoi cazul pen-1	unanimitate şi în entuziaste
™ Vr«m °he* la Ţar8°‘f aclamaţi uni pe d. Mişu Săulescu ca vişte se leagă cu autosugestia. j vice.pJeşediJc.
aSta’ altă dată; • A‘ j D.NÂiţescu a fost proclamat mem-cum e târziu.	_ f bru de onoare.
1	.	a* t°ato ai răspuns | ^of m aceasip ocazîe pa stabilit
f mi a +8ă.«	Te’Oidid de conferinţe ale «Ligoi de
«In *«tl*oUCC!i C(U.	CTiw£r f propagandă conservatoare», secţia
ce prietenia mea ţi-o păstrează. (Şi | p „	3
îi strânsei mâna). Totdeodată să ştiri
că cea mai apropiată nuvelă o con sacru «cazului» tău.
— Bucuros. Lasă-mi însă mie plăcerea premierei. Să nu o publici până ce uu fac comunicarea congresului de ştiinţe medicale.
D. general Costescu, prezidentul clubului oflţorilor îu rezervă şi-a dat demisiunea din această demnitate.
d-lui Hariton Simion, picher.
PENTRU
funcţionarii palei
— Decizia ministerului de război
Ministerul de războiu a luat disperi ţi un ea ca funcţionarii, cari fac parte din vre-un element sl armatei şi anume din contingentele dela 1891—1997 inclusiv, când se duc la viza livretelor, să prezinte odată cu livretul militar, un certificat netimbrat şi în dublu exemplar attori-tăţilor militare rînduite a face viza.
Pentru a nu se aduce suferinţe ssrviciului. ministerul a hotărât ca funcţionarii cari trebue să-şi vizeze livretul, să se poată prezenta pen
Vreau să servesc eu ştiinţei a- A. S. R. Principesa Maria care a
ces,V!"Tt? ei',w u a	I ,f0f9t eri dlpmi“atâ Bufteâ.s’a re-ltmvTrâ sania cel mai apropiat
APrhiî ° f ?VS pf â 17nta?r^m Capitală aseară,“da i orele |cflrc de recrutare, în tot cursul lu-Chelner adu dou« halbe. Când ( 7 şi 4-> m.	fnei Februarie, sau la reşedinţele de
Trenul princiar s a', oprit m'halta |circ_ teritorial’e miiitar; în zHele
berea fu adusă închinai :
In onoarea cazului.
[ Cotroceni.
La vre-o doi ani după seara când] Amintim „a astă'seară.Ş Vinferi 13 mi sa istorisit această întâmplare, 5 c d dr-colonol Frangulea, şeful împrejuru, căreia s a făcut mare 1 serviciului medical al corpului III vâlvă la congres, întâlnesc pe doc- |de armată, îşi Va desvolta confe-torul W., acum. ilustrul Dr. W. f rinţa sa la Ateneul Român din Ca-^Cum merge «cazul». Vede me- pitală, asupra «Vegetarismului sau
r-3U ' .	. , ,, . T , .	. , -.alimentaţiunea naturală a omului».
— A nu, iubitule. Inchipueşte-ţi | intrarea liberă, nenorocire. Vindecarea nu a fost de	_____
cât vremelnică. Acum este iarăşi orb. 1 r r - . . n
__ De ce ?	*	, Ltt «Căminul culturale educaţia fetelor
v>„,,	__ v	„ 5 este îndrumată spre scopul de a forma
JN aş putea răspun le cert de j mamg inteligente, menagere bum sau educatoare conştiente în îngrijirea şi educa-
NUVELELE „EPOCEI“
Poate că aşa sunt vindecările prin sugestie — vremelnice, ca şi credinţa.
Poate din alte cauze.
Un caz ciuda1
NUVELA
VI (Urmare)
Cum ? Ţi am explicat. Prin autosugestionai.—(E o metodă ca oricare alta; consacrată, dacă reuşeşte).
Autosugestionarea e însă lucrul ce>\ mai greu. Condiţiile ce ea cere sunt aşa de grele în cât abia^unul li o sută de mii le îndeplineşte. Strungărescu a fost acest fericit «unul».
Ţi-am istorisit cum au operat primele două elemente : credinţa şi voinţa de a vedea. Se mai cerea ca ochii şi nervii surmenaţi de munca şi emoţia examenelor să se fi odihnit. La el se odihnise câţi-va ani
In sfârşit se cerea ceea-ce se numeşte «lovitura de cleşte», — lovi tura ce o dai cu cleştele în jerate-eul acoperit cu cenuşe ca să’l faci să strălucească, — lovitura ce o dă ceasornicarul ca să pornească pendu -Iul...
Pentru asta era indispensabil un eveniment extraordinar, caro să reacţioneze într’un mod supranatural, neobişnuit...
A fost... visul.
Aşa ’i că e simplu ?
—	Da, aşa cum explici tu.
—	Nici nu poate fi altfel şi ca să
Mg—grinm.Mr.mi;
ca să joace în toate serile — i ar ve niturile i-au crescut aşa de mult că poate să facă faţă tutulor nevoilor sale.
Este pur şi simplu un obicei rău de care direcţia Teatrului Naţional nu se poate desbăra.
Şi doar şi do acest obicei rău s’a vorbit când a fost vorba să se schimbe direcţia.
Adică ce fatalitate crudă o fi asta că oamenii, în ţara asta, nu se pot ţine de vorbă.
A, să mă erte d. Pompiliu Eliade, uitasem că n’a vorbit u-sa ; a vorbit d. ministru al instrucţiunei publice. D. Pompiliu Eliad a profitat numai de vacanţa făcută ca să ia direcţia.
Ei,'ştiu, atmosfera este foarte
ţia copiilor. Pentru atingei-ea acestui ţel educator, la început vor fi aplicate metodic la îngrijirea păpttşei spre a deştepta în sufletul fetelor primele simţiri de mamă
— Dar eu Strungărescu ce a fost? si ?. ejfercita	ţimP dexteritatea
Cum a orbit iarăşi?	marm or Această tnsMuţiune creiată după
T, • _______“	[ modelul unei şcoli similare din Berlin
Iţi spusesem că s a însurat. ŢaPestalozzi Froibel-Haus» e menită a da Ga.	| cele mai frumoase rezultate pentru edu-
-- Ei bine, nevasta i-a fugit la jcaţia fetelor, din orice situaţie socială, două luni după vindecare cu un\pănă acum însă la noi această şcoală flăcău diu sat, furându-i banii, săli J «ş* întreţinută cu mari sacrificii din ini-bile şi ce a putut duce cu ea. Poa-) ţiahvă privată, şi rugăm călduros pi mărea	|pc toţi oamenii de bine, să sprijine efec-
a« caCfi?e;Tteleilesiîlltotrmav	^DacăfărLţlfZ^mdemna pe copilele
ars casa, Vitele Şl tot avutul ce-i; i0f să dăruiască din păpuşele de prisos,
rămăsese.	_	(«Căminului Culturala în strada Troian
Sărac, cu copil nuc pe braţe, o-| irS, vor cultiva sentimentul binelniţân co-ropsit de singura’i dragoste, ce pu-lpii lor, realizând in acelaş timp un ajutor tea face ?	?pentru educaţia mamelor de mâine.
A plâns, s’a bocit, s’a istovit,pînă
luat cuvântul pe rând d-nii Alba-hary, Daniel. Ovidiu Nicolaescu, A. Căpăţână, Armăşescu, d-ra Di-mitrievici etc., toţi arătând ce măsuri ar trebui luate pentru ca să‘ nu se lovească interesele lor.
In urmă studenţii în farmacie au redactat un me nonu care să se înmâneze membrilor parlamentului. In acest memoriu se cero printre altele «concursul» care se desfiinţează prin nou) proect, cero ca farmaciştii să aibă un delegat în consiliul sanitar, se inzistă asupra dreptului de moştenire al copiilor până la majorat, se cere ca stagiul de 5 ani prevăzut în proect să se ceară celor ce se vor înscrie în facultate de la promulgarea legei înainte.
Tot în acest memoriu se mai prevede desfiinţarea depozitului central de medicamente şi ca o farmacie să deservească 5000 de oameni'
întrunirea s’a terminat la orele 6 seara rămânând ca o nouă întrunire să aibă loc azi.
Consfătuirea medicilor
Biletele la „Independenţa"
D. Al. Cernătescu, legatarii universal al averei lăsate, este reşedinţele secţiei tribunalului le caro s’a repartizat procesul iar supleantul e nepotul lui.
De asemenea primul-proşedinte al tribunalului Dolj este văr eu preşedintele Al. Cernătescu.
Ei mai cer ca îu cazul când Casaţia va admite strămutare, să nu so trimiatâ procesul la un tribunal care cade în circumscripţia Curţei de apel din Craiova de oare-ee soţul u-noi Heroscu, una din reclamante, e membru la această Curte.
Casaţia a judecat eri această cerere de strămutare şi a hotărât stă-mutarea procesului la tribunalul Ilfov.
Falş
Ovid Petrescu secretar comunal la Fierbinţi Ilfov^ a eliberat un
2) Stipularea în lege de a nu se înaintare aşa că au propus o serie j certificat falş de înmormântare sâ-mai acorda dreptul de a arenda, ide modificări care în principiu au tonilor Tudor şi Marin Buzea, pen-vinde sau cumpăra vre-o farmacie j fost admise chiar de d. dr. Sion. ?tru a moşteni o porţiune de pămînt do către cei ce se vor mai înscrie Şedinţa a fost secretă pentru re-ia surorei lor Ileana, care lipsea de la farmacie dela data promulgării ■ prezentanţii ziarelor şi a luat sfâr- doi ani do acasă.
1—-------------------------------j Descoporindu-so faptul el a fost
destituit şi trimis în judecata tribunalului eorecţional. Procesul urma să se judece eri de tribunalul Ilfov secţia Il-a şi s’a amânat la 19 Martie pentru lipsă de procedură.
Fiecaro din aceste grupări a ţinut întruniri, a avut discuţii încă dela început, de atunci când s’a auzit întâiu de noua reformă, căutând să ! avizeze la măsurile de luat.	j
Farmaciştii grupaţi în sindicat! Medicii din Capitală şi delogaţii sub prezidenţia d-lui Ropanovici, j din provincie s’aujadunat zilele din într’o şedinţă anticipată mult ante- j urmă regulat în localul Asociaţiei proectului au întocmit un memoriu medicilor din România şi au discu-pe care l’au înaintat ministrului de ! tat anteproectul. interne şi directorului serviciului j Cea din urmă consfătuire a avut sanitar şi în care aveau următoa- ] loc aseară sub prezidenţia d-lui dr. rele cereri :	; Baidoscu şi la oa a luat parte d-nu
1) Interzicerea cu desăvârşire a vânzării medicamentelor în detail şi executarea ordonanţelor medicale ori şi unde, afară de oficina unei farmacii.
dr. V. Sion, subdirectorul general al serviciului sanitar.
In geueral medicii admit rouă reformă ; se plâng însă contra inspectorilor, pedepselor şi modului de
Teatrul 1*YRIO
COMPANIA LIRICĂ ROMÂNĂ
Codducsrea: C. GR1G0RIU -
Mnibătă 14 Februarie,
pentru a 7-a oară
POVESTIRILE lui HOFFMAN
(Hoffman's Erzăhlungen) Operă fantastică în cinci tablouri.
Duminică 15 Februar e
la ora 2 şi juni. p. m.
I Matineu 1
se va juca
E L ş 1 E A.
ce-a orbit din nou,
—	Cum ai aflat astea ?
—	Intr’o zi mă d uceam la spital. In poartă văz un om bâjbâind în
urma unui copilaş ce’l ducea de mână. Mă apropiai să văz cine e ?
Ministerul instrucţiei a dispensat pe institutorii şcoalelor de aplicaţi® de a asista la conferinţele lunare ale membrilor corpului didactic
fee se vor anunţa prin publicaţiuni de oătre fie-caro cerc de recrutare, fără ca funcţionarul să ţină seamă de cercul de recrutare, căruia el a- j parţine.
Unul din cele două exemplare de certificate, menţionate mai sus, prezentate de funcţionarul, oare cere viza, vor rămâne la autoritatea militară, care a pus viza pe livret, iar al doilea exemplar se va înapoia autorităţei civile, din care face parte funcţionarul chiar prin funcţionarul dispensat, pentru a se servi ca act de dispensă faţă de autoritatea respectivă.
Pentru a nu se putea produce e-rori în dispensarea funcţionarilor, în cazul când funcţionarrl nu mai ocupă postul ce-i dă dreptul la dispensă, şi se numeşte în locul lui _ un altul, se va trimite certificatul] de dispensă, pentru funcţionarul în-' locuit, cercului de recrutare 'care au vizat livretul şi caro are al doilea exemplar de certificat al funcţionarului nou numit îi se va elibera alt certificat, în dublu exemplar, obligându-1 a se prezenta la cel mai apropiat cerc de recrutare pentru a i se acorda dispensa.
Pentru mai multă uşurinţă, această prezentare va avea loc rumai în prima jumătate a lunilor Aprilie, Iulie, Octombrie şi Decembrie.
Pentru ofiţerii de rezervă, cari ocup funcţiunea ce dft dreptul la dispensă, se va întocmi un tablou nominal, arătând gradul, corpul din caro face parte şi funcţiunea civi-
„|lă ce ocupă
legii, înlăturându-se prin aceasta, şit după miezul nopţei. exploatarea ce se faee astăzi cu farmaciile şi înlesnindu-se în acelaş timp actualilor proprietari, mijlocul do a se despăgubi şi folosi încă un timp oarecare de drepturile câştigate.
3)	Acordarea dreptului personal la viitoarele concesiuni de farmacii.
4)	Desfiinţarea, concursului pentru obţinerea de concesiuni.
5)	Lărgirea dreptului de concesiune în aşa mod ca o farmacie să fie la 3.000 locuitori, şi acordarea a-cestui drept oricărui farmacist titrat.
6)	Inlesnfrea dreptului de exploatare a concesiunii după moartea con cesionarului, văduvei sau moştenitorilor. timp de zece ani.
7)	Fiind îu interesul bunei instrucţiuni a farmacistului ca numărul orelor de muncă InjŞfarmacie să
Contravenienţi
da]i judecatei
— Cum se otrăveşte periferia Capitalei —
Serviciul veterinar al Capitalei a dat judecăţei, în cursul lunei Decembrie 1908, pe următorii contravenienţi la legea de potiţie sanitară: Lăptarii O. Gheorghe,
D. Stan, I Soare, N. Opincă, A Penciu,
P. Gheorghe, St. Grîgore T. Boscu, A.
Boşula, C. Tudorache. Gh. Măcelaru, I.
Niculescu, D. Chiru din Capitală; apoi P. Anghel, I. Stoian, I. N. Piperca, I D.
Botov (Chiajna-Ilfov), Ioana Ghiţă (Roşu Ilfov) şi I. Christache (Dudeşti-Ilfov), pentru câ au pus în vânzare lapte falşi-ficat; Tordoche N, Ionescu (calea Gri-viţei 128) pentru că a pus în consumaţie ’ D Emil Bonachi. impiegat el. II în unt amestecat cu grăsimi străine, N. serviciul exterior al finanţelor, a fost Gheorghe (str Vânători) pentru că a înaintat controlor financiar de oraş cl.
Diverse
Eri urma să so judece de tribunalul Ilfov secţia II procesul falimentului Gh. Udrescu.
Dosarul fiind la instrucţie proee sul s’a amânat la 5 Martie.
- Judel e instrucţie dela cabinetul o a c inuat eri cercetările cu privire j ilhăria d e pe şoseaua Pantelimon.
Până acum£4' se ştie nimic cert. în această afi, e.
St.
fie mai restrânse, să se reducă dela pus în vânzare brânză amestecată cu lila
17 cum sunt tor.
astăzi, la 12 pe vii-
Coa mai mare parte din aceste deziderate, de fltfel, reforma le şi prevede.
Farmaciştii proprietari
Re-
Farmaciştii proprietari, şi Ju™. ■ mai întâi leziunile de tuberculoZă; P. şi urbani, sunt acum in plină agt-'c Unguueanu (str. AgricultQrei), F.
făină de cartofi, F. Iancu (str Sebastian),1 C Cristea (str. Caracaş), V. Gheorghe i
(str. Măgurele) pentru că şi-au vândut j A apărut : Anul II No. 20 abatorului spre tăere vaci tuberculoase forma cu următorul cuprins : ce posedau şi D. Nicolae (str. 13 Sept)) naraţiuni: D. Coco Dimitrescu, pro pentru ca a vândut m hala carne to- {esor seminarist. Medalia lui Take Io-
caţ-f	.	,	.. .	.	_ înescu. Conflictul turco bulgar Consulta-
De asemenea macelarn taetor. D, Du-jrea casaţiei D E Costinescu şi Lăsata imtrescu (str. Brânduş) pentru ca a pus de sec 'Marele circ re al rom|n în 4
in t73n7avM	nuna n n	o r»n vatot . . ,	. ....	—	. — - •’
rnmliiî” v^nzare carne după care a curăţat
L UI Cili mnl îiitoi laorinnilu d O	.... 1 X O
tecate cu materii streine şi îmbolnăvi-toare.
? îmi vnţătomor, ministerul îns-trucţiei	.
zisei eu Iarăşi orb? Nu-mi venea i publice a convocat pentru ziua dejf !n ?Ţrţsu *unei Jamîaue’ i zisei eu. îaraşi «ud !... ixu mi venea ^	tulni Maîor general al armatei,?
a crede. Ii vorbii. îmi spuse toate. ^eDiuane, la oieie J şi juma-j	.»	!
T)a mizerie venise	eerseriscâ 1^'*®	îu CsiDCGlăriâ- înspec-1 ^	, t .	.	1 !• f
5 c„„u, f tontului di» minfaler pe /evi Statal amjor Ţ» mapom ,mul dm t
toiagul bătrâaoţeUpI plăpând to-potli «MUrildo judeţe epro1"» lua !°îe“r1*r0> care 1'’1* ,*T1 08 “ct d'3 în o- |	: parte la consfătuirea ce so va ţine lUI?P0“Sd" „	*	,
__ Si nu încerci o nouă vi de- între inspectori şi revizori.	| Pentru (luarea măsurilor aiăţate,
caro?	Se vor discuta* cu acest prilej, chestiunea dispeustoei funcţionan-
— Nu, zise doctorul hotărât. Una, următoarele chestiuni :	’,0,‘ ahsol,,fc nqoesax‘i serviciului va
că nici el nu vrea. Nu mai are ţelj *) Alegerea persoanelor cari vor
tare, chestiunea eredităţei, ete. etc., ţ cisticercopt loveşte direct în drepturile farma-! Aceştia toţi vindeau carne ieftină po-cistilor proprietaii şi ei nu înţeleg ipulaţumei sărace de la marginea Capi-să piardă dinţi’O lovitură, singura italei . in.t0Xlcand astel pe consumatorii lor avere nentrn cnro ai muncit 1nevoia?' cu carne Trovemtă de la ani •	aU	i i111 ale bolnave sau cu alte produse ames-
Şl Câl 6 le eSte gftlRtrţiă. zilei	ni rri3terîi	ci fmhnlnâvî
mâine.
De altfel două broşuri uua datorită d-lui B. M. Missir, şi alta d-lui C.
Disescu tratau chestiunea intere- i selor lor din punct de vedere ju-j ridic şi ambeleîcouchideau că Statul uu are dreptul să le zdrobească ! dreptul de propriei)-te-
Farmaciştii proprietari urbani vor ţine începând de luna viitoare, ua congres în caro să avizeze la măsurile do luat.
Farmaciştii rurali, nu prea se manifestă. Ei par aproape mulţumiţi de noul proect, fiindcă el admite transferarea lor la oraşe, şi faptul le convine admirabil.
lor absolut necesară serviciului va ri astfel rezolvată, aşa îu cât de nici
Apoi, e imposibil. El nu mai crede, jj^ea J» ţmă conferinţele prevăzute 0	acesta,' autorităţile
Şi când lumina din suflet s a stms, |enk u ziu^ de 4 Apnlio, ia oţele; ^ fogJ. încunoŞtiinţate circular.
umma uj ^ Alegerea institutorilor sau în-| aŞ*iPra aceator dispoziţiuni ale tui-
zadarnic te încerci a’l
M. 1. Chiriţescu jvăţătorilor cari vor face lecţiuuile jnisterului de războiu.
J în fata silitorilor de înwătăf.eri si n. I	-----
30 August 1906.
FOILETONUL „EPOCEI11
din 13 Februarie 1909
Mare roman de sensaţie
Cleopatra găsi ceva amuzant în
grea la Teatrul Naţional şi nu se această iubire şi îl întrebă pe ol, poate curăţa aşa, cu una cu două. jun sărman preot, co i-ar putea 0-Numai să nu ne pomenim că în i feri ei care avea la picioarele sale îliad, îl otrăveşte! af âţia mari suverani. In disperare,
loc s’o cureţe d. Eliad deabineloa ea pe d-sa.
Dar îu sfârşit cu norocul omului nu te poţi pune. D. Pompiliu Eliad înregistrează ca director — poate chiar fără voia d-sale — unul dintre eele mai frumoase succese ce au putut să înregistreze directorii Teatrului Naţional.
Dacă nu l’a prevăzut să’i recunoască cu tot entusiasmul de care trebue să fie capabil un director cu ohemare al Teatrului Naţional. Şi ce nu s’a făcut pentru Apus de Soare acuma, să se raoft la deschiderea stagiuuei viitoare.
Ion C. Bacalbaşa
dânsul răspunse că ar putea sâ’i dea viaţa. Regina râse şi zise : «Ea e deja a mea. Dar tu, preote, care te lauzi a fi a toate ştiutor, găseş te-mi rubinul care a fost porechoa acestuia şi poate că atunci îţi voi usculta lamentările tale amoroase !» Spre surprinderea sa extremă, omul răspunse : «Aş putea-o face, dacă aşi îudrăsni.* Rubinul po care îl aveţi nu a făcut do cât să revină cui era de drept. El era altă dată al Faraonilor şi avea do asemeni un soţ oare, trecu diu rege tu rege până la Ramses cel Mare.
La moartea acestuia rubinul fu îngropat ou acesta...—Procură mi’l» fu ‘ cel de al treilea răspuns al Cleopu-
[în faţa ajutorilor de învăţători şba ^
trei şi de data aceasta mai mult ca l poseda. Totdeauna era imposibil de un ordin de cât ca o rugăciune. |a fi vândute, până când eu eumpă-
Iugrozit, preotul pătrunse în pi-grai pe acesta, prima dată când a rarnidă şi fură bijuteria.
Când dânsul i-o prezentă Cleopa-trei, dânsa exclamă : «Co însemnează această glumă ? Crezi că a-ceastă piatră deschisă să tio soaţa colet a mea ?» Preotul îi explică că piatra ei fusese colorată de sângele porumbelului
—	«Ah ! zi aşa e ? tăspuuse oa, ei bine 1 aceasta va deveni de asemeni de o culoare frumoasă roşie.
(Tu mi’ai promis într’o zi viaţa ta.
{Acum o reclam, şi această piatră va fi muiată în sângele rău, până ciad va fi asemenea csleilalto». Dânsa împlini amoninţarea sa, şi cele două rubine fură asemenea încă odată.
—	Ce absurditat > 1 exclamă d-nul Randolpk.
—	Nu ziceţi aşa, zise d. Thauret, cine ştie tot ce poate să se petrecreă în această lume ?
—	Pietrele îşi schimbară posesorul îndată după so Cleopatra se o-
Studenţii în farmacie
Studenţii facultaţei de farmacie se agită de asemeni. Ei ţiu zilnic consfătuiri în cari se discuta noul proect şi eri după amiazi a fost cea mai interesantă
A prezidat d. N. Petrescu şi au
PALATUL JUSTRIEi
O strămutare
i*r. I. ’ iy- seu diu Craiova, murind ac	>. va timp,' a lăsat
ca moşteni „	1 averei ss le, destul
de mărişoară, p . nepoţii săi d-nii Al. Cernătescu magistru Lr Craiova şi căpi nul Gr. G mătescu din T.-Mâgurel
O altă serie de nepoţi şi nepoate dr. R. J. Cernătescu, B. N. Cernă-tescu, Eugenia Ilerescu, Maria Bu-dureanu şi Eufemia Bănaţiu, au cerut anularea testamentului pentru sugestiune şi captaţiune.
Procesul urma să se judece eri de tribunalul din Craiova. Cei care cer anularea testamentului au cerut telegrafic Casaţiei strămutarea procesului pentru legitimă suspicii ne.
tablouri (director: Karl Herţog). Take Protopopescu la Creditul Rural. Legenda robei (înainte şi după..).
Articole: Cum a renunţat Ghenadie la candidatură. Piesa d lui Delavrancea. D. C. Hiotu Războiul robei. Ţara para* doxelor. Sesiunea parlamentară perpetuă. Amărăciunea cofetarilor. Tehaş şi bona. «Adevărul» şi canoanele. D-nul Haret şi Constituţia. D Ferekide la externe. Tabloul d-lui Nestor Cincu. Falimentul vegetarismului. Ştiri din Brăila Nostimade etc., etc.
20 bani exemplarul.
GSrţi-Reviste
«Departe tle !ume»
Acesta este titlul unui nou volum do nuvele ale d-uei Constanţa Ho-doş, apărut în editura Miner vei.
D na Constanţa Hodoş, se ştte; este o scriitoare al cărei mare ş1 bogat talent o pune îa primul rând al scriitorilor noştri de valoare.
Noul volum do nuvele, pe care îl recomandăm călduros cititorilor noştri, şi do care vom avea plăcerea să ne ocupă n mai pe larg, pune in lumină toate minunatele podoabe de cugetare, simţire şi limbă, care strălucesc în operiîe d-uei Constanţa Hodoş.
w	_____ _____ _____ __ pietre e care a ajutat poliţiei să
fost'^pusTn"mod'"onest "să vânzare! descopere sacul ce conţinea bijute-Inainte de aceasta., fiecare nou pro-jriile?
fesor obţinuse pietrele fie prîntr un | D. Thauret părea foarte intere-furt, fio prinţr’un omor şi nu în-jsaţ; dar, drept orice răspuns, d. drăsnea să mărturisească că le po-jMitchel ridică diu umeri, deşi pă-sodă. Un alt lucru destul de curios!rea evident că era de aceeaşi pă-
0 îndoială, soţul celui al meu. ] colţ unde nimeni nu ar fi avut i-Crezi dar că prezenţa acestei ideoa de a căuta
e că nimeni uu a ştiut nici odată să asounzâ pietrele în mod ca să nu fie observate.
Ast-£e! pietroie au fost ascunse într’un zio ; au fost cusute sub pielea unui măgar ; îu fiae au fost ascunse în o mulţime de alte locuri
rere. D. Barnes se întreba dacă interesul d-lui Thauret era datorit faptului că, furând bijuteriile, era mirat de a auzi o explicaţie aşa de curioasă a descoperirii lor îu hotelul unde dânsul le ascunsese. Insă cuvintele cari urmară îi risipiră a-
egal de curioase şi totuşi totdeauna!coastă idee. D. Thauret zise: hoţul următor le-a descoperit per j — Poţi crede acest lucru, dom-foct şi, natural, le-a furat. ~ nule Nitchel ; dar eu, care nu am Ah ! aceasta «e interesant, zieojde cât idei moderne, nu pot săpri-d. Thaurot. Dar spune sincer, fiind?mese nici o teorie în felul acesteia, că noi am jurat de a uu mai repeta] Faptul că pietrele au fost totdauaa cui-va calea ce am auzit, crezi că'descoperite a condus ps acei oari să fie vre-o putere oa-’o care îuăs- cunosc istorta, să ia o serie do cută pietrei care să facă să fie des-1 coincidenţe drept o putere supra-coperită atrăgând persoanele? »naturală care ar fi conţinută în în-Nu aş putea .spune aşa ceva,*săşi pietrele acestea. Ea cred că aş
Dântul vizită apartamentele şi găsi scrisoarea în caseta de scrisori.
E ingenios aceasta, dar d. Poc susţine aci o tesă specială şi, în a-celaş timp, dânsa descoperă o curioasă anomalie.
Dânsul ar dori să arate că un loe obscur ar fi o rea ascunzătoare şi isbuteşte a o proba.
In acelaş timp arată un hoţ abil care înşeală poliţia şi care totuşi ascunde scrisoarea sa într’un loc unde primul om inteligont o găseşte u-şor. Aci e anounlia.
Când obiectul e mic, cum e cazul rubinului pierdut, nu o do cât un loc sigur pentru a’l ascunde.
— Şi acest loc ? întrebă d. Mit-chol trădând fără voia lui interesul său.
E propria sa persoană, în aşa mod că în tot momentul dânsul să poată să scape cercetărilor.
Ah ! d-ta uiţi, zise d. Mitchel,
mori. Una din urmaşi Ie ei îi fură?dar e o suposiţiuue care s’a făcut, putea uşor să expiic seria de as- că această idee vino de asemeni do
I . J - V 1. •	J	K	*	i	1 J*	i	_ - 1 . Ăl 't —   ni	.. i	1 O TĂl.fOV.I P,M» f I U Ia I' I I) Amili fll
cele două rubine, dar aceasta fu ea | Aceasta pare, în tot cazul, a fi în-fnsă-şi dusă ca sclavă la Rocna şifjtărităde recentele evenimente, vândută. Cumpărătorul ei descoperi j Cum aşa!
rubinele, îi le luă, apoi o omorî în l — lată. Interesul meu obişnuit secrot de teamă ca să nu spună J pentru frumoasele pietre preţioase cuiva câ dânsul le posedă. Diu acolîm’a făcut să mă duc la cartierul moment fură numite «pietrele egip-? general ai poliţiei.
cunderi şi descoperiri
—	Inii vei face mare plăcere de vei face-o, zise d. Mitchel.
—	Nu oi citit niciodată povestia iui Edgard Poe, unde o scrisoare e furată şi ascunsă ?
Detectivii nu putură să o găsaas-
teue». E inutil oa să vă dau lista i Când acea Roza Mitchel fusese3că deşi 6a era vizibilă în tot mu-tuturor furturilor şi omorurilor cari Iomorâtă după ce fusese forată. | montul; dar o altă persoană o găsi. se raport la aceste două pietre,.| Vă amintiţi eă bijuteriile au fost] Aceasta plecă de la idşia aceasta deşi eu am scrisă relaţia complectă sin curând regăsite şi sunt încă îu (foarte justă că hoţul, ştiind că se cu numele tuturor victimelor. A - »mâinelc poliţiei,	'va face cercetări şi bănuind că se
junge de a spune că, timp de ani,^ Mi s’a permis să le vid, şi rubi-jva răscoli prin toate colţuşoarele nimeni uu era bogat diu cei ce io:’nul diu această colecţie îără nici ■ dosnice, dânsul le-;r pune în vre uu
la Edgard Poe. In istorie, omul fu surprins de amploiaţi travestiţi cari îl legară şi îl porchiziţionară. Dacă scrisoarea ar li fost asupra lui, s’ar fi găsit ?
— Do loe. Scrisoarea era într’un plic care fusese adresat de-a îudu-ratele, adică şj-o adresase singur sie-şi, apoi pusă la poştă îu aşa fel că ştampila poştei ridica orico bănuială. Aceasta lejucă pe detectivi când dânşii examinară caseta cu scrisori. AcoasU i-ar fi înşelat şi in cazul daeă, perchiziţionâud
buzunarelo, ar fi găsit’o cu celelalte scrisor asemenea. Pe de altă parte şi aceluia caro a găsit în fine scrisoarea, i-ar fi fost greu să o descopere, dacă scrisoarea s’ar fi găsit în buzunarul hoţului Mai mult, a-oeasta ar fi şi mai greu cu uu rubin, care fiind un obiect mic, s’ar putea face să dispară într’un moment.
Perfect, zise d. Mitchel, dar...
Aci dânsul se opri un moment şi păru abserbit- Revcnindu-şi iute în sine, zise :
Ce spuneam? Am pierdut şirul conversaţiei noastre.
D. Thauret zicea că hoţul ar putea păstra rubinul asupra lui, răspunse d. Randolph.
A I da : îmi amintesc acum. Ei bine ! mie îmi pare că ar fi o întreprindere hazardată. Cred câ dacă eu aşi li furat rubinul, cum ţi-ai închipuit Randolph, aşi putea face-o într’un mod mai bun ca a-cesta.
Ah! ziso d. Randolphe, aceasta e ceva interesant. Aide spune-ne aceasta : cum ai ii ascuus bijuteria suposând că ai furat-o.
—	E o întrebare care ne-ar duce prea departe, ziso (1. Milihet, pro Ier să nu răspund. Pereţii au u-rechi, ştii asta.
Dânsul zise acestea cu un ton semnificativ care făcu pe d. Ran-dolph să se simtă rău pe scaunul său timp de câtevu clipe.
D. Mitchel continuă imediat :
—	Totuşi voi ad&oga acestea : hoţul, ori cine ar fi nu va putea profita de pruda sa. (Va urma)
www.digibuc.ro
3

îs P o o

, nistrului posibilitatea de a se atinge ' sub scutul unei legi, de acest principiu.
Dar proectu', dacă întinde inamovibi litatea şi asupra magistraţilor până acuma amovibili, laşa totuşi portiţe prin cari ministrul se va putea atinge de inamo vibilitate, cum e de exemplu prin modurile de mutare a magistraţilor.
Se pronunţă în contra consiliului disciplinar fiindcă disciplina în magistratură trebue să se exercite de către gradul supentr pentru fiecare magistrat.
In ceea cepriv?şte înaintarea d-sa c-o-cotrşte sistemul imperfect fiindcă crite' riul însuţi nu e sănătos.
D. Stoicescu e în contra judecătorului unis fiind'câ nu’i garantează nimic că sistemul arii superior sistemului plura1 lităţei, afară de economii de două sute Şi ceva de mii de lei care nu trebue să lie făcută când căutăm să avem o jus tiţie cât mai înaltă.
Concursul iniţial pare d-lui Stoicescu, un duplicat al diplomei cunoştinţelor pe care le are tânărul care ese din şcoală. Pentru d-sa judecător bun nu poate fi numai acela care posedă o parte dogmatică serioasă, ci trebuesc unui judecător şi însuşiri pe caii şcoala nu i le dă.
Roagă pe d ministru să ţie seamă de dezideratele tuturor şi speră că proectui în aceste condiţii să poată fi votat de t*ţi.
SENATUL
Şedinţa de la 12 Februanc 1909
Se respinge indigenatul' d-lui Leon Lupescu.
Se votează recunoaşterea domnilor: Niţă Fâşie, român din Fransilvaniadom. n Buzău; Emil M. Brancovici, român din .Banat, dom în Bucureşti ; Petre N Domnaniu român din Transilvania, dom în com Budişteni jud. Muscel.
D »linişti a Costinesca depune proectui de kge pentru modificarea legei casei Creditului Viticol.
Senatul trece în secţiuni la ora 3 şi 15 P- m.
Prinţul Ferdlnandi al Bulgariei lai Ministerul do .fiSanţo primind zil-Berlln	fnic raj.oarto din partea administrai
lţiilor financiaro, prin caro i se sem-* /etersbilrg.—Prinţul I< mimând al nalează că unele din comunele ru-Bulgariei părăsind Rusia se va duce rale refuză să procure perceptorilor! la Berlin unde va rămânea câte-va(fiscali lemrio pentru încălzitul looa-1 u	^	urilor percepţiilor, iar altoie refuzi
dala tor ia aceasta e m legătura cu fii iar localul necesar percepţiei, mi-] recunoaşterea independentei qi regali- nistorul do interne a trimes’o cir-iăţei Bulgariei.	culară prefecturilor prin caro le
Se afirmă că Rusia va supune ce3 p;,no Î11 vedere următoarele : lor l alte puteri chestiunea recunoaş- «fu vedere că perceptorii fiscali terei Bulgariei ca regat independent, sunt însărcinaţi prin legea de or-
Naufragiul vaporului „Prostule ţE&i
Roco Numărul Victimelor vjnii agtfei atât interesele Statului
Buenos Ayres. -Se ştie acum în Şi ale comunelor, să se permită mod cert că numărul celor care P°rceptori!or să poată lucra în can-, şi-au găsit moartea cu prilejul ce,ana primăriilor comunelor ru naufragiului vaporului «Presidente Roco», e de 55.

CAMERA
Şedinţa de la 12 Februarie
Şedinţa se deschide la ora 2 10 sub preşidenţia d-lui M. Pherrkyde.
D. Petrara anunţă o interpelare d lui ministru al lucrărilor publice privitoare la linia ferată Costeşti-T.-Măgurele şi a supra lipsei de vagoane care s’a simţit în judeţul Teleorman, a neîncălzirei vagoanelor şi asupra întreruperei circulaţiei trenurilor în jud. Teleorman timp d< 15 srile.
D. N. Filipesco anunţă o ’nterpelare pe care o va adresa d-lui preşedinte al consiliului asupra tendinţelor socialiste ale politicei sale.
D. V. Filoti constată că în sesiunea aceasta d. ministru de răsboi nu a asis tat aproape de loc la şedinţele Camerei
D sa are intenţia să interpeleze pe d. ministru deiăzboi asupra unor chestiuni pur militare şi, de şi a cerut biuroului să inter vie pe lângă d ministru spre a’i cere să vie la Cameră, nu vede totuşi posibilitatea de a’l interpela.
D-sa cere biuroului în mod public să intervie din nou pe lângă d. ministru.
D. preşedinte răspunde d-lui Filloti că cererea sa e extra-regulamentară şi nu se poate comunica de cât dacă cererea se va face biuroului în scris.
D-sa invită apoi pe d-nii deputaţi să nu descomplecteze Camera, ameninţând că va fice pentru a doua oară la ora 5 apelul nominal,
D. Chirculescu, în .continuare, vorbind de valoarea magistraturei noastre, care în -lipsa unei legi de selecţiune a magistraţilor â fost formată de' ministiu, pomeneşte epocile strălucite ale magistra turei noastre sub Alex. Marghiloman, care se numea «magistratura lui Marghilo man» sau aceea a Iui Stătescu, fiindcă miniştrii puşi in capul magistiaturei erau
fiavăza destul de sigură prin persoana or, a dreptăţei
Dar, nu se poate lăsa sub singura responsabilitate a persoanei grija ui.ei ma-, gistra.uri perfecte, fiindcă am avut, de
exemplu, un ministru în 1905-1908—d-nul i Primăria oraşului Focşani
Bădârău—care se ştie nu putea fi garan ca să înceapă cât de curând construcţia J n-v;p mieearp Ho trnno	1^1-.	, „ _	•	.	„
ţie tot atâta de valoroasă.	teatrului din localitate, a intervenit la | U	C- Basarab-Brancoveanu, A. Papa- Duminică 15 Februarie
D. Chirculescu referindu-se la statisti-! ministerul de interne pentru a se aproba Ş CiFGUlă fl6 8Fl V6FSlUlî8â Că dopol, St. C. Ioan, Cesar Pârâianu, o	'	1 ,n
cele citate de d. Take Iom.scu din cari! de ministerul lucrărilor publice, lucrările \ MlHltenegrul a InCSpUt Să GOnCeil- I. Malla, G. Pilat- C Gârleşteami,	T,7®',	°
trata ini 110 nponătlnrin-ca nantru * îi Tinlannn Tul	Vai oonn \T \ rv . I _	^	^	^
Cereţii
D : ! ,S ÎIOASA
Bere OPPLER
m societatea clerului român «Ajutorul* ...	va începe seria conferinţelor sale. Pârin-
Consfătuirea grupului îutorparla- tele Iconom 11 ie Teodorescu va vorbi mental- român, care trebuia să se - despre: «Spiritul ecleziastic şi chemarea ţie în ziua de 9 Februarie, în bi- noastră*, '‘onferinţa se va ţine în locâ-blîoteca Senatului, a fost amânată lul societăţii Bulevardul Carol 77. din cauză că doputaţii au fost reţi- 7 Ministerul instrucţiei publice aduce nu ţi la Cameră, unde se discuta .0
goa reorganizăiei magistraturei.	D-lui Marin Bădulescu, proprietar din
Viitoare s a fixat pen- Giurgiu, care a dăruit elevilor scoalei tru Marţi 17 tot la Senat şi la a din com. Cocăneanca,jud. Ialomiţa, cărţi coeaşi oră	de şcoală şi o icoană pictată în valoare
Iată numele membrilor Parlament de 200 lei pentru şcoală, cu ce a mai tului cari au mai aderat la uniunea dat anii trecuţi face un total de 500 lei interparlamentară pentru arbitragiu îl\sc5pu! cle mfU sus 1 . d',or Hi eseu şi
ŞJri mărunte
Vaporul a fost cu desăvârşire distrus şi nici reparat nu mai poate fi.
Nou atentat contra prezidentului Dumei
Petersburg.— Astă noapte poliţia a arestat pe un individ pe când încorca să pătrundă în curtea locuinţei Jui Choinyakow preşedintele Dumei.
Noui arectări sunt iminente.
Audienta corespondenţilor de război
Belgrad.--Corespondenţii de răz- Cernat, P. iVlăreş, A. Frâţilă, dr. Afrt' ipisericiî'sf Voe’vozi"*'d'i’n'eăt.“pără-boi sosiţi din Petersburg, Paris şit Piteşteanu, Ioan Pilat, dr. Bucşe- enii de Jos (Vâlceaj un rând de vest-Londra au fost primiţi azi în au ‘ nescu, G. Const. Râmniceanu. M. De- minte naţionale şi acoperăminfe pentru dienţă de d. Milovanovici,ministrul! metrian, T. Căpitanovici, Val. Ur- Sf. Vase lucrată în borangic, toată în de externe al Serbiei.	|seanu, Şt. N. Albu şi Gr. Procopiu. } valoare de 200 lei.
Audienţa a durat aproape o oră., D-nii deputaţi : D. St. Burileanu,	—---------------------
Ministrul do externe sârb a ox-‘(Z. Filoti, A Culoglu, G. Diamandi,! pus corespondenţilor străini fazele‘1. Simioaoseu Râmniceanu, I. Di-1	-	.. ..
conflictului cu Austro-Ungaria. f mancea, dr. Anghelescu, N. D. Chir-1	^îlfi âlUSUGB
_	„	.	_	,	., fculescu, N. Racotă, N. Bâlănescu, i	,,
Trupe miintenegrene la graniţe ;D. Pâtrăşcanu, Al. Sâulescu, I. Bră- Miercuri 18 Februarie se va da,; I
„S’sT.'bani KT'"va zîl* geor«1 A1-"	r
trucţia f îîv -q j ®b8erva U6 Cate za zile Berendei N. Frumuşanu, I. Botez,
la neanltolo rial . tescu-Voineşti, L. Borş, I. G. Saita, în saloanele Liedcrtafel, al ciouileaŞ La yidinţijiG uai non,.„o n. Aocmv, ai u.,st concert de muzică de cameră.	’
rezultă că actualul guvern a exclus mai trimise în studiu mulţi magistraţi de cât guvernul precedent, citează numiri foarte numeroase făcute de d Bădărău şi regretă că excluderile făcute de actualul guvern nu au fost mai numeroase spre a limpezi magistratura de elementele îndoelnice introduse de d. Bădărău. D-sale i se pare însă că în lipsa unei organizări serioase judecătoreşti, persoana ministrului ga-
p”- 0" vapor olocnfndB-se de o stâncă
tid politic advers căiuia însă din pune tul de vedere al onestităţei n'are nimic
treze trupe pregătlndu-se pentru ori-ce eventualitate.
Tcitfraxt
.	mic'încărcat	fle propagantlâ conservatoare" va
sa1! reproşeze .şi că ar fi trebuit ca gu-,m. , ^	pivcana ..	rlmn rnnfprintA n rlin a-
vernul să’şi asume şi sa-cina de a pune , eri de acijpre Ostandu S CI IS-	”®nrerlD^a 3 S3 fl,n 3

Luni, 16 Februarie orele 8 şl jumătate seara. în sala Dada, „Liga
în capul magistraturei un ministru care bit de O stâncă Şi a suferit mari	SBMlinu.	...
prin persoana lui să garanteze moralila-1 avctvii	i	VOrDl 0. ull* LUG3S16ViGl u6S-
tea magistraturei	i	El a fost readus în	vort	o/pre	VIITORUL NOSTRU AGRICOL.
Asupra inamovibilităţei	pe care d. I	^ u joşi reuauh m	pori	CU 1
Chirculescu o înţelege perfectă şi pentru Cljutovul unui VQYâOVChCT.	J .
toată magistratura, de jos până sus, nu j Nu s’ci întâmplat nici un acei- Un consiliu de miniştri s’a cum o înţelege d. Take Ionescu numai dent de persoane.	ţinut azi Ia amiază Ia cl. Dju- * dat a expirat
sŞe;UdCsfz?ce CJPe £rfnutT Sr „u ? Pasagerii au părăsit portul vara, ministrul industriei şi
ştirbită prin exerciţiul pe care îl va avea dM Vapor, CU O mlaYZXere de asupra magistraturei Consiliul superior 6 07'e. care va fi ales tocmai de cei mai înalţi 1
C. Ţiuleanu, Iul. Vrâbiescu,'V. An tonescu, I Isvorfinu, I. Gheorghiu, C. Banu, Gr. Oteteleşanu, V. Sassu, I. Ionescu Quintus, I. Igiroşanu şi St. Filipescu-Drăgăşani.
Consiliul de miniştri a aprobat exproprierea terenurilor c lor Al. Costescu şi S Ludoşeanu, necesare gârei de triaj ce se înfiinţează între Bucureşti şi Chitii?
Aceste exproprieri vor costa 68.000 lei.'
D. D. Leonida a fost admis în cadrele corpului technic cu gradul de inginer or dinar cl. Ut a.
Duminică 15 Februarie, la orele
Ateneul spre-zeeelea concert simfonic dat de jrhestra permanentă a ministerului de instrucţie, sub conduoerea d-iui D. Dinicu.’
~ Programa are numai bucăţi de R. Wagner.
BANCA AGRICOLA
_______BUCUREŞTI______
Adunarea generală ordinară
pentru anul 1908
l
membrii ai magistraturei.
D. Take Ionescu, zice oratorul, mi-a fermecat urechea dar nu mi-a convins mintea şi eu nu sunt din şcoala d lui Take Ionescu, care zice că dacă ai talent nu mai ai nevoe de dreptate, eu zic .- dacă ai dreptate nu mai ai nevoe de talent (aplause).
D. PSltine&nu. Dar dacă n’ai nici una nici alta ? (Râsete).
Exflsrieote cu aero-plane militare
Londra —A.zi s’au făcut aci noui experienţe cu aero-plane militare, cari au reuşit foarte bine.
Aeroplanele au parcurs distanţe foarte mari
Un singur accident s’a întâmplat cu un aero-plan care coborând cu o
D. Ion Sorescu a fost numit membru I CONVOCARE I
supleant în comisia de apel a judeţului r ,	„	...
Prahov 1, pe	nn	period de	3	ani, în locul J?az.®	art\ 3§> ,4Ţ	42 Ş1 43 din	sta- ;
1 d-lui Dragomir	Lungeanu,	al	cărui man-	tute D-nu	acţionari ai	Băncei Agricole,
’ •	•	. sunt convocaţi m adunare generala or- ţ
î dinară în ziua de Duminică 22 Februarie ) nAmaflf,iiivl	„v	i	!	(7 Martie)	1909 ora 10	dimineaţa în	sa- •
comei ţuliu, care se ştie că din j Miercuri	11	Februarie,	adunarea i	Ionul de sus al Băilor	Eforiei.
cauza unei răceli este reţinut j generală a Cercului cultural central S Pentru a lua parte la această adunare,;
al meseriaşilor din România a p'-o- \ D:nii, acţionari trebue să depună acţiu- i
1	•	* v ■ .	. .. .	r	bllfl Iov mivî Io lA 17 a K o vi A f I AI ovfioA f
în casă.	_______________ _	.
------	clamat ca membrii onorifici pe urmă- L l0r Pâna la *6 FebrUarie (» Martie>,
£ P. S. S. Mitropolitul Primat .a toareie persoane	1 9r9,mee p. m.
D. Chircnlescu. Vreau si fiu modest, | iuţeală prea mare s’a isbit de pfi dar constat că predecesorii d-lui Take : nânt şi a suferit mici stricăciuni. Ionescu, partizani ai săi, n’au avut nici „	.......	-	.
m a nici aita.	Cercurile liii'iguitoare împing
Separarea’ puterilor statului, asupra	AUStFiS Illtr’UIl FăzbOÎ
căreia d. Take Ionescu a insistat în cuvântarea sa, d, Chirculescu o socoteşte] Vtena.— Reprezefitantul anei ca stat în stat şi prin urmare menită să \rnari puteri, într'o convorbire
"îtllvibU,,.,,! «, «jf ™ “mic al siu. a declarai tuaie e faptul că magistratu' se socoteşte că dansu”are convingerea ca cer-
stăpân pe locul său şi e lipsit de control, aşa că de piuite ori arbitrariul de care se foloseşte periclitează afacerile pe cari le judeeâ.
Or, prin proectui de faţă aceste imperfecţiuni sunt înlăturate.
Pentru magistraţii ca Ferekyde, cari după d. Take Ionescu prin proectui de faţă ar risca să fie mutaţi de la locul însemnat pe care îl ocupă, oratorul z'ce că dacă azi fără legi de îngrădire ma- i gistraţii aceştia nu sunt mutaţi atunci prin legi de îngrădire cu cari magistratul nu poate fi numit de cât în urma avizului consiliului superior, conştient şi răspunzător de in'eresele superioare ale magistraturei, desigur că inamovibilitatea nu e ştirbită.
In ceeace priveşte mutarea prin înaintare, d-sa zice că se face în mod cu totul excepţional, că se face nu prin voia singură a ministrului ci prin cei puşi să vegheze tocmai ca voia ministrului în a-mestecul său în magistratură să fie îngrădită, şi că în sfârşit, în interesul superior al justiţiei ea trebue să fie primită , de altfel ea e o garanţie nouă a inamovibilităţii.
Cu privire la inspectorul judecătoresc el-sa arată că magistraţi eminenţi între cari şi un ţ rieten al d-lui Dissescu sunt pentru crearea acestui inspector careva da de altfel ministrului posibilitatea să exercite privigherea pe care o datoreşte, asupra magistraturei.
Asupra judecătorului unic d-sa citeşte un articml publicat de curând de un ziar bucureştean care cita pasagii din-tr’o broşură a d lui Take Ionescu în care aproba instituţia judecătorului unic şi zice că preferă un singur om incapabil decât doi sau mai mulţi, dacă în adevăr i magistraţii noştri sânt incapabili. Di verginţele de păreri invocate de d Păl-tineanu pot fi comparate unei simple loterii, iar pluralitatea scoate din răspundere persoanele cari au judec , fiindcă judecata lor este «a mai multora şi a nimănui*.
Convingerea d-lui Chirculescu este că proectui de faţă caută în mod sincer să ridice magistratura noastră.
D-sa urează ca intenţiunile proectului să devie o realitate cât mai curând.
D. Turna Stelian depune proectui de lege votat de Senat, privitor la statul major şi un alt proect pentru deschiderea de credite suplimentare şi extraordinare ne seama ministerului de interne.
D. C. Stoicescu zice că de 25 de ani încoace miniştrii de justiţie şi mai ales cei din partidul liberal s’au ocupat de cesţiunea aceasta şi că mai toţi miniştrii cari au prezintat proectele acestea au avut ooarta de a pleca din guvern Felicită pe d. ministru pentru curagiul pe care l’a avut prezintând proectui şi urează izbândă operei sale, în părţile bune pe care le conţine.
D-sa laudă pe d. Mârzescu pentru cuvântarea sa frumoasă dar se ridică în contra suspiciunilor sale privind magis-ratura şi proBtează în contra învinuirilor pe cari i le-a adus.
D. Stoicescu zice că ideea fundamentală a proectului de faţă este salutară, fiind-că urmăreşte întinderea inamovibilităţii.
D-sa zice că inamovibilitatea trebue
curile diriguitoare din Austio-Ungaria vor s’o împingă într’un război cu Serbia.
Războiul n’ar avea ca scop cu-ceriri teritoriale şi ar servi numai ambiţiunei de a mai potoli veleităţile Serbiei.
Dânsul a mai declarat că în cazul când Austro-Ungaria tiu va putea rezista acestui curent. Rusia ar considera un război
s P r, -. ■	„ ■ Tr . „ ,,r In Bucureşti: La sediul Băncei Agri-i
r!°5 * raf^aLlu-> sPl4u.Bareti Emil-Coie Palatul Oacia-România, strada Lip- j c°s met cu, V,utilă I. C. Brătianu Ale- scani No ,
______	j aan ll1 Djuvara, Nicu Fihpescu, Altxan-] In judeţe : La sucursalele şi agenţiile]
------	!dlu Marghiloman, Vasile Gh. Morţun, Ion! Băncei Agricole	?	* v i
Aflăm Că directorul «Marelui Ma- Lahovari, Ion Kalenderu, Basile M.ssir, persoanele cari au acţiunile lor în de-! gazin General dia Bucureşti» (Piaţa ^ Ahmăneştianu G. G Asan lomafposit liber sau Î(1 garanţie la Cassa de I Sf. Anton) a plecat îu stroinătute j	PnncipeleBarbu Ştirbei, Gr. Depuneri şi Consemnaţiuni, sau la alte
pentru a vizita principalele centre; ^h^oto^	..v^ncea! a^utorităti sau casse publice, .vor .putea
europene ale modei con.ec unelor 3r H Botepscpu, N. Cezăresfcu Mişu şi noutăţile., în vedeiea cumpăiă- Cantacuzino, Mişu Deşliu, Dumitru Do-rilor considerabile, po care această brescu, Elefterie Ionescu, C. C. Arion, importantă casă le va face pentru 5 Ionel Grădi.şteanu, Pavel Negreanu, Mi sesonul do primă-vară.	jkail D. Botez, C. Hagi Tudorache, D.
M. Bragadiru Inginer Zâne Sigmund
.mine, S^Mţi, ta bletate, te-
meilor române (în sala soc. geogra-■	_ -1
flee de la Ateneu, str. Franklin uşa 2-a) va vorbi la orele 9 seara d. Bogdan Duică, profesor, despre : Apus de Soare.
Comitetul «Sindicatului ziariştilor» s’a întrunit aseară la d. I. Procopiu, preşedintele «Sindicatului» şi a discutat mai multe chestiuni do ordin profesional.
Direcţiunea căilor ferate a fost auto-
; giner Neffer, M. Ferichide, general Bu-lişteanu, inginer A. Bolintineanu.
Condamnarea d-nei riad
Se ştie că astă-vară, d-na Vlad,
depune în locul acţiunilor recipisele sau adeverinţele casselor respective.
Vor fi de asemenea admişi a lua parte la adunare D-nii acţionari cari vor avea depuse în păstrare sau în garanţie acţiunile lor la Banca Naţională sau la altă cassă de bancă particulară din ţară sau străinătate, pe baza adeverinţelor ziselor casse de Bancă.
După 16 Februarie (1 Martie) 1909 nu se mai primeşte nici o depunere.
Conform art 47 din statute, 10 acţiuni dau dreptul la un vot; numărul voturilor este nelimitat.
Ordinea de zi
1) Aprobarea bilanţului anului 1908 şi soţia deputatului român Aurel Vlad, descărcarea Consiliului de administraţi-a fost dată în judecată sub motiv ,u«e de gestiunea sa; do aţâţare contra Statului ungar şi 2) întrebuinţarea beneficiului şi fixa-fusese condamnată la o lună de zile ire*.“î, en“u‘u'-	. .	.
închisoare şi 300 coroane amendă IJ ^gerea a 3 «^n şi a 3 suple-
de tribunalul din Deva.	i ,nl; censori şi -d nii supleanţi eşiţi
provocat de Austro-Ungaria, ca\™* f	contract cu d. Aif.ed |	con^tel *sttutef™"6 ^ reeligibili (art’ 3&din
un afront direct la adresa ei şiIÎ^Tcocht cu^îV Juo'ona.8 3°°°| d-na, Vlad a făcut recur! îna-
Aceastâ cantitate de cochs, care costă ] intea Curiei.	.	...	c .
peste ioo.ooo lei în cari şi taxele vamale j Eri, Curia a luat în dezbatere ce - ?lde asupra ordinei de zi când va fi, de 6450 lei, va fi predată la Constanţa, Ga- rerea de anulare a sentinţei şi a i ?n număr acţionari, representand u.ti nu Brllla.	I «W»»'* I. modd„Bmtiv,	. ţ° SS'.ASÎ*« —
nu va putea sta m inacţiune.
Italia faţă de Austro-Ungaria
Roma—Un membru al
Adunarea generală ordinară se va con sidera constituită şi va putea valabil de-
guvernu-j
lui, interviewat de un ziarist e
emu- 1 nglez j
* t- 1	1 -î	«	■ 1 -j	j I Ua\*d 111 /lila IlXdla nu bl Vd ii p
| Interviewat de un ziarist, d. Vlad sentat capitalul cerut, adunarea se va
pre-
a
r,Ec?rprLrpeoSrtu,sKf
nui războiu Germania va fi alături de Austro-Ungaria, a afirmat că versiunea e falşă.
Ea e un balon de încercare ai politicei austro-ungare pentru a vedea care ar fi atitudinea Italiei în cazul unui conflict.
Regele Petru la Victor Emanuei
Belgrad.—In centurile bine informate se asigură că regele Petru, sau prinţul George vor face zilele acestea o vizită regelui Victor Emanuei al Italiei.
Se mal afirmă că unul din miniştri ar fi consiliat pe regele Petru să nu facă această vizită a-cum, când reiaţiunile cu Austro-Ongaria sunt atât ue încordate.
Nota Rusiei către Serbia
Viena. m cercurile bine informate se asigură că Rusia ar fi adresat o notă Serbiei prin care o consi liază să nu ia faţă de Austro-Ungaria o atitudine provocatoare căci în cazul unui război n’ar trebui să se bizue pe concursul ei.
Din diferite const lerente, s’ar spune în acea notă, Rusia nu poate intra acum într’un răsboi, indiferent din ce parte ar veni.
Plecarea ministrului Austro-Ungar din Belgrad
Belgrad.--Contele Forgach, ministrul Austro-Ungariei la Belgrad, a fost ieri în audientă Ia regele Petru.
Mâine dânsul va părăsi Belgradul în virtutea unui concediu.
In cercurile bine informate se a-tribue o deosebită importanţă a -cestui fapt dat fiind împrejurările în care Austro-Ungaria acordă a-
Din Galaţi ni se anunţă că tri-ja amintit că dânsul,ca roprezentan- j mâna, fără altă încunoştiinţare, pentru
----1..1	----1-^	. i , i. . r.,i io,.ni oi oo+.o,	nici n’a fost ( ziua de Joi 26 Februarie (n Martie) 1909]
judecarea pro- la aceiaşi oră şi în această zi ea va ae- ] cide, ori care ar fi capitalul representat ! (art. 48 din statute).	|
Consiliul de administraţie ‘ 1909 Februarie___________'
să fie garantată, spre a nu da nici mi-! Cest concediu ministrului său.
nisterul lucrărilor publice, respin- {cesului, după cum cere procedura gând cu unanimitate de voturi ac-[penală.
ţiunea ministerului.	' Faptul acesta însă n’are impor-
_____	jtanţă, căci prezenţa sa la proces
D. Sebastian Greceanu, consulul u>!ir 11 adua nici 0 schimbaro în omăniei la Ianina, care so afla Capitală, a plecat la postul său
României la Ianina, care so afla în mersul lucrurilor, condamnarea fiind i«! »»Ani» 1	mai înainte sigură.
*
* *

Ministerul instrucţiei publice aj Soţia < rului Vial, în vârstă de trimis tutulor şcoalelor particularei 21 de ani, e o româncă do o fru-şi publice, din Bucureşti, o circa-Jmuseţe tipică, cu părul negri, Iară prin care le spune să facă o ochii negri şi expresivi şi faţa curăţenie generală în ceea ce pri- oacheşă. Ea se urată foarte liniştită veşte localul, aşternutul, rufăria, şi nu se teme de pedeapsa ce o aş-etc.	teaptă.
Să se cureţe întâi clasele,spălând [ Această pedeapsă, a declarat d-na pardoseala, mai ales băncile, salta- Vlad aeeluiaş ziarist, va aduce o rele, mesele, otc. cu o leşie fierbinte schimbare fundamentală îu viaţa e’,j cu carbonat de sodium.	j schimbare care însă nu’i displace, j
So vor desiufecta, de asemenea, j D-na Vlad zice pă ea n’afostîn-j refoctoarolo, dormitoarele, jeţurile, jţoleasă şi că a fost acuzată pe ne ■ tot cu sodă; iar în ceea ce priveşte drept. Ea n’a demonstrat nici con- 1
tra Statului maghiar nici contra' limbei maghiare, ci a făcut numai i oaro-cari observaţii de ordiu peda-: gogic. Afară de asta, incidentul nul
rufele de pe pat şi lingeria între buiuţaţă se vor fierbe într’o soluţie de sodă, numai do 30 la sută; iar ofectelo de pat se vor scutura şi expune la aer curat.
Clasele şi dorinitoarelo se vor ventila zilnic timp de mai multe oro ; pereţii văruiţi ou var se vor vărui din nou.
In caz când şcoala nu dispune in prezent do fonduri îşi va putea procura ca desinfectant Linsolul, care se poate întrebuinţa în locul sodoi, dar în soluţie de 2 la sută adioă 20 g. la un litru de apă sau mai practic o lingură do masă plină cu Linsol la un litru de apă, cu care so va putoa spăla pardoseala, băncile, paturile, muind o bucată de şifon în acea soluţie.
D. Egon Eslen von Pflugl, consulu austriac ia Vidin, care se afla în străi nâtate, a intrat în România, prin Vârcio-rova, spre a merge la postul sâu
PEPiNlERA
BRAGADIRU
recomandă produsele sale. In special pomi fructiferi de cele mai alese soiuri.
Catalogal se trimite'gratis
Comandele urmează a se adresa :
D-iui grădinar E. LACROIX,
— la —
BIROUL CENTRAL
BKiik CS-ADIH.1T
Calea Rahovei No. 151
BUCUREŞTI
r CELE MAI
SE GĂSESC LA
MARELE MAGASIN DE MUZICA
•fjiŞ Jean Fsdee
Bucureşti, Calea Victortei, S4
(lângă «L’Indâpendance Roumaitie»
— A. B .A. DB INOREDBKB -Vînzare in rate în condiţiuni avantagioase.
v‘Atragem atenţiunea publicului că avem depozitul fabries-lor : Beckstein, BOsendorfer, ROnisch Kaps, Hooff, IbaChjji Schiedmayer-Pianofortefabrik (Bătrânul). Această din ur#râ.

fabrică e adevărata fabrică Schiedmaver, cunoscută la sub numole de: «SCHIEDMAYER BAtRANUL» şi nu Aa*. de loc confundată cu pianele «Schiedmayer-Sohne,», o."
de concurenţă. Cine vrea să aibă o adevărată PIA ^7 Schledmayer Bătrânul să se adreseze la noi, având ^■4* noi depozitul acestei fabrici.
Toate P/ANELE se vînd cm
Preţurile originale ale fabrieei1
%v'
’OKloi'
cFţx
FOURNtSSE URS
DE LA COUR KOYALE DE ROUmN/C
LA PLUS GRANDE EXPOSITIOn' DE MEUBLE^ A
BUCARELST
PLACE DU THEATRE NATIONAL
(
’PRfJIlER LTAGE 5AUXS DEXPOSinON SECOliD ETăGE 1TAGASIM »c MBUBLC5 RtCHRlEMT ASSQRT1
DEC0RATI0N5 * ANEUBLEHEMTS MELBLES ET 5IEGE5 AMGLAIS OB.JET5 DART
II;
ir-
M D,VVH ITTLT-TflOMSON ARCIUTECTE1ECOKATEUR DiRFXTEDR DL LA NAISON DE &UCAREST 5ERA HEUREDX DE SE RENDRE EK PERSONHE CîlEZ 1X5 CUEMTS DlSWhGUES QUI VOUDROHT BIEM IX EV!RE APPELER TAKT DANS EA. CAPITALE QU'ElN PROViHCE POUR T0U5 TPAVAE)C,PL/\M5, DtVJ5,lk

VUKALEi

— c
PRO--7£ ETATE A STATÎJLui FRANCES
A SE PERI iî.v CONTRAPACER.
CEREŢI UNA DIN TREI SURSE |
uupe
ORDONANŢA MEDICULUI
D-ruS Vlâdoianu
Redic şet al eonsHltaţlpnilor de la Spitalul de Copil
S’A MUTAT
Vasile Lascăr (fosta Teilor) No. 3
Ministerul Finanţelor
DURERI REUMATICE
NEVEAGHILE cele mai rebele, migrenă., dureri* de cap şi de dinţi, precum şi otice dureri provenite din răceală sunt combătute cu deplir succes prin întrebuinţarea
Pastilelor Nevralgine Jurist
aprobate de Onor. consiliu anitar superior în urma resnl • ţaţelor excelente ce s’au obţinut la spitalele din Bucureşti.
Preţul Lei 2.50, la toate farmaciile şi drogueriile din ţaffi
(i Bere
LA din Fabrls
BRAGADiRU
BERE SPECIALA din Fabrlaa
s’a petrecut la un examen ci la o, Pi.de cu ABURI Direcţiunea Datorioi Pdblice şi Pensiunii!)
FOVLEE”
serbare şcolare.
Curtea a condamnat-o pe baza de-[ poziţiilor martorilor, cari n’au în-] JJf ţeles observaţiile ei	n ţ phlViaf de la 15 Martie
D-na Vlad pare curagioasă, îşi Do lUblllllal nguj ja jg junjg
exprimă numai părerea de rău că ig0g, pentru facere de arătur a-va trebui să fie despărţita de soţul rfsngj
şi de coi doui copii ai săi.	A se adresa la : Administra!ia
Centrală a proprietăţilor Dom-'nului Alexandru Marghiloman, (strada Mercur No. 14, Bucureşti.
Ştiri mărunte
— Societatea «Tinerimea artistica# a-duce la cunoştinţa tutulor artiştilor pic tori, sculptori şi gravori care doresc să ia parte cu lucrările lor la expoziţia a nuală a societăţei ce se va deschide la 15 Martie curent la Ateneu, că formula-.ele de înscriere se gâsesc de pe acuma la librăria Sfetea, piaţa Teatrului Naţional
Duminică, 15 Februarie, orele 4 p
Uf. iSlane Umrsa
VIilKocligasse No. 29 — Viena
Consultaţi uni ou celebrităţile jue-dicaio şi cu specialişti de lu facultăţile ile medicină.
Telefon No. 17tfi>U
Datoria Publică
PUBUCAŢIUNE
No. 142385 din 3 Februarie 1908 A 30-a tragere la sorţi a titlurilor de rentă 5 la sută din 1894 împrumutul de 6.500.000 lei se va eiectua în ziua de 1 (14) Martie 1909 ora 10 a. m în sala cpecialâ a Ministerului de Finanţe, conform dispoziţiunifor stabilite prin regulamentul publicat în Monitorul Ofic_il No. 245 din 7 Februarie 1906 La aeoastă tragere se vor amortiza titluri îu valoare nominală de lei gy 000 în proporţia următoare
4 titluri de Căte 5 000 lei 20.000 46 titluri dr câte 500 lei 23.000 Total 50 titluri pentru O valoare no minală de 43.000 lei.
Publicul este rugaţ a asiste la tragere.
I Icneai a
Directorul Datoriei Publice »i Pensiunilor
■el mal frumos şi mal bina &men jat local de berărie S'HO PUIET ARI FRAŢII AIR URA
Putând rivaliza cu btrerile cele ma superioare streine Mâncări reci şi
delitiiease
COCtOF
Boule interne, uervoaae. secrete ginecologice 91 de copii ONSULTAŢII DELA ORELE 4, -1 8 Strad* Poliţiei H —
Sr7 BoîslF
S’A MUTAT
Str. Progrcsatttl, 8, D.
www.digibuc.ro
EPOCA
Banca Naţionala a României
1908	Situaţirmea Sumară 1909
9 Februarie	31 Iap 7 Febr-
1336581*1
*595»*9
70408050
80883^*0
*75**553 11090924
*563*5°*
3*4S'2I S92*»°4 «4 25*8 *34M5 106619114 6®*3S32
3MUŞ2*
r***o*o*
24ŞV43f*
360394*
*S‘5338f<»
44341»
1*6*19114
2*37748 «5
ACTIV
(| 95123121 Rezerva met. Aur 89190638) ( 38535000	» Trate de aur 37881778)
Arg.n şi diverse monede Portofoliu Român şi Străin (, Impr. contra eff. publice . nz79‘o*) (	>	» eff. p Inc. curent . 15853177;
Fonduri uublice .
Efectele rondului de rezervâ Ef. fond de amortis. imob. şi materia!
• mobili .
lobilier şi maşini de imprimerie heltueli de Administraţiune . eposite libere , l ompturi curinţi .
Compturi de valori
PASIV
126172093
1*51121
555692l8
282570*2
II999924
15296433
3187121
5960297
47°>94» 240521 1*7725464 14740989 29244045 39&15616&
Capital .	.	».«»*oo*
F*nd de rezervă	.	26380304
Fondul amortizării imobilelor şi material 3863598 Bilete de Bancă în circulaţiune .	2478200*0
Profituri şi perderi Dobânzi şi beneficii diverse Deposite de retras
•) Scomptul 5 ojo Dobânda 5 şi jum o,o.
366892
1*7725464
398156168
12707*4*6
1116541
531544A 27132677
11999924
15206433
3187121
.597*297
70194*
Z520S9
104671864
*3956333
29345694
VOSKM
1200000*
26380304
1863598
14630561*
446379
104671864
393857755
Noma! după a-eeastă emblemă (• cooasc magazinele In cari se riad Maşioele de casat
Prlitiala Sligtr
Maşinele ndstre n’an nevoe da recoirandaţie; vă rugăm numai a îngriji ca ele să fie cumpărate din adevăratul Ioc
Lei
Im
COCS DE UZINA.
TRANSPORTAT LA DOMICILIU
IN SACI PLUMBUIŢI -
Canoni, Brichete, Ântbrac tEnglezesc
— Greutate garantată —
fiifrtd Lowenbach i C-
No. 146 - CALEA VICTORIEI - No. 146
Societate mn cnurctnl cotnasioi de cnut M'i
— BOURNE & C-re =
BUCUREŞTI
Calea Moşilor, 246. Calea Gririţel 84, Calea Victoriei 51 -------Mron strada I, C. Brătianu, 28-
X A & X
— No. 37, Strada Lăpuşneunu, No. 37 — Sucursale în toate oraşele principale din ţară
bai cikChei morb
— Capital Lei 6.000.000 deplin vărsat —
BUCUBESCI - Strada Doamnei, i£-BUCURE8Cl
SUCURSALE: Brăila, Constanţa şi Galaţi
OPERAŢIUNI DE BANCA ÎN GENERAL:
Deschideri de conturi-curente. — încasări de poliţe de supra ţărei şi străinătăţei.—Scompt de efecte. — încasări de scompt de cupoane. — Cumpărări şi vînzări de titluri şi acţiuni.— Avansuri asupra titlurilor în deposit.—Emitere de cecuri şi scrisori de credit asupra ţârei şi străinătăţei. — Operaţiuni de comision şi avansuri asupra mărfurilor.
— PRIMEŞTE DEPOSITE SPRE FRUCTIFICARE —
PârnlDv.devittc firte tar:
„Steaua Xtnâtiă"
Societate anonimă pentru industria petrolului
apltal social Lei 40.000.000 deplin vărsaţi
FABRICI de PETRuL şi DERIVATE:
rtncnreştl, templu», Motueştt,
Fabrica de Bidoane de tinichea, CflQStSBtB
(PRODUSELE FABRICb’LOR r
•’etro R i.am* utar, O zolina, Benzină pharmacButicA, B ^siuă pentru motoare, Păcură pentru ars şi pentrn uns «ăpnţe,
I Par**f r f, Ulei pentru motoare «I) JbSEL»
| U	I Mt*E*ALE de Calitâp
Suver^re
6 ăi i •»....
pentru cilindrii şi maşini
sjeavând nici un reprezentant în ţară " ort-ce comandă pentru
ULMtURl MINERALE sau cele-Valte produse sunt a se adresa — numai —
DIRECŢIUNEI GENERALE
BTT^UBESOI
— BULEVARDUL CAROL, No. 5 —
Expoziţia Universală Paris 1900: 8 premii şl 8 medalii de aur
INDUSTRIA ROMANA pentru ARTICOLE de LEMN
BUCHER&DURRER
Fabrica şi Depozitul: Şoseaua Basarab 27—30 Localul de Expoziţie şi de vânzare : Calea Victoriei, 128 — Bucureşti — Telefon 11|29 —
MOBILE în orice stil şi din orice e-senţă de lemn, saloane, dormitoate, sufragerii etc..
H 'II! U
Mobile fle Birou Biblioteci, Birouri, Scaune Cartare,
SPECIALITATE DE MOBILE AMERICANE *
BIROURI, FOTOLIURI TURNAN TE, ARCHIVE şi BIBLIOTECI PATENT «UNIREA». — MOBILE de GRADINA de INDO r
■i i SV	»V»E 4 ICA
UŞI. FERESTRE, DUŞUMELE. PERVASURI, etc.
PARCHETE masive simple şi table tu borduri.
STRUHOARIE execută: Dopuri de bu toae, Canale precum şi orice articol atingător de această branşă.
METRI de LE MB şi
alte instrumente ele măsurat.
RECHISITE de scris şi de desemn, fabrica ţiune de peniţe pentru scris. “
LE1I1 DE FOCI
Ricitori. Articole de Higieni.
Articole de Me-nagiu şi bucătărie.
Roţi de lemn pentru transmisiuni.
TĂIATE ŞI SPINTECATE
I&kiftSMM
PRIMĂRIA URBEI CRAiOVA
Aduce mulţumiri perseaneler notate mai jos, care au ienect bani pentru săraci cu ocazia Sfintelor Sărbători:
Banca Comerţului..............iog
Mendel Fii, bijutier .... 20 Morita Kohn casă comercial». 100 Eschinaschy, casă de schimb . 20 Casa Andronescu, cofetar . . 20 Rafael Penhas, casă comercială 20 Clayton Schultevorth, fabr.agr. 4» Jokey-Club, societate. - . . 200 I. G. Plessia, senator . . .100 Iulian C. Vrâbiescu, deputat . 49 C. Vălimărescu, preşedintele Curţii de Apel.................30
C.	Poenaru, Preşed Tribunal . 20 Cessa Andreescu, mag. ferărie 25 BOmchis, berar .... 20 Victor Langier, antr.lncr. publ. 10 N. I. Bobeş, antrepr de hotel. 4 Enache Manea, comerciant 20
D.	Ghisdâvescu, mag. lipscănie Io
St. Foray, antreprenor . . . io St. Plesoianu, proprietar . . 10 Fraţi Russo, magaz. manufaet. 5 Institutul Santa Maria ... 20 D-na Maria Duduleanu, propr. 5 D-ra Lotus Favre, proprietar .	5
I. Zamfireecu, proprietar . .	5
I. Samitca şi D. Baraş ... 30 Fraţi Damianoff, mag. pielerie 20 Demayo, magazin cu manufaet. 10 Kenteschweller. farmacist . . 20
p. Primar, B. M. Bebec.
Fraţi Paraschivescu( farmacist Bueru farmacist
LÎf
Leon M. Eschenasy,casă schimb Richard Graepel, fabrica agric. Eugeniu Behlcs, societate I. i eingold, bijutier .	.	.	,
praţi Spirtaru, mag beut. spirt Stan S. Ţincu mag. cu colon Iliescu, droghist	,
Sigmund Prager, dep. pălării.
I. Benvenisti, librar .
Fraţi Paulon, magazin cu arme S Benvenisti bazar .	.	.
Lazâr Benvenisti, bazar . . Marcu Weiss, morar .
Saita, magazin cu coloniale C. Constantinescu (zis Slâti-neanu magaz. băut spirtoase G. Salm, magazin cu lipscănie Gr. Popescu, magaz. cu vinuri Iorgu Păianu, proprietar . . Mihail Daniel, antreprenor. . Andrei Pascu proprietar . . D-na Constanţa General Ar-
gentoianu................. . i*»
Principele B Barbu Ştirbey . 500 Principele George Ştirbey .	5*0
Total .	.2384
In total suma de lei doui mii trei sute opt-zeci şi patru.
Secretar General, 1. M&rinescu.
5
Io
5
IO
IOO
20
sm
BANCA COMERCIALA ROB ANA
800 >ETATE ANONIMA
OU CAPITAL DE LEI 12.000.000 DEPLIN VARSAŢî
——   ---- BUCUREŞTI — BRAILA - GALAŢI — 
ORICE OPERAŢIUNI DE BANCA
PENTRU PRIMA OARA IN ROMA NI A In pivniţele blindate ale căror zi- Jâ duri au aproape 1 metru grosime şi 1 sunt construite din cărămidă şi be- £ ton armat, Banca Comercială Română a ~ instalat case de bani cu comparti- 5 mente, având, flecare o broască şi o & chee diferită, pentru păstrarea orică- “ ror documente, valori, titluri şi obi- £ ecte preţioase.	2
Persoana care Închiriază unul din «-aceste compartimente are singură c cheia, care deschide lada sa şi poate §
să o cerceteze toată ziua tără nici o formalitate sau piedică, aceasta de câte ori va dori.
Preţul închirierii este din cele mai minime şi nu reprezintă nici măcar dobânda preţului ce ar trebui st plătească clientul pentru a cumpăra o casă de bani.
Pentru condiţiunile şi vizitarea pivniţelor a se adresa JJăncri f '■<>m,-reiate Române
Strada Sm&rdan, — Bucureşti
Se păstrează Acte de proprietate, Hirtiide familie, Valori, Titluri şi bijuterii si orice documente preţioase, Colecta, Obiecte de artă, Argintărie

IN GRĂUNTE MICI EFERVESCENTE
A® V-
Ool Mâl maro iUmolvant al aoldulul urla• Scurtează şi evită crizele de
GUTA, GRAVELA, REUMATISM
COLICE NEFUETICE
Luaţi <eAte-va .ăi uri pe sL 3 r*m»«U MIDV, II». raaboarţ tAlgt-Boiaaze.
in leah farmadele fi irojueriilt.
OT«W!!,
ATM IE« Tn'giif
pentru Domni, se primesc şi reparaţii de GULERE ŞI MANŞETE.
Calea Victoriei No. 160 (fundul curţei)
NtJMAî SPĂLATURI REGULATE CU
Balsamul de Mesteacăn
W. SEEGER
înviorează nervi, îndepărtează măireaţa si împiedică căderea părului.
— De vînzare la toate farmaciile şi drcŢir riile din tară. -
beţia se joaî»Tî«
(in
O licoare inofensivă contra beţiei
- Sticla Lei 3 -
Tenia (Panglica) S6
Capsnlele „Felii mar îl m
m

— Dosa pentru adult! Lei 5 —
OTTO HARWISGH & Comp.
Proprietar ’
FUR NI SORII	CURŢEI REGALE
28, Str. ACADEMIEI, ffejNfaŞ BUCUREŞTI
FONDAT 1887	TELEFON 10|B»
iPalirîPfl dfi Glirolo Din Piele Englezeaaoâ r duriod (10	Curele de Pâr €fîxoelsior»_
■-----------------Curele de Bumbac şi de Bal&ta
de Cauciuc, Asbeat, I Iptipnln tOphnÎPQ Pentru întreţinerea Gânepâ, Bumbac, etc. I uilluDiu IGuliliiuU atabilimeaţelor indua-Tolionit. Vuloanif«beer. | triale.
m*	1 • li*	ţ Pentra Cilindre «Exoelsior» Valvolina
61 un Mmerale Amerioa^ai®xt:a> ^0.^1» vft-
Behnă GrăBime Consistentă
Fuoiie ţi Filtre p. Vin
„ s "y 1* v j*.
Societate Adob m Romioa pentrn Indnstria IcbidIiI
BUCUREŞTi.-Şos.Pactelimon, 188.- bucureşti
= MOB!LE =
IN
ORI-CE STIL ŞI DIN ORI-CE ESENŢĂ DE LEMN
SUFRAGERII. DORMITOARE, etc.
mobl.se de Isiroa, liiiilict. birouri
— MOBILE AMERICANE —
Specialitate MOBILE DE LEMN încovoiat scaune cu trestie şi placă, fotoliuri, canapele, baianşoire, cuiere, etc.. etc.
----- TÂMPLARIE MECANICĂ --------------
UŞI, FERESTRE, DUŞUMELE, PERVASURI — PARCHETE DE STEJAR — Rotăriă şi diferite articole de lemn — Caiaci roate dintr’o singură bucată
----------- TELELON 2 193
EurnisorH Curtat Regate t ornîtm
CEA-UI
j
I. K \ n E K
1
ESTE DEJUNUL ZILNIC CEL MAI SĂNĂTOS
«Marca de ceai cea mai preferată în îoa^ă lumea” Se recomandă în special: t;rpto*‘rek?x aeme sucii i'ea * * kfir* k’s H.*gh-iAf€. Break/ast tea A'»'r. iCs	oh&oe.k tea
Pek 3 <r* k’ * Kartstmder- Tee-Melange
âcâs; C6im sg năşeşte la Bacareşti şi Ia toata Bomâala
m prind pa u te Magazine (ie «’oloiiiaie, Delicatese şl Drogneril. ----Reprezentanţi FRAŢI VICTOR, Bucureşti---
F a Oii ii.'a de	LfeMJN
^ MâEIl V. OAVLA
[snmreşll sosezni fiiiii Brim A», 5T şt sinm seroaiucâ fio, io—(Telelon 55
ÎBŞînnid p<5 d-tiii oouseroiafcţi de tcoblle fi fc Onor. public diu Capitală şi provincie, eă fp depou* bneei «e gâsesn gaia
DORMITOARE, SDÎBAGM, 8IDH0DR1
orim fel de aiohl ie
- isv st lustruite -Lucrate din lemn sase,ai şl gmrniita PftfTuBi ijOMVENASlLE


INDUSTRIA LEMNULUI
EL LESSEX.
BUCURESCI.—Calea Flwmt 193-195—CaleaTiclorioi 101
xpioatare Pâduri
Tâmplari© mecanâ
MOBILE, BECII OARE, PARCHETE
Roti de transmisiunii UŞI şi FErfKSTRE. RdaBE, PERŢa.ZUBI
Inslalaţiuni complecte de birouri
precum şi ori-ce alte articole atingătoare de Industria lemnului CEL MAI ASORTAT DEPOSIT DE
CHERESTEA Ds COHJTRKTJE E ÎÎMPLÂRiE
LEffiNE BE E’OO
€ AURO Li '‘EU tf Ave«(a*f(is- F»tent
excelent conservator al lemnului.
TELFFON
*• 1	r.-m.	»	^	— <m^rWrirS
VICTORIA
Societate AnanAină d®
IN BUCUKKŞT1
Direcţiunea Generală: STRaîIA DOAMNEI No. IO
nir!T?r“
SpUlst
IASÎH! FiTED —•
Cap«alat
tonte Maşinele şi Aoeesoriile
riCLE: APARATE ui* d*. Caisule
Săpunul ie Leite le Crin ,1 Mrin pr,
pentru înfrumuseţarea pielei întrece în calitate şi preţul eftm i orice produs similar indigen şi strein
bucăţi Lei 2.- 1 bucată 80 bani
Toate preparatele aceste se găsesc tn depoul central la
FARMACIA THORINGER) Bstmţfi
Spesele la orice comandă din provincie sUnt Lei 1,20 b.
POMPE de IflbKEDIi! accesoriile pentru pompieri Sacale le fier. Aparate SUrsUT’*
POMPfc pentru jţnrt de toete felurile.— FURTUNI de uâuep& de ceucluc Îs toate
dimensiunile
O:"1
de MANA.—POMPJ® de ABURI în orice mărime şi putere
„Raţiuni şl toate  rtlcolelc pentm electricitate
eronospora „Goroanau peatru Stropitul Viilor
a \CGKS ITTTINGS
•TEV I IDE^'X’HîJR
,Vtr LLMfci
Capitat St.it t.ir Di 5
tataia emisiune Lei 1.000.000
Agenţii e&i şi taee umte 1 ic?.lităţile uiai principale din ţară prin Societate* este represeiit&tâ în ANlGURAlil contra riaiciirilor de
Xxke*n4.i%' şl ACCIDENTE irZT*PIEŢEI TR/J NSPORT
TEBES1 KU, FLIJV AL ŞI MARITIM
R^orwsieiitaDtft	• Strartb Karagr^crg *vî«i No, 9
TîpojJata Vmr«r«itarăB, itoad» Atadeaiti N». 86
www.digibuc.ro