AXUL XV.—No. 34. 13 Februarie WWA unui lîÂWIsl Afacerile âî ia ministeril de răsboi £jfac-. ©lemt !j -hin* ii Opinia publică este alarmată administraţia d-sale nu merită de' ceea ce se petrece la Minis- să stea sub bănuiala opiniei pu terul de răsboi. bUce şi de sigur, d. Marghilo- ln public circulă ştiri întră* man cel dintâi se va bucura, .elevăr foarte grave ce pun îri dacă va reuşi să fadă acea-sta cî^isouţie nu numai chestiuni de d. general Averescu. de oare-ce cardinţ financiară, dar şi; ches- este în joc ceva mâi mult de diurn interesând însăşi forţa cât persoana d-sale chiar, sunt puterei noastre armate. interesele uneia dintre cele mai -Se afirmă că furniturile se însemnate instituţii ale ţărei. rac cu călcarea tutulor dispo- Şi după cum am spus de la îîţţiiinilor legei contabilităţei şi început, opinia publică nu este j*'gad(W(gr m g că tot în potriva acestei legi îngrijatâ numai de adminis-J^ ^ grâu s’au operat sbornări de con- traţia actuală de la răsboi, dar | De asemenea * tracte. şi de unele măsuri de coman- Dar ori cât de importante ar dament primejdioase flind-că fi aceste afaceri sunt de un ca- ating până şi demnitatea cor- |plăti o afacere — în timpul când se' ' ' ' ' ~ \refuza comanda de proer.tile în' fam, loenfi’M motivul ca nu sunt bani. ]). ministru al blice a depus pe instrucţiunii pu-j biuroui Camerei Am publicat eri ce s'a petrecut la Te-căci <-u prilejul beţiei organizaţii de â {Bestor Ginea pentru aniversara» unui an ''de 1» înfiinţarea partidnlai. Baţi de en itusiasm şi iuti ales de vinari i, bravii takişti an luat la b&tae. deputaţilor, zilele acestea, un cerceta pe rând principalele propuneri. din acest proect do lege. I.—«Specialităţile ce se vor învăţa Prin comunicatul ministerului bc * respecta contractul oneros—care era adevereşte afirmarea noastră că ma î deja iscălit şi aprobai nuţanţa avea nevoe de 4.277.000 kgr. j Făina s’a pre/laţ de un oare care j g ău. Se adevereşte că s’a dat fără \ Qlukman. Toată piaţa Bncui-eştiului ,'pi scandalul, fireşte, idem! licitaţie lui Pom 150 vagoane grâu. ■. cunoaşte această afacere. Făina la j Nici nu era altceva mii (predare * fost de calitate inferioară IUt, daţi fiind —’*■— amară, după cum se prevede chiar în 1 hinlhau cu 2080 lei vagonul. Se mai dovedeşte că da aprovizio- ]nat prin licitaţie şi buni învoială 'Procesul verbal de^ primire. \4.240.000 hgr. grâu şi se afirmă un j "* * Păruiala a fost din cele mai straşnice bun de aştep-afia la s*b prezidanţla d Iii Bestor Ci :n De altminteri toate aceste banchete—am ratat ce a tost la Caracal şi n» voia iect modificător al legii învăţămân- J «în şcoaLele superioare rea noastră că da luat Dacă ministerul ponte contesta cu ’ai~fi ^aprovizionat m\tŢob* ede afirmate i«» sus primim j altele,' « mas puţin. [«« fim ca ylemnyton. PAnat^ ^icole măscări adevereşte tului profesional. «Proiectul de lege j reprezintă fructul experienţa a 7 şi jxm. ani» — so spune în expunerea do motive. Şi se adaogă : «Partea cea mai însemnată a proiectului se ocupă cn şcolile superioare do meserii)». De această parte a proiectului de lege ne vom «cupa în rândurile de mai la vale. De la 1893, când s’a promulgat peutru prima oară o lege a învâţă- afirma, bani' de la atunci punem următoarele întrebări De ce s’a aprovizionat o mai mare nişte ridicole mascarade, pretutindeni, menite, ei arato încă «dată cit da lesno n’an fost de cât!tnântului profesional, legea contra- Arsenal şi 1irotephnie— pentru a se l Cantitate de grâu * racter cu mult mai însemnat pului nostru ofiţeresc, cestiunile ce ating organizarea Intre altele d. Al. Marghilo- şiputeîea armatei noastre. man se va ocupa în inter rie- . u. „ Distinsul nostru fruntaş d. larea d-sale şi de acele scrisori {ot pentru complecta- ge ţgg vagoane grâu d-lui Al. Marghiloman a crezut că confidenţiale care au fost expe-H . .......... toate aceste chestiuni trebue diate mai multor ofiţeri, sem să fie lămurite pe deplinjşi de»nate de d. colonel PÂtrascu şi aceia în şedinţa de eri a Ca- care nu sunt alt-ceva de cât rnerei a cerut să i se pue la introducerea în armata noastră dispoziţie toate dosarele şi ta-‘ a detestabilului sistem al flşe- sa «dani takiţtii, 1» mâ»c:r# şi In bău tvri. Dur pe lingă banchete s’aa mai erga-nlzat şi «aiesinni» snb forma de telegrama‘c&tre A Tnke Ionascn pentru care din vreme ea adtnasarâ semnăturile. Os» an fost furate — o tarmennl pro-jjpriii —aceste iscălituri ron arăta mâine S'ca exemple eoncrete. Sa va vedea astfel valoare, pe care o „„ n’n « 4 fr.nvte'S ur' c-e *,l I*^ui concesie speciala m;an &eesto manifestaţii takiste, imprevi-- - „I clauzele contractului, căci acum când] zate prin şarlatani» cea mai neruşinată Cine a făcut cereJea P De ce nu s’a ţinut.licita ţie ? Care era preţui .grâului la Bursa „ , . . , .. , din Bei-lin când s’a dat fără licita- Cel ce a făcut comunicatul a mtat l & G L C9 T.0ntiMnn.i. tnr rnnLmlArt.fi.-\ * . 1 - ___ 1 semnată de d. P. P. Carp, ca rai nistru al domeniilor, organizarea şcoalelor superioare de mcsorii a «lemn «meserii : «A. Pentru lucrarea metalelor: «1. Turnătoria în fier şi bronz ; «2. Fierăria şi oonstruefciuni în «fier ; «3. Fierăria, carotăşia ; «4-, Ajustajul, mnntajul, conduc#-«roa de maşini (speeialitat9» numiţi «pe scurt a mecanicilor) ; «5. Tinidhigeria industrială şi or-«namentnlă cu nicholajul. «B. Pentru lucrarea lemnelor : «1. Rotăria şi căruţâria ; «â. Dulgheri* şi censtracţiuni î* fost schimbată, mai mult sau mai puţin, d« câteva eri. Acum, după o trecere do vreme numai de 7 şi juni. ani, se propune o nouă orga «3. Tâmplâria, sculptura îa 'lnmrm «şi modelajul» (art. 43). Numărul prea mare de specialităţi ce se prevede a se da îa Se- rat pe vară. 450 000 kgr. făină—tot fără ....... - mare ceasta cantitate se vede că s’a apr prin urmare adăugând şi. a- !V# întâmplat focul dela Manutanţă—f Şl manoporile cele mai nconest». ‘o- '■ /? —,..t —ir, i Ceea ce nn va surprinde pe nimoai. blourile de’care are nevoe pen-îlor, care-a ocupat aşa de mult colta viitoar .tru a ’şi.desvolta interpelarea'opinia publică din Franţa. t k—— A a 1 < ■ ! 1\X1 î i Al i rx _ ; ^ i.. J . 1. c vizionat cu 420.000 kg<\ mai mult ca trebuinţele Manutanţei—până 6e adresează d lui Ministru de iiăsboi atât asupra admlnistra- De sigur interpelarea d-lui Al. Marghiloman ridică o ches- ţiunei d-sale cât şi în ce pri- 'fie foarte mare şi distinsul nos-veşte unele dispoziţiuni de co- tru fruntaş cu autoritatea sa mandament, pe care le crede recunoscută, îi va da toată des-d. Al. Marghiloman dăunătoare armatei. Iată textul acestei'foarte importante interpelări adresată 6ri la Cameră fie d. Marghiloman. voltarea ce comportă. DEZBATERILE CAMEREI Legea magisîraîurei Rog pa d. ministru da războiu \ a-mi pune la dispoziţîune prin biu- toul Adunărei următoarele dosare şi ----- documente : î,% Cameră continuă discuţia asu- 1. Dosarul apro»izionărai cu grâu pra legei prezentată de rf. 1 oma Sieşi cu făină al Manutanţei -armatei Han ca o lege pentru întinderea şi din 1008—1909, în special contrac- garantarea inamovibilităţi. tolp ţîremia I. Erernia, cu procesolo Eri au vorbit toi' oratori guver-verbale de" rocepţi'une; IucrSrile're- ndmentali, d-nii : Sima Niculescu şi lafiv la potiţianea d-lui Andrei Po- Chirculescu. Intre aceştia d. Take lo-povici ; contractul Porn de| 150 va- nescu axomhâtut' legea, ea distrugând goane grâu. cu desăvârşire independenţa magic- ii. Dosarul aprovizionării de forai. tralurei. din 1907, eoprinzâod şi rezultatul! S’au făcut unele critice întemeate licitaţiunilor ce s’au ţinut la cor- legei, dar s’au spus şi multe lucru, i pur:, în special .licitaţiunoa do la Ϋ^sîfc de fundament. Bârlad. j Probabil că azi va veni şi rândul 3. Desarul direcţiunei a HT-^ pon- fruntaşilor noştri. D. Al. Marghilo-fcru aprovizionarea de alafnă şi a- jman, care a fost, incontestabil sinul ramă pe 1908, dosarul dir Cţiubei & dintre cei mai cu autoritate miniştri Yl-a pentru aprovizionarea posta- de justiţie şi ‘care' a ştiut să *i Această aprovizionare de făină, cu un preţ exagerat de mare, 25 lei 25 b. suta de kilograme, a stârnit pe piaţa noastră o mare rumoare şi un mare fabricant, om cinstit, a făcut o ofertă care se găseşte înregistrată la dosarul acestei aprovizionări, prin care oferă această cantitate de făină' cu un preţ mult mai mic—astfel că statul nostru numai de la această afa- ministerul uf fi putut primi 40 vata re (Jr>anr mai puţin şi nu era nevoii să "J e~, aprobe prelungirea predărei până la \ Aprilie 1009—cm acest preţ exagerat Ae mare P ! Cerem să se publice oferta mult mai avantagieasă ce s’a făcut In luna August pentru făină de un mare fabricant din Bucureşti şi care treime să fie la dosar. Ge.\ rem să se publice procesul verbal prin care s’a primit această făină. De asemenea am, dori să ştim dacă d. prim-ministru care cunoaşte această ceiy a păgubit cătc-va zeci de tiv-î de afacere poate afirnga că s’a procedat t cinstit şi tn interesul stalului P. In luna August d. ministru I. Bră- Deocamdată aştpptăn\ răspunzi la tianu—ad-interim la războiu, a încet- aceste întrebări, cat să oprească această afacere scaii- Legile ţării sunt făcute pentru a fi daloasă—însă ameninţat âe o mare respectate în primul rând de erei mai casă de bancă cu proces,- ■a fost silit mari. - ; .sînd tn Bucureşti la 7,05 p. m ; i»r al Yulubdo pass-poi pe 1907 coprin- prestigiul ■magirtrăturci şi'să-i ‘în-!doilea după mersul actual al ţreautui de zând şi actele primei licitaţiuni târeăsrâ independenta, va tua cel Berlin, care soseşte în Bucureşti la 7>2S , , p„m. ,,L» plecare* din E ucure/jti spre Buzău, Galaţi şi Burdujeni trenul de B’erlin va citcula tot c* »gi în un singur ţrefl, cp pornirea de {a gara de Nord cu 5 mi* nuţe mai de vreme adică la o-ra 9 şi 5 dimineaţa. El va conţine 2 garnitu.i de vagoane, din care una pentru călătorii de la Buzău înainte spre Burdujeni, iar alta penţru aceea destinaţi* Ploeşti, Mi* zii, Buzău şi spre Brăila, Galaţi. Cu această ocaziune sJa modificat în* tţe Predeal Bucureşti trenul de persoane No. iaâ, cu plecarea din Predeal la 5.45 p m. şi sosirea în Bucureşti la 8.46 p. m. precum şi trenurile de legi* tură între Câmpina şi Doftans spre a se îmbunătăţi sosirea şi plecarea din Dof-tana la trenr.rile de seară De asemenea s’au transformat trenurile mixte N . 375 şi 376 Intre Titu—Fucioa sa, în trenuri de persoane cu sosiri mai de vreme în Târgovişte şi Pucioasa. t independenţa, va lua eel Goorgeseu Pusti-Sand. Dosâral p#n- [d’înt&i euvâfitiil şi 'va Igrăta cum tru comanda fănci-lor necesare cu- ■priveşte jvcrtidM '■conservator reforma valeriei pe 1908. f Mui' Toma Stelian. Alăturat de aceste dosare, rog *ă | Evident partidul nostru care a dat mi se dea o copie după comunicarea inamovibilitatea Curţilor de Apel şi bine cunoscută In binrourile minis- 'preşedinţilor de Tribunal, făcând ast-tpralui, şi prin caro legaţiunea « realitate din independenţa mo-pcastră cerea excludopea d'ela fur- yigttaturei, care nu era până la lS8t niturile statului a mijleeitorului de cât un cuvânt, nu poate să fie î bănuit că face dtn legea d-lui Sic ii J Han o chestie de partid, sau o armă Sand, 4- Dosarul vânzârei a 93 000 cutii de mitralii a tunurilor celor vechi \de opoziţie. şi dosarul cumpărării proiectată. | Apoi reprezenta iţii partidului con-sau poate chiar efectuată a earab> servaţer cavi von lua ouvăntul în rinelor pentru artilerie d6 la o ea«ă coastă discuţie sunt toţi băi baţi po-de. arme din Bucureşti. _ \litici cari şi profesând avocatura, şi adică stând în capul departamentului jus-ipul guvernului au de, o. Lista ofiţerilor . . _____ 8, celor ean îndeplinesc alt servi-1 tiţiei, sau th capul guvernului eiu, decât serviciul corpurilor da Ja ’ practicat cinstitele, înaltele şi care îşi primesc apuntamentole. | toarele precepte pe sare le rostesc 6. Lista ofiţerilor, sau oel puţin * de la tribuna parlamentului, indicaţia gradului tuturor ofiţerilor. Această cinste prefesiona’-ă şi poli-cărora s’a trimis nrrsont 1 eircu-J riod dâ cuvântului lor greiitmtea 'au- l&ra confidenţială Jiu 28 Aprilie torităţHşi de aceea cuvântările 1908, semnată de colonelul Pătraşeu’ sant aşteptate cn interes, şj — «MjiiAitaat n * ■ â. %« 1 44 «iaI ,b lor din armata noastră. I Aceste acte îmi «unt .necesara , pentru a desvolti o iuterpeUrc ce , adrosoz d lui,iuinistm.de război;atâţ .asupra administraţiei d-sale cât, şi asupra unor dispoziţiani de coipau-dlement pe cari le cred dăunătoar* armatei, Acuma va avea ocazia d. Ministru de răsboi să se lămurească complect, şi să arate că coastă constatare lamentabilă pentru spiritul militar şi :& educatorii tinerilor vor avea sercine să deştepte în ei seatiraentul militar, caro este spiritul'datoriei, şi al sacrificiului MODIFICAU®A 0E1BIUL0I TRENULUI _________ ____________________ ----------------——DICŢIONARUL ACADÎ;K10AL FRANŢEI T n vederea aglomeraţi unei dTcTlI^îT/ ca $ Wţ românească n’c {trenurile accelerate No y fi 6 zise de 1 terminat înei dicţionarul său Berlin, s’au luat, eu începere de Luni 16 aCî, e 1 'b, • , ,. . . .. •» Februarie următoarele măsuri: .9 . Richelieu inimoşii acade- Intre Buzău-Bucureşti sl circule d. uă miciani francezi se silesc să dea trenări aecelerate deosebite,, primul cu gata singurul şi veritabilul dicţio-plrcarea din Buzău la ora 5,02 p. m so* nar al Acadotniei franceze. Cu toate astea lucrarea eu înfiinţează de loc. Franţa însă se poate consola, spre deosebire de noi, prin existenţa, slavă domnului, a atâtor alte dicţionare sţle limbii franceze : Littrâ, Larouss», ete, D» altfel în secolul trucat un poet francez, Rivarol zicea : S# aud urâte şoepte de dicţionarul nostru, Cari, cn teţi autorii şi acerbele lor griji, neliniştiră pe editor. Se zice, că spro a’l vinde mai mult va trebui decât spre a’J mântui. Rivarol a fost mai mult de cât profet! RETRAGEREA LUI PA0L1 Taris ® Qe anunţă Jiu J O din funcţitiDO a retragerea d-lui Paoli, comisar special ai siguranţei generale din Paris. o statistic* UKTkRffsuv'"* Dmmd e]ra ace]a> oarode trei-zeeţ 0 sTATIhTICA INTERESAN 1 k dft ani introducea şi pâzoa pe taţi suveranii vizitato.n ai Franţei pe Ziarul «FranU militară» excuni- x , . , u ... . nâud operaţiunile consiliilor de Repubkcei * * . A utrnr. rjrtrnp.nl «îl MOFTURI războiu pe aoul 1907, ajunge la ur-! mâtoarele cifre : î Cele niai multo cazuri sunt A avut norociii să-i readucă tot 'dauna intacţi 1* frontieră. S Amic al tuturor acestor \ APUS DE SOARE dtvniă iii 4 acte, de el. B. St. Delmrănccir, S’ar părea că după o scenă aşa de puternici iluminai poate să urmeze limic care sa susţie. interesul publicului ei jjă justifioe desvoltarea acţiunei mai departe Cu toate acestea d. Delavrancea are în Apm de soare aocstmaro merit oă ştiut, nu numai să co'ufpue Uu interesant act al patrulea-dar să dea piesei un sfârşit zguduitor, făcând din nltimole momente Sie loi Ştefan o întreagă tragiMtie. Ştefan este îfl pat, aşteptând -o-poraţia. Aro o scenă cu Oat^ în clire dragostea bătrânului, glumeaţă şi blândă, se amestecă cu regretul oă n'a spus acestei copile cîno e tatăl ei. Şi la rândul său ca un copil ini această că doarme şi vi- sfios, doTin p a s’b p tb sea^ă Când a sfârşit visul prefăcut şi Cana a aflat secretul naştorei sale, iată că sosâţfte şi Petru de la Râri-şoaia, cunoscător şi el acum al tainei naşterei «ale şi a Danei. Fraţii Ua englez trecând deunăzi pe o slra dă dosnică a Parisului loveşte pe un câine care ateiţtaşe la pantalonii săi, , Imediaţ uh gardjsţ îi se, prezintă şi îi cere s* se legitimeze. Peste câteva zile englezul se pomeneşte cu o sentinţă de condamnare pentru ultraj Găinile eia «agent» la-siguranţă. —wetii iotmw unu»' ’miaasa ; supunere şi dezorţ&re. 5'f* n trimi» în.) nf» ne-' ....... -* " î,iaH> .oaspeţi, Încărcat de decoraţiuni, de au trimis înaintea coneiliilor fotografice şi de cadouri, 36Sb de cazuri de nesupunere asu- d; Paot^ a avut; onoarea să intovă-pra unui total de 10.899 cazuri. pe regina Victoria a An- Cazurile de dezertare se urcă la «ll0b in «ederea 61 Pe Coasfca de cifra de 1787. , ,.. . . , . .. Ziarul conchide, că In momentul , U.a volum publicat in acelaşi timp punerei în aplicare a legei servi- \n An&lia f Fra1nJ*> dă 0 Ştulţime ciului de doi ani, Franţa fw a. amănunte rda ivl» petreoerea 1 ’ aceasta a reginei în Franţa. se strâpg în braţe şi îşi jură ajutor.] şi apărare în faţa patului bâtrânu-s lui lor tată, în ochii căruia se ivesc lacrimi de mulţumire. Ştefan liniştit în fnţa morţei pe j zdrobit; Afară începe să so audă zgomotul , ■ . 1 ■ -v 8unoi mişeări care 83 apropie şi se care o vede venind, ia ultimele mă- ] întetsşto. La. început glasurile sunt suri —.........—— 1-----------'■■■ ' • - - * ţa s’a sfârşit, Ştefan ca] .De afară zgomotul se urcă amc-iupe o si orţare supraomenească cade ’ ninţâtor cum se ’nab.ă pâlălaile fo-o masă do carne amorţită. 1 oului, dar repede se topeşte... ALEGEREA COL. I de SENAT ®IN. ILFOV Comitetul mcccutiv ai partid ului emis turna tor, întrunit sah previdenţia d ini P. P. Carp, o deeis în unanimitate candidatura d-lui THE0D01R0SETT1 font prezident de consiliu, la locul devenit vacante la colegiul l de Semit di ti Ilfov. CRIZA ORIENTALA conflictul ausîro-sârh Incidentul neprevăzut al morţei ma :P relui doce Wlaqimir a făcut să fie readusă pc tapet chestiunea independenţei Bulgariei. Atitudinea aceasta a Rusiei ds a fi primit .pe suveianul Bulgariei cu onoruri regale găseşte deplina aprobare ă ziarului francez ,,Le Temps“, «Rus a prin trecutul »âu, zice oficiosul francez, era ţinută, în împrejurările ac tuale de a primi ca rege pe suveranul bulgar.J Obligaţia morală a acesteia de a’l nizare. Aceste dese schimbări arată1 oare şcoală, n* ce se putea da, va cu prisos că reorganizările nu au alueo două neajunsuri : ournurile fost preparate bine. Este imposibil | teoretice nu se vor putea ţino pe-de admis c# o şcoală cu 6 ani de; trivit cu toate aceste specialităţi şi studii să fie reorganizată la inter- direcţinnilo şcolilor se vor găsi Im vale do 2—3 ani, fie chiar do 7 şi neputinţă d’a găsi comenzi partica-jum. ani. Ar fi fost bine ca d. Ha lara pentru diferitele ateliere, ret să fi avut în vedere această! II.—«Elevii, în cei cinci a*i d» consideraţie la elaborarea proiectu-| studii şi «aplicaţie, vor fi toţi ia- minis-_terni» (art. 44). Internatele au multe expe- când neajunsuri, cari sunt contrabalansate de foloase numai în anumite cazuri. Intru ce priveşte şcoalole superioare de m., găsim neajunsurile, fără a găsi vre-un folos. Pe*-tru viitorii mesoriaşi, nu este nevoe d’o educaţiune de internat, nici d’o economisire de timp până ia minut. Din potrivă, viitorii lucrători nu trebue sceşi din mediul în care vor trăi la aosolvirea şcoalei. Gcva mai mult, rostul anilor de aplicaţie este, uu ca elevul să fie ţinut în a? telier mxi mulţi ore pe zi de eît In anii de studii, dar ca el să fie îe-•văţat a se conduce singur. Un tînâr sculat şi culcat cu clopotul, băgat şi scos din atelier tot cu clopotul, un- cu masa regulată do alţii, îmbrăcat dită cu actualele condiţiuni do sd-|iiupâ rânduiala şcoalei, lui de lege de organizare a terului instrucţiunii, Apare mult prea scurtă rienţa de 7 şi jum. ani, de diinueşte actuala organizare a şcoa-ielor superioare de meserii, mai a-les dacă ţinem seamă că unele dis-poziţiuni ale legii au fost aplicate cu întârziere, ori n’au fost aplicate deloc. Iată câteva dintre aceste dis-poziţiuni: J. Nn s’a primit înşcoalele superioare absolvenţi ai şcoalelor inferioare de meserii de gradul I, din cauză că nu există pînâ acum asemeni absolvenţi; s’au primit, până acum doi ani, mulţi elevi numai cu studii primare, peutru motivul să nu rămân şcoaiele goale. Aşa fiind, se poate vorbi de experienţa dobtn- eu câţi-v* în şcoaiele superioare jbaDi sti&nşi din dispoziţii regula-fmentare— un asemenea tînâr va fi un stăruitei- candidat la slujbe, iar nu un om do iuiţiativă. III.—«Se vor primi numai tineri «cari să poseadă certificatul de «absolvire a unei şcoalo elementare «sau inferioare de gradul îs» {art. 46). Socotim că punerea absolvenţilor şcoalelor elementare alături de absolvenţii şcoalelor inferioare de gradul I este o greşală din nebăgare de seamă, de oare-ce absolventul şcoalei elementara este primit abia în anul III-lea al şcoalei inferioare şi trebue să înveţe trei ani pentru a absolvi această şcoală din urmă. poi ani de învăţătură nu pot echivala cinci ani da învăţătură, ba încă de învăţătură rnai serioasă. După lagea în fiinţă, se primesc în şcoalele superioare do m. : a) absolvenţi ai şcoalelor inferioare de ai. de gradul I; b) absolvenţi ai cursului secundar inferior complect; e) absolvenţii a cel puţin două clase secundare — şi nu se admit candidaţi dintr’o categorie, după ce s* vor fi admis toţi candidaţii dia ea-tegorip precedentă. Schimbarea p© care o propuno acum d. Haret, se reduce, dar, la închiderea porţilor şcoalelor superioare de m. peutru tinerii cu studii socupdaro. Aeeastă schimbare este rău chibzuită pen-_ _ tiu următoarele motive : Aceste fapt© nu îogâduesc să si| întâi, nu se poate susţine că est© vorbească de roadele dobândite in nj interesul răspândirii meser ilor urina aplicării legii artuaie |dispoziţia d’a opri absolvenţilor de „ „ ___________ Constatând că legea nu a fost a-'gimnazii frecuontaroa şcoalelor su- dupe ştirile alarmate ce circul* j plicată în totalitatea ei pânâ acum, porioaro de meserii în locurile neo* i câteva zile, situaţia ac părea gravă ; nu înţelegem să spunem că trebue t cupate de abso’venţii şcoalolor in-In realitate simptomel* sunt bune. A-1 îulătnrat fără cercetare prooctul de j feri oare de meserii. şi l reorganizare înfăţişat de d. ministru Bărbaţi cu experienţă, în ale îa-îii. Ori-co propunere ; vâţ&niâutulni meseriilor spun că ab- do gimnazii pot fi tot misi bilitato do meserii ? II. Cureuri'© şcoalelor secundare de meserii uu au fost predate toate do profesori «ingineri cu diplomă do la o şcoală uin ţară sau din stroinătate, recunoscută de ministe-tuI lucrărilor publice», ci au fost predate şi de maeştrii şcoalei, pentru că aşa s’a rânduit, eontrar -prevederilor legii, prin budgete, pentru economie. HI. Activitatea maeştrilor la şcoala superioară de meserii din Bucureşti, a fost întrebuinţată, pe lângă predarea decursuri teoretice, nu numai la învăţarea celor 250 elevi ai ci ci şi la învăţarea a 2—300 de uce-‘ \ nici, primiţi îa şceală, în afară de revederile legii, din cauza lipsei © şcoli inferioare de meserii. De sigur că nivelul cunoştinţelor prac- uioiein • ov-otv.ia vxc. a 1 , vu ij.v r p* c*u trata aşa era mai strictă de cât pentru |tico ale elevilor regulaţi a fost ţi ori ce altă putere. Şi mai ales când curtoazia aceasta lasă să se vadă ci există nişte negocieri deschise, pe CRre ea nu le dîsleagâ şi care nu separă pe Rusia de celelalte puteri; nu se mai* poate obiecta nimic acestei atitudini. Singura concluzie a acestui incident a nut mai jos de cum cere legea. IV. Elevii lucrători, din cei doui ani de aplicaţie, nu au fost ţinuţi, In majoritate, îu atelierele şcoalei din cauză că, lipsind un capital de exploatare al aeesfcor ateliere şi fiind că: a venit or* când^noile pierderi de în şcoale prea multe meserii, nu s’au timp ar risca să devie periculoase». ] putut avea destule lucrări. Au fost Şi oficiosul francez pledează in favoa-hxar privaţi elevii lucrători în marea unei grabnice recunoaşteri a înde- joritafce, do practicarea sistematică pendenţei Bulgariei, ca recompensă pen- •• . srri'îss.’iJiasAz• ?»■>«< însinte de tinerea conferinţei interna- compLLBentar, precum cere legea. înainte ţionale de ţinerea conferinţei interna- Caaflictui anutre-sârb austro-sârb Ia ce priveşte conflictul judecând după şti de supra sursei svunurilor alarmante Austriecii şi Sârbii se scuză unii pe alţi De fapt, totsl se datoreşte unor zi*>*} făcută de d. Haret, are dreptul, din* solvenţii neîndemânatice, cari au crezut momentul j .m Ain 1 . , L al instrucţiunii an „r„iit mnm»nlltl I făCUtă do d. Hţ--, —------,---' -;-i ouinjujii un (IIIUUIMH IJUl jn un». tonul Guvernele îşir°ato punctele_ de privire, atât dinţaşa de îndemânatici îa practica m«-lor rece Asa dar punctul de privire al situaţiunii o-s seriei şi cu cuniştinţe teoretic© ? ficiale a d-sale, cât şi din punctul] ■ --? - - ■ - - de privire al autorităţii pe care a dobândit-o în chestiunile de învăţământ, la o cercetare amănunţită. Din nenorocire, proectul de lege In diecuţiune este rău conceput. Vom oportun să forţeze păstrează sângele lor rece Aşa calea e încă desch să sfaturilor amicale şi oficiosul francez spune că mai e de sperat îa colaboraţi* celor patru mari puteri Ştefan ca o arătare a groazei a-: pare în uşe, cu Dărui său alb sbâr it, ca de suflarea crivăţului, în ju de veci cioplească Se aşteaptă adunarea poporului ca să consacre ungerea lui Bogdan ca Domn. Ştefan recomandă Hatmanului Arbore să fie cu băgare de 5samă, să nu piardă din vedere pe Uloa, pe Drâgan şi pe Stavăr, cari uneltesc. Au sosit doctorii, ei vor să înceapă operaţia şi d-rul Smil se încearcă sâ-1 foge pe Ştefan ca să nu so poată mişeşp,. dar hotărâtul îl 0-proştş.şi arătâudu*i un crucifix care şţă jMftruot la pat îi spune : ŞTEFAN. —'Vreau ! (Doct,oru! Şm^ ţ; desface llegăturileji $tofan îşi înţea.»p,e pri* vtfllş spre Icoană Vedeţi î.. Nici v legă turfii. A răbdat piroanele.. A ridicat ochii sds şl a z'B / «e«rtâ-i pre ti, Doamrte; că nu «ştiu ce1 faO’U Şi el a răbdat pentru alţij, şi eu să nu rabd pentru mine? (Âpoi se a fa a cu fafa in /os). Doctorii încap să-l ar,dă cu fiarele. Durerile «unt îngrozitoare, dar Ştefan rabdă cu ouergiafl» nobjrui-tA, recitând tfTatăl nostru». Doctorii potri curând voci ; f flăcări. — A amuţit paharnicul Ulea I în i sunt minunaţi de ta, de voiuţa do fief a aCesta. mul uces-râDUjlui ui Vodă Bogdan, strigând. — Să trăiască Ştefâniţă Vodă. Zgomotul l’a deşteptat pe Ştefan. — Ce este ? îatrobă el abia şoptind. — Co este ? repetă mai tar« şi ridicând capul. Temerile lui âe. deşteaptă, corpul trudit şi bolttav se încordează, Ştefan începe să desluşească strigătele, începe sâ înţeleagă ce sş petrece. S’a ridicat în sus ameninţător şi fulgerând cu privirile ochilor lui dţişi în fundul capului. Doamna, doctorii, Oana, Raroş, vor sâ-1 oprească. «Dar ce zăgaz a _ ......... putut vre-o dată-să oproască apole Ljj'nt‘cAdelln fiece’ ostaş bubuitoare ale Coahlăului». Ştefan ratai..: Pândeşte călare. Ca o în picioare. -*r Sabia I Sabia I Oano 1 strigă vocea lui împutornicită din durere. Şi ca un vifor se repede pe uşe, învârtind sabia cea grea în mâinile sale descărnate, de boală, dar oţe-iito de voinţă- S'a sfârşit J spun doctorii încât L suit pe Bogdan pe tron.. Io Ştefan Voe-vod i'am aşezat cu mâna mea coroana strămoşilor meii... El fu de faţl şi văzu ce vreau eu, şi tot sfatul, şi toată ostă şimea.. Sufletu’mi nu vrea şi ca un scos din fire se aruncă în sabia mea... Cine c de vină ? Se cutremura Moldova şi o pră pastie se deschide ..Şi cu acest sfânt oţel oprii cutremurul şi mmplui prăpastia !.. fb’aude : să trăiască Domnul Bogdan l) I.. î... î... Da...! S a împlinit legea 1 (Sco hoaţă treptele şi aruncă sabia) Ţi ai îm- De afară se aude mulţimea stri- Plinit menirea ca şi minei Maria... Oana. ... ... Lr - //’« J. i.. L... I. /. *.'*f J.. ore» gn iţi... gâhd acuma : Trăiască Vodă Bogdan ! — Aha ! răspunde teribil vocea lui Ştefan, s’a îndeplinit voinţa I Şi el se prăbuşeşte do pc înălţimea treptelor în braţele celor cari îi săriră în ajutor. Iată zguduitorul monolog prin caro anunţă Ştefan uciderea lui Ulea şi îndeplinirea voinţei sale : ŞTEFAN.—O ! Ci.neVrea peŞtefănuţă, nepotul răposatului Domn ai Moldovei ? Cine a zis că sunt bătrân şi bolnav f... Fe Ulea I’am măsurat cu privirea.. Murise înainte d’a-T izbi! Picăturile astea e O fiară . Calul îi tremură şi joacă... Bagă pintenii pân’lt rădăcină.,. Chiue de ’nfioară valea Racoveţului. Unde © mai.greu acolo cade... Un leu in mijlocul -dihofjUpr... Sboară capetel.; până nu mai simte mâna din umăr,. Când mă vftzn işi copfynse faţa c 1 amândouă mâinile, şi cu amândouă o învlftii şi treep prin el pa prihtrVm aluat cc Se dospfeşte Dumnozcu si’l erte., citi©/ e «ie vină 7 Io Dumnezeu P„. Dar Ştefan Voev«d ana Resuflarea .. (Cade pt braţele tor şi’l duc pe scaunul cn stemă). Deschideţi geamurile... Apă .. (Oana îi dă apă în paharul de alabastru). DOAMNA MARfA covârşită de durere, Măria t«, să te odihneşti ! ŞTEFAN. —Mi voi odihni... DOAMNA MARIA.—Bogdan e Domn... Uită tot. ŞTEFAN.—Voi uita tot. nu’rai voia duce aminte de nimic... (Suflă greu. Pi-păe pe Maria şi pe Oana) Sa dăruiţi pa-haruljacesta mfinăstirei Putna... Nu vine...î Mai iute.,. A început agonia. Ştefan so luptă cu moartea aşteptându’l pe Bogdan, Bogdan a sosit, e la genuch.ii Iul. Ştefan îl priveşte adânc şi cu un accent de dincolo de lumea aceasta, cu o ultimă sforţare a voinţei îi spune : — O I MolaoTa I Aşa a apus Soarele Moldovei, Ştofnn col mare şi cel Sfânt. Piesa asta nu este admirabil s ri-sâ ? Piesa asta nu face onoare li-teraturei dramatice universal© şi nu constitue o înălţare a literatu-rei noastre ? N’are acţiune ? Dar ce se înţele- mai ridieatp ea absolventul do şcoală inferioară, după 6 ani de studii făcute împreună In şcoala superioară de meserii. Al doilea, este permisă îndoiala eâ absolvenţii şcoalolor inferioare cat la teatrele de la bâlciuri le Parisului prin secolul al optsprezecelea, atunci când actorii improvizau pe scenă şi făceau piesele după inspiraţii de moment. D. Nottara a studiat pe Ştefaa ge prin acţiune? Loviturile de tea-jdupă textul scris de d. Deîavrancea tru,surprinderile, neprevăzutul, miş [şi după indicaţiile, ce însoţeau tex* carea dezordonată şi necontrolatâ, iul, puse tot de autor Acum ţiuii# V întreb: 1 ie»a asta nkare ae- intriga aceia de calapod, banală şi ordinară ? «Apus de Soare» are o acţiune destul de accentuata. Piesa se învârteşte în jurul figurei lui Ştefan. Viaţa eroului constitue acţiunea priucipală a piesei, ea duce firul pe caro se desfăşoară peripeţiile ce nu an alt rol ae cât acela de a a juta la desvoltarea caracterului e-roulm. Prin urmare chestia esto: trăeşto, eroul, se mişcă şi lucrează el ca o fiinţă vie, ou calităţile unui erpu pentru teatru, a căruia viaţă interesează lumea ? Daeă, da, piesa arp acţiune şi 03te o dramă. Răspunsul la această întrebare l’au dat chiar aceia cari au formulat critica cu lipsa de acţiune. Ei au făcut ext aordiriaro laud.0 d-Jui C. .Nottara pentru marea,,.ioâ-tru neasemuita creaţie co a ,f eq.ţ în Ştefan col Mare; coa mai străin cită creaţie din bogata dramatică Prin urmare dacă d. Nottara a făcut să traiaseâ pe scojţul o. maro figură dramatică — şi a făcut d. Nottara şă trâiupcă pe scenă o mape figură dramatică — a putut să facă aceasta peutmbă mare eră scrisă p© hârtie de d. Uelavrancpa această figură. Aşi putoa să mă mulţţimose *cu apost răspgps, Ţ)a,r su nu. scriu cror njea spre a rispu/ide la 0,0 pi.lăţii le ce s’au debitat de, toţi nepricepuţii agupra insţpmuaţei lucrări «irain»-tico a d-lui-Delâvrauceu. Eu mă încerc să'mi îndeplinesc o datorie şi p pTăcşre, anaj.izâud Apue de Epave şi atrăgând atenţia publi-lo 11 lui’ asupra frumusoţifor ce cuprinde. In a,ceaslă piesă uu triţeşt© nijmai tofa~ ' “ ' ’ - aţi, trăose toato ptşrsonagiile. eşte • îf , lealităţi sufleteşti, Trăeşte şi blândă Doamnă, Marja, caro îşi josxâlue .admirabilele sal# duioşiile ei d« sa carieră j spţie şi du mamă, îu mai mult© jscene ce-i lutroge^c carattorul. Tră- ----------, _ . ,,r r i îutrojreî i|După cât ştiu piesa Apus de Soare] eşto blânda, hioitoaron şi ruai pre-nu a făcut parte din repertoriul 1 sus de toate devotata Oana, ca.m vro-Haui Tabari» şt «iei «u s’a jn- j vegUiază ca ua îag«r pentru îafie- www.digibuc.ro E P O O A «•esasssk.. suma mm de meserii, unde au studiat 5 ani, prinsă do vâlvoare. Vedeam fumul se vor îmbulzi la porţile şcoalelor gros eşind în pâlcuri şi printre el superioare de meserii, unde vor a- flăcările jucând ca şerpii. Vedeam n nă niiollAnA n 1 K n •• • An« An » »-» (n so va face o nouă miş- vis fiind şi aşa înlemnit cum mi sp rât în IH0U dOunstiV, ClfOO- curo în corpul medical exterior, părou că sunt, am tresărit cu groază rarea cărţilor de alegător | pentru colegiul 1 Senat, de Ministerul de interne, în urma - - - unei adrese a ministerului indus- Ce modificări s'au introdus Am dat săptămâna trecută un rezumat, modificările introduse în legea actuală de pensiuni. Iată amănunte mai complecte. Dreptul la pensie când am auzit că arde Ca un nebun m’am repezit,—amorţeala pierise,—acolo unde ea îmi a-răta cu mâna că este... printre fum şi flăcări de nepătruns... Străbat şi... minune I... Mâna mea cade drept asupra copilului, pe care îl ridic cu febrilitate şi îl privesc ...Vedeam până atunci. Vedeam totul : fainul, focul, casa, nevasta Atunci, însă, j flacără vâlvoti şi mă lovi peste luminele ochilor, ua ca leafă?un bieiu de foc, orbindu-mă... Do durere sc/’sei un urlet... un ur- «Ministerul are dreptul a’i «im * let adevărat (l’a auzit nevastă-mea) ine fie cărui profesor până Ja]şi... m’am trezit... oro de curs pe Săptămână «în» Vedoaml Vedenin da-a Kinnlu pune 15 ore de curs şcoală» (art. 50) Proectul de lege asemueşto pe profesorii şcoalelor superioare de meserii cu profesorii secundari şi, apoi, prevede că se pot impune ce- ..Vedeaml Vedeam de-a binele De astă dată nu în vis, ci real Era în zori de zi. Lumina îmi făcu rău... la ora 1 juin.—4 p m. ... , . , . triei şi comorţuliii, prin care arată Alegatorul pentru h ŞI pu- Că unii din d-nii administratori do tea primi cartea, trebue SlV-P1^* au pierdut mărcile de verifi- sft Tîf’pyintfi <1.1 ni nvfiHAilîntfi(oaie poriodică oe le-au fost încre-8© pî fl/inie JMUl preşeainie dinţate( face cunoscut prefoctilor al tribunalului de oomcrciu, de judeţe, că cea mai mare parte în camera de consiliu, <*U : dîa administratori tocmai acum au nn certificat de identitate, care se eliberează în mod gratuit şi pe hârtie simplă de comisarul secţiei de po li ţie în raza cărei domiciliază, ori cn chitanţele de bir sau foncieră cele mai re- sei lor dintâi până la 15 ore de curs şi jar i-aui deschis şi iar am văzut... pe săptămână, pe când celor din i Aşa de zeci de ori. urmă nu li se pot impune de cât Nu-mi venea a crede că vâz cente, ori în fine cn vechile închisei ochii şi iarăşi îi deschi-j pft tj alegat or, i, şi iar văzui...; iar i-am închis * s până la 12 ore. De ce această deosebire ? Nu trebue să se scape din vedere că inginerii meritoşi vor primi sarcina de profesori numai ca ocupaţie secundară, că, pentru o astfel de ocupaţie, nu vor avea libere prea multe ore. Nu trebue să se mai scape din vedere că profesorii şcoalelor de meserii întâmpină o greutate pe care n’o au profesorii secundari, greutatea d’a redacta cursurile, de oarece nu există cur- Privii prin casă... nevasta, copilul... Cu ce bucurie!,.. Doamne,] Dumn-izeulo !... Erau oi ; ai mei !,.. O întrebai pe ea, pe Măndica : , minister Tu eşti Măndico ?.. Te văz, sa.\ij'dcule de comisiuni, din toată {ura. Cu privire la despăgubirile ce statul va acorda proprietarilor devastaţi, cu ocazia răscoalelor, putem spune următoarele. Până în prezent n’au sosit încă la tablourile de constatările mi se pare ? Ea se uită speriată la mine. Credea că am înebuuit. Eu îi repetai întrebarea: Te văz?.. Tu eşti ?... Ai pârul castaniu, ai obrajii rotunzi ?... Ai ochii negri?... , - „ ...Asta e copilul nostru?... înge- , despăgubiri. suri tipărite. Suntem convinşi că.jraşul ăsta ce doarme în leagăn ?, ’ pâstrându-so condiţiunile din pro-1 — Să’l sărut... Şi’l 3ărutai... ectul de lege, nu se vor găsi pro- — Să te sărut ş; pe tine fesori capabili. 'sărutai şi pe ea. Cu toate că, în cadrul acestui ar- j ~ Astfel că ministerul e nevoit să aştepte până la sosirea tuturor tablourilor, ca pe urmă să înceapă a le cerceta şi a face reducerile ce va crede de cuviinţă, spre a nu se depăşi fondul .destinat de a se da ca acestui ar- j Sărutul îi simţeam. Era ceva real. uitare din ţară întâmpină mari ticol, nu putem propune soluţii, ne Deci îi «văzusem» gura, ca să i-o neajunsuri din cauză că cele mai I 1 111 U n „ 1. . V . 1 li. 1 "J 1 • permitem să supunem d-lui Haret următoarea propunere : N’ar fi bine să se numească profesori pentru pot săruta... _ ___ Dar ea tot nu se domirea. Avea numerotate, altele poartă două rân-fricâ de mine.Nu credea. Era aşa de duri de numere şi că există strade fiecare curs şi să fie remuneraţi cu. ne mai pomenită vindecarea mea!., (cari n’au numiri, pe-când altele au fracţii din cei 360 lei, socotite pe Ajunsesem o clipă să cred că mu două denumiri, număr de ore? Irisem şi ca mort, mi-am recăpătat] Astfel fiind, medicii ca şi parti- V-a.— «In cei doi ani de aplica-! toate simţurile ; că spiritul meu în- 1 «ţie se va preda, prin cursuri deitregit era acel care vorbea si sim-«seară»... este o dispoziţie râu chib-S ţea şi vedea... dar că ea, nu mâ pu-zuitâ. Seara, elevii sunt obosiţi, şi]tea distinge de oare ce eram ninse pot găsi ore libere ziua. Intr’o brâ, arătare... suflet invizibil... şcoală regională sub clima Bucureş- Ore întregi a durat acest joc de tilor, sănătatea elevilor are nevooj scenă. Am ocolit casa şi ograda cu de menajări. Şi disposiţia «în anul - ea de mână; i-am descris tot ce «al II-lea şi al III-lea elevii vor]vedeam şi ea răspundea că aşa era. «lucra ca ucenici pe lângă elovii.O pusei să se uite la ochii mei şi «din aplicaţie» întrebuinţează în' o întrebai: într’aeolo cu o brişcă să plătească costul şi să aranjeze transportul spre Capitală. Negustorul îşi luase cu sine şi 13800 loi, bani pe care trebuia sâ’i verse vânzătorului, şi luă drumul eşind din Bucureşti prin bariera —fi—7—• 7“ rr— —-------------------- Moşilor. multe locuinţe din oraşe nu sunt ( Nu trecu însă bine de Mărcuţa şi. ] Direcţiunea generală a servieiu-Şi o, lui sanitar a făcut cunoscut minis- terului de interne că serviciile sa- găsit să comunice aceasta, pe când verificarea periodică a măsurilor şi gieutâţilor trebuia să fio terminată, In capitolul drepturilor la pensie s’au făcut modificările acestea faţă cu legea actuală, reducându-se cu 5 ani primul termen de scoatere la pensie : S j: a) Poutru un serviciu do 15 ani Împliniţi, 30 la sută din retribu-ţiunea de mijloc ce va li primit în cei din urmă cinci ani ue serviciu ; drept la următoarele pensiuni: pri-mul-preşedinte şi preşedinţii dc secţiune 1.200 lei lunar, iar consilierii 1000 lei lunar. Pensiuni pentru infirmităţi La acest capitol s’au prevăzut: o sporire de 40(0 pentru fie-care an ce trece peste 15 ani de serviciu, funcţionarului scos la pensie cu 400(0 din ultima retribuţie din cauză do infirmităţi care îl fac impropriu serviciului dar nu şi unei alte munci. Teatbul LTEIO COMPANIA LIRICĂ ROMÂNĂ Codducerea: C. GR1G0RIU - Sî nbtWă 14 Februarie pentru a 7-a oara POVESTIRILE iui HOFFMAN (Hoffmcin’s Erzăhlungen) Operă fantastică în ciuci tablouri. Biletele la „Independenţa- . v D . r , . . . Cu acela:; cuantum se sporeşte b) Pentru fiecare an de sorviciu pensiunea de 20 0{0 din ultima rece trece peste 15 am se va adăuga tribuţie, pentru fie-care au ce trece un spor de 3,50 la şută, calculat peste 10, funcţionarului devenit impropriu de a’şi câştiga existenţa. toi la retribuţiunea de mijloc din ultimii 5 ani ; Nici o pensiune nu va putea în Când funcţionarul a dobândit infirmităţi cari îl fac impropriu ser- couforui prevederilor logei, Ja finole trece media retribuţiunii celor 5. viciului, fie că sunt sau nu provo-lunei August. uni din urmă şi nici nu va mitea'.i;n i„; „i . .. --______* Faţă cu această stare dc lucruri, să puueţi îndatorire d-lor administratori do plăşi ca să păstreze cu cea mai mare îngrijire mărcile de verificare ce le sunt încredinţate, ministerul fiind decis a aplica se-vero pedepse acelora cari, se vor face culpabili de asemenea neglijenţe. Tâlhăria de pe şoseaua Pautelimos lege îu privinţa dreptului la pom siune s’au introdus ; ] Ofiţerii şi asimilaţii lor. cari au făcut campania şi la 22 Februarie j 1902 au avut mai mult de 20 ani - Un negustor este atacat de tâJ-i?.0 8erviciiu.» păstrează dreptul de a harl, înjunghiat şi jefuit - 1“ 80 .socofcl ]imPul1 d™ şcoalele do (ofiţeri, sau de grad inferior, ca timp D. loniţă Teodorescu, comersant.de serviciu, din strada Vaselor 15, cumpărase Scăderea termenului de la 25 la nişte cereale din comuna Fundonii _ 20 ani, prevăzută la aliniatul acesta, Gherasio şi eri spre amiază plecă' , l)Utea uite din cauza lui, el va avea drept fi mai mare ca 9.000lei anual. jja pensie cu coudiţiuue săli îude-^Drepturile la pensiune nu sa pot: plinit 15 ani de serviciu, obţine de cat la etatea do 57 ani, \ iar pentru funcţionarii oclesiastici! Drepturile urmaşilor 70 ani. | Y'âduva pensionarului sau i'uncţiouaru- Excepţiuniie ţ lui dece lat avea pînă acum drept la 1(2 ţdin pensia soţului. Acum se repartizează In capitolul excopţ;unilor la o- ast-fel: bligaţiunile prevăzute de art. 1 din l Dacă a trăit cu soţul său. ca func siune. Rogularea drepturilor la pensiuno se va face de Casa pensiunilor undo s’au făcut funcţionarului ultimele reţineri. Celelalte Caso vor contribui proporţional cu suma totală a retribuţiunilor plătite si din cari s’au făcut reţineri. Funcţionarii cari au servit la Stat, judeţ şi comună, şi au fost plătiţi din articole bugetare speciale, separat de orice alte cheltuelf, cu retrionţiune lunară, dar fără ro-ţiueri pentru Casa pensiunilor, pol a’şi socoti aceşti ani la pensie, cil condiţiune însă (ie a vărsa Casei pensiunilor suma reţinerilor prevfi* zute la art. 52, alin. a, b şi c al lo-gii de faţă, însă pentru întreg timpul servit fără reţineri şi cu courti-ţiune ea dânşii să declare în scris la Casa generală do pensiuni, iu termen do 6 luni dela punorea In aplicare a prezentei legi, că îuţoleg să profite de acest drept. mod cu totu nepotrivit cuvântul ucenic. O prevedere.din'proectul de '.lego este fără nici o rezervă bună, pre — Şi vezi... Suut deschişi, ori în- cularii, în cazuri de declarări de epidemii, ţinuţi să denunţo ivirea unor boale infecte contagioase, se găsesc în imposibilitate e a preciza locuinţa infectată şi a lua mă- d. loniţă Teodorescu este somat de câţiva inşi co veneau în urmă, în-tr’altâ brişcă, să oprească. Nedumerit omul stătu în loc. Cei din căruţa din urmă se coborârâ a-tunci şi venind la dânsul îi ceru bani precum şi calcularea adausului de 1(30, 1(40 şi 1(60, astfel cum s'a stabilit priu legea din 1906, asupra mediei soldelor specificate se ver aplica cu efect retroactiv la toate cazurile ce s’au prezentat do la 22 Februarie 1902. Rectificarea însă nu se va putea face de cât Cu începere de la data cererii şi în nici un caz înainte de Plata reţinerilor se va face in .. .7 tormen de 5 aui dola punerea ia a- ţionar, maximum - am, va primi pljcare a prezentai legi, sub pe- ivemt a .i-te. -........timpul 260(0 din pensia se s’ar fi cuvenit j&apsă deTnu se socoti acestma Pentru fie-care an împli- aervit fără reţineri. uit în căsnicie cu soţul ca functio- „o» i., , soţul ca funcţi nar peste termenul do doi aui, se va adăuga câte 8 0(0, fără a se putea însă întrece jumătatea pensiunei ce s’ar ţl cuvenit soţului. Când sunt copii minori se adaugă suplimentul prevăzut şi în legea actuală la pensia cuvenită soţiei, nu la jumătate din ea, ca până azi. Copiii din diferito căsătorii vor avea drepturi egale din aceeaşi pensie, tratându-so ca orfanii Dacă Văduva trăeşte, ea va lua nhrnai o pătrime din petida soţului. tn legea actuală se spunea că orfanii au drept la pensie până la majoritate sau căsătorie. Acum cuvântul orfani, a fost în* 1 Aprilie 1909, fără drept de rosti- înlocuit cu copii. Modificări tuire pentru trecut. Ofiţerii puşi la retragere din oficiu pentru limita de vârstă) so vor trece la pensie în Condiţiunile prezentei legi ; cei inferiori la etatea de Când s’ar dovedi cumuluri peste 300 lei, Casa pensiuuildr, pe ba£a unei decRiuni ministeriale motivate va urmări pe pensionar, fie în loafă, pensie sau ori-co avere, ca 30 am, maiorii la 54 de ani şi lfi-D. Teodorescu înţelegând că ar< ' cotenenţii-coloneli la 56 de ani. ciza locmnra ,nf«er»rn a i„a a,fac. , fi având. Această pensie' se va ăervi [ţionarii cari au primit o retribuţi b a J.udecat J1 respins reoui sul pe cât fcunp pensIonarul so va su- lunară, fie leafă, fie diurnă, cuc pune pe deplin regulolor monahale. ’ ........ bliotoei, mobile de biurouri, mobile americano etc. O altă specialitate a casei constă în confocţionarea mobilelor do lemn încovoiat, a scaunelor cu trestie şi placă, a fotoluriior, a canapelelor „balaneoires“, a cuerelor, etc. trâ în cap răuindu’l foarte grav. Brigadierul pentru loviroa inferiorului a fost condamnat la 6 luni închisoare, iar soldatul a fost condamnat la 5 ani îuchisoare. St.. să nu pură crouică acea înfăţişare a eroului în halat şi în ismene, şi cu sabia cea maro în mână ? De sigur că teribila scenă a operaţiei, acea zdrobire a omului sub durerea arsurilor la care asistăm şi care no îugrozoşte. Scena aceasta do umbră dă puterea tragică scenei do lumină, co urmează. Izolaţi-le în ruiatea voastră şi veţi vedea [mediat că teribil? scenă tragică, devine o scouă do comedie. D. Delavrancea a îndrăznit să meargă în scena operaţiei până la cruzime, pentru casă so poată înălţa în scena omorului pâuă la sublim. Aşa a înălţat opera sa până la măreaţa concepţiuno a tragediei. Şi aşa a putut, după absolut emoţionantul final al actului al III-lea, să dea un sfârşit şi mai puternic actului al IV-leu. Ei, aceasta este ştiiuţl dramatur-gioă, acestea sunt, daci voiţi ab!li-fcăţl de meşteşug, la caro uu ponto să ajungă ue cât un mare taiout. Şi câud o piesă îufăţişază as me-uea momente, nu numai de sublimă inspiraţie dar şi de admirabilă nxe cu ţie, trobuo să ne simţim fericiţi mai ales cl ea este opara unui scriitor româu, şi sl aplaudăm, să a-p la ui 3, ui diu toată iui mu, fără nici o rezervă şi fără ugibrA de invidie. Dar, ştiu... pentru uuii... Apus de Soare are uu cusur. Nu este numai 0 tragedie, este şi o mare piesă istorică naţională. Ea pune în lumină una dintre cele mai strălucite figuri alo istoriei noastre, ic mua sfântă a Iui Ştefau Vodă al Moldovei. Pe Ştefau Vodă căruia ponorul 1 a spus: cel Maro şi colŞfint. Ei, uu toate sufletele pot să înţeleagă de ca bat inimile noastre U a;ost nume. Şi îutr’âdavăr maro şi sfîut ui-1 înfăţişează autorul. Vedeţi, lui Ştefan nu i s’a zis, cel viteaz, deşi a cîştigat cele mai multe bătălii, îafriugtul pj tjţi vo;iaii săi. Nu i s’a spus nici cei bun, cu toate că biîud şi buu a fost în lunga si dotnniu. Lui Ştafau i s’a spus, cel mure şi tot u’a fost mulţumit cronicarul şi a a lăugatşi po cel sfînt. Şi mare şi sfint ui-l arată Apus de soare, oîud patru acta cruţă viaţa lui Utoa .şi a tovarăşilor luir «Ieşi da la început ştie co urz-n; ac işti conspiratori, şi uu'i pio.da un moment diu ochi. Maro şi sfînt ni-1 arată «iml alegând urmaşul are in vedere numai interesele ţârei. Mire şi sflut câud îuaiuto da a se hotărî să-l sue pe tron po fiul său, îi încearcă îu război: dîu tu-i comanda oşttrei; îu pace: punîuiu-lsă judece pricinile. Mare şi sfîat câud mi numai nu ce cruţă pa ol, dar so şi j-jrfeşte poutni binele Moldovei. Mare şi sfânt, cînd încă în viaţă, el nebiruitul şi de toţi slăvitul,urcă pe Bogdau pe tron şi pentru a asigura domnia dă exemplul supune-rei şi al crodinţei îngenunchind el îuaintoa Iui Bag Iau şi s lrutâu.lu-i mâna. Marc şi sfint, câud dupe ce a u-cis pa Ulea, plâugo cu, aşa durere moartea păcătosului. A, de sigur Ştefau asta uu erou da tragedie şi ol poate ţine pe spetele salo robuste o piesă iuterosîud şi iacordă id atauţiuaea publicului. Piosa creşte neîncetat dc ia prima până la cea din urmă scenă, iar ciruc/orele nu se desmint un singur moment. Lupta în potriva conspiratorilor, poutru asigurarea tronului, do-ferminată de interesele bine îuţe-iosa ale ţărai, aparo clar şi hotărât din întreaga dramă. Eroul are ioato calităţile cerute do cei mii riguroşi critici clasici şi dacă examinezi acţiuuaa piesei de aproape, chiar conspiratorii d-lui Delavrancea au oare care pudoare, care ii mmţine la uu nivel mai ridicit de cit al conspiratorilor şi iutrigunţilor obisinuiţi. Abia distingi ambiţia ce-i stăpâneşte. Ei au o platformă de luptă bina aleasă: «După datina, râudul la .Fomuio Magistraţii puşi ia retragere pentru limita de vârstă, cari n’ar în deplini toate condiţiunile legei pensiunilor pentru a avea drept la maximum pensiunei ce ea acordă, vor avea drept la o pensiune egală cu jumătatea Jefoi după 20 aui, şi cu două treimi din leafă după 25 ani de serviciu în funcţiuni judecătoreşti. Membrii Cur ţoi de casaţi une puşi la retragere pentru limită de vârstă dacă vor fi servit în magistratură col puţin 30 ani, dintre cari 10 ani în Curtea de casaţiuue, vor avea »'P este al lui Ştefăniţă, fiul primului născut al Im Ştefan Vodă» Co frumos se sfârşeşte şi idila amoroasă, cu ce dibăcie a ştiut autorul să facă posibil acest desuodă-mânt când îndrăgostitul descoperă că adorata lui îi’o soră Totul este bine gâud’t, frumos spus, mişcător prezentat. Este o piesă care interesează de la început şi pâuă la sfârşit, interesul crescând neîncetat şi nu te interesează numai viaţ i do pe scenă, dar şi fiecare cuvânt, peutru că uu o unul pus fără iost, şi aşa numai casă puaple un gol. Am spus că Apus de Soare este o piesă clasică şi mi s'ar putea obiecta: co fel de piesă clasică, îu care viaţa eroului nu este couimdată de fatalitate. Mai îutâi o piesă poate si aibi factura clasică, fără ca sa împrumute crediuţelo din timpurifo clasicilor greci. Este destul să pistreze modul do desfigurare a acţiunoi. In locul fatalităţii hotiriU do zoi, a-vom credinţele noastre moderne, marile pasiuni. Şi nu este oare o putere egală cu fatalitatea,energia cu care un suflat mare ca ai lui Ştefan urmăreşte îndeplinirea uuei idei ? Dc sigur că 4a uno con (liţiunc însă să li sa ti făcut reţinerile prevăzute prin prezenta lege şi alocaţiuuilo d.n cari au fost plătiţi să fie prevăzute în articole speciale prin bugetele de eheitueli ale diferitelor servicii, separat dc orico clieltueli do altă natură. Fuueţionarul care a ocupat funcţiuni la epoce diferito, la Stat, judeţe, comune urbane şi stabilimente do utilitate publică, îşi va roguia dreptul la peusiuue pe baza legii ^ de faţă, ţinându-se seamă şi adu- î nându-se timpul sorvit în acele" funcţiuni, daca retribuţiunile lor au fost supuse reţinerii pentru pen Toma Pivora, frânar ia căile ferate, a fost victima unui accident. O maşină i-a retezat ambele picioare. Dânsul a chemat în judecată Direcţia căilor ferate cerând 60.000 do lei despăgubiri civile. Tribunalul i-a admis acţiunea şi a condamnat Direcţia căilor ferate să’i servească o pensie viageră de 30 lei pe lună. In potriva aeestoi sentinţe Pivora a făcut apel care s’a judecat ori do Curtea do Apel secţia III. Curtea i-a mărit pensia la 40 lei luuar, pensie care să rovie şi copiilor până la majorat Recursul lui Drăguţ eseu Evident insă că numai atunci si uni le omeneşti pot sădea uuoi lucrări dramatice caracterul tragic, şi să înlocuiască ast-fel antica atali-tato, când se ridică până la acea putere oarbă ce nu mai cunoaşte iniei o stavilă şi duce la distrugere. Şi aci tocmai este maro meritul d-lui Delavrancea. El a ştiut să dea voinţei de fier a lui Ştefan acea măreţie sublimă, ogală cu fatalitatea, caro fac9 să scuzezi totul şi să erţi totul, până şi crimele. Caracterul predominant al tragediei clasice, este desfăşurarea logică şi simplă a aeţiuuei. Totul duce la îndeplinirea prezicerei, cum totul duce în mod logic la îndop Unirea voinţei iui Ştefan-Vodă. Fatalitatea? Dar co este fatalitatea de cit o credinţă stâpâni-toare ? Co este voinţa lui Ştefau de cât o pisiuue hotăritoare pi care el trebue s’o execute ou aceeaşi neînduplecată pornire cum so îndeplineşte o fatalitate ? Timpurile au schimbat credinţele Fatalitate, sau pasiune, cu aceiaşi putere comaudiud dostinul oa duco ia tot aşa de tragic desuodămâut. Ştefan ucide şi moare pentru a’şi îudopliui voinţa. Şi chiar în timpurile vechi, când tragicii greoi piriseau miturile şi îşi alegeau subiectele diu istoria lor contimporuuâ, fatalitatea făcea loc pasiunilor şi voinţei La Shakespeare, nu se transformă tn simplă sugosbiune fatalitatea, -îu Macbeth Si nu o Spasîuno, îu 6-thdo ? In Apus tiu Soare voinţa eroului Se ştie că Coustaatin Drăguţescu, fost slujbaş Ia eăilc ferate, a fost eondamnat îu solidar cu casierul delapidator ’Costăchescu la 63.700 lei despăgubiri către căile ferate, * pentru câ’i dăduse paşaportul lui, ca 3ă poată trece graniţa. Iu potriva acestei sentinţe el a făsut recurs caro s’a judecat şi respins eri de Curtea de Casaţie secţia Il-a. ca o pasiune stăpâiutoare —spu-neţi-i că sunt grozave durerile,atunci are să ordone să’i faceţi operaţie, spune d-rul Cesena, şi asta defineşte caracterul lui Ştefan — duce la des-nodământul tragic, care simţi din (lesvoltarea piesei că este desuodâ-rnântul fatal. Şi dosnoiămâatul acesta şe execută cu o mişcare sufletească, cu o pornire vijelioasă, caro îi dă măreţia sguduitoaro a tragicului. Splendidă piesă, Apus de Soare o tragedie caro ia loc îu rândul celor mai frumoase opere teatrale pe care le-a dat gândirea ouiauească. Şi trebue să fim mulţumiţi că putem să aplaudăm asemenea opero româneşti. Aşa no îudepliuim şi uoi menirea noastră de popor civilizat, aşa Înfăţişam lutuei geniul nostru creator. Adus de Soare coustLuo uu triumf al aeestui geniu îu potriva necredinţei noastre. Fericit scriitorul priu care s’a repurtat această biruinţă. ion C. Bacalbaşa (St&rşitul mâine) «r www.digibuc.ro EPOCA 3 XW***!' SiMWHIOnStMeM* vrMttAM.- iaaMKtK -rm Crima din Calafat Gh. Costacho din Calafat tufmon-tal de băuturff, pe când se întorcea sere casă cu un vâr al său Ştefan Teaca cu caro avusese dese neînţe l’egeri băneşti, a tras asupra lui 3 focuri de revolver ucigându’l. El a fost trimis iu judecata Curţei cu Juri car o l’a condamnat la 8 ani muncă silnică. Făcând recurs contra acestei sentinţe secţia a 11-a a Curţei de Casaţie îi l’a respins eri. Diverse Curtea de Apel secţia f a respins eri apelul moştenitorilor defunctului Pnncovici cari au cerut anularea testamentului. St O mişcare foarte importantă so D. Take Ionescu citeşte o statistică din care reese că sub conservatori au fost scoşi prin demisie şi destituire 3Ş iar sub actualul guvern 42 ; la procurori au ţinut recordul conservatorii iar în total sub precedentul guvern au fost scoşi 79 magistraţi, sub actualul guvern 72. Statistica aceasta o citeşte spre a aproba extinderea inamovibilităţe: D-sa zice că spre a da destulă neatîr-nare justiţiei treime ca controlul asupra ei trebue să o aibe ea însăşi. Se declară în potriva mutărei prin înaintare şi zice că astfel de mutări s’au mai făcut şi au determinat demisia magistratului şi e de asemenea în potiiva transferărei pentru legături şi rudenie, fiind-că e utopică, şi mai ales fiind că ar îndepărta din Bucureşti în primul rând pe cei mai eminenţi magistraţi. D. Take Ionescu persiflează cu fineţe concepţia de a se da pe mâna tribunalului disciplinar judecarea celor mai înalţi magistraţi, pe cei de la Casaţie, cari la rândul lor judecă pe 'miniştrii In potriva acestei concepţii sunt pro va faco la serviciul sanitar 10 ziua ,ecţ®!e de mai înainte a e d-lor Gieceanu v .. . ... 1 ci Fliirv/ara Prin imlprarAa \ 1 av (le 1 Aprilie a. c Cercul culturii al meseriaşilor e Aseară in sala Dacia s'a pus bazele cercului cultural central al meseriaşilor din România. Şedinţa s’a deschis ia orele 7 şi jum. sud prezidenţia d-lui Tache Georgescu, tipograf. D-sp a arătat In cuvinte alese scopuÎTntrunirei şi necesitatea constituitei cercului. După d. Georgescu a luat cuvîn-tul d, G. Popj), membru al Camerei de meserii, caro a dat citire statutului compus din 17 articole. Cuprinsul lor arată cu prisosinţă că scopuljurmărit de acest cerc este de a fonda o casă a meseriilor unde breslaşii tă vină s&’şi spună păsurile, să avizeze ia mijloacele pentru îmbunătăţirea soartei lor şi Să pornească mişcări pentru interesele lor. . Au mai vorbit d-nii Al Ionescu, N. Gavrilescu, Radu Constantines-cu, B. Ienescu şi alţii tot în acolaş sens.,, D. Fopp, propune adunărei pe 37 de persoane ca membrii de onoare. Prezidentul punând la vot statutul şi propunerea aceasta se admite cu unanimitate. In urma s’a ales comitetul cercului compus din 50 de persoane rămânând oa'vtitoarea şedinţă să se anunţe prin ziare. întrunirea s’a terminat la orele & şi jumăţate, W război care ar putea să aprindă focul în întreg Balcanul. Cunoscute fiind legăturile acestui ziar cu lumea diplomatică engleză, faptul produce evident senzaţie. Luni, 16 Februarie orele 8 şi jumătate seara. în sala Dacia, „Liga fie propagandă conservatoare" va ţine a doua conferinţă a sa din a-Geastă sesiune. Va vorbi d. Gh. LucasleviGi despre VIITORUL NOSTRU AGRIGOL. M. S. Regele a'semnat azi iecretul prin care Prea Sfinţia Sa arhiereul Sofronio Craioveanul a fost autorizat să gereze afacerile Sf. episcopii a U CAMERA Şedinţa de la 11 Februarie 1901) Interpelarea d-lui Marghiloman D. AL Marghiloman, adresează o interpelare ministrului de război asupra modului cum se face administraţia răsboiu- şi Djuvara. Prin judecarea magistraţilor claţi în judecată de miniştrii de către un tribunal disciplinar prezidat de ministru . „ , D Take Ionescu numeşte de loarte Râmnicului Noului Sevenn până la adesea ori, consiiiul disciplinar, «consi * alegerea titularului, iar Prea Sfinţia liu domesticit» t Sa arhiereul Meletie Gălâţeanul, a- Dacă voiţi prin proectul acesta, zice [ facerile Sf. Episcopii a D . navei de oratorul, să îndreptaţi magistratura, daţi jos tot până la alegerea titularului. dovadă de necunoştinţa lucrurilor. D. Chircnlescu zice că puţină analiză psihologică a legilor prezintate de guvern, după evenimentele cari l’au adus la putere ar dovedi că partidul liberal a avut intenţia să întetneeze cu statornicie legi de ordine socială. Şedinţa se ridică, Cameră ne mai fiind în nrmăr. Feriţi-vt% de, unt FALSIFICAT zis de Braşov si de unt efUn fabricat cu seu lăptâria Moşiei îttnufî S-SORII SCHOTT Bucureşti.—Şoseaua Ştefan cel Mare No. 212. Telefon No. lâ\42 Lapte doica pasteorizat de vaci şi le bivoliţe. Sfnintâaa. Unt proaspăt. Lapte băiat co smântână tai. Brânză proaspătă din smântână, zisă Gervais. trInsfort la icom;tciltij wm ac SS a Lui Castro îi e frică de Venezuela Paris.—Din^Curacao soseşte ştirea că fostul prezident al venzuelei Castro, a trimis o scrisoare de felicitare actualului prezident Gomez, rugându’I în acelaşi timp sâ’i îngâ-due să se întoarcă în Venezuela pentru a se retrage la moşia sa undo voeşte să trăiască liniştit anii care i-au rămas de trăit. Gât a costat anexarea Bosniei Viena.—Un membru al cabinetului austriac, într’o convorbire avută cu un ziarist, a declarat că anexarea Bosniei şi Herţegovinei au cotat pe Austro Ungaria 580 de milioane coroano. Asupra acestor sume Austro-Un-garia mai datorează 300 de milioane coroane. întrevederea dintre ministrul de externe turc şi Aehrentiial Budapesta —Msnistrul de externe turc Rifaad-Paşa, a sosit azi aci şi a avut o întrevedere cu baronul d’Ah-renthal ministrul de externe al Austro- tjnfjariii. întrevederea a durat aproape $ ore După câte au putut transpira întrevederea dintre cei doi miniştri de externe ar fi avnt de obiect ehestiu- ţător la Bogdăneşti (Suceava), pen-. proces-verbal şi nota maro obţinută tn, nctwitatnn an şcoală şi în de flecare candidat. Cuviosul ieromonah Grigoro Gtor-gescu a fost întărit ca superior al mânftshrei Cheia-Toleajenui (Prahova) în locul vacant, pontru caro a fost ales de soborul înânăstirei, M. S. Regele a conferit medali a «Răsplata muncii peutru învăţă- i mânt» următoarelor persoano : j Clasa I.—D-lui Ion I. Olteanu, pen- i tru că a clădit o şcoală la Chiti la ; ţ D-lui Dim. Chr. Boicescu, pentrui că a clădit o şcoală la Mărza, co-j muna Tâncănău (Dolj); j Preotului Gh. Ortoanu, proprie-j tar, pentru că a donat locul pe careta examen, vor fi consideraţi ca res- poporului asupra s’a construit localul şcoalei din'-- -- * '■• • •• Dorna şi a contribuit cu suma de 8.000 lei pentru clădire. pin şi. Rezultatul se care seară pentru cei [bisericii noastre, şi că de aci încolo va pronunţa în fio-1o prăpastie largă se va desface în-1 ji r - n , - xr tt #----------r-----u eei examinau în tro popor de-o parte şi biserica Juii Llasa IL-U-lm y. TLudiţa, inva- j aceiaşi zi, consemnându-se printr’un de alta. Oare poate fi atunci viitorul bisericii fără credincioşi, decât acela al ofilirit şi pieirii sigure ? tru activitatea sa afară din şcoală. Au fost numiţi tivi : ţiuni Rusia pregatîndu-se de război &cojiţinţiâ discuţia generaia aâapi a; |088Ştd mei, j udecătore şti. [ntlPpillî D. Take louescu nu se miră- că s’au;jp‘ , ” făcut tot felul de propuneri şi s’au emisi““ păreri individuale fiindcă adunarea est j 1 tui şi cere mai multe acte şi dosare reia-’nea recunoaşterti independenţei Bul-five la această chestie. f dariei Textul interpelărei îl dăm la informa-, I ferma judecătoreasca f £eia|j0rg> __ Qjn PodWOlOCZyska .w„S8ştd vestea dă acolo şi prin D. Take Ionescu nu se miră. că s’auJ3U ,0U ^ dB4i0B*ri Noul guvernator al Kievului a compusă în cea mai mare parte de foşti [trimiS UBCrdifl GOnflCieUţlal CO- mustraţi sau oameni în contact cuina-îmaadanţUor IÎ3 trupa Cilii 3C3a gar D sa socoteşte că proectul de faţă de- ■ niZOâflă UTin C218 18 C8F8 C2 IŢI*" venit lege va turbura profund instituţia p8l8 $$ fi8 Cat Hlâl ÎQ CJFâuă OClll— justiţiei Spate şi consemnate, oata fie ple- pr»sa riiseaMă ?' «««««tu un om tânăr ar da ca consecinţă supri , Petersburg.— Presa rusească cere marea justiţiei. . o acţiune energică contra Austro- Dm compararea instituţiei justiţiei cu ! ttnJaripj y toate defectele ei inerente nu numai la i vnyuriei. , noi dar şi aiurea — cu celelalte inăti-l special ziarele pauslăvtste spun tuţii ale'ţârei, rezultă pentru d-sa căi că e momentul să se ceară Austro-magistratura e superioară celorlalte ins-1 Ungariei să’şi retragă trupele sale de tituţii ale statului. [la graniţa sârbească, altfel să i se Trece peste crearea secţiei a IV-aj declare război. care nu modifică organizarea statului j SfS xţfe ’S'™;,io“bdSS,llS.Prll,ţ"1 •«rfjJţjwjŢŞHtttfta sa treacă prin judecătoriile de ocoale sprei rciBrSIJUFg lis igr^gjfsrsi b^- w. «.m,* „*** cupat pe larg S sde afirma că prinţul George al Cu toate astea d sa insistă asupra, Serbiei, cu prflegiul unui prânz, proceselor penale în caii prima instanţă ş VOrbînd de călătoria sa la Peters-joacă rolul important, şi cari prin jude-. burg ar fi afirmat : câtorul unic nu vor fi garantate de ne- Vizita niea^la curtea din Peters-părtinire, de dreptate etc. [burg să nu se crfiadă că a rămas Oratorul zice că judecătorul unic nu fgr-j m-mări va fi altul de cât cel de azi, supta la J «Rusia ne vd sprijini totdea. ' dna în acţiunea noastră». s Do acum luaiutc nimeni au va profesori defini- î putea lua eopii în gazdă, potrivit . . î noului regula -lent, de cât numai: D. D. Mateescu, la liceul «Tiv ian»! dacă are local igienic; dacă dove-din T.-Severin, peutru limba latină, t deşte că pune la dispoziţia copilu-D. Munteanu-Râmnic, la liceul hui camere încălzite, luminate şi «Sf. Petru şi Pavei» din PIoeşti, i liniştea necesară studiilor. Aceste pentru istorie şi limba română f gaza o trebue să D. Mihail St. Stătu, la liceul'scrisă îu mâna directorului şcoafoi «Traian» din T.-Severin, pentru‘unde urmează olevu,-că a luat cu- limbile latină şi franceză. * ( _____ i D Haralamb Vasiliu a fost numit agregat definitiv la catedra de chimie agricolă de la facultatea do ştiinţe din Iaşi. noştinţă de regulament. Direcţiunea gonerală a căilor forate a fost autorizată să închee contract cu societatea «Vega» pentru a-i furniza 317.298 kgr. uîeiu mineral rafinat pentru uns ; cu societatea «Traian» aceiaşi cantitate, iar dea o declaraţie jcu («Societatea pentru distribuirea produselor petrolifere.» 1.053.414 kgr. cu 37 lei şi 40 bani suta de kgr. In total, aceste furnituri vor costa 631.311 lei. Aseară a sosit în Capitală d. D A. Teodoru, secretarul general al ministerului cultelor şi instrucţiei publice. Astă seară, Joui la orele 8 şi jum. , Ministerul instrucţiei publice a «Asociaţiunea generală a medicilor înfiinţat un post mixt de institutor din ţară» va ţme şedinţă extraor- plătit cu 190 lei lunar din fondul dmară în localul său din calea Vie- general al acestui minister, îu oratoriei (30; în care se va discuta pro- şui Piatra-Neamţ. ectul de lege referitor la reforma] ‘ sanitară. La această şedinţă va asistaşi d.! dr. Cantacuzino, directorul general al serviciului sanitar. Lupta b M S. Regele a primit din partea5 A. S. R. marelui duce do Saxa-, Weimar o scrisoare prin caro’I no-! t.ifich încetarea din viaţă a unchiu-j lui săli.-A. S. Principelui Ernest; Carol Wilhelm de Saxa-Weimar. 1 1 ------- f Liga Culturală, secţiunea Bucureşti,îşi 1 va ţine serata săptămânala obişnuită Vineri, 13 Februarie, în amfiteatrul liceului cG Lazăr» (lângă grădina Cismi-giu). După cuvântarea d-lui I Răducanu despre «însemnătatea naţională a mişcă-rei cooperative» va urma partea artistică susţinută de d-ua Aristizza Romanescu şi de d-nii C. Nottara şi P. ticiu Intrarea fără taxă. începutul la 8 ore seai-â tora t la Oraviîa Preoţii şi învăţătorii na iau parte la luptă A apărut : Anul II No. 20 Reforma cu următorul cuprins : Ilitstraţiuni : D. Coco Dimitrescu, profesor seminarist. Medalia lui Take Ionescu. Conflictul turco bulgar Consultarea casaţiei. D. E. Costinescu şi Lăsata de sec. Marele circ regal român în 4 tablouri (director ; Karl Herţog) Take Protopopescu la Creditul Rural. Legenda robei (înainte şi după.,). Articole: Cum a renunţat Ghenadie , 1 candidatură. Piesa d lui Delavrancea.I D. C. Hiotu. Războiul robei. Ţara para-| doxelor. Sesiunea parlamentară perpetuă. [ Amărăciunea cofetarilor. Tehaş şi bona j «Adevărul» şi canoanele. D-nul Haret şi! Constituţia. D Ferekide la externe. Ta- j birtul d-lui Nestor Cincu. Falimentul ve- I getarismului. Ştiri din Brăila. Nostimade] etc, etc. 20 bani exemplarul A X | n% 11 i’Lâ iii tisy I li" - PENTRU - Fabrici, Magazii, Remise, etc. solid şi eftmi efectuează eu specialitate Fabrica pentru coiistrucţiunî de fer 1. H A U O iucureşti.—Stradajsvor No. 119.-Bucureşti ' J. mm S " Ji ■5 ŞtLi maronie toate defectuozităţilo naturale şi înflueii' ţele de tot soiul. D-sa admiră pe judecătorul unic din Anglia dar regretă că nu-1 poate avea Ca exemplu d. Take Ionescu ia pe preşedintele parlamentului englez care de a-semenea nu se potriveşte cu al nostru fiindcă e ales în alte condiţii şi recomandă guvernului sâ importe şi această parte din bunurile instituţiilor engleze. D Take Ionescu adresează o protestare energică în contra studenţimei noastre «care-şi veştejeşte anii tinereţei prin patimile politice» socotind că acesta i veninul societăţei noastre,—voind prin aceasta să arate că nu se pot recruta magistraţi serioşi din rândurile celor cari părăsesc de'ăbia banca şcolii. D. Titu Frumuşanu îl întrerupe, regretând că are în gimnaziu un copil care-i takist (Râsete). D-sa constată că proectul de faţă respiră concepţia că magistratura este un instrument al puterei executive şi fiindcă în administraţie, în scoală şi celelalte sunt inspectori s’a creat şi în magistratură inspectori. D. Take Ionescu zice că ordinea socială se sprijină pe separarea forţelor Statului şi nu admite din această pricină suboidonarea justiţiei de minister. D-sa e mai mult pentru subordonarea puterei executive celei legiuitoare. Fiind-că puterea justiţiei trebue să ră-mâe absolut neatârnată de puterea executivă spre a meifline tocmai ordinea şi egalitatea, şi trebue să fie primită aşa chiar cu greşelile ei. Proectul prezintat de guvern suprimă iără francheţâ neatârnarea justiţiei, zice d-sa. D. Take Ionescu zice că în partidul liberal s’a petrecut o eclipsă intri anii 1889—iqoi şi că îu vremea acestei e-clipse a-1 Ălex.|Djuvara a prezintat un lare care ministrului din listele Rusia silită să iutervie la Bslţirad Paris. — In cercurile diplomatice de aci se afirmă că s’ar fi trimis o notă Rusiei, semnată de marile puteri, prin care 1 se cere ca în baza angajamentelor ei anterioare, şă facă interveoţiuni la Belgrad în sensul ca pacea să nu fie tulburată Germania şi canhiciul austre-sârb Berlin.—In cercurile conducătoare de aci nu se pune temei pe versiunile care circulă de câteva zile asupra probalităţei unui război austro-sârb. De-asemenea se crede că ştirea după ccire^ Rusia ar caută să împnigă Serbia într un răsboi cu Austro-lîngaria, este absolut tendenţioasă. In cercurile conducătoare se mai afirmă C'i în cazul unei înăspriri a situaţiei balcanice Germania va fi câ până acum alături de Austro-Un ria. Ciocnire de trenuri Tribuna din Arad.publică UU da-1 Sâmbătă 14 curent va avea loc a 3-a, veros articol asupra modului cum «Ai şi ultima serată dansantă a profesorului i dă lupta electorală de la Orav ţa, îrt*d;- Jans M. Michăescu, în saloanele so- ■ care candidatul partidului naţional e f cictăţei Liedeftafeî. prezidentul acelui partid, d. Gheor-ghe Pop de Băseşti. Iată finalul acestui articol : «Dar este alt lucru care ne amestecă în bucuria generală o notă de La această a 3 a inişoară va prmi : bilet numerotat cu serată fiecare dom-; gratuit la intrare un i care va concura lai tragerea unei loterii pentru câştigarea a 3 obiecte frumoase. - Comitetul societăţei pentru protec Prefectimlo de FâlciiŢ Covurlui Bacău şi Roman au comunicat Următoarele, ministerului de iutorne, cu privire la starea timpului şi a semănăturilor. Fălci ii.—Semănăturile de toamnă sunt bme acoperite de zăpadă. J11 noaptea de 4 spre fs a căzut zăpadă, iar la 5—6 şi 7 viscol puternic cu zăpadă. Covurlui.—In uoaptoa de 4 c. s’a durere şi ruşine. E dezertarea jreo-îţiunea animalelor, aduce viile sale raul-Iţimei şi înv’ăţătorimei do Ia stea-f tum'r‘ case' Marmorosch Blank & Comp. i gul naţional. Căci adunare* n.i-Ipentru donaţiunea de 500 lei ce o dă gul naţional. Căci adunarea de Du-j Pen.tnj- donaţiunea de 500 lei ce minecâ no-a înfederat un lucru trist Uoaet ţei in tecate am din caloa afini. Din tot cercul aţâţL, &rnăPt„şti (Dolj) a fos? autorizată j de mare al OraViţei abia cinci preoţiţi primească legatul lăsat de defunctul' şi nici un învăţător nu este pontru!Gr, loan Cernătescu, în sumă de 2000 din cauZa naţională. «In astfel de împrejurări se poato spune câ lupta electorafă de ia O-raviţa rămâne de însemnătate istorică. Prin viclenia mişelească a guvernului alegerea asta nu mai e Tei, pentru întreţinerea bfsericei. pronunţat ger cu vânt putorr-iccrtrof o liiptă intre guvern şi noi, întl’e s’a asprit din co în ce mai mult. [români Şi unguri, ci e o adevărată Câmpiile suiit acopprito oproapo] luptă între români şi români, o pretutindeni cu zăpadă. luptă între popor şi prooţi. Aci aut Jnga- proect de lege pentru înaintare care s’ar face după alegerea m de prezentare, care constitue un sistem cu mult superior consiliului propus astăzi, şi aceasta fiind că cei trei membrii - ai consiliului nu pot cunoaşte pe toţi Pe-treştu dacă ar fi mai dintr’o parte oară-care a Buzăului şi apoi fiind Că mini-*trul poate influenţa. New-York,—O .telegramă din belo vare anunţă că trenul expres s’a ciocnit eri cu un tren de marfă. Locomotiaa şi două vagoane ale trenului de marfă au fost sfărâmate. Fochistul şi 3 frânări au fost tivişi. Locomotiva trenului expres a suferit uşoare stricăciuni. Pagubele sunt mari. Presa engleza şi conflictul ausiru-sârb Londra. — Ziarul Daily Teleyraph se întreabă dacă nu c momentul ca Franţa Anglia şi Rusia să in-tervie îo diferendul dintre Serblu şl Austro-Ungarla, spre a evita un Iu unele localităţi ea a fost spulberată de vifor. La 7 c. vântul s’a liuiştit şi gerul a slăbit. Semănăturile de toanlnă se speră a fi bune. Bacău.— Semănăturile de toamnă sunt acoperite ou zăpadă şi promit a fi bune. Frig simţitor a fost, iar în zilele de 5 şi 6 viscol. Roman.—Samănăturile do toamnă grâul, secara şi răpiţi simt acoperite cu uu strat gros lo zăpadă. So crede eă ele nu au suferit dia cauza ornei. Timpul a fort varubil, ger udare. A viscolit îu întreg j tdeţul, cu îd-copero de la 8 c. Ex Pentru a lua parte la această adunare, 1 -D-nii acţionari trebue sâ depună acţiu- j nile lor până le 16 Februarie (1 Martie) 1909, orele 6 p. m. In Bucureşti: La' sediul cide asupra ordinei de zi când va fi de faţă un număr de acţionari, representând o tr;ime a capitalului social. Dacâ Î11 ziua fixată nu se va fi pre-sentat capitalul cerut, adunarea se va a-mâna, fără altă incunoştiinţare, pentru ziua de Joi 26 Februarie (11 Martie) 1009 ţ la aceiaşi oră şi în această zi ea va de-; cide, ori care ar fi capitalul representat Ş (art. 48 din statute). Consiliul de administraţie /pop februarie ULTIMA ora gur cu pas ueşovăifcor acolo unde-1 care era căsătorit de abia de Dumineca chiamă iute osul vieţii sale însuşi trecută. şi menirea lui istorică : în tabăra naţională. Preoţimea singură s’a înlăturat, ea a (foveait de prisos şi eoea-ce ne cuprinde acuma nu*-i sentimentul temerii de înfrângere, nici la Ora viţa, nici în altă parte, ci a sentimentul adâncoi tristeţi pentru această dozerţiune caro nu-i dezostroasă dar e ruşinoasă. Căci dezostroasă oa nu poate fi Cauza aceste: sinucideri sunt nişte neînţelegeri băneşti dintre el şi soţia sa. Nefericitul sublocotenent u l'oşt dus la spitalul militar. Starea lui e gravă. Gloatele i-i pătruns în mamela stângă eşin-dti i prin umărul stâng. DIN STRĂINĂTATE şcani No. 1. In judeţe': La sucursalele şt agenţiile Băncei Agricole. 1 Persoanele cari au acţiunile lor în*de-posit liber sau în garanţie la Cassş de Depuneri ş Consemnaţiuni, sau la alte autorităţi sau cassa .publice, vor putea depune îu locul acţiunilor recipiseie sau adeverinţele casselor respective, Vor fi de asemenea adgţişi a lua parte la adunare D-nii acţionari cari vor avea depuse în păstrare sau în garanţie acţiunile lor la Banca Naţională sau la altă cassi de banc? particulară din ţară sau străinătate, pe baza adeverinţelor ziselor casse de Bancă. După t6 Februarie (1 Martie) 1909 tiu se mai primeşte nici o depunere Conform art. 47 din statute, 10 acţi-Se anunţă uni dau dreptul la un vot; numărul vo- i cmnnlif turilor tiXte n.>limîfrnif / la şei linţa, de azi a Camerei d Bâncei Agri- Nicu Filipescu a adresat b interpelare socialiste ale politicei sale. cole Palatul Dacia-România, strada Lip- ^primului ministru asupra tendinţelor de cât pentru preoţime îusă-şi. După izbânda sigură. Poporul suveran, ou mulţimea şi ăţenia lui ce» cele mai sigure pre,semne la Oraviţa ne este sigură. cu bunătatea şi cur inure ne dâ această siguranţă a bi ruinţii. Dar nu se gândesc preoţii noştri câ In acest caz biruinţa noastră la Oraviţa şi mai târziu şi în alte locuri va fi în acolaş timp biruinţa Lupii năvăliud îu oraşe. din Linz câ din cauza gerului cumplit: turilor este nelimitat. i'ce Dântue pe acolo, lupii vin până în j Ordinea de zi “Propierea -oraşului. j 1) Aprobarea bilanţului anului 1908 şi )lescJ. Alaltăseară : apărut la Ems un lup , descarcărea Consiliului de administraţi- n Ionel Brătianu 'contra căruia fiica pădurarului Iagatritzi j uue de gestiunea sa; ' 0 D awiinu 2) întrebuinţarea beneficiului şi fixarea dividendului. 3) Alegerea a 3 emisuri şi a 3 suple ttnţi pentru auui 1909. D-mi cemtori şi d-nii supleatîţi eşiţi din funcţiune sunt recligibih (art. 36 ain statute) Adunarea generală ordinară se va con-i stdera constituită şi va putea valabil de- 'lot azi d. deputat Tenea a adresat o interpelare ministrului lucrărilor publice asupra relei stări în care se găseşte linia ferată din judeţul Teleorman din care cauză, anul acesta pe timpul zăpezei judeţul Teleorman a fost izolat paste 15 zile de restul ţârei.. SENATUL Şedinţa de la 12 Februarie 1909 Şedinţa se deschide la ora 2.30 p. m Prezidează d general Budişteanu a tias cu o puşcă. Lupul a căzut mort. Cu o ,zj înainte, un alt Iun fusese ucis : un pădurar al prinţului Hohenlohe. Sâ observă că de 80 de ani nu mai împuşcat nici un lup îu Austria, sa Prezenţi 73 d-ni senatori. Pe banca ministerială d-nii: tonei Bră-titani, general Averescu şi Em, Costi- depune mai multe proecte de recunoaşteri şi împământeniri, D. dr BuoşeneBOu depune din iniţiativă parlamentară un proect de lege pentru repauzul duminical complect în industrie şi în comerţ, Cere ş/ sc admite urgenţa. www.digibuc.ro E P O C A i?anca INaţionai& a României 1908 'Iţit,naţiunea Hunora 1809 ^şşuarie _____ 31 iun 7 Febr. jţfc 658121 ,ii995o89 7^ 49*05© **g«»3oo '17511553 5® ii *42$ ÎMW5 r«*fţi«4 *2*333* ii 9432*1, 3»?774*i5 ACTIV (1 95123121 Rezerva met Aur 89190638) ( 38535000 * Trate de aur 37881778) Argint şi diverse monede . Portofohu Român şi Străin (*) Impr. contra elf. publice . I > » eff. p, în c. curent Fonduri publice . Efectel s rondului de rezervă Ef. fond da amortis. imob. şi mobili . lobilier şi maşini de imprimerie hekuelî de Administraţiune epositt libere . C ompturi curinţi . . . . Compturi de valori • • 11*79-0*) 15853177; material W*^***« 2^57^391 3** 394® *9*5338*0 i>434»* 4«S7748i5 h\ PASIV Capital . . • • • ■ • * Fond de rezerva..................... Fondul amortizării imobilelor şi material Bilete de Bancă în circulaţiune . Profituri şi perderi . . . . Dobânzi şi beneficii diverse • . . 191*4 Deposito de retras . . . . 3774^5 j *) Scomptuî 5 ojo. Dobânda 5 şi jum 0[0 126172093 105 iîi 555692i' 282570*3 152SJ6433 3187121 5960297 E7oi94® 240521 107725464 14740989 29244045 398156168 1200*000 2638*304 3863598 347820000 366802 107725464 398156168 I 7072416 I n *541 53'544'6 27132677 "99,;24 152*6433 3187121 597*297 70191» 252089 104671864 '395*333 2*345*94 32igtei ' Numai dnpă a-ceastă emblemă sa cuaesc magu-z aele In cari st vînd Maşiaele da casat ‘irtffiaale 3li|er Maşinelo ndstre n’an nevoe de reconrandaţie; vă rugăm numai a îngriji ca ele să fia cumpărate din adevăratul Ioc SttfflMlmn EffltrEi E! Mi I Olt ,Siipf‘ f==» BOURNE & C-1* = BUCUREŞTI Calea Moşilor, 246, Calea Grlvlţel 84, Calea Victoriei 51 ------— Birou strada I. S, Brătiaim, 28--— . 4j 1 ' ** , | J1 * I l| f * i 1 j I * ! X 3 X ■=■ — No. 37, Sfcntda L&pnşaeaitii, No. 37 ~~ Buclase în toate oraşele prinHpala <3!k ţară „âGRii OU y'f Societate Anonimă de Asiyarări Smrs!? îs Bncareşti Sediul s STRADA SĂRINDAR No. 2 CAPITAL STATUTAR LEI 4.000 000 Prtaiă «misiune Lei 2.500.000—Vărsaţi Lei 2.000.000 C(fr&U.,î%6i, ăe - dmAnAstraţie : PREŞEDINTE : Mare O. COtlB AŞIAXfU proprietar, Vice preşedintele Cânsiliului de Administraţie al BAnc*i Comerciale Române, Bui B. H. Bucureşti VICE-FREŞEDINŢI . Mt*%r Li' f*st linistru, mare proprietar, Bucureşti mare proprietar, Ploeşti MEMBRII. Dr. N, Aiigclescn, Deputat, Membru si Camarsi de Comerciu, Bucureşti. L. Costiner, mare proprietar, Botoşani. Dr. I. Bimitrsscn, proprietar, Bucureşti. 6. DÎbsbsco, fost ministru, mate «roprl«tar,Bucureşti. M. flkller, şomere., Galaţi. D. Ionescu, Primarul oraşului Brăiltf',, mare proprietar, Brăila. Ai. Lucassieyica, Directorul deda TLejEfjânk of Rou mania Ltdii Bucureşti. A, B. Mendlprentier, Brăila. St. A. Negruzzi, mare pro- ftietar, Iaşi. ’rager, comerciant, Vicepreşedintele C&marei fie Comerţ Bucureşti. A. Salemon, mare inuuK-tri,=• Bucureşti. L. Timmermans, Directorul ţj Băncsi Comerciale Ro îuâucy Bucureşti DIEISŢÎUNSA: ?k. SYi.tsek, Director A. Steme?, Subdirector [ ASIGURĂRI IN RAMURELE: iaesnâîa, Tiaţâ, Grindini şi Transport BBPRESENTANŢA IN BUCUREŞTI N*. 11, STRADA DOAMNEI, No. 11 BXţiA se poate Ylni&ca O licoare inofensivă contra beţiei - Sticla Lei 3 - >fiai hs ** Tesla (Psiglica) 58 Capsulele „Felii TMrinpi — Dosa pentrn adulţi Lei 5 — .11» ■ ■-7 ' Spăl de Lapte ie Crie fittriiţir, " i pentru înfrumuseţarea pielei ,vt j pentru ;V./ întrece în calitate şi preţul eftin >' ■ 1 orice produs similar indigen / , şi strein bucăţi Lei 2.— T bucată 80 bani Toate preparatele aceste se găsesc în depoul central la .„-ir "V- yf. FARMACIA TH 0 R ÎNGER, BlEWlşfi Spe&ele la orice comandă din provincie sunt Lei 1,20b. -iCS DE UZINA RTAT LA DOMICILIU 1200000* 26380304 1863598 146305618 446379 104671864 393857755 IN SACI PLUMBUIŢI — k utiiii, Bricele, Aniiirac.tEeglezeso — Greutate garantată — itifred E wn Sacii § 0- N®. 146 — CALEA VICTORIEI — No. 146 Expoziţia Universală Paris 19C0 : 3 promit şl 8 medalii do aur INDUSTRIA ROMANA pentru ARTICOLE de LEMN Fabrica şi Depozitul: Şoseaua Basarab 27—30 I Localul de Expoziţie şi de vânzare : Calea Victoriei, 128 — Bucureşti — Telefon 11)29 — ff SUasa Societate anonimă pentru 'industria petrote&lui apltal social Lei 40.000.000 deplin vărsaţi FABRICI de PETRoL şi DERIVATE: (iucur.'.il, o&mplt*», Molin^U, Fabricii de Bidoane de tinichea, CQMÎullîS PRODUSELE FaBRICFLORs Fetro Rpgnhtas'Kta.r, G zolloâ, Benzină pliarasaceiitlcâ, Benzină pentru motoare, Păcură pentru ars şl pentru uns căruţ»*, Parafină, Ulei pentru Motoare «SI jbSKL» U LMl V Bl Ml 9 E ti ALE de Calităţi Superioare Valvoiină pentru cilindrii şi saşiei ueavând nici un reprezentant în ţară ** ori-ee comandă pentru TJLE'VM MINERALE sau cele-tfalte produse, sunt a se adresa ' — numai —- DIREOŢIUNEI GENERALE BTT^UHBSCI — BULEVARDUL CAROL, No. 5 — % B!U ie Birou Biblioteci, Birouri, Scaune, Cartoniere. MOBILE în orice stil şi din orice e-senţă de lemn, saloane, dormitoare, sufragerii etc. SPECIALITATE DE MOBILE MERICANE : BIROURI, FOTOLIURI. TURN AN TE, ARCHIVE şi BIBLIOTECI PATENT «UNIREA, - MOBILE de GRADINA de ÎNDOIT To|¥iPL*fl:ie |VI£ a ICA UŞI FERESTRE, DUŞUMELE. PERVASURI, etc. B METRI de LEMN şi alte instrumente de măsurat. PARCHETE masive simple şi table cu borduri. STRUNGARIE execută: Dopuri de bu toae. Canale precum şi orice articol atingător dt această branşă. LmiE BE FOC? RECHISITE de scris şi de desemn, fabrica fiune de peniţe pentru scris. Răcitori. Articole de Higiena. Articole de Ke-nafriu şi bocătârio. Roţi de lemn pon-trn transmisia ni. TĂIATE ŞI SPINTECATE PRIMĂRIA URBEI CRÂIOYA Aiucc mulţumiri persoanelor notate mai jos, care au donat bani pentru săraci cu ocazia Sfintelor Sărbători: Banca Comerţului.............Io* Mendel Fii, bijutier .... 2* Moritz Kohn, casă comercială, ioo Eschinaschy, casă de schimb . Casa Andronescu, cofetar . . Rafael Fenhas, casă comercială Clayton Schultevorth, fabr.agr. Tokey-Club, societate.... I. G. Piessia, senator . . . Iulian C. Vrabiescu, deputat . C. Vălimârescu, preşedintele Curţii de Apel............... C. Poenaru, Preşed Tribunal. Cassa Andreescu, mag. ferărie BOmchis, berar .............. Victor Langier, antr.lucr. publ. N. I. Bobeş, antrepr de liotei. Enache Manea, comerciant D. Ghisdâvescu, mag. lipscănie St. Foray, antreprenor . . . St. Pleşoianu, proprietar . . Fraţi Russo, magaz. manufact. Institutul Santa Maria . . . D-na Maria Duduleanu, propr. D-ra Louis Favre, proprietar . I. Zamfirescu, proprietar I. Samitca şi D. Baraş . Fraţi Damianoft, mag. pielerie Demayo, magazin cu manufact. Kontescbweller, farmacist . . p» Primar, N. M. Boboc. 20 20 20 4Q 200 100 40 3° 20 25 20 IO 4 20 IO IO IO 5 20 5 5 5 3° 20 io 20 Fraţi Paraschivescu, farmacist I. N Boeru, farmacist . . . Leon M. Eschenasy,casă schimb Richard Graepel, fabrică agric. Eugeniu Behîes, societate . . I. Feingold, bijutier .... Fraţi Spirtaru, mag beut. spirt. Stan S. Ţincu, mag. cu colon. Uiescu, droghist . Sigmund Prager, dep. pălării. I. Benvenisti, librar . . . Fraţi Paulon, magazin cu arme S. Benvenisti bazar .... Lazăr Benvenisti, bazar Marcu Weiss. morar . . • . Saita, magazin cu coloniale . C. Constantinescu (zis Slâti-neanu magaz. băut spirtoase G. Salm, magazin cu lipscănie Gr. Popescu, magaz. cu vinuri Iorgu Păianu, proprietar . . Miliail Daniel, antreprenor. . Andrei Pascu proprietar . . D-na Constanţa General Ar- gentoianu..............., . l®o Principele B Barbu Ştirbtey . 500 Principele George Ştirbey . 500 Total , 23^4 In total suma de lei două mii trei sute opt-zeci şi patru. Secretar General, 1. Mar;născu. 5 io 5 10 100 20 6®*s2sâszs BknCk COWERCIâLA ROM ANA SOC TA T 5 A N O N IM A 0W OAFITAIm BE ÎMI 12MOO.OQO BUFI.IN ------------BUuUREŞTI —■ B RAI LA — GALAŢI ——------ ORICE OPERAŢIUNI DE BANCA PENTRU PRIMA OARA IN ROMA NI A In pivniţele blindate ale căror zi- J| duri au aproape 1 metru grosime şi 1 sunt construite din cărămidă şi be- s ton armat, Banca Comercială Română a -instalat case de bani cu comparti- H mente, având, flecare o broască şi o S chee diferită, pentru păstrarea orică-ror documente, valori, titluri şi obi- 2 ecte preţioase. § Persoana care Închiriază unul din «?. aceste compartimente are singură e cheia, care deschide lada sa şi poate S Se păstrează Acte âe proprietate, Hulii de familie, Valori, Meri şi Bijuterii si orice docnmente preţioase, Colectmm, Obiecte de artă, Argintărie să o cerceteze toată ziua iără nici o o formalitate sau piedică, aceasta de | câte ori va dori. ® Preţul închirierii este din cele mai g* minime şi nu reprezintă nici măcar « dobânda preţului ce ar trebui s" plă-h. tească clientul pentru a cumpăra o ** casă de bani. ®. Pentru condiţiunile şi vizitarea piv->g niţelor a se adresa 5 JJăncri î'ei-m, Tulnle teomăne Strzds Smârdsţ, — Bucureşti ;P|FBRAaMM% |........ IN G^JNŢEMiCIEFERVESCENTE <«UUtfarmacitlctHdrogheriile fOeS intaS mare disolvssst al soisiulaeS unic* Scurtează ji evită crizele de 6IIT&, GRAVELA, REUMfiTISM, COLICE NErncriGE -. •,; Luaţi eătto-vm mtmtti jp® A # ^ ^Fae^, BlTl rtiU M8OV. 118. erubeCrt gţ,nt-»oaetS. OSLiOH. |g;taWUittS5a?5Sto4«.;t. s t . , s r § special de HI * ? * C. lingerie pentru Domni, se primesc i reparaţii de GULERE I MANŞETE. Calea. Victoriei No. 100 (fundul curţei) SocetaîB Adob m ROffllnâueritruiiiâiiStrîa Inasnlur BUCUREŞTi.-Şos.Pantelimonjss.-bucureşti MOBILE i’.şi!ro»HZ pe dfrt 1 htitimţ ffctţi de iabbjie şi |e Oa«. pcbiie dm Oapivvlâ şi ţoviaeiej el 7.» rfapcsfi bnceî aş gâseeo ga (» fi ': I BOHMiTQARE, SBÎBAGIRI1. BIDEDUEI - fWft* st LU.STRUIT^ -Lucrate din lemn osoat d gsr^Rts pmâtu.m «idMvcN'ÂSiLt INDUSTRIE LEMNULUI S2i BUCURESCL—Calea Plemei 193-195—Cidea Victoriei 101 ■’xploatare Păduri Tâm'pUrie mecaoă MO BILE, RECITO A RE, PARPHETE Hoit de. tnwMimfeftmi UŞI şi FBdfKSTRe:. roabe, pervazuri instalaţiani complecte de Ursari procura şi ori-ee alte- articole atiagăteare de industria lemnului CEL MAI ASORTAT DEPOSIT DE Ca&RBM 1)5 GOSSÎfiaC'flE uE tîmplAsie LBKMB SE FOO O A U ho ţn *E(J %f Aveu«.rius-Piitsnt excelent conservator al lemnului. ----------------TELFFON ---------1—---- ţ npHBss,T*!aţ.sb*j..- oi (josr. i 'Itei **^*&%^M OTTO HARSISCH H Comp. Proprietar: CI RlCK FUR NI SORII CURŢEI REGALE 28f Str. ACADEMIEI, FONDAT 1887 V7! .v ,1Din Piele Englezească r d bric A 0.6 l; IM 010 Curele de Păr «Esoelsior» ■Curele de Bumbao şi de Balata B U O U R E Ş T 1 TELEFON 10|88 de Cauciuc, Arboeî, J Cânepă, Bumbac, eto. Telionit. Vulcanifebeer. iriltoli înm triale. Pentrn Cilindră pentru întreţinerea stabilimentelor indus- ŢTi * » « * * i rentra cuindre «Exceisior» vai voim» S i Al li n 1VS 1TIAPM 10 Americană «Estra, Rueoao »Baical> Va- u im ui i i.v* mxn soti,i3 fWslm0 fDIJt ?1 liltrBf Via i.-i şi cârpe pentru Ar u Ih şters Maşini iii lR KAMI FENTRO S. STICLE: APARATE toate MaşineJe şi Accesoriile Centra Bere tal îe_qHUttJt> ÎOMFK Ie DMDIU R«ce seriile Seeale le fier. Aparale !T- 0 ţii itttruiele. POMPE peutru puţuri de toate felurii®.— FURTUNI de eflucytt do caucSiţc tu toate dlmeD&iuDU» POMPE de MANA.—POMPF dt, ABURI în orice mărime şi putere Inutalaţiunî şt toate Articolele pentru electricitate Pompe Perouospora „Ooro&ua£< pentru Stropitul Viilor jg ■TEY 1 DEFIER ŞI ACCISSOmi FITTINGS IN BU01/IiE^TI Direcţiunea Generală: 8TRa!)A DOAMNEI No. 1.0 Capital Statutar Di 5.000. Întâia omisiune Lei 1,000.000 Agenţii «ăi şi face toate 1 >Cadît»ţil‘e maj principale dj» ţară 'ppn .Societâte» taie .repreaent&tă în ASIGURĂRI contra riacorilor d.e accidente vieţei 'T h Zi e~* l x TERESTRU, FLUVI AL ŞI MARITIM fj’l y Rîwegautaota nemerilă " Strada KarAp • 'ornc^vici 7^o. 9 Tijp*graia ^niramtîwă", Strada A